ROMANIA MARITIMA s;} ELUVIALA | REVISTA LIGE! NAVALE ROMANE PENTRU PROPAGANDA, ORIENTAREA $I APARAREA INTERESELOR PE APA | ; | Anul I, No. 2 Decembrie 1931 Cuprinde articole, informatii si vederi din marina nafionalé, marinele straine, navigafia maritim’, fluvialé si de placere. Viafa porturilor si viaja marinarilor, hidroaviatie, pescirie, turism, sport nautic, literaturé, cilitorii, stiri si fapte nautice | _ SS AAAAKKAHAHNANANANHSHANHAHF ATP F|FHAPF PFA $MKNOMKgHeangn4ggagnannsag»anwy#gnangnaygxgo»gonwwongngwonggynwnywgwgwgynyyy »Cheia mantuirii noastre ~ este drumul Dunarii spre marea larga..." (1 coeaumceanuyCUPRINSUL: O conterinfé a Mari... + + . » Emanoil Bucuta Navigatia Dundreana » Cador Teodorescu Angelo Pcseuitul in Marea Neagra Navigafia pe Dundre in timpul iernii Un port de yachting la Consfama . . » » + Alex. Daia Etterafurd 2s Nips + ce + + + Jean Bart Barci, galupe, yachturi « : Timonier Cronica: Conferinte Internationale pentru munca mari fima; Ce poate face 0 Liga Navala ; Caravela lui Columb; Mi raculoase lucrdri sub apa Pe marginea c&rfilor: Le cuirassé »Philanteopie” si wLe Trident" ; Din memoriile amiralului Von Tirpite. Informajii; Nout&ti; Piata; Post&; Jocuri. ‘al revistei: Comandor EUGEN BOTEZ (Jean Bart) ral» Comandor A. NEGULESCU (Mos Delamare) Secretarul » — Locot, STIUBEI D. Administratorul Revistei: Comandor G. MUNTEANU Preful abonamenielor pe un an: Pentru institufii, intreprinderi, agen(ii Lei -90 Pentru scoli, cizirmi. .- 5... - » 400 Pentru particulari. . . » 300 Pentru studon{i, elevi, marinari, functionart infe riori de porturi si pesc&rii 150 Membrii Ligei Navale, cari sunt la curent cu plata cotizafiei, primesc de drept revista, in comptul cotizafiei anuale de 280 lei. La cel pufin 5 abonamente platite se capété un ; abonament gratuit. Redactia si Administratia: Sediul Ligei Navale Romane Str. A. Briand 16 (fosta Regala) Telefon 367/98 BUCURESTIlf ee eee 05.10: F9. OFICIUL NAUTIC ROMAN Telegrame: NAUTICUS ucuresti C. STEFANESCU fi ovsiicajun naurce STRADA JULI S MICHELET, 15 — Tel. 2-1662 |. ROTHMANN & Co. Meo c Ire TA TE TN COMANDITA macazinpe FERARIE, MASINI i VOPSELE ARTICOLE TECHNICE MARE DEPOZIT $1 FURNIZOR DE TOT FELUL DE MATERIALE NAVALE EN-GROS EN-DETAIL TELEFON 65/5 —- ADRESA TELEGRAFICA: ,R OC O* GALATI — STRADA PORTULU! No. 41:— GALATISediul Central Agentii societa{ilor GALATZ WA ON & YOUELL de navigatiune Sucursale proprii: A GENTIE DE VAPOARE — faumost Withy & Ltd ARRARARR AAD SOCIE g AN k ROMAT BUCURESTI, SOO Tae) Nene JOHNSTON LINE CONSTANTA, es a PON Oe Rlleersant Buknall SS BRAILA, Agenfii si transportatori maritimi, Co. Ltd. SULINA, expedifiuni terestre si fluviale, TURGIU, vamuiri, transitari si intreposit&ri, BOURGAS mranipalatan’siconistoane ce ene: AMAl Nelheands && 0 p restea, cirbuni cardiff, musamale. Khedivial Mail Line Agentie la Loudra o.8 Alexandria Watson & Youell Trafic reyulat de pasageri si marfuri interne Royal Mail Steam Packet (0, (Condon 11d) CONSTANTZA $1 ALEXANDRIA 5,00. Moss&Co. Lid. 1 Leadenhall Street cu escale la: Rhein-Donau-Express London Ec 5 Constantinopole, Mitilene, Smiria, Piren Piens -stco ee Renee as Agenfii pentru: | in toati lumea Infonmatiuni si prospecte la cerere ome 's Londra ‘ ; SOCIETATE ANONINA ROMANA Navigatiune pe Dunare Sediul: Bucuresti, Str. Genera! Berthelot, 15 TELEFON: 3198 gi Direcjiunea: Brdila, Strada Danubiul TELEFON: 31/2 7 Agentii in toate porturile Societatea dispune de un parc de 100.000 tone, slepuri, tancuri, afara de un numar important de elevatoare, remorchere si vase de pasageri Se angajeaza& cu orice fel de transporturi inclustv petrol si derivate pe Dunare pan& la Regensburg si pe mare p&nd la Constantinopole. Societatea face curse regulate de pasageri $i m&rfuri de mare vilezd pe Dundre, intre Braila, Galaji, Reni, isaccaa, Tulcea, Ismail, Kilia si VAlcov, cu urmAtorul itinerar: Galafi pleaca in toate zilele (afaré de Duminicd) la orele 19',, sosirea la Valcov la orele 9 dimineaja. Valcov plecarea in toate zilele (afaré de Luul) la orele 1, $1 sosirea Ia Galafi Ia orele 4'/, dimineaja.cele dowd conferinfe balcanice tinute pana acum, la gi la Istanbul, pentru apropierea tarilor peninsu- larea a fost mereu prezenta, Ea nu putea fi uitata, si oamenii de-aici au mai fost in multe randuri fie de Bizant, fie de Turci. Unirea cea mai veche it-o insi tot Marea, Pontul acela Euxin care Inavele cu vasle ale Elenilor pana unde se bateau Gi in capete, sfasia vulturul lui Zevs din ficatii lui j, pizea balaurul lana de aur sau veneau dindun- [farii Sciti pe cai mici si zbarliti pana la schelele apei /vanda si s8 cumpere. Aceasta cel putin pe latura and a peninsulei. Dincolo, in partile Itacei lui Vederi d 1 pnd pe coastele Hirilor si Dalmasilor, Eleni Th i acasa. Marea a fost intr'adevar ca 0 zare de de jur imprejurul acestor pamanturi, pline de de paduri ,de smarcuri si de grozave legende. Ea si le mai apropie odata. cele sase comisii in care lucreazi membrii con- © una cu deosebire atragatoare : aceea a comu: Ea igi va adauga pe viitor si specialisti pentru legaturilor pe apa. Deocamdata s‘a amintit, fn forma de deziderat, de organizarea, prin ser- stat sau de companii particulare, a unor curse ntre porturile diferitelor {ari. Eu mi gandeam tea astdzi a unci cAlator.i pe apa dela Braila la sau deadreptul la neput nfa ei intre Constanja O CONFERINTA A MARII si Mangalia sau Balcic si mi-era aproape teama sii nu discute cumva problema cea mare si sa se ajunga la cin stie ce incheeri indrasnefe. Tara cu peste 400 kilometri de coast, noi n'am facut decat prea putin pentru inviorare ei. Constanta e un dar al Regelui Carol I, ca o urmare a asezarii noastre temeinice in Dobrogea. Peste cincizeci de ani au trecut de-atunci faré o noua fapta, de aceeas putere, care si dovedeasca infelegerea noastrdi pentru Mare. Din mijlocul comisiei de comunicatii a iesit inca de anul trecut o Federatie turistica balcanicd. Ea a inceput s& lucreze foarte vioiu. Trei ani resedinja si presedintele Stambul, i le da Istanbulul, Resid Savfet bey a fost alegere cu noroc. Cine I-a cunoscut, ca mine, atat in discutia sedin- {elor cat iin adundrile intime, a rdmas cu amintirea unui om indragostit de rostul care i s’a incredintat, hotarit sa facd neaparat ceva, oricare ar fi greutatile, si de-o curte- nie zambitoare intr'adevar rard, E drept cd activitatea Federatiei si a presedintelui ei se indreapta numai spre drumurile de uscat, si in deosebi spre cele de automobil. Ea insa nu priveste mai putin si interesele romanesti dundrene si maritime. Igta cum. Resid Savfet Bey a facut de curdnd o calatorie in Eu- ropa, cu popas in multe {ari ca sé implineascd una