POATR ROMANEASCK DE OFINTE 91 INFORMATIE Aprectunie 1974... XXIV, 2°! 78 ERE SDRU=Cormania Be 36, wtprinzensteel? a : DB_ZECE MAT Ziua'de -Zecé Mai simboliza fn Ronfniayhai presus de. toate,momentele istorice prin cara jara gi fures destinul spre libertate.Aleganduegi un rege al loryHominit au pus cap&t epocii tragice cand guvernantii farii erau trimigi dela tnalta Poarts; proclanand Rogatul Rondniei,e1 au afirmat prine cipiul ed forma de guverndmant 54 regalitatea fnsigi depind de voinja po- porului.Votdnd epoi pentru unirea provinciilor romanegti, dup primud rézboa mondiah,Ronnii au spus lumii c& pe viiter ei tnpoleg si-gi conducd singurd destinul gi sh rémin& la.un loo, tofi cei de un neam gio toge, In toate aceste acte istorice principiul odlduzitor este ideia,de 1i- ‘bertate gi indeponden}i.§i ¢ firesc s& fie aga,pentrucé un popor se poate realize in istorie mumai dac& © liber.ixenplul clasic fl aven chiar in fara noastré adoptivl-Statele Unite au ajuns fn pozifia proominenté de ac pen. truc& gi-au nseris in Constitujie,g1 fn congtiinta cetafenilor,principiile de libertate religioas’,libertate de presi gi libertate individiald-Aceste idealuri au c&luzit pe Amsricani tn r&zboiul de independenjé,in razboiul civil,in redactarea Constitufiei Federale,in politica interni gi extern. Cauza libert&$ii nu este fns% un monopol american.Ha se identifick ou Gestinul onenirii fn orice parte 2 lumii-Najiunile gi indivizii sleargh dupi libertate pontruci nunai prin ea se pot realiza.in libertate isvorigbe energia oreatoare,prin lidertate se manifesta inspirajia scriitorilor gi nu- mai in libertate se poate practica credinga religioast gi virtutea:Iats de ce,sGrb&torind po Zece Mai,ininile noastre sunt adéno indurerate de soarta noamului romfnesc,clruis i s'a ripit ce avea mai scump: libertatea gi inde- pondonja. Propagandigti cologi gi bine instruifi ne tndoap’ mereu cu aga Zisele "mari'progrese" economice si industriale din fara de azi; cum-as zice poetul Toparceanu: "Zudfind tn osanale mincinoasa lor splendcare".Progrese insa,{n toate ramurile gi infinit.uai mari,s'au fhout gi in lumen liberd; gi f8rB ajutorul onutului: ba toouai de aosea! De vor H si ceva pragrese in Viaje economic’ a Hominied —progrese ale c&ror efecte acolo mimeni nu le simte-, ele s'au fSout fnsi prin incktugarea omului-Plata a fost prea mre, ae aceea uarfa nu ne. impresioneazk. : Progresul pe care am vren noi sinl veden este altul: Am yrea s& veden pe Ron@mi liberi fn 2 se ruga lui Dumnezeu, tn biserica in care au fost botezati,fari control dela Departamentul Cultelor gi firé piedica de a transmite noilor generajii cuvantul Evangheliel. 4m vrea s& veden pe Ronfimi lideri sii aleagi forma de quverninént pe care 0 dorescycu conducktorii pe cari Ti ored ei vredniol. 5, am vrea si‘vedem pe jAranul gi muncitorul romin liber s& Jucreze- unde 34 dicteaz& interesul gi’ s& foloseasc& rodul muncii lui cum erede el mai bine. Am vres s& veden pe fiecare ron&n bucurfndu-se de litertatea de a c&lAtord in far& ori streindtate firé aprobare preslabil&é din pertea Seouritapil. Am vrea s& vedem pe. frafii uogtri din fark vorbind fntre el g1 cu visita fordi streini farf frica dea fi spionafi ori denunjaji autorithpilor gi fara pericelul de = fi pedepsifi pentru vorbele ori gindurile lor. Am vrea s& veden pe cetXtenii romani liberi de a critica progranele ort ac}iunile partidului conunist gi cépeteniilor Statului. Am'vrea s&. vedem pe Romani bucurdridu-se de produscle fUrii ler gi scum ti¥i devs! face coad& pentru o bucath de carne din vita pe care ei au hrénii-o sau pentra'o pine din-grdul pe care ei 1-au sintnat gi