_PARUIDUL SOOTAL-CRESTIN "TOTUL FRVTRU PARA” Delegatii Partidului Totiil Pentru Jaré,intruniti la Madrid intre 12-14 Inlie 1980,au decis adaosul atributelor Social-Grestin le numele Partidului.De acum Gnainte,la baza Consiliului National Roman st&,aléturi de celelelte partide de~ mocratice,Partidul Social Cregtin Totul pentru Jars.Adaosul Social Cregtin m este o lipiturs din oportunitate,ci o intregire a titulaturii cu clemente orge- nice,sociale gi cregtine,extrase din substanje Fartidului Totul pentru Jari,age cun 4 fost constitult in urmi cu patru decenii gi jumitate,Pe aceasti linie dl Constantin Papanace a publicat prin 1959-60 0 brogurs despre “0 Menocratic Social-Cregtina".Spre o nai bund lamurive 2 celor ce mu gtiu sau au uitat,ore- den necesare cAteva considerente despre origina gi evolujia acestui Partid. Partidul Social Czegtin Totul pentru fats eo emanajie politics inspizata in actiune din etica Legiunii Arhanghelul Miheil.§tim in genere ce a fost aceasté Legiune.Ea a pornit dela Icoani cu o profesie de Credinja si ctiva tineri in pitanul.Ce inseammé C&piten,a lamurit exemplar Nae Ionescu in "Cuvantul",cu silogismul "Cap,Capetenie, Capitan". Corneliu Codreanu gi-a indreptat fn phiaul rand gindul spre Om."Reforma omu- el o vedea altfel dect in ambitiile demiurgice ale reformatorilor orgo— sToate religiile gi toate marile ideologii nAvélesc pe om,ca si-1 fack al- ‘ul,ek ereeze "omul nou",De multe ori bietul om iese din moara reformatoare mai stlcit decit inainte,cum vedem cu “omul nou",robotul in versiune comunists. $i Ceaugesou a fécut mare valvé cu “omul nou" acum 2-3 ani.Niciodaté Romfnul nu a fost mai desperat decdt in bra "omului nou",a lui Ceaugescu.Contra acestor de- fommiri,Garcineanu a definit "omul nou" in Gonceptia legionars."Omul nou" nu este un om inedit,un om care nue mai fost niciodat&,ci un om intmeg,un om ade— Varet,cu toate compartimentele sufletului valabile,adick cele trei mari puteri ale sufletului,intelectul,afectul gi vointa,puse {n armonie.In injeles legionar, adiugim noi,"omual nou" mu’ este o inventie antropomorfici oi 0 destivargize onto— logic’ adick,mai simplu,nu un om inventat ci un om sufletegte perfectionat.Cor- neliu Codreamu ctabilegte astfel Omul ca "piatra unghiular’ de unde pornegte Legiunea"."Legiunea Arhanghelul Mihail -scric Corneliu Codreanu-,va fi prin ur- maze mai mult o gcoald gi o oaste decat un partid politic".El proclam’ primatul spiritului reformator gi educativ quasi militar, far si elimine rostul politic al Legiunii.Dar o misiune educativd gi o functiune politics nu incap in aceeagi organizatie f4r8 consecinte.E adedrat,o bund politics exige in Societate spirit civic gi mozavuri sinktoase.Acestea slabisers de mult in societates romineasca. $2 Regele Carol I a constatat,de cand a pus piciorul re pamantul romanesc,ne- Voia de reformare a caracterclor."Nu de inteligente duce lips’ Romania seria primul Rege in Memoriile sale-,ci de cavactere",Criza de caracteze se agravase Gdaté cu degenerarea regimului politic.Corneliu Codream era deci pe deplin in- dreptatit 8% dea prioritate opezel pedagogice.Mumai cA pedagogia gi politica nu se pot desvolte deavalma in acceasi actiune,cu toate ci politica adeviraté les gi urme pedagogice.Pedagogia gi politica merg pe drumuri paralele,ou metode deo- sebite,VYom insista putin pe aceast% tem. "0 gooala gi o Gaste",cu menives de a reforma omul gi de a-1 readuce pe linia Invatiturii cregtine,implicd opera unui Ordin cu o coloraturé religioas%, sub specie aeterni.Alt gen de organizatie actioneaz’ in Politic’,cu scopuri directe Tn Socketate gi in Stat.Cercetatori din Apus,din Brazilia pani in Franja,ca Lu- cien Rebatet,considerau Legiunea drept "un Ordin religios si militar".Ordinul igi are legile lui,Politica pe ale ei.Irationalul intra in domeniul Ordinului. In sfera politicii intr’ gi ratiunea,ceeace determing nu numai o artd,dar gi 0 gtiinté specifica, Stiinta Politica Legile Politicii tin seam de conditiile ime— diate ale naturii umane.0mul ¢i Societatea sunt aga cum sunt,de cAnd a inceput Istoria.Micio religie,nicio ideologie,nu au schimbat fondul Omului,ci numai 1-au modelat fn afari dup’ cursul timpului.Natura umani mu e simpli.Oml este expre~ sia unei naturi complexc.£1 nizuegte spre culmi,cum ronarea Garcineanu,dar in acelag timp trage cu ochiul la bunurile materiale.0 imagine ne-o dé o picsi a lui Ibsen.Brandt,un idealist,tine o predick la marginea mirii,care farmeck ml- {imea.Dar un pescar ving-iy sgauiiq2 8% anunte apropierea unui banc de heringi. Atunci tofi cei de fati c@ sf Apuce ct mai mult din acest dar al mirii.Brandt, predicatorul fascinant,rimine cu vorbele fn vant,ca un singuratic.Astfel dualis- mul naturii umane nu stabilegte un primat unie,nici al spiritului,nici al mate-ie 2 viel.B adevirat,omal din pudoare ge preface of 4 prioritate spiritului.Oricate fapté © imbricata in.zalele sclipitoare ale revendicArilor morale.Hste onagizh adus spiritului de catre materie.In fond inss,firea omeneaso’ tinde deopotriva pre lumina spiritului gi spre beneficiile materiei.0 politici bund tine seamt de cumpina dreapt% intre spirit 9i materie.In aceasté maxims sti deosebirea in- tre legile Ordinului gi ale Politicii.Ordinul propag’ primatul spiritulul, fixi consideratie fati de contingentele materici.Politica ¢ obligata si respeote echilibral intre epirit gi materie.Ordinul gi Politica pot avea un ideal comm, dar mu pot merge intr’acclo decdt pe drumri seperate,dupi legile lor proprit si cu alt& instrumentatie.altfel nu se face nici educatie nici politic: G&t despre Logiune,cu timpul rostul ei politic se intinsese in toat& Jara. Pe langi"$coalé gi Oaste",Legiunea devenise gi o orgenizajie politic dinamivs. Din acest amestec de functiuni diferite,cducative gi politice,"Ordinul Religios gi Militar" a Iuat o puternicd coloratur’ mixté,sub o denumize generic& gi spo: tank ,Migcarea Legionara.Comeliu Codreanu gi-a dat seaua de inconvenientele con fusiei de functiuni,indeplinite de acceagi organizajie.Atunci e decis sepazetia functiunilor,functiunea politic’ a atribuit-o altei organizatii,deosebita de Tegiune;Garda de.Fier,In nova organizatie nu intrau numei Legionari,ci ei aljit, indiferent de provenient& politicd.Mai t&rziu,dupi dizolvarea G&r2ii de Mer, ond baza’ politici luase o amploare considerabila,Comoeliu Codreanu a infiin tat,in 1935,Partidul Totul pentru fart. Ge functiec trebuia s& indeplineascé noul Partid? Vom cerceta pe rand si pe sourt componentele lui.in domeniul politic. din yolumul acjiunii,pe misuza ce gregte apare un program de realizirl,considerat. ca secundar la origins Prog: mal prirde corp din practicd,mu din élaborari de cabinet,Pentru a reda ster Ge atunci,vom spicui din Nemorandub nostru destinat,in Mai 1945, Tnving# tox! ocoidentali,Partidul Totul-pentru Jar reprezenta o migcare specific romfncacc de ridicare a-Poporului Romén la aceeagi constiinté politicé,le aceeagi stare socio-economicd gi la aceeagi desvoltare culturald ca ale celorlalte popoare Gmaintate ale Europei.Migcarea RomAneascd respingea deopotzivi excessle Pring pinlui Autoritatii,adici Dictatura generatcare de Tiranie,9i exageririle libez 441i individuale identifioate ou Deriocratia mxkatenté lexisté. si permisiva,ge- nezatoare de anarhic,Dealtfel niciun Partid Politic oman mu adinite,desigur, Acest gen de "Domocratie" cere in fond substitue un Totalitarism personalizat sau oligarhie ou un Mul em de stradi.Partidul Total pentra Jari uz m&rea in primul rind restaurarea ordinei legale,ca o gamtie de ‘respect al pe soanei unane,cdt si al Autorita{ii Publice.Habeas Corpus gi eficienta Autori tt {ii Publice,garantate de ordinea legald,sunt condi{iile unei Democratii adevizate Ordinea legals nu poate fi asigurata deodt de Principiul separajiei Pute: lor in Stat.Intr’un sistem ou adevirat democretic,ceparatia © aplicata cu toatl rigoarea,pentra a elimina orce posibilitati de arbitrer al unei Puteri in daune celeilalte.Nici Puterea Legislativ’ nu trebue s% coboare la starea de emanayic a Puterii Executive nici Puterea Exeoutiva nu poate degenera intr“un regim de simplS unealta la discretia "democratici integrale",adics despotismul majori ti- {ilor iresponsabile,obtinute prin demagogie,presiune mozalé ei coruptie,ba chiar cu pretul violentei corporale.$i intr un caz gi intz’altul,axistenja unt Stat e pus’ in primejdie de o neintrerupta alunecare in timpurile noastre spre Jacobinisuul uodern,Bolgeviemul,si in ultimi etap’ spre Partidul unic de extzo~ mS stangS,impus cu forta dinduntru seu dinefer’,dela KSsdrit.Astfel oa o preve- nixe a acestor cventualittti,cdt gi pentre alte considerente de ordin consti iu- tiv,Partidul Totul pentra Jaré urmirea si readucd Puterea Legislativa la funo~ tiutea sa congenitald.In practica separatiei Puterilor,el recunostea Parlatien~ tul ca o institujic determinanté fn structura societatiloz moderne Profesorul legionar Traian Briileanu,sociolog renumit,a publicat in 1937 in "Univezcul"un Studiu despre functiunea Parlamentului intr’un regim democratic fnoit.B] lua ce exemplu sistemul constitutional al Statelor Unite,care i se pézea lui mai efi- cace intr’o monarhie.Puterea legislativa independent& gi Puterea Bxecutiva re generatd creau ordinea cu adevirat legald.§i in sfargit,pe deasupre acestor Pu- teri in Stat,Corneliu Codreanu ageazs fn momente de particular’ important} ceea- ce el-numeste "Consultarea Poporului".In faja marilor hotazfri care 12 angajea— 2&,Poporul trebue intretat dup ce i se arat% drumil,trebue consultat pentru a-gi spune cuvantul dacd poate sau nu,daci este pregitit si meazgi pe calea ex!~ tats."Consultarea Poporului® se oheami in Dreptul Public modern ou un tezmen re~