din dorintele Federatiei. Trebue si se urmareasca adicé in- fiinfarea unui birou de cAlatorie si de propaganda, car36, ROMANIA MARITIMA SL FLUVIALA sd atraga pe drumefii lumii si prin pirtile noastre. Nu ¢ locul aci si arat nici constatari, nici propuneri de reali- zare. E destul daca voiu spune c& un biurou propriu n’ar fi potrivit, pentrucd ar costa prea mult si n’ar avea nici- data puterea de contact si de inrdurire, pe care 0 are o institutie ca Wagons Lits sau Cook. In cele din urma se va cduta 0 colaborare cu ele. Organizarea aceasta turis- ticd inglobeaza ins in complexul ei atat peninsula con- tinentala cat si peninsula maritima, Una din cele dintai chestiuni ridicate a fost, de pilda, aceea a podului peste Dunare, a celor dowd poduri, unul spre lugoslavia si al doilea spre Bulgaria. Amandoua trebue s& plece dela noi si si ne lege cu Adriatica si cu Bosforul si Arhipelagu! Dunarea capatd, ag putea zice, zilele acestea un nou pod. E podul dela Panciova, care uneste Belgradul si Serbia veche de, Banatul sarbesc. O noua legaturé mult mai dreapta se deschide si pentru Romania, fie pe la Ti- misoara, fie pe la Resita, atunci cand ne vom hotari si strpungem munfii dintre valea Cernei si valea Timisului gatii si Polonezii, dar staruiu s& cred ci suntem datori si egam neaprat malurile romanesti ale Dunarii undeva in dreptul Cadrilaterului. Acest pamant pretios, care ne da inca o bucaté de Dunare si de farm de Mare, rimane $i mai departe izolat de marile centre de viata romaneasca Pana cand nu-I vom introduce in alt sistem de circulatie, dela Rasarit la Apus, decat cel de azi, dela Miazazi la Miaznoapte, nu-l vom avea intr‘adevar. Oltenita si Tur- tucaia fac aproape un singur port al judefului Ilfov si al Bucurestiului si tin ca de un maner cele dowd judee cu care Romania s'a sporit in 1913. Aici trebue aruncat po- dul cel now, atat pentru cale ferata cat gi pentru automo- bile gi calatori cu piciorul, cu rosturi interne si nu inter- nationale, dar putdndu-le foarte bine multumi gi pe aces- tea printr’o legatura spre Rusciuc. Pilda Sarbilor dela Panciova nu trebue pierdutd, Altminteri, conferinta s'a desvoltat cu stiint& intr’un cadru de api. Drumul spre Yildiz Kiosk, unde se fineau sedingele, ducea pe marginea celei mai albastre mari din Podul peste Cornul de Aur. si dintre valea Barzavei, ca s& ajungem mai repede, si mai sigur, la marile uzine si topitorii de fier. Dar podul dela Panciova are pentru noi si insemnata tea unei lectii. Ne-am desvatat de lucrarile puternice care birue natura, dau ineredere in proprile puteri si in- mulfese avutia poporului. La noi podul peste Dundre de la Fetesti la Cernavoda e de poveste si, ca si versul poe- tului, parca ar fi dela o mie patrusute. Parcé ne ferim si: dim tovaras, ca si nu-i stricdm singurdtatea lui simbo- lic, Sarbii au acum trei poduri marefe mai in acelag loc. Cel din urma, care a fost ridicat de Germani din despi- gubirile de rasboiu, ar fi costat 330 de milioane de dinari sau un miliard de lei. Mai trebue sa se intareasca malul de dincoace $i s& se zideasca un dig, pentruca tot teritoriul e inundabil, si trenurile vor putea trece inc& odata flu- viul, care noua ne face, pentru 0 isprava asemnatoare, atata spaima. Nu stiu ce se va alege de proiectatul pod Ja Giurgiu, pentru care at pune bani, pe langa noi, si Bul- Vedere din Stambul lume, cu vedenia Asi inotatorul fard moarte al antichitatii. Cate odat un vas in fafa gi a turnului lui Leandru, alb inainta incet prin mijloc, venind din Miazinoapte si cu toata departarea, deosebeam culorile pavilionului ro- man, si, dupa siluet’, pe ,,Principesa Maria’ sau ,Regele Carol". Altédati, in sanul de Bosfor de sub noi, bubuia tunul dela vase cenusii de rsboiu imbracate in semnale de toate felurile, gi stiam cA alte distrugatoare au sosit pentru flota turceascd si sunt primite cu alaiu. Mintea si bratul Turciei s'au retras la Ancara, pe podigul pazit de plugarii si de ciobanii credinciosi, dar grija Mari rama- ne 0 grija de 2i si de noapte. In golful lung de zeci si de zeci de kilometri al Masi de Marmara dela Ismid e vor- ba s& se aseze cea mai larga si mai bine aparata baz na- vala a Rasdritului, Trei mari plimbari s‘au facut, ca intregite a conferis fei: una a dus in miezul Asiei Mici, la noua capitala, un- de apare in trasaturi tari noua Turcie, dar celelalte dowdNAVIGATIA DUNAREANA, 37 au fost expediii maritime. Cea dintai a trecut pe langa intreg malul european, cu cheurile, verdeata si turnurile vechi ale Therapiei. Ne-am oprit, intr’o rabufnitura de vant de Sud care ridica valuri, la marginea cu nesfarsit orizont a Marii Negre. Caicuri mari de pescari, cu pan- darul asezat sus pe crucea unei prajini, s'au apropiat de noi si s/au prins c’o svarlituré de cange, numai atat cat si arunce pe punte, repede si pe neasteptate, intr’o a- costare ca de pirati, zeci si zeci de scrumbii albastre. Era darul lor, acelui vapor al pacii venit pana intre plasele s1 carligele meseriei de larg si de primejdii, Intoarcerea s'a facut pe farmul asiatic si cu popasul de basm din o mie si una de nopti dela Beylerbey, palatul de marmura si de decor arab al Imparatesei Eugenia, Cea deadoua pl bare ne-a dus in insulele Prinkipo, cu amintirile pentru noi ale lui lon Ghica, iar pentru toi ale asezarii lui Trotki. Am vazut in marginea soselei, care face inconjurul in- sulei celei mari, vila lui arsd, cu 0 coloana turtita ionica ramasa. O gura rea de grec din Istanbul, pe care il aveam in brisca noastra cu coviltir, pretindea ca vestitul refugiat sau exilat sovietic si-ar fi dat singur foc la casi, numai ca sd poaté incasa uriaga suma cu care igi asigurase ma- nuscrisele. Timeo Danaos... Yachting Clubul turc ne-a dat acolo o gustare si un apus de soare neuitat. Prese- dintele 9i membrit imparteau pe la mese din panere pletite si intinse ca niste tavi, celor vreo douasute de caspeti, Flori, flori, flori. Buchefelul meu alb I-am adus cu mine. In el vid mereu Marea de-atunci si zambetul coamenilor cari mi l-au dat. Se lasé seara, Se aprind lu- minile pe apa. Constantinopolul ne chiama. Parul misca tor din prova lumineaza calea si prinde céteodata in fa- sia alba de vapae, ca un precipitat care se topeste din nou in neguri si e parc numai o amagire ci Iam ocoli, cate uun barcaz cu panza pe o parte, umflata. Sunt drumetii tainici ai nopfii, spre farmii cei de demult ai miturilor, Toate stau ascunse in buchefelul alb cApatat atunci, din care ies si in care intra la un suspin. Am vorbit acolo i in alte parfi pentru 0 conlucrare cu camenii dela noi legati de viata de apa. $i am intamp'nat cea mai mare bundvoin{a. Intaile lucruri mici au si fost propuse. Ne trebue niste pueti de pini si de chiparosi, a- proape aclimatizati, pentru pripoarele si firidele Balcicu- lui, Dac& ar prinde, ar fi ca 0 continuare a peisagiilor dela Eyub si dela Therapia. Vrem niste planuri ale por- turilor turcesti din Marea Neagra pentru sectia cu ase- menea cuprins a planuitului muzeu al Ligii Navale Ro- mane, Dorim o excursie pe un vapor a Yachting Clubului constantinopolitan la Constanta, ca sa intoarcem buche- felele de flori cu ispite de Rasarit, care ne urmarese, Ne trebue, vrem, dorim... Marea Neagra se poleeste la soare si agteapta catargele care s’o umple de viata si de bel- sug. EMANOIL BUCUTA i NAVIGATIA DUNAREANA Am aratat in numdirul trecut al revistei care sunt obsta- colele naturale si politice ce s'au opus la desvoltarea na- vigafiei nationale pe Dundre. Sa vedem acum ce trebue si facem pentru a inlatura acele obstacole, si 'n consecinfa care trebue sa ne fie po- litica noastra in chestia Dunarei. Prima datorie este de a duce o politica sincera de co- laborare cu statele riverane pentru a transforma acest mare fluviu intr’o artera de navigatie spre folosul tutu- ror. In acelas timp trebue si urmarim aplicarea princi- piilor de drept public european, ce au fost consacrate de congresul din Viena la 1815, si apararea drepturilor noastre de suveranitate pe acest mare fluviu care ne scal- da fara. Si stie, dar noi o repetam mereu, c& Dunarea trebue consideratéi ca una din marile noastre bogafii nagionale. Gurile acestui fluviu formeazd puntea de trecere dintre centrul Europei si Orient cu Extremul-Orient. Noi suntem stdpani pe aproape jumatate din lungimea navigabili a fluviului ca si pe aproape o treime din bazinul ei, putem spune deci, fard exagerare, cd avand Dunarea la dispo- zitie am fost inzestrafi cu un adevarat dar al nature Avem deci si datoria de a pune in valoare aceast mare artera de navigatiune, urmarind satisfacerea tuturor in- tereselor ce decurg din situatia noastra geografica, inte- ese pe care le putem rezuma astfel : a) Scurgerea pe aceasta cale a bogatiilor si a produ- selor muncei noastre nationale. Slepuri remoreate, 6) Schimbul produselor intre diversele popoare din centeul European si Orient pe calea apei. c) O mare posibilitate de activitate si castig pentru populajiunea riverand, ocazionatd de circulagiunea con-38 tinud a produselor nationale sau a celor de transit spre Orient. Pentru satisfacerea acestor mari interese, trebue facut orice sacrificiu in vederea de a realiza o cat mai bund navigabilitate a Dundrei, pentru a putea atrage transpor- turile si comertul pe aceasta cale, Dar, de aceasta posibilitate este legata desvoltarea ma- rinei noastre Dunarene, fard de care nu putem inaugura 6 politica sdnatoasi de apirarea tutulor intereselor noas- tre nafionale. De aci, necesitatea imperioasd ca fara noastré si dis- pun’ de o flota comerciala fluvial, cat mai numeroasi si cAt mai bine organizata, spre a putea rezista cu succes concurentei companiilor strdine, si mai ales cartelului in care s‘au intrunit toate aceste companii, asa precum am aratat in numarul trecut al revistei noastre. Parcul de vase fluviale sub pavilionul national apar- fine ,,Serviciulisi de navigatiune fluviala” (N. F. R.) proprietate a Statului, Societafei de navigafiune (S. R. D.), $iin fine unor societati mai mici ca si diferitilor ar- matori particulari. Tabloul de mai jos ne indicd, numarul, specia, capaci- tatea si forta in cai indicati. ROMANIA MARITIMA $I FLUVIALA sunt organizate in societafi cu. administratie proprie, i conducere capabilé de a corespunde la toate exigentele transporturilor de cereale, produse petrolifere, lemndri materiale grele, etc. Toate celelalte vase aparfin unor mici societati, sau di- ect armatorilor particulari, cari nu pot satisface decat tunele transporturi, $i acelea cu mari greutafi, Daca cercetém si vasele din tabloul Il, ce apartin ar- matorilor straini locuind pe teritoriul nostru, si a cdror interese se confunda cu ale noastre, vedem ca proportia de 50% a vaselor organizate in mari societati scade sim fitor. In aceasta situaf‘e societatile si armatorit isi fac intre ci 6 concurenta distrugatoare, fara a se putea opune cu himic concurenfei. Societatile straine ce au sediul in ta- tile de pe Dunarea-de-sus (Dela Buzias pana dincolo de Regensburg) adica societajile germane, austriace, unga- re, jugoslave si cehoslovace. Este de remarcat c& aproape 90% din vasele apar and Statelor din Dunarea-de-Sus sunt organizate in so- Cietati puternice, conduse de oameni cu o veche expe- rienfa, unele cu o existent de peste o sutd de ani, cu un material navigant continu reinoit, si in fine dispundnd Vaso cilitori, | Romorchere | Slepuri , [Plotinesieeamuri] ‘Taneuri (Cai apartine | Obeervasi Tonagia NER. ..| % | 0390 | 29 | 11380 [12 | svete 12 | 5080 : snp... .| 4 | 1950 | 48 | s4g0 | 57 | 6i308 37 | 47.408 Mici societigi gif _ armatori yarie.|_7_|_1200_| a4 | 9.005 | 240 | 20.5% 23.801 Total ‘at | a7 | 8 | 26456 | a0 | 82.658 | RRS ‘Tot in Dunarea de jos mai trebuese comptate si vasele de peste 700.000 tone in slepuri si tancuri cu pavilion strain ale armatorilor ce locuesc in tara noas- 1rd si a cdror interese sunt legate de teritoriul nostru na- fional. In tabloul de mai jos indicam pavilionul ce poarta, nu Toate aceste societdifi reunite intr'un cartel, acaparea- 24 majoritatea transporturilor pe Dunare gi aproape ex- clusiv al produselor noastre destinate a fi exportate in farile din Dundrea-de-sus. marul, specia, capacitatea si forfa in cai indicat Statul nostru pan’ acum nu si-a manifestat nici 0 po- Slepuri | Tancuri Remorcher , | ancora gear Pavilion 3 —t}—. : Observatit Tonaj | No. | HL P.m.| No. | HP, m. Francer = oar | = Ellen. os 2 | 360 Belgian soi | 6 | Englen | seis | 2 3 | 1300 lian - 4 41 | 500 Austria - See lee Olander Sco [ee Tbe Ee 6 | 2300 Din examinarea tabloului No. 1 vom constata c& to- talul vaselor existente 1a Dundrea-de-Jos (adica portiu- nea intre Buzias si gurile Dunarei) si aflate sub pavilion national, numai circa 50%, adica N. B. R. si S. R. D. liticd i nici © conceptie bine definité in chestia trans- porturilor pe apa, cu toate ca este si proprietarul a dowd Servicii de transport, unuf fluvial si altul maritim (N. F. Resi'S.M.R).NAVIGATIA DUNAREANA 39 Tn aceasté ordine de idei, rezulta necesitatea impe- tioas& pentru noi ca intreprinderile nationale de trans- Porturi pe api, si se uneasca intre ele spre a se putea pe deoparte consolida, organiza si complecta materialul far pe de alta s& poata infrunta concurenta societatilor strdine, wLegea pentru punerea in valoare a intreprinderilor Statului’, usureazd crearea unei Regii mixte comerciali- zate prin fuzionarea N. F. R. si S. R. D., fuziune care trebue si constitue cea dintaiu unire intre aceste doua ‘mari intreprinderi de navigatie fluvial romana. In fine © mare parte din armatorii particulari vor putea aduce si ei vasele lor ca aport in noua creafiune, putand lua ast- fel nastere o mare intreprindere national de navigatiu- ne, cu un material complectat pentru nevoile tutulor transporturilor pe apa pe intregul curs al Dundrei © asemenea intreprindere ar putea cu succes fine piept concurenfei straine de care vorbim mai sus, cel putin in ce priveste transporturile produselor muncei noastre na- fionale, spar oul Este inca de remarcat ca ‘n toate far‘le maritime se procede de cat-va timp la fuziunea intre ele a societatilor de navigatiune, in scopul de a concentra intr’o singura mand directiunea si intr'un singur creer conceptiunea, pentru a evita concurenja intre nafionali ; pentru a mic- sora cheltuelile de administratie si exploatare, si astfel a dao mai bund indrumare transporturilor. Statul trebue s rman un indrumator si controlor al activitaei societailor de transport pe apa, ajutandu-le prin toate mijloacele i mai ales prin combinarea unui ta- Tif de preferinga cu C. E.R. Vasu de passgert Zemait (S, B.D.) Fuziunea N. F. R. cu S. R. D. a fost studiata la Mi- nisterul Comunicatiilor, inca de acum doi ani, dar nu cu- noagtem cauzele cari fac si intarzie realizarea ei Fara o polit'ca bine definita din partea Statului, fara tun sprijin si o inifiativa pentru unirea si consolidarea in- treprinderilor de transport pe apa nationale, rémane fara nici un folos pentru noi lupta ce se duce pentru afirma- rea drepturilor noastre la Dunare. Sacrificiile facute de Statul nostru pentru a asigura navigatiunea si a moder: niza porturile, folosese azi mai mult societaflor straine, cdci in traficul general pavilionul roman nu ia parte de- cat abea cu 0 cincime. Numai procedand astfel, vom putea inlatura o parte din obstacolele politice ce se opun unei bune desvoltari a navigatiunei Romane, aga cum prin sacrificit materiale am putut inlatura buna parte din obstacolele naturale, Comandor M. Theodorescu-Angelo49. ROMANIA MARITIMA $I FLUVIALA PESCUITUL IN MAREA NEAGRA Ce rare sunt in limba roméneasea cdrtile de stiinta pe cari profanii le pot citi cu usurinta, interes $i pl In vasta opera a d-lui Dr. Antipa am admirat totdea una imbinarea fericita intre stiinfa savantului si arta scrii- torului *) La tesaurul cu care a imbogait scrisul romanesc, d-l Doctor a mai adaugat o pies de pref, pentru cunoasterea Marei Negre, asa de putin cunoscuta. In Buletinul stiingific al Academie s'a publicat, in lim- ba franceza, o conferinga finuta la al VIl-lea Congres in- ternational de aquicultura si pescuit. (Paris. Iulie 1931): Les bases biologiques de la production des pécheries dans la région nord-ouest de la Mer Noire. Un extract numai dintr'o mare scriere asupra Marei Negre, la care autorul lucreazi de mult& vreme. Spicuind aceasta interesanta conferinta notém pe scurt cateva cunostinte folositoare asupra marei care ne scalda fara. Familia Regal si D. Dr, Antipa Ja peserile din Jurilotea Este un fapt bine cunoscut c& pescariile cele mai bo- gate din Marea Neagra se gasesc concentrate in coljul dintre Crimeia si Capul Kaliakra, precum si in Marea de Azov — adicd in regiunile gurilor marilor fluvii Care-i explicarea? 2) Desi dl Dr. Antipa este de mult recunoseut ea unul din're cei sai de frunte invafafi roméni, totus, © sigur, cA serierile sale sunt inatate decat in gard ‘Avind o reputatie mondial d-sa este consultat de diferite state pentru studiul problemelor de pescirie si oceanografie. De cu- rand a fost cles ca vice-presedinte la Insttutul de exploatare stiin- tified a Mediteranel Intre Doctorul Antipa si Marina este 0 veche legaturd: dragos- tea de mare si viafa de bord petrecutd in tinerefe pe crucigetorul Blisabeta Marinarit tineri nu stix ca doctorul, abea venit din strainatat, 'a imbarcat ca s& facd studii in Marea Neagra si la gurile Du- iret, Si now luni n'a dormit la wseat, a Impartasit aceeas viata de bord ficindu-si rindut si ca popotar la careul oferilor. mai bine cunoseute In st Patru factori determinanti colaboreaz 1) Constitufia fizicd a basenului si fundul mic care de- termina condiiile generale biologice. La adancimi mai mari ca 150 m, nu mai sunt vietdi in Marea Neagra, care € mare moartd. 2) Infiuenja afluentilor de apa dulce in aceasta regiune a Marii Negre, Donul, Bugul, Niprul, Ni rea aduc 0 enorma cantitate de apa dulce. Daca in apro- in departare stric& pentrucd apa sdrati, grea, care vine din Bosfor, rimane pe fund, in timp ce rul si Duna piere e de folos Pescarii de ealean. apa dulce, usoara, pluteste la suprafatd, impedecand oxi- genarea straturilor inferioare si suprimand deci desvol- tarea viefei in apele adanci ale Marei Negre. Tot din cauza apelor fluviale se creazi un curent li- toral permanent spre Sud, care se dirija spre Bosfor, pe cand un contra-curent submarin vine din Marmara spre Marea Neagra. O parte din apele curentului de suprafata, litoral, con- tinud drumul de-alungul coastelor in jurul Marei Negre, si constitue un mare curent cicloidal. Acest-curent insu- fleyeste periferia acestei mari cu centrul mort.PESCUITUL At Apa dulce slabeste salinitatea marei in regiunea noas- tri unde se poate desvolta 0 bogata fauna. © alta binefacere a apelor fluviale este aluviune: reat cu materii organice, care-i adusi si depusd pe fundul zonei litorale. Substanfele nutritive in disolutie, transportate de va- Turi, constitue un fel de ingrasdmant. 3) Influensa lacurilor de pe litoral foste vechi golfuri de mare, Toate aceste anexe — limanuti, lagune, delte- Sunt in comunicafie cu marea prin numeroase guri, asa €G se intretine un permanent schimb biologic. Basinul Dunarii presinta o importanfa enorma, cAci el constitue marele pat de reproductie pentru toate speciile . de Sturioni din Marea Neagra. In regiunea inundabila roductia pestelui este in proportie directé cu suprafata inundata si cu durata inundatiei, 4) Fauna acestei regiuni din Marea Neagra, compusi din specii de 0 mare valoare comerciala, este foarte bo- gata in exemplare. Pestii sunt atrasi in aceste parti de bogatia hranei si de conditiile favorabile péntru repro- + provocata de activitatea constructiva a fluviilor. ductie, in cdutarea cdrora pestii intra si in apele inte- Speciile adaptate iau o desvoltare enorma utilizand cu succes marile avantaje oferite de natura, Apa marei de pe litoral sufere 0 continua evolutie Mana omului trebue s& intervina ca s4 mentie un maximum de conditii biologice in economia generalé a viefei acestei Lucrari hidro-technice de intrejinere si imbunataire trebuesc Facute pentru a atrage pestele spre noastra. coasta CARTE BATHYMETRIQUE MER NOIRE (depres sodeyes de pein ese ‘Sond of Wesel) Pescarii din parjile noastre, cari traesc din exploatarea, acestor bogatii, nu au nevoe, ca cei din Nordul Europei, sa facd periculoase calatorii de pescuit in larg. Pestele vine singur la ei. Pescuitul cu instrumente de fund in lar- gul marii, a dat peste marunt, tandr, fara valoare comer- cial, aducdnd pierderi pescarilor dela coasta. O infelegere international pentru ocrotirea eficace a bancurilor de Sturioni este absolut necesari_ in Marea Neagra. CIORPAC42. ROMANIA MARITIMA $I ELUVIALA NAVIGATIA PE DUNARE IN TIMPUL IERNII Zilele tot mai scurte si razele soarelui din ce in ce mai piezige, mai lenese, fac ca pamantul si atmosfera sA se FAceascA continuu, pe masura ce ne apropiem de iarna totodaté vanturile dela Nord, ce incep si sufle din ste- pele goale si infinite ale Rusiei, aduc pe meleagurile noastee fiorit glaciali ai marilor polare. Pe misuri ce temperatura atmosferica se apropie de zero grade, straturile superficiale ale apelor statatoare — Spargerca ghejei ew dinamiti Ia Portile de Fier, lacuri si mari — ce pastreazd incd din céldura arsitei soarelui de vara, se rcesc, devin mai grele, coboara ca- tre fund si alte straturi noui vin sa cedeze aerului rece, caldura imagazinat’. In felul acesta 0 continua migcare se petrece in masa lichida, pana ce stratul dela supra fafa find racit la 4° imobil, dat fiindcd densitatea apei este cea mai mare la C. cade la fund si ramane acolo, acea temperatura. Dupa un anumit timp de asemenea schimburi, ce se petrec apoi in straturile superficialey toate straturile Iichide se suprapun in ordinea densitatilor si temperaturilor lor descrescatoare, dela fund catre su- prafata, .miscarea inceteazé complect in interiorul ma- sei lichide” si stratul imobil dela suprafata se raceste re- pede la zero grade si ingheata neintarziat. Cu totul altfel se petrec insa Iucrurile in masele lichide in migcare — rduri si fluvii, Acestea, in drumul lor dela munte la mare, se scurg asvarlindu-se continuu in adan- curile curbelor concave ale albiei lor serpuite, ridican- du-se apoi peste pragurile ce separé dou’ coturi succe- sive, pentru a se pribusi din nou in adancul concavitatit urmatoare. In felul acesta masa fluviala se insurubeaza in propria sa albie (miscarea helicoidala), asemenea unui burghiu flexibil ce inainteazi agale, sfredelind in lung ‘maduva unui trunchi de copac intortochiat. Intreaga masa lichid& se amestecd continu, si temperatura ei se men- fine, dela fund pana la suprafata, in fiece sectiune con- siderata, aproape constant aceiagi In felul acesta apa se raceste foarte aproape de zero grade, cand incep si se producé, la suprafata, cristale microscopice de gheatd, ce sunt trate in interiorul masei lichide de curentii descendensi. Cand gerul este puternic, numarul cristalelor de gheata formate este atat de mare, incat intreaga masa fluviald constitue o adevarata emul- siune de gheturi foarte fine. La acest rezultat ajut de- sigur gi viscolele cu z8pad4 abundenta care uneoti cade aga de deasd incat opreste pe loc navigatia. Cristalele mici de gheafa se strang laolalté in jurul corpurilor solide de pe fundul albie! si chiar in jurul boa- belor de nisip si de argila ce plutesc in masa fluvial, $i formeaza astfel burefi afanati cari, prin forta lor ascen- sionald, se ridicd la suprafata apei, unde plutesc in voe Aceast grupare de cristale este cu atat mai lesnicioasd cu cat apele sunt mai scdzute — viteza lor fiind atunci redusi, — ceeace se intampla in genere in timpul iernii fiindea in aceasta epoca precipitatiile atmosferice se acu- muleazi sub forma de zApada pe bazinul de al mentare al apelor curgatoare si, in consecinga, raurile si fluviile sunt foarte slab alimentate. Apa prinsi intre cristalele microscopice ale burefilor plutitori, ingheafa ea insasi fara intarziere, formand ast- fel gheturi compacte, la inceput fine si apoi din ce in ce mai mari si mai groase, ce plutesc, se lipesc intre ele si acopera in timpul gerurilor mari intreaga suprafata a raurilor si chiar a fluviilor mari, cum este Dundrea, ‘Trecerea Dunirel pe ghia Acest covor aproape continu de ghefuri_plutitoare se migca incet la vale, pana ce intalneste un obstacol se- ios de scurgere, cum sunt sectiunile gatuite ale albiei (ca de ex. defileul Cazanelor din apropierea Portilor de Fier, etc), bifurcari de braje (Ceatalul Sf. Gheorghe, Ceatalul Ismail, ete.), coturi foarte pronuntate (cotul de la Tulcea ete.), si atunci ghefurile se proptese in maluri se opresc, se lipesc intre ele — daca frigul este promun-INGHETUL DUNARIT 43 fat — si bareazd astfel intreaga scurgere a gheturilor din amonte, ce se ingrimadesc unele peste altele si for- ‘meazi un pod continu, superficial, de gheata. Dator:ta vanturilor dominante ce sufla iarna din sectorul NW.— NE,, coturile albiei deschise in aceasta directie (cotul dela Tulcea de ex.) se prind de gheafa printre cele din- tai, crivagul impingand ghejurile induntrul cotului pe am- bole lui brafe si impiedicdndwle astfel si se scurgd mai departe Este interesant de reamintit cA, putin inainte de a intra in fara noastra, Dundrea primeste pe cei 3 afluenti prin- cipali ai sti: Drava, Sava si Tisa, care-i aduc cant.tafi imense de gheturi Deaceea oprirea ghefurilor in defileul Cataractelor si al Portilor de Fier, spat deacurmezisul langului carpato- balcanic, este adesea inevitabila. Gheturile nu s'au prins ins’ niciodata peste Porjile de Fier propriu zise, datorita curentului vertiginos al apei si prezentii stancilor. Pe Dunarea maritima, adic pe porfiunea cuprinsa in- tre Braila si Marea Neagra, Dundrea a inghefat de 72 de fori in timp de 90 de ani consecutivi (1836—1926); din acestea, 60 de inghefuri au loc intre 15 Decembrie si 1 Februarie. Desi oprita scurgerea ghefurilor prin obstacolele mai sus numite, unele din ghefuri sunt totusi tarate de curen- tul apei sub podul format la suprafata apei, se ingrima- desc acolo, in timp ce altele sunt impinse deasupra lui Prin acest fapt sectiunea de scurgere a apelor este con- siderabil strAmtorata intre albie si masele de gheturi su- prapuse, numite ,,zapori', pe sub care fluviul isi poate scurge cu greutate debitul sau, din fericire mai totdeauna sczut in timpul iernii, Catre primavara ins3, cand apele cresc brusc datorita topirii zapeailor, aceste sectiuni strangulate impiedica se- rios scurgerea viturilor, apele se acumuleazdi in amontele zporului si odata cu ele se inalta si gheturile din albie, pierzandu-si astfel reazemul pe maluri. Presiunea apelor ‘asupra zAporului creste continuu si daca acesta este ex- cepfional de puternic apele pot sa se reverse peste ma- luri, impreuna cu ghefurile, pustiind tot ceeace intalnese in cale, fara nici o nadejde de stavilire a dezastrului. Mai totdeauna zaporul cedeazé ins sub presiunea a- apelor in crestere, si sub actiunea de topire a razelor so- are, uneori ins numai sub actiunea spargatorilor de gheafa si a explozibilelor *) si atunci mase enorme de ghefuri se scurg la vale cu vitezd exceptional’. Este mo- *) Termita in deoscbi: bombardamentul de artilerie are mal mult un efect ,.morat” asupra populatilor ameninjate de inndatie. mentul cel mai periculos pentru vasele prinse in ghefuti si neadapostite in porturile de erat, pe brafele inguste ale insuleleor, inapoia stancilor, etc. si se numeste ,.de- baclu”. Vasele sunt tarate atunci de ghefurile debaclului, nu mai pot urma canalul navigabil al flaviului, pot fi aruncate in cursa lor intamplatoare peste bancuri sau la maluri, 5i pot chiar s8 se piard& sub pravalirea napras: nica a puhoiului de apa si de gheguri, pe cari nici o pu- tere omeneasca nu este in masura si le stavileasca. Imediat dup’ debaclu fluviul intra din now in regimul sau normal. Primele sloiuri ce curg pe Dunare sunt un avertisment serios pentru navigatori si exportatori: unii_trebuesc si ia imediate masuri pentru adapostirea vaselor, ‘ar cei- lalji pentru asigurarea exportului, transportand din timp slepurile incdrcate la Sulina, unde transbordarea in va- sele maritime se poate urma toatd iarna, Inghejul Dunarii impied'cd vasele maritime de a se urca in porturile principale de export pe Dunare : Braila, Galagi, Reni, etc. si facand s4 inceteze comunicatile pe apa intre toate celelalte porturi situate pe fluviu, produce somajul flotelor dunarene si al porturilor, somaj ce re- prezinta imense capitaluri si brate nefructificate. Se pune asadar intrebarea pentru ce nu se intrebuin feazd mijloace artificiale care s& impiedice ingheful flu- viului, sau dece odati ce fluviul a inghefat, nu se i cearcé fird intérziere spargerea acestor ghefuri si eva~ cuarea lor, pentru a permite reluarea navigatiei ? Cine a vizut Dundrea in timpul iemnii, acel nesfarsit puhoi de sloiuri, igi da seama c a incerca si impiedicdm inghetul fluviului, este cel pujin o ,,imposibilitate prac- tic, Se poate face ins deblocarea fluviului de ghefuri prin mijloace artificiale ? Raspundem categorie; pentru porfiunea maritima a Dunarii, operatia aceasta este nu numai posibila, ci chiar usoara in anumite momente favorabile alé iernii, cand, cu sacrificii relativ restranse, se poate provoca deschide- rea navigatiunei marit'me $i reinceperea activitagii por- turilor Braila si Galafi, uneori cu o luna si mai mult inca inainte de curatirea naturalé a fluviului de gheturi. Pentru porfiunea fluviala propriu zis a Dunarii, adica pentru cursul sau din amonte de Braila, problema devine atat de grea si neeconomica, incat ne credem indreptafiti si o considera ca fiind ,,practic nerealizabila”, In numarul viitor al revistei vom arata mijloacele indi- cate prin care s'ar putea menfine navigatia pe Dundrea maritima in timpul iernei, Inginer VASILESCU44 ROMANIA MARITIMA $I FLUVIALA Un port de yachting la Constanta sa de adaposturi sigure pentru cazuri de furtund, lipsa de porturi potrivite unei navigatii de coast, a im- piedicat si impiedicd desvoltarea att a pescuitului cat sia yachtingului, pe coastele romanesti ale Marii Negre Avem 420 km, de coast’, si pe aceasta lun sunt decat dowd porturi : Sulina si Constanta, accesibile Celelalte tuturor vaselor, pe aproape toate timpurile sunt sau inaccesibile, sau nu prezints aproape nici 0 si- guranfa pentru vasul care ar cduta adapost acolo, in timp de furtuna, Nici o instalayie, nici un dig de aparare, nimic au in- trerupe aspectul de goliciune a coastei noastre. Manga. lia singura, are un vechiu dig genovez, agezat perpendi- cular pe directia vanturilor de N. E., care ins lasa por tul deschis, ori cdrui vant, cat de mic, dinspre larg saw dinspre Sud. —— Warn evel * Sedita.prosela Balcicul si Cavarna au simple schele, expuse vantului din toate partile. Cetatea Alba, Valcovul, Sf. Gheorghe. unde ugor s'ar gasi adapost, sunt astupate de nisipur Ce sa mai spunem de localitatile noastre balneare : Bu: dache, Mamaia, Eforia, Movila, unde ar trebui s& fie cel putin vara, 0 desvoltare a sporturilor de apa, si cari nu lasa nici 0 posibilitate de acostare Construirea portului de refugiu de la Tusla, de lang’ Balcic, al cdrui proect facut in 1928, este pe cale de rea: lizare, va constitui un prim pas in desvoltarea naviga- fiei de coasta si a pescuitului. Pacat, insi, céi pentru yachting, portul este cam departe de Baleic Un port de yachting, trebue sé corespunda“unei con- itiuni primordiale : sa fie c&t mai aproape de oras. Daca se poate, chiar in inima orasului, pentru a tenta in permanent si a chema la el pe tofi, chiar sf pe aceia cari nu-si pot plati luxul de a avea 0 magina, cu care sa se poat duce mai departe. La Constanta, a: zero, spre far, la tureazd pana acolo, chiar dintre marinari, afar’ doar zisul port de yachting este Ja dana Pavilionul Regal. Dar cati se aven- daca nu sunt obligati sa faca acest drum ? Cine este gata de buna voie, s& strabata la dus si la intors, o distanja atat de mare, din mijlocul orasului, pana la capul digu: Ii? Aci pe Iai Portul actual nu prezinta nici o garantie pentru micile distanfa mare mai sunt si alte piedici imbarcatii de sport, Valurile, si vanturile, de multe ori Plaja. Duduia, prea puternice chiar in port, repede ar putea, lovind vasele de cheiu, sa le bage la fund. Insa-si cuterul Dom- nifei Hena, era s& fie sféramat, mai anii trecufi, in urma unei vijelii © adevairata nenorocire este pacura scursi din con- ductele portului de petrol. Un yacht, un cuter, vase albe si curate prin excelent, nu pot si stea pe valuri de pa- Se impune deci, construirea unui mic port special de yachting, care si foloseasca si pescuitului, si care si nt mai prezinte niciunul din inconvenientele de mai sus, La Constanta, portul de yachting, cred, cA se poateLITERATURA 45 face intr‘unul din golfurile pe care marea le-a sapat in partea de Est a orasului Cel mai bun dintre toate ar fi golful aflat intre ho- felul Carol 5i promontoriul pe care este agezata biserica Axmeand, acolo unde pescarii de totdeauna, si-au stabilit ‘adapostul lor. Marginit in amandoua partile de stanci ‘eari se ridicd pana aproape de suprafata apei, formand tun fel de diguri naturale, scufundate, golful este aparat si de vanturile de Nord si de cele Sud. Are, acum, in starea natural in care se aflé, o singura parte vulnera- bila, spre Est, dar care bineinjeles, ar fi usor remediata printr’un dig de aparare, asa dupa cum se vede din schita alaturata. Totusi, pe orice timp, atunci cand nu te poti apropia de nici o parte a coastei, pescarii vin aci fard grije. Valurile mari se sparg in stanci, iar intre ele apa sta Tinigtita, ca in rada unui port. Adancimile navigabile sunt foarte aproape de coasta, astfel ca, numai cu put-ne chel- tueli, 5i urmand sirul stancilor cufundate in apa, s'ar pu- tea face acolo un port destul de incdpator, care sa pri- meascd si barcile albe ale amatorilor de yachting ca si loteile catranite ale pescarilor. Sportsmanii si pescarii, se pot infelege usor. $i unii § alfii fac canotaj si navigatie cu panze. Dupa cat stim Primaria orasului, are un plan de con solidare a malurilor care prevede prelungirea bulevar dului peste golfurile actuale pe care si le astupe cu umpluturd, pentru a cAstiga noui terenuri de constructic la farmul Mari Acest golf ins nu trebue astupat. Cheul si bulevardul pot urma curba malului natural. O rectificare a primului plan se poate face cu usurin{a finand seama de nevoia yachtingului Ja Constanta. In fafa folosului adus de a- tractia sportului nautic pentru oras, toata lumea va fi de acord pentru realizarea acestui mic si minunat port pe care natura ni-] pune la dispozitie. Constanta, ar castiga din punct de vedere estetic 5 Jucrarea ar costa mai pujin daca s‘ar face un bulevard care si contureze pe cat s¢ poate actualele golfuri, decat daca ele ar fi astupate. Putem avea un port de yachting, in inima orasului, ujor accesibil, care ar aminti in parte portul pescdresc si de yachting al Biarritzului. Constanja ar putea da posi- bilitatea tineretului s4 practice sporturile de apa, si ar yea la dispozitie un mijloc in plus pentru atractia vizi- tatorilor, cari din an in an, vin tot mai pujin aci, prefe- rand alte puncte de pe litoralul roman, dacé nu chiar sta- fiunile balneare ale vecinilor nostrii de la Sud. ALEXANDRU DAIA LA GURA DUNARII’) ‘Visiunea portului, adusa de cavantul magic, pe care tofi il astep- tau, scula in picioare toata lumea la bord. ‘Sulina |.. se vede'!.. Sulina'., igh spuneau unit altora, si o bu- curie copilareasca cuprinse mulimea care iesea pe punte fara, s rind eu ochié Iacomi Kniufa neagra a useatulal ce tremura in zare Mircea, aplecat pe-o parte, lovit cadentat in coaste de-un pleos- ait domol, aluneca usor spre portul care-si scotea ineet capul din api, apdrdnd ochiului in departare haotic si confuz. La asfingit, cerul rosu de foc. Linia uscatului devenea portocalie in aureola unui vast incendi, Pérea c& arde delta cu imensele pl uri de stuf in zare, Inapoi, picla serei Inegrea treptat fafa apel intunecand orlzontul Si in departarea stearsa numai ochiul farului, veghind neadormit pe Insula Serpilor, clipea misterios. In rada larg si pustle © mic& brigantina, co siluets clegants, isi potrivea plnzele desficute ca nigte aripialbe, sis ia sborul in larg Aprospe de intrare © mas enorma, ca un gigantic monstru an‘ deluvian, se profila straniu pe rosul cerului. Era o navi-colos, una din marile drage cari scurmau zilnic fundul milos al méret la gura faviulai, Farol din Sulina care anunfi adancimea la gura Duniirei. In lumina scdzuta a serei se deslusia inca bine ind Mircea, stréngindu-si panzee, treeu printre cele doua farur, verde 31 roy, puse de straja la capetele digurilor dela gura. — Hai sus, pe puntea de comanda, se vede portul mai bine, zise secundul oferindwi doctorului un binocls de mare distang Pen rucd inttia data intra pe gura Dunarei, doctorul cata atent inainte s& prind’ dela prima vedere culoarea locala a Sulinel Prin lentiele binoclului vedea in fafa deschis, neted, canalul na- * igabil, $i de-odata it reveni in minte citi, franturi de versuri titete din copilirie Fluvia e un deum care merge’ “Dundice, Dunie" Drum fara pulbere” ‘Si te du la Dundee” $i bea apa talbuce e ecramul cerulul se proectau catarge si cosurl: corabil $1 va- poare de-alungul malurilor dormeau ancorate, priponite cu franghil ‘roase de sarma, Pe-o limba de pamant joass, ingusta, intre flavin gi balts, ¢ in- ‘rau casele aliniate la rand, (© moara de vant ist invartea cadenfat In aer brafele obosite, La 2) Fragma din romannl Koropotie de Jean Bart.46 ROMANIA MARITIMA SI FLUVIALA Nord pduri nepitrunse de stuf, la Sud banda nesférsiti a pla cw valurle dunelor de nistp in zare Peisagiu olandez, proaunfa scurt doctor — Exact, aproba secundul. Acelessi conditil. Teren pla Cota zero. Nivelul mare Priveste orajul, Tei strici lungi, paralele cu malul flaviulul, A patra e in balta; i-se zice Sahara din cauza nisipului depus ca si find sanfaril Ja distanga Tata oragul vazut ca in palma. Observi cf mai toate cascle sun’ de lema, Si in caz de incendiu? intreba doctoirul, Nici un pericol, inendii nu se pomenesc acl, pentrucs socie- tatile de asigurare nu asigura casele de lemn. Poate singura co- muna urbana care nu are post de pompleri. In cazuri rare servese Masta, ‘marinarii nostri si pilotina Petre, care are © pomp ew abut — Dar ce cladirea asta colosals, ia disproportie cu restul ora- salut? — Palatul Comisiei furopene a Dundrei. Impunator, monumen- tal, ca regedinga unui guvernator din colon Casele din jurul Jui sunt locuingele funcjionarilor superior! dela Comisiune. Vile cochete imbracate in edera si glicind, Panouri de verdeata, boschete, alee plantate, parchete de flor, terenuri de Sport... toate cu simetrie, tajate geometric. Cursjenie, ordine, con: Vedore din Sulina fort englezese. © insula, un petic de civilizetie in pustiul primitiv al dele Observa ; aici il occidentul ; cu edt mergi tn sus pe canal civliza- lia seade, case tot mal micl, desordine, murdarie pana in capat la tmovilele de cirbunl, unde sunt tavernele infecte rimase de pe vre- muri in aceeas mizerle si pitoresc oriental Mircea rca incet pe canal Impotriva curentulti, asa de-aproape de chew ineat de pe puntea lué se vedea pe ferestre pain in fundul caselor. oc orul privea confuz la defilarea neintrerupta a lanfulut de ca- fencle, biurouri si consulate, care 8 Manca in port incetase, era ora intoarcerei dela Iucru. Lumea forfotea. Prin usile deschise scapau vaete de arcus, fipete de ar- monica, chiote primitive, cintece pescarest, glasuri rAgusite de ra- chiu si umezeala mare Cteva batiste fluturau pe la ferestre. Multe perechi de ochi, as cunsi dup’ perdele, pindeau mersul domo! al vasul — Sulina asta e unul dintre cele mai originale puncte de pe glob, celud explicarle secundul Doctorul isi Intoarse capul spre el concentrindu-s! ateatia. ~ Da, da, si nu te mir, Ai si te incredingez! indata, ‘Ma rog, mai existd pe fafa pamantului o asemenea siuatie ? As- cults sirau de-alungul cheulsi jos. Debarei act intr'un port roménese, Mergi in lungul cheului, pe strada intéia spre palatul Comisiunel, si de-odata te oprestt in loc Strada-t baratd. Un gard de lemn, vapsit in verde, ii inchide dru- ‘aul, Riméi, as putea zice, ca vifelul la poar'a ‘nous, daca poarta ir fi foarte veche, cam de vre-o gaptezeci de ani. Mal este vre-s rag in lume Ja care o strada si fle talatd de-a curmezigul de un zaplaz, ce slujeste drept frontiera despargiod dowd state ? — Cum doua State ? intreba nedumeri: doctor — De sigur... dow State. Ute, in dreapta zaplazului e Romania, In stanga e Comisiunea Europeans a Duniel Observa culorile celor doua steaguri: in dreapta gardului falfae tricoloral roménese, — In sténga e steagul Comisiune: alb cu ban- de albastre si rosii, cu cele trei litere: C. E. D. — Asect.. ciudat lueru, se minuna doctor — Tata, gardul acesta verde e frontiera, Rubiconul modern, Su- veranitatea romana rémane la poarta verde. Autoritajile locale nu pot pune piciorul pe teritoriu Comisiunes, care se bucurd de neu trallate — privilesit mostenite din vremea regimului capitlapllor trees — Cum, si pentru 8 are steag propriu Comisia este’ sovotits Stat ? intrebs doctoral. Secundul Hi rAspunse prompt — De sigur. Ne gasim in fata unui Stat independen’, Stat-minia- ura, dar un Stat autonom cu cele tret depline putert Face legi Jude. Executi, — Stat tn Stat, adaugs Neagu facand haz de nedumerirea doc- tora. Dou sibit intr’o teaca, Doi stipéni in tard siracd. — Dar ce rost are Comisia asta ? intreba doctoral din ce in ee smat tncureat. — Pe vremea cind Turcia nu putea si Rusia nu voia si intre- tin gura Dundrii deschisa navigatiel, dupa rizboiul din Crimea, s'a aledtuit provizoriu o Comisie European’ pentru lucrasi techie, a marile Puteri st-si poata trimite vapoarele la Dunare s8 incarce ‘raul romanese de care aveau nevoe. Noi ccupind Dobrogea am intrat in stipénirea gurilor Duntrel ‘mostenind toate buclucurile Turciel, Azi Comisia nu ma corespunde imprejurarilor, ¢ © alcituie arhaicd, un anabronism, o exceptie fara precedent, unica pe glob Desi provizorie vegeteazs inci, doar nu de geaba s'a zis ‘mai permanent deeit un provizorat oesilnfns pes si calael ladacatstiatdicl torpeheacics: Rapeee si sieala. © tupta surda dureaza, de jumatate de secol, intre autoritatea nafionala s1 cea internafionala, — Si fit nevoit s4 trdest aici... trebue 88 fle oribil,zise doctorul — De sigur ei de placere mu locueste nimeni act. Cai niment nu se expune sii fie gratuit supt de ¢anjari. Nevoia sat setea de ctstig l-au adus pe tofi aci in deltS. Totus, viafa acestui mic port cosmo- polit © originald si interesanta. Are un farmec si un poresc deo- sebit. Este unicul loc in gard unde gisesti adevarata viog’ de port Clelalte porturi ale noastre nu sunt decit orage. Sulina este numat port, nu are ofas. Toa’ populatia se hraneste din viafa portulu De altfel nici nu are nimic comun cu restul farel. Aci e © viata de colonil. Ca s1 pe Niger, pe Congo sau la Suez, s'a instalat st la ‘ura Dunarit biroul unui sindicat international pentru exploatarea 4 polifia navigatici pe fluviu. Comerful levantin atrage aventurieri din toate seminile, cari se perindeaza pe act ca si pescuiasc’ In apa tulbure a Dunirel Un mosaic de rase. Toa'e neamusile, toate tipurile si toate lim- bile. Un minusesl turn Babel. Mica lume a acestei institut — Europa in miniatura — cu de-BARCI 40 coruri, cullse si protocol, are © viafa aparte. Este un cere inchis inpermiabil, perfect etang. Se pine la distanf’ ascunzand, sub masca tne! exagerate polite, slabul contact cu multimea indigena, in simul titel se giseste provizor debarcata aci la poarta Orientulul, — Der ce atractie deosebita are Sulina asta pentru marinaril nostri, spuse Neags c’o ascunsa bucurie. = Tot din cauza Comisiunii avem aci porto-franc. Bauturl, si punuri, parfumuri, toate intré f2r& vama sl lest prin contraband. Cantitatea de sipun care intré anual ac, s'a calculat 4 ajunge si Cum am aratat in numarul trecut, sportul nautic e inca considerat la noi ca 0 distractie americana, un lux ! Ati fost in strainatate ? Ati vazut lacurile din Italia, lacurile din Germania, | coastele Franfei si ale Angliei? Zeci de mii de yachturi se incruciseaz’ — dela barca simpld ce se duce in spinare pnd la yachtul miliardaralui ! x Abecedarul marinaralai (rr Yaenn Daca in numarul acesta nu putem inc’ da detalii pre- supra diferitelor tipuri de barci vom ardta cateva aplare ce se pot aduce din strainatate. tipuri de barci cu panze : puiul $1 gasca. fi au reusit pe preful de 2500 franci si ofere ‘you-you, adicA un puiu, cum spunem noi romani ‘este barcuta cea mai mica dela un vapor sau cora- Navele au totdeauna pe langa barcile lor obisnuite -BARCI, SALUPE, YACHTURI spele toatd populatia suliniots timp de zece ani. Numai o parte ra mane pe loc, now parti se introduc pe ascuns in far — Echipaj la posturile de sosice | Comanda risunatoare a ofiferului de quart tae brusc firul dis- cupilo. Tofi ofiert igi luar’ locurle obisnuite pe punte Secundul trecula postul de manevra a ancorei Neagu la ordinile comandantull Doctorul, fara nici o treeba, ramase izolat. Bandula, aruncata cu dibacie ca 0 granata de mana, cazu departe pe scat Magina stopase, dar corpul greoiu al lui Mircea aluneca inci de- lungul cheulai negra de lume, Funda! si ancora se rostogoli in huruitul lanjulul pe nara, pind se opri cu ghiara infipta in patul de namo! pe fundul Dunarei JEAN BART. si0 barcuja de aceasta pe care 0 conduce un singur om. Pentru micile servicii in jurul navelor in port, puiul este absolut necesar. Dupa cum araté schita acest pui lung de 2.50 m. si greu in total de vre-o 60 kg. are dowd panze: un floc $1 fo randa cu 0 suprafafa totala de 4—5 La 5000 fr. au hirondelle”-a *), fel de pui — ins semi-puntat — deci bun si pe valuri, mult mai grew si mai echilibrat (350 kgr.). Dintre toate bar- cile cu panze nersturnabile, acest tip pare si fie cel mai convenabil. Vom continua in numarul viitor cu exemplare de barci_ si yachturi, in special ambarcafiuni accesibile pungilor mai modeste, Constructorii particulari de barci din intreaga {ara care doresc si le publicdm la aceasta rubricd lucrarile tot un Pui Giisea lor si ne trimita fotografi, planuri si date cu prefurile respective pentru fiecare tip de barca. Timonier * La mumirea franfuzeascé de ,firondelle” noi nu putem pune siindunica” pentruca aceasta numire este consacrata panzei cele de Sus dela catargul corabillor. Vom da insi acestul tip de bered nu rele de gised. Dect: g4sca, este un tip mai mare ca puiul, puntat si lestat, cu 2 pinze: floc si rand. (Flocul este pinza triunghiulara din prova si randa este pinza mare trapezoidal, sau triunghiulara,