severat< 4m vrea s& veden pe faranul ronin proprietar al peteoului de pinfnt pe care £1 lucreazi ou sudoarea fefii lui. Am yrea si vedem pe gazetarii g1 scriitorii ronfni déndu-gi frau liver imaginafiei 51 contemplajiei creatoare,féri cenzuré gi 4rd linii'de géndire gi de stil dcoretate.de gave. agn wren s vedem fn’ Homfnia un sistem de legi umane gi juste,cu aplicare egald color mioi gi color mari,celor slabi g1 colon tact? ae rea 88 veden fnchisorile Ronnies. rozervate pentru t€lhari,exeroct #1 criminali gi nu instrumente de teroare pentru advereneni polities. fu,08 cuvant,am vrea s& veden 91 fu Rondnia aplichatete prinoipiul aT datecguinimbat de" pregedintele Statelor Unite,Abrehon Tivo "un guvern at tasregului popor,ales de popor gi luorfind pentru sorert ' Wncrezitori in justijin dunnezeiascé gi fn evelupia istorick inanenta, nu avem nicio’ thdoiald cA visurile noastre de azi,care tn lumea libers sunt de mult“realitateyvor devent realitate Si pentru fara noastrésLibertaten poate #1 teuporar fnilbugitd,dar nicio putere pinfinteascd muni fn stare sk gpeorea din tnine omuiui dorul de livertate.Liberteees cae an dar dunneze- oscBa este ca Biserica,despre care Mantuitorul « asigurat o& "nici porfile indulut nu o vor putea birus', Spiscop Valerian Trifs CAMPUL LIBEREATII de $4.0.tosi¢ Un 2von din sat fn sat stribate C&ci bat cincizeci de mii de Piepturi, $4 a& poporului cura}, §itn cle inimi rominegti B2 pleacd'n valuri tulburate Cari strigit “libertate! Dreptura §4 se fnareapta catre Blaj. Pe plaiurile stramogegtil...M gant preoji’ si miveni, cu tofti’ 0, sranté ai ae strbiteare! Manafi de-acclag ideal — Popor voinie ain vAi gi luncd, In fruntea tuturore Mofil, Te-om mai. vedea odat& care Mindria nAndrului Ardeal. Precum te-ai ardtat, atunel? wr, git eitntiia oarkt leagk ~ Povestea vremii ne tovapé Un Yor adanc de nean intreg, C& orice ran are leac, Alearg& tofi si-1 fngeleagl — dar o'ntamplare-aga mireati $i 0G de bine-1 tnyeleg! Zbucnegte-odat&é 1a un veael $¢_ "Comuntunea Ronineasel" ne informeazh ok "ae 1a strimogii ndgert BTanta ox peeenit mai ales, inolinarea nestivilitl 2 Surtees Toménese de fargpee ou pregul vie}ii pentru 'sfinta dreptate! anunee cfnd ea este: oXlcaté fnipicioare!; dac& fn toatd publicajia ain Detvet we gisin niot cel mai no- Minoved brotest Supotriva tadului de nedreptagi aon Ronfaia, numai pentru ® arlita of al Alexios,airectorul eijniare nimto-coun ne remahii... Sf Ncnd moare un naestrujun creator,un intenedeter tn orice domeniu, prastigauma 0 tyeate nrincdtin ca opora’ini Gk aiererk San eeag tpi mai seep ie fe, cfieteria, sh sufere alterkrt oart aunt ohier acy 2 eget PaELfa ol" mirturiseste "gra gi Exilul".5 vorbaynunais ie stunt constapkri — oneste de altfel;.cliel,ae un fnceput de oBinga,ia al Sinaya'or suvce fe Vorbae. &t Se Intreabi d-na Maria Sabiu, in’ "Actiunea Rom&neaso&" @ d-lut Carja (tm al crui comitet Unefional" este'menbra de frunte sla uga cui-s& baten?™, Ci noi, gtiind-o membrA si fn"paronia" trimisului sovronpatriarniei: "rongnegti" oo Barat tinh (os cate 091 waton geanyh takes ripen mae ig Pe scolo),eredeam o&,ce1 puin personal,gi-a resolvet shot de “Ne asigurd Sugen Sarbu,in "Romfnia iiberk",0&,"in ce ne priveste,aven pe viata cantitSts suficiente de volume de tone gi de prozh": hambare tne tregi! C&t despre calitate,aceasta agteaptt,ae pe la un anume 23 August jnea— plratul oxigen'al libert&jii,in care si se poath dewvelte ty ae ygitinducse o& fn Romfnie,tara codriior seculari,"hirtia este puping §i Soumpi)"Sofinteta"tace apel la "prefuirea gi felociree degeurilor".In ca- Mpine iareeegnos campanli stonomice afar fi pus 1a cale,pe she es toy eternit rodney itformati",recuperareayprin consulatele weseriste’y fntregului/ stoo: de "Glaau) patrisi" 91 "Trituna Roudniei",prkpkait prin tude larghe.« "Zribuna Ronfiniei" publick "aesajeie" ae felicitare aie gefilo® de Stat gitre progedintele AsRului,sxcolenja sa: Neoulaccia regen oeoe nesdgiile mii- jor de morfi 1a Canal,Gheria,Pitegtisetces ect wan califice}i 6% aprecieze “continual progres" ai yArii’fnodpute pe mina agenterer feedaoe && CK ziua ciderii fn robie a f&8ii Hoastre ar fi,nici mai mult nici mai putin, "sirbitoaree nationalA a popofului ronfin",e pani gi pirerea actualilor capi ai "biserioii stramogegti",cum vedem fn "Buletinul oficial al Patriar— hiei Ronfne"(1966),pe care ni l-a trimie recent un cititor,- gi nu o Make selnif&" a sucursalei ei din Viena,sau dela Sibiu.Afirm’ cu mana pe cruce (crucea.+.. 1ui!),cel furigat de regimil lui Marx ca “int@ist&ttor" fn alta rul romfnese al lui Isus:"Ia ma¥ed sa sirb&toare national&. intregul popor romfnesc a adus prinos de cinstire si recunostinga celor care au facut ist ricul act de la 25 August 1944,cElBuzindu-l apoi spre infiptuirile grandioase ce indreptafesc bucuria obgteasck a zilelor noastre-Actul istoric al elibe- ririi pari de sub jugul fascist a fost pi Sncununerea luptei fndelungate @ poporului nostru pentru libertate najional&,dar gi lavorul tuplinirii ulte- rioare a dreptelor sale nizuinge de dreptate sociaii,de propfsire eoonomicd si spirituald... Istoria ultimilor ani din viaja Statului nostru are mirepie de epopee.. Cecace indreptiteste entuziasmul generos cu care tntreaga socie- tate ronineascé particip 1a. procesul de deskvargire a tduririi noii sale oranduiri sociale gi de Stat este tnaltul umanism (!) care prezideazi toate aofiunile gi inifiativele conducttorilor Tnfelepfi al ROR... Deanitates per- Soanei umane a fost ridicat& pe pea wai Tnalth treapth... Congtiinja unanicd ‘ch aceasta stare de lucruri... nu ar fi fost posibild f&r& actul de 1a 25 Au gust 1944 explicd grandoarea simpAmintelor de recunostintS g1 de cinstire oa care poporsl' rondn igi sarbitoretie In fieGate an auton oe SETS i nali".~ Aga grobdie "patriarhul" f&rii ristignite,aga ierarhii aneajati,aga misigii lor diz "rispandirile" fn australia,Anerict, Paris, Viena,Stockhoime CAnd veden halul de deckdere. al atAtor prele}i din gark,gi al zelogilor isionari” ai‘Réului fn lumea liberfjnai olan ratifita pérerea popularé, care pretinde ci,printre darurile oe se prezint& unui’nou hirotonit,ar £4 gi-un rét de pore... Sa" In soara Vinerdi Mari ne-au dus pagii tn cinitirul uml sat 1a vreo 80 de chilometri de Paris,unde,intr'un ‘colt in fund,se afl4 mormantul,in adevar parasit,al umtia dintre cei mai sbuctuma}i ierarhi ai Bisericii Ronfine Ortodoxe.In acest ‘situc,ps care nu-l vefi gisi pe nicio hart&,s'a stins,acun zece ani,cel ce fusese episcop de irgeg,de Hotin gi BA1pi,mitropolit ch Bu covinei’ si al. Trensnistriei,membru fn sonatul Romfniei Mari.Din splendoares, palatelor,Visarion Puiu ajunsese Intr'o cas! firineascl,lipsitA pank gi de baie, triind,se poate chiar’ spune,"din mile erggtinilor",dramith gi aceen de filtrul wor meschine interese."Colegii" din fark l-ar fi: vrut bucurogi acold,dar tot dintr'un josnic intéres: de a sl&bi'noralul exilatilor printr spectaculara prinire a "fiului rit&citor",ou'al clrui.nume s& izbeagoA spoi in meterézele de-sici-Dar b&trfinul nu s'A dus-lar,cu-el mort,puternicii ai fara nu mai aveau ce face,aga c& rimfne sh se odihneasc& sub lespedeafirk flori dela Viels Naisons,la umbta unéi craci de pé care au inceput sk se gteatgi literele. Bia beznd cand am plecat de-acolo-Dih poart& an mat ‘privit odath fnak- rit: In linigtea misterionsi,parci.tot cimitirul se fuptrtigea din lumina aprins& pe mormfntului mitropelitulul strein,care,prin neagteptata vizité Ndenacasa" avusese norocul s& uu r&ménf cingur,fntr'un fund de lundsia o =i aga mare.Ce-ar G&o& spre Sfantk-MArie,la zece ani dela plecarea v&tranului arhisrou,Rom&nii din exil gi-ar da int@lnire la wormAntul celui ce-a@ pasto- rit hotarele ris%ritene ale vifel noastre ronénegti? it Afirman'undeva ch Biblia lui §ertan s'ar £1 tipkrit pe oredit,de vrene ce-s trebuit-s'o pliteasc’ urmagul Brancoveanu.Spusa ere doar din memorie, ckei noui,celor oe nlavem legituri cu vAtafii ocupafiei,accesul la-documente mu ne este posibil,iar raritiji ca faimoasa biblie ¢ grou sh se giseasck in streinitate.lati ins& cl,sezisind lipse,"Credinta" ne vine gentil in ajutor, publicénd intreaga predoslovie — din care se vede c&,in adevar,menoria nu ne Ingelase.£ drept ch lamurirea s'a insofit de nigte terment grdjairegti; dar, albfel,cum ar fi putut revista si-gi etaleze arama "spiritualisitii ortodoxe", cu care se fBlegte in subtitiu?... #& Sustine Ceausescu cl "este necesar s& se asigure poporului palestinean areptul la autodeterminarc".$i... popprului roméin,de ce nu?...hee MIHAT VITEAZUL, litre comisarii tmpir&tegti din Ardeal: Gonind din Scaun pe loremia Voda gi lufnd ara fn stipanireyam crezut ok trobuie s& eau gi raémigigele rizboiului,si lam urmirit pe Ioronia acela cu ardele pan& la hotarele Podoliel.gi,prinzindu-1 fn oale din fuga lulyan b&tut ogtile ou ouor mare.81fnsugi gi-a céutat nantuirea fn cugi,fupreun§ ou Sigismund \ Bathory,trecand apa NistriluisAcuma deci;{ndeplinind aceste lucruri, cu noroe, eu ajutorul lui Dumezeu,gi sivargina ou ostenelile mele ce trebuia pentru afatuirea ofegtint&fii,avom fara accasta tont& supt puterea Mariel Sale. Acuma numai de atta ne finem ca,impirjind pretutindent ogtile noastre, si silim pe loouitori le supunere.§i mu von mai skbovi aici nai multé vrene, ci ne vom tntoarce. fndat& in Ardeal pentru a pune la cale celelalte dueruri, gi negi gisim pé drum.De aceca em voit sk vé adue la cunogting acesten Gomniilor voastresca s& injelege}i c# nu 1Xskm la o parte ninic din ce pric vegte mAntuirea gi fnaintarea foloaselor oregtinktijiisaltfel dori si fiji Gomniile voastre sindtogi.— Din lagkrul nostru la hotarele Moldovei, 1énaé cetatea Hotinului,pe apa Nistrului, 20 Mei 1600. DOL Alet Doanns Dumnezen, Auzi-mi gi glasul meu! @lasul meu,durerea mea Amarul gi jalea grea! Frunzi verde foi uscate, In far& nue dreptate, Foo gi parii'n lung gi/n lat Pentr'un cfine blestemat, Pentru _vod& cel hain, Ceuag-Vodd cel fierce, Cu cei mari’ prietenos, Cu cei mititei c&inos. & SSrkcit gi prapidit, Tare nits srac lipit! Fark cask, fhrk mash, Nioi p&mAnt,nici debitoace,” MA mir,Doamne,ce m'oi face. Fark horn gi f&r8 loc, Cu wleica goali'n foc. Doamne,du-1 gi-l du departe, Staib& dracul a el parte! Doanne,du-l g4-1 au moreu, 58 pot’ rfeufla gi cul &% PreDeEmsPopa a botezat Sinb&th 22 Tunie,in capela Universi ta}ii din Ereiburg,pe Aurelia—Carin-Nina~loona Linjayal doilea yidstar al faniliet Thorgerd gi Adam Linja,venifi anune dela Thvingen-Nagi,d-ra Nina wiron. + Ia 6 Sept-1970 a pierit tntrfun accident de magini,la 61 ani,pr Dimitrie Beratti dela Romayniscut tn Albania. + A murit 1a Modena(Italia),la 10 Iulie 1973,2n urna unei operafi ar-Alexandru Lancu,timigoreansAvea §8 de ani- + In ziua de Pagti s'a stins lang Barcelona,dupi.o lungé gi foarte grea suferingii,d-na Elvira Sima.Pentru sufletul €i bun,gi pentru Platon Chirnoagi. “general al arnatei regale ronineypirintele protