APROBAT

..

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND POSTUL DE MUNCA :

ADMINISTRATOR

1.SCOP

Prezentele instructiuni au ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si

sanatatii in munca a lucratorilor, stabileste principii generale.
Prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor eliminarea factorilor
de risc si accidentare consultare, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a
reprezentantiilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii..

2. DOMENIU

Prezentele instructiuni se aplica in cadrul ________________________

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

-Legea 319/2006 Securitatii si sanatatii in munca.

-Hotararea de Guvern nr.1425/30.oct.2006 Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si santatii in munca nr.319/2006.
-Hotararea de Guvern nr.1146/30.sept.2006 Hotararea privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
-Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.
-Hotararea de Guvern nr.1048/9 aug.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

4. RESPONSABILITATI :

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

La locul de munca lucratorii au urmatoarele obligatii:

a). sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de

transport si alte mijloace de productie;

b). sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze
sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c). sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice
si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.

d). sa comunice imediat angajtorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care
au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si
orice deficienta a sistemelor de protectie.

e). sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoana.

f). sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii
sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor.

g). sa coopereze atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate.

h). sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca
si masurile de aplicare a acestora.

i). sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

j). sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite de administrator,

conducatorul institutiei, proprietar, producator sau importator, dupa caz.

k). sa intretina si sa foloseasca, in scopul pentru care au fost realizate dotarile pentru apararea
impotriva incendiilor, puse la dispozitie de administrator, conducatorul institutiei, proprietar
producator sau importator.

l). sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le organizeaza
sau le desfasoara.

m). sa nu afecteze modificari neautorizate si fara acordul scris al proprietarului, al proiectantului

initial al constructiei, instalatiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat
ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislatiei in vigoare.

n). sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau proprietarului, dupa caz,
orice defectiune tehnica ori alta situatie care constituie pericol de incendiu.

o). sa respecte regulile si masurile de aprare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice
forma, de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz.

p). sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si echipamentele,

potrivit instructiunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau de conducatorul institutiei,
dupa caz.

r). sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de
aparare impotriva incendiilor.
s). sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice incalcare a
normelor de aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un pericol
de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de aparare impotriva
incendiilor.

t). sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, in vederea realizarii
masurilor de aparare impotriva incendiilor.

u). sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei oricarui
pericol iminent de incendiu.

v). sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la
producerea incendiilor.

5. IPSSM PRIVIND ACTIVITATEA DE BIROU

Lucrtorii care urmeaz s desfoare activitati cu echipamente cu ecran vizual vor fi ncadrai i
repartizai la posturile de lucru numai dup efectuarea examenelor medicale obligatorii prevzute de
reglementrile n vigoare ale MS, inclusiv a examenului medical oftalmologic.
Examenul medical se va realiza periodic, n conf. cu prevederile HG 355/2007 i ori de cte ori
lucrtorii acuz simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii si
lucrului la calculator.
In cazul n care, la controlul medical oftalmologic se constat c nu pot fi utilizai ochelari de
corecie obinuii, lucrtorii vor fi dotai cu mijloace de corecie speciale, adecvate sarcinii de munc.
Lucrtorii vor fi instruii n utilizarea echipamentului cu ecran vizual nainte de nceperea
activitii i ori de cte ori se modific organizarea sau dotarea locurilor de munc.
Conducerea unitatii va planifica i organiza activitile de prelucrare automat a datelor astfel nct
activitatea zilnic n faa ecranului s alterneze cu alte activiti.
In cazul n care alternarea activitilor nu este posibil, iar sarcina de munc impune utilizarea
ecranelor n cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare fa de cele
obinuite.
Durata i periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instruciuni proprii, cu
consultarea unor instituii specializate sau specialiti, n funcie de modul de organizare a activitii i
de caracteristicile sarcinii de munc (complexitate, ritm, durat, repetitivitate etc.) i vor fi incluse n
timpul de lucru.
 Timpul de ateptare a rspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauz n activitatea
lucrtorilor.
Posturile de munc trebuie concepute i amenajate astfel nct s permit unor persoane diferite
s realizeze o gam divers de sarcini de munc, intr-un mod confortabil i eficace, la nivelul de
performan cerut.
Pentru a pstra o poziie de lucru confortabil i pentru a evita reflexiile i efectul de orbire,
utilizatorul trebuie s ncline, s basculeze sau s roteasc ecranul, oricare ar fi nlimea ochilor
deasupra planului de lucru.
Inlimea optim a centrului ecranului trebuie s corespund unei direcii de privire nclinat ntre 10
i 20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Inlimea tastaturii trebuie s asigure n timpul utilizrii un unghi ntre bra i antebra de minimum
90 grade.
In poziie aezat, distana dintre planul de lucru i suprafaa de edere trebuie s fie cuprins ntre
200 i 160 mm.
Ecranul, suportul de documentare si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale.
Videoterminalele vor fi astfel amplasate nct direcia de privire s fie paralel cu sursele de
lumin (natural i artificial).
Posturile de munc la videoterminale vor fi amplasate intre irurile de corpuri de iluminat din
ncperea de lucru.
Videoterminalele vor fi amplasate la distan fa de ferestre.
In cazul n care videoterminalele sunt amplasate n ncperi n care se desfoar i alte
activiti, n apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesit activiti la
ecran.
Suprafeele vitrate nu trebuie s fie situate n faa sau n spatele utilizatorului.
Pentru asigurarea cerinelor de securitate i stabilitate, la locul de munc trebuie:
a) sa se reduc la minimum vibraiile inerente sau transmise;
b) s se elimine posibilitatea basculrii planului de lucru;
c) s fie posibil reglarea nlimii mesei fr risc de coborre brusc i deci, de rnire;
d) s nu se utilizeze obiecte improvizate-pentru fixarea echipamentului de calcul.
Amenajarea posturilor de munca ntr-o ncpere trebuie realizat astfel nct s se asigure:
a) accesul uor i rapid al utilizatorului la locul lui de munc;
a) accesul uor i rapid al personalului de ntreinere la toate prile echipamentului, la poziiile
cablurilor i la prizele electrice, fr ntreruperea activitii n desfurare sau cu o ntrerupere
minim.
b) un spaiu de lucru care s rspund nevoilor de spaiu personal, de comunicare ntre indivizi i de
intimitate.
Conductorii electrici i cablurile trebuie s respecte urmtoarele condiii:
a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol.
b) s aib o lungime suficient pentru a se adapta la nevoile reale i previzibile ale utilizatorilor,
inclusiv n cazul unei neamenajeri a ncperii;
c) s asigure accesul uor iar ntreinerea s se efectueze fr ntreruperea activitii;
d) cablajul trebuie s corespund ntregului domeniu de reglare a planului de lucru;
Conductorii electrici nu vor traversa cile de acces fr a fi protejai mpotriva deteriorrilor
mecanice.
PROCEDURI DE EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR CU ECRAN VIZUAL

Se interzice lucrtorilor s utilizeze echipamentele cu ecran vizual pe care nu le cunosc i

pentru care nu au instruirea necesar.
Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuie va fi efectuat numai de ctre personalul
autorizat n acest scop.
Se interzice personalului de deservire a echipamentelor cu ecran vizual s intervin la tablourile
electrice, prize, techere, cordoane de alimentare, etc.
Se interzice ndeprtarea dispozitivelor de protecie ale echipamentele cu ecran vizual.
Se interzice efectuarea oricrei intervenii, n timpul funcionrii, la echipamentele cu ecran
vizual.
Funcionarea echipamentelor cu ecran vizual va fi permanent supravegheat pentru a se putea
interveni imediat ce se produce defeciunea.
Se interzice continuarea lucrului la echipamentele cu ecran vizual atunci cnd se constat o
defeciune a acestora. Remedierea defeciunilor se va realiza numai de ctre personalul de ntreinere
autorizat
Se interzice conectarea echipamentelor cu ecran vizual la prize defecte sau fr legtur la
pmnt.
La utilizarea imprimantelor de mare vitez se vor evita supranclzirile care pot conduce la
incendii.
In timpul funcionarii, capacul superior al imprimantelor va fi meninut nchis, deschiderea
capacului pentru diverse reglaje se va realiza numai dup deconectarea acestora de la surs.
 In timpul lucrului la vidioterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorai.
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii.
Utilizatorii echipamentelor prevzute cu ecrane de vizualizare trebuie s cunoasc necesitatea
i posibilitile de reglarea echipamentului i mobilierului de lucru. Reglrile se vor efectua n raport
cu necesitile sarcinii de munc, condiiile de mediu i cu caracteristicile antropofunctionale i
psihofiziologice individuale. Se vor regla n principal:
- luminozitatea ecranului, contrastul ntre caractere i fond, poziia
ecranului (nlime, orientare, nclinare);
- nlimea l nclinarea suportului pentru documentare;
- nlimea mesei de lucru (dac este reglabil);
- nlimea suprafeei de edere e scaunului, nclinarea i nlimea sptarului
scaunului.

6. IPSSM CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE

1.CONDITIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA

AUTOVEHICULELE:

Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita defectiunile si

accidentele, autovehiculele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de functionare
volanul sa nu aiba joc mai mare de 15
piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri(jocuri la articulatie)
puntea fata precum si puntea(puntile) spate sa nu prezinte deformari sau alte defectiuni la
elementele de fixare de cadrul autovehiculului
elementele suspensiei(arcuri lamelare si spirale, amortizoare) sa nu prezinte defectiuni
sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aiba scurgeri de carburant sau fisuri, fiind
interzise orice fel de improvizatii
sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de functionare
anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu prezinte deformatii ce indica
dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea sa fie cea prescrisa de fabricant
jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezinte deformatii ca urmare a uzurii si a loviturilor.
Jantele vor fi bine fixate cu piulitele respective
parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate
Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica si estetica
necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau
concentratiile maxime admise ale noxelor in gazele de evacuare
Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor destinate transporturilor de persoane care nu
sunt amenajate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulatia pe drumurile
publice
-Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor, sa
verifice inainte de plecare urmatoarele :
instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor
arse, instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare care trebuie sa
fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii
existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare
usile sa fie in buna stare de functionare
sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde dpdv tehnic

-La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua
urmatoarele masuri :
vor asigura distanta de manevrare in sigurata ditre autovehicule si intre acestea si
constructii
vor opri motorul
vor frana autovehiculul
vor scoate cheile din contact
vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabiei
vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a mijlocului de transport
-Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului
-Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune

-La locul de parcare sunt interzise :

efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de
incercare a eficientei
sistemului de franare sau in zone special amenajate
alimentarea cu combustibil sau lubrifiant
aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere
parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile, cu
rezervoare de benzina fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau neetanse

2.CIRCULAIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE

In timpul efecturii cursei conductorii auto au urmtoarele obligaii:

s respecte viteza de circulaie stabilit prin "Regulamentul privind circulaia pe drumurile
publice" i s o adapteze la condiiile create de starea drumurilor pe care circul;
s respecte itinerariul i mersul programat al cursei stabilite;
s opreasc autovehiculul n parcurs dup minim 250 km i s verifice starea pneurilor,
direcia, buloanele de fixare a jantelor .a. De asemenea, s opreasc autovehiculul n cazul
apariiei unor zgomote anormale i ori de cte ori consider c este necesar s se efectueze
controlul tehnic n parcurs;
s verifice n mers eficacitatea sistemului de frnare, lund toate msurile necesare pentru a
nu provoca evenimente rutiere;
s coboare pantele cu motorul n funciune i angrenat n trepte de viteze corespunztoare.
Dac autovehiculul patineaz, pentru a se mri aderena cauciucurilor fa de sol, se admite s
se pun sub roi:
nisip, pietri etc. (n cazul unei zpezi bttorite);
scanduri (n ca/ul unui teren mocirlos sau cu zpad afnat);
piatr spart, vreascuri (n cazul unui teren alunecos, dar tare).

3.CIRCULAIA PE TIMP NEFAVORABIL

Pe timp de cea, autovehiculele vor circula cu vitez redus pn la limita evitrii oricrui pericol.
De asemenea, pe timp de cea, n mers i n staionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate si
n timpul zilei, iar conductorii acestora sunt obligai s dea semnale sonore i s rspund prin
aceleai semnale la avertizrile altor autovehicule ce se apropie.
Regulile de circulaie stabilite pentru timp de cea sunt obligatorii i n ca/, de ploaie torenial, de
ninsoare abundent, de viscol sau n alte condiii atmosferice care determin reducerea vizibilitii.
Cnd se circul pe un drum acoperit cu zpad, conductorii autovehiculelor sunt obligai ca, la
ntlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, s reduc viteza pa la limita evitrii oricrui
pericol.
In apropierea autovehiculelor destinate deszpezirii drumurilor, conductorii auto care vin din
direcia opus sunt obligai s opreasc pe partea dreapt, pentru a se face loc acestora.

7. MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA

PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea
protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie
sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit
pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
 - elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se
aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si
mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una
pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare
este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind principala.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie
care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

8.MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,

INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a
mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere,
neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de
aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR

AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si utilajelor
cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele
combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata
programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite ori
spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile(acestea pot fi
efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, dotarea
cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a
autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de
prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor
periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS

-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu foc
deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu
sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau substante
combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt pentru
executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
 - contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele, MTPSI,
tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta si iluminat si
a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare(ventilator, usi si ferestre
pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu dispozitive
de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti precum si
propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a
elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care
mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri etc,
care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare de
securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata
noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile de
circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm
EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME
efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse temperaturii
scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si
stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza
producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire cu
perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le
pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare
a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu,
mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe nivel
(nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si
sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura, fum,
gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor
si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si sa
fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute
cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si
realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina
siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau
in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele
functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile
normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice,
astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii,
prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de
siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a
fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice
anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
 - realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa
constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare
cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp
constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata
durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate,
precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive
obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii incendiilor
si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile
acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse
finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor,
aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu,
stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta
si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in
caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune,
socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade
inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea
inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau vor fi
ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace sau
grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii
luminoase)
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de
cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva
sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si
alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma
rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura
securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare
sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune
specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate
utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si
specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari

9.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE

primul ajutor se acorda la locul accidentului!

victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din teritoriul
respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru persoana care acorda primul
ajutor!
in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se anunta
 ambulanta!

SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI

Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)

Degajati accidentatul
Acordati primul ajutor
Chemati ambulanta ( apel unic 112)
Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana la
sosirea ambulantei.

Controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta respiratiei,

circulatia
sangelui):

A. Verificarea starii de constienta

victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va simtiti?, ce va
doare?). In acest timp se misca usor victima de umeri.
victima nu raspunde la intrebari se incearca reactia la durere (mici dureri provocate
strangand victima de varfurile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o de ureche).

I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA CONSTIENTA se

face inventarul leziunilor (fracturi, rani) se anunta ambulanta prezentand starea accidentatului
evaluarea victimei pana la sosirea ambulantei.

II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA INCONSTIENTA

succesiune de
operatii:
Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) e mai usor ca primul ajutor sa fie
acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
Eliberarea cailor respiratorii ale victimei

B. Existenta respiratiei
capul victimei este in extensie (ridicat pe spate) se apropie urechea salvatorului de gura
victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul accidentatului exista posibilitatea ca
salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu pielea obrazului si in acelasi timp sa vada
eventual miscarile respiratorii ale pieptului accidentatului.
C. Existenta circulatiei sangelui
manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta cat si pe
partea stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a gatului, la 2-3 cm
distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam)

EVALUAREA FUNCTIILUR VITALE 3 SITUATII:

VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS

Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-o parte sprijinit
pe fata dorsala a mainii de deasupra, cu membrul inferior de dedesubt in extensie si cel de
 deasupra in flexie pozitia asigura libertatea permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista riscul ca baza
limbii sa cada in faringe = asfixierea victimei.
Se cheama ambulanta

VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):

Se aseaza capul victimei in extensie
Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului
Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei si se insufla
aer in caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura de gura victimei si se
permite acesteia sa expire
Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.
Se cheama ambulanta.(sau se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta ambulanta si se
continua ventilatia
artificiala pana la sosirea ambulantei).

VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)

Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta

Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea ambulantei
= respiratie artificiala si masaj cardiac extern:
Se executa doua ventilatii gura la gura
Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac extern) se
fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a lungul acestei margini
pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul pieptului)
Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla, in acest
moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea corpului
aplicata din umeri, in lungul bratelor.
Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se infunde cu
4-6 cm
Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2 ventilatii
urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de doua personae, atunci
una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care cea de-a doua va face masajul
cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie urmata de 5 compresii toracice)
Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este preluat de
catre personalul ambulantei.

SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZATOARE STARII VICTIMEI

(VICTIMELOR)

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

 1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima) sunt
necesare:
asezarea in pozitia de siguranta;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale.

2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
manevra Heimlich;
respiratie gura la gura sau gura la nas.

3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este necesara:
reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie gura la gura sau
gura la nas).

4. daca victima sangereaza abundent se aplica:

compresie manuala locala;
pansament compresiv;
compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

5. daca victima prezinta arsuri provocate de:

foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea acidului cu
baza si invers).

6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa o deplaseze si
respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior,
coloanei vertebrale.
victima poate sa prezinte:
plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputate,
compresie pentru oprirea sangerarii, etc.;
plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp
Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata nepericuloasa
este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte scazut
 - curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA-
pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil si pot aparea
stop respirator si stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea decesului este
ridicata si agravata de efectele termice ale curentului electric
Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)-este foarte important mai ales in
raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care
omul reuseste sa se desprinda este mai mare si invers. Limitele timpului de deconectare a
instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de :
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte periculoase
caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului
Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza accidental intre
doua puncte cu
potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa afecteze functiile
vitale ale organismului
(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:

- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau
circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces instantaneu
prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei musculare,
amorteli, chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de repaos ; la reluarea
activitatii pot aparea tulburari care influenteaza centrul generator de excitatie al
inimii.
PRIMUL AJUTOR esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se poate
beneficia de ajutor calificat.
In practica se intalnesc doua situatii:
accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu aceasta si nici
in imediata ei apropiere.
Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa hotarasca
modul de actionare, astfel
incat sa nu-si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunandu-se aceluiasi risc.

SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA CURENTULUI

ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la inaltime:

dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea caderii
accidentatului. Analizati situatia si luati preveniv masuri de evitare a acestei consecinte.
sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii prin
prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventalei
caderi paie, crengi, materiale textile, etc.
 Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de alimentare, iar in
lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza, etc. de la
caz la caz.
Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand operativitatea interventiei,
scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente
electroizolante care sunt la indemana, astfel incat sa se reuseasca indepartarea accidentatului de
zona de pericol.

B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V

Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de pas.
Se vor efectua
urmatoarele manevre:
Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana care cunoaste
bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub tensiune este permisa
numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponibile: prin strigat,
telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in statiile electrice,
unde operatia se executa de catre personalul special instruit in acest sens si care utilizeaza
mijloacele de protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra,
corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei electrice,
acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata apropiere a instalatiei
electrice sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor aprinse prin inabusire. Este de
preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul acestor interventii, deoarece miscarea
acestuia ca o torta vie ingreuneaza si agraveaza in acelasi timp actiunile de salvare.

DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de aceasta, se va
determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece tot ce urmeaza sa se faca
in continuare depinde de acesta stare.
Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:
- daca accidentatul este constient;
- daca accidentatul este inconstient;
- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.

Daca accidentatul este constient:

In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu accidentatul.
Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de
linistire a accidentatului: aseaza-te respectiv culca-te si stai linistit, respira adanc si regulat,
cum s-a intamplat accidentul?, te supara ceva?, ai ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in
respiratie?, te supara inima?.
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
transpiratia fetei si a palmelor;
prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.
 Daca accidentatul este inconstient:

Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de autoaparare si

capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza respiratia si circulatia pot fi
satisfacatoare.
Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar contraindica
intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cadere cu grave leziuni si
vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa,
adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu
fi miscat inutil, deoarece pot exista eventuale vatamari ascunse, pentru care miscarea ar fi
contraindicata.
Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a
accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.

Daca accidentatul prezinta alte vatamari:

La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere.

Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in stare de
constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor trebuie facuta abia
dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei sangvine, iar examinarea
trebuie realizata numai vizual, fara a misca si dezbraca inutil accidentatul.
Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in functie
de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.
! Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici macar trecatoare), el
trebuie tinut in repaus timp de 0,5 1 ora, dupa care trebuie supus unei consultatii medicale.
! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior pot
surveni tulburari de ritm cardiac.
Daca starea de rau persista sau se agraveaza:
accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;
imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si abdomenului;
se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se stabilesc in functie de
starea concreta a accidentatului.

PLAGI. HEMORAGII

PLAGA(RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut(a

tegumentelor sau a tesuturilor
mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare infectia, prin
patrunderea microbilor
in tesuturi. Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul inconjurator, in
cavitati corporale sau
in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.

CLASIFICAREA PLAGILOR

A.- functie de modul de prezentare

- inchise
 - deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii(julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii, vasele,
nervii, oasele, alte
organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua orificii : de
intrare si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura cu un obiect
contondent, rotunjit,
neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele, epiderma) ; sansele de infectie sunt
reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de tesuturi sunt mai
mari, cu tendinta de
necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism ; vindecarea se produce mai greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale. Ele
prezinta margini
regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste rani pot
avea orificii mici la
suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand patrunderea
microbilor in adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi constau
dintr-o asociere de
plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc

INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30 min
si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic
 HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii,
inteparii sau zdrobirii
acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel al sau.
Cele mai frecvente
cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile determina reducerea cantitatii de sange
circulant, pierderile
mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca instalarea
socului hemoragic,
cu consecinte grave.

OPRIREA HEMORAGIILOR

A. Hemoragii externe sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de
sange. Functie de vasele sectionate:
- H. ARTERIALE sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu
pulsatiile inimii;
- H. VENOASE sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

B. Hemoragii interne semne:

- Ameteala
- Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
- Cresterea numarului de respiratii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.
Oprirea hemoragiei HEMOSTAZA
- Natural hemoragii mici, capilare
- Artificial
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea) tesuturilor, nu se
pun pe rana grasimi sau unguente.
Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe pansarea.

HEMOSTAZA

Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie
executata de catre cel care acorda primul ajutor
Hemostaza provizorie aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese aplicate pe o
plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
Daca hemoragia nu se opreste comprimarea vasului prin care curge sangele
In hemoragia arteriala comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana, intre
aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul deschis.
Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se
poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea garoului
(sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
 Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o
unitate medicala
La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.

APLICAREA GAROULUI

Se aplica numai in cazul ranirii membrelor

Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde pentru a se
goli de o parte din sangele venos
Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:
- h. venoasa sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza distal, sub nivelul
plagii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) SANGERAREA SE
OPRESTE IN 2-3 MINUTE
- h. arteriala garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele curge de la centru
spre periferie -
SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT
- NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
- Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada executarii toaletei si pansarii
ranii sau in cazuri extreme.
SANGERARI DIN NAS

Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o lovitura
directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o fractura a craniului (si atunci nu
opriti curgerea sangelui).
In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordati primul ajutor astfel:
asezati ranitul in pozitie sezand cu capul inclinat usor in fata;
puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ 10 minute,
respirand pe gura;
desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a oprit
pentru ca, cheagul format sa nu se desprinda;
daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la spital

SANGERARI DIN URECHI

Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui, simptom care indica o
fractura craniana, ceea ce este foarte grav.
Nu incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide din ureche!
Nu acoperiti urechea cu tifon!
Anuntati imediat medicul si acordati primul ajutor astfel:
aplicati un bandaj cervical;
puneti un pansament steril lejer pe ureche;
culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea superioara a corpului
usor ridicata;
daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare pe partea
afectata;
controlati respiratia si circulatia;
 luati masurile impotriva socului.
SANGERAREA VARICELOR

Varicele apar cand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui. Acesta se strange
in vene creand o
presiune ce poate duce la ruperea lor. La suprafata, sangerarea interna determina umflarea si
colorarea zonei.
Sangerarea exterioara, produsa de o lovitura sau o sfasiere poate parea serioasa dar in general nu
este asa. Aceasta
situatie apare mai ales la partea inferioara a gambelor si la picioare.
Procedati astfel:
ridicati membrul cat de mult pana la limita confortului;
aplicati un pansament compresiv si fixati pansamentul cu un bandaj in timp ce mentineti membrul
ridicat si sprijinit;
scoateti sau desfaceti orice articol de imbracaminte care ar putea impiedica circulatia sangelui;
transportati victima la spital.

PIERDEREA CUNOSTINTEI

Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare a acestei
stari, in afara somnului
normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de
inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa ne dam seama)
victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de securitate
si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale respiratorii, ceea ce
poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in pozitie de
siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.

LESINUL (LIPOTIMIA)

Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O persoana care lesina
va fi inconstienta chiar
numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:

oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat), foame, lipsa
aerului proaspat;
stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
boala, traumatisme, dureri mari.
Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,transpiratii.
Masuri preventive:
se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
 daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 30 cm fata de sol.

PRIMUL AJUTOR:

se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;

se slabesc hainele la gat, piept si talie;
se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat cunostinta.

Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza cardiaca
ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate, mai ales, cand lesinul
se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.

SINCOPA

Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si e cauzata aproape
intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (plexul abdominal, barbie, gat, testicule) sau de
boli cardiace, hemoragii, boli vasculare.
In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si poate chiar
disparea.
Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespunzatoare. Se asigura
transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru ingrijirea
ranilor si a
traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a
absorbi sangele si a
preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel incat presiunea
sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul,
bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si
alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate individual
sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material absorbant(pernuta
de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea compresiva pe o rana cu sangerare
puternica
 - pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat, de
preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt

BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a

mentine
compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a
fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este controlata
sau ca imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca
este aplicata prea strans produce durere si impiedica circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si
miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea
pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de la caz la caz,
din materialele aflate la indemana.
Inainte de pansare, opriti hemoragia.
spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru prevenirea sau
reducerea riscului de infectare.
dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de rivanol 1o/oo,
permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie, benzina, tuica tare etc.
nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;
folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la flacara;
acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa neaderenta sau
alt material curat;
nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament, lasati
pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate
cat mai bine.
cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte masuri de
oprire a hemoragiei (hemostaza);
fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa nu cada in
timpul transportului.
daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care preia ranitul.
Nu puneti niciodata vata direct pe rana!
FRACTURILE

DEFINITIE: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau
plesnire (fisurare) a unui os
ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime, lovitura, strivire, tamponare,
izbire, rasucire, etc)
Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele
lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor:
- Accidentele de munca si de circulatie;
- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)
Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la varstnici (fracturile
se pot produce si la traumatisme usoare)

PREVENIREA FRACTURILOR

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate (obiceiuri,
deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc.
Trebuie evitate:
Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale, cordoane
de racord, furtunuri, etc.
Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau traverselor;
Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada, acoperite
cu gheata si/sau zapada;
Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor neasigurate, a
improvizatiilor;
Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime

TIPURI DE FRACTURI

Cunoasterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importanta in luarea masurilor de prim ajutor
adecvate, care sa nu agraveze fractura si sa previna complicatiile: transformarea unei fracture
incomplete intr-una completa, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a unei fracturi
inchise intr-una deschisa.
In functie de modul de producere a accidentului trebuie suspectata o fractura chiar si la distanta
de locul de actiune a agentului agresor.
Functie de actiunea directa/indirecta a agentului agresor:

Fractura directa se produce la locul de aplicare a fortei respective (la locul de actiune a
agentului agresor) caderea unei greutati pe coapsa, gamba, mana; o lovitura aplicata pe
coloana, etc. / Acest tip de fractura intereseaza in special oasele care nu au toata suprafata
acoperita de muschi (cubitus, tibie, clavicula)
Fractura indirecta se produce la distanta de locul de aplicare a fortei respective (la distanta
de locul de actiune a agentului agresor). Se produce prin:
 Flexie agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta extremitate fiind
fixata; osul se rupe
acolo unde curbura e mai mare (F de clavicula prin cadere pe umar, F gatului femural prin cadere
pe genunchi)
Rasucire accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o masina, banda,
agregat, fapt ce duce la
ruperea oaselor la distanta prin fracturi spiroide F coapsei prin rotirea violenta a corpului, in
timp ce piciorul e blocat
pe sol.
Tractiune un segment de membru e prins si atarna sau e tras de un agregat producandu-se si o
mica rotatie;
Presiune fracturi produse prin caderi de la inaltime: F de calcai, genunchi, sold si coloana
vertebrala in cazul
caderilor in picioare; F de antebrat, brat, si clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Fracturile mai pot fi:
Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta
Deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu exteriorul. Fracturile
deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si complicate cu infectii.

SEMNE SI SIMPTOME

Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze asupra:

agentului agresor,
a modului de actiune a acestuia
caror parti din organism a actionat
Fractura se suspecteaza daca:
Traumatismul e produs de o forta externa puternica;
S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru a nu provoca leziuni
suplimentare.
Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de deformare.
Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.

SEMNE DE PROBABILITATE

Durerea si sensibilitatea dureroasa maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii sau palparii
portiunii ranite (!!! o simpla contuzie musculara poate provoca durere)
Deformarea regiunii traumatizate (!!! Hematomul si luxatia pot deforma zona afectata)
Impotenta functionala pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii partii ranite
intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii (!!! Lipsa miscarii este un act de aparare
impotriva durerii)
Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor osoase) (!!! Poate apare
si in luxatii)
Vanataia (echimoza) apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii indica difuzarea
sangelui din focarul de fractura in straturile pielii (!!! Poate apare si dupa o simpla lovitura)

SEMNE SIGURE

Miscarea anormala aparuta in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura completa. !!! Nu
trebuie sa fie cautata de catre salvator indoind gamba, coapsa, bratul sau antebratul victimei.
 Poate fi observata in timp ce accidentatul se misca sau se agita din cauza durerii; cel mult i se cere
sa-si ridice membrul in cauza, putandu-se constata atunci ca miscarea nu se transmite extremitatii
acestuia.
Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in timp ce accidentatul
executa o miscare; e periculos sa fie cautata intentionat deoarece pot fi provocate complicatii.

PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

Scopul :
- prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare
- diminuarea durerii si umflarea zonei.

REGULI GENERALE :

CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii, pentru ca
toate acestea pot provoca complicatii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului)
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi, vase de
sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.
3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii

CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol pentru
salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc sigur, unde ranile sale
sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii. Orice os
exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU TREBUIE FORTAT SA INTRE
INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)

Obiectivul principal al primului ajutor imobilizarea focarului fracturii pentru a preveni

complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor confectionate
special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de scandura sau placaj, cozi de matura,
sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII:

Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de deasupra si cea de
dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se aseaza
intr-o gutiera speciala)
Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a nu mari durerea;
Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata antero-
interna a gambei)
Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu vata;
Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului
 fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata in aparat gipsat
serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga
este egala cu
lipsa imobilizarii.
Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe
zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una ridica membrul
fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar cealalata persoana
aplica atelele si trage fasa.

Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va asigura in

continuare supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile necesare pentru
prevenirea socului: acoperire cu pleduri sau haine, administrare de calmante pentru durere si
de lichide, daca victima este constienta.

REDUCEREA FRACTURII

In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e completa,
contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si patrunderea lor
in tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar leziuni ale muschilor,
nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea ce
realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si deplasate. Daca
aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de doi salvatori:
- Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)
- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul membrului
respectiv

PRECAUTIILE TRACTIUNII

NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor,

incheieturilor mainii sau genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi importanti si
vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor incheieturi.
Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera compresia
musculara si a extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si muschilor. Pentru a realinia
membrul poate fi necesara o tractiune mai mare, dar nu fortati. Daca exista rezistenta sau
durere accentuata, intrerupeti tractiunea si imobilizati in pozitia diformitatii existente.
Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.
Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata deformarea
evidenta a membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in primele minute dupa
accident, pentru ca in aceasta perioada victima are o scurta perioada de anestezie naturala.
Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical verbal/printr-o nota scrisa,
introdusa in imbracamintea victimei.
MANEVRELE DE TRACTIUNE

1. PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

La nivelul bratului se indoaie cotul la 90o primul salvator trage in ax apucand de antebrat,
in portiunea sa superioara, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator apuca de brat cu
mainile impreunate ca o chinga in axila si trage in sens contrar;
La nivelul antebratului se indoaie incet cotul victimei la 90 o primul salvator trage in ax de
degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens contrar apucand de
portiunea inferioara a bratului, imediat deasupra plicii cotului;

2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR

La nivelul femurului (coapsa) se mentine genunchiul victimei intins si se trage in ax,

primul salvator apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna si de calcai, iar al doilea
salvator tragand in sens contrar de radacina coapsei cu mainile impreunate in chinga sau cu
ajutorul unui cersaf introdus intre coapse.
La nivelul gambei (gleznei) se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul genunchiului
si se trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al doilea salvator trage in sens
contrar, apucand de genunchi;
La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului se trage intr-un sens de varfurile degetelor
corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu cealalata mana, pumnul sau glezna
victimei (membrul superior sau membrul inferior).

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei si deci prin
lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau a
alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii, boli sau raniri.
Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si
tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul cardiac, cele doua
functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau
simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.
 FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :
1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului

METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

metode directe
- metoda gura la gura
- metoda gura la nas
metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate

SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :

stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
verificati existenta respiratiei
chemati ajutoare
pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca pe un
intreg
deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori impingerea
mandibulei fara rasturnarea capului
verificati existenta respiratiei
incepeti ventilatia plamanilor
apreciati existenta pulsului
trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
reluati respiratia artificiala
verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de siguranta(ea ajuta la
mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat mai mult cu
cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane

care nu respira (stop
respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia artificiala, creata prin compresii externe
asupra toracelui,
determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
 - verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a pulsului si
respiratiei sau pana
cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se recomanda o
numaratoare cu viteza
constanta.

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a cailor de
trecere si de
patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu, alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor completa
inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si deci
se recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate produce
obturarea partiala sau
completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite doar in parte intrarea
aerului in plamani-
producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana va fi
incapabila sa respire, sa
tuseasca sau sa vorbeasca).

PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in functie de
varsta si starea fizica a
victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
-
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile respiratorii
sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu
apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele pot sa
produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala

LEZIUNILE OCHIULUI
 Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si
securitatii la locul de
munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot fi foarte
grave ajungand pana la
tulburari de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie indepartati
numai de catre
medic.
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin inundarea
ochiului cu apa. O
substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele chimice
corosive se vor indeparta
prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala pentru irigarea
ochiului)

ARSURILE

ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, chimici, electrici
sau de radiatii. Pielea
protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si retine fluidele
acestuia. Ranirea pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este intinsa se
poate ajunge la
complicatii serioase
CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale radioactive
B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie si
ustura(exemplu-arsura solara
obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu continut seros
sau hematic ; pe
langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea
continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai
profunde : grasime,
muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece extremitatile nervilor din piele
au fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor
inclusiv a osului
EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata daca
arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea,
pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a
tesuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona arsurii imbracaminte
curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse(imbracaminte,
incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril
Este strict interzis :
- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :
- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a spala
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul indepartarii
imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul ajutor ca
pentru arsura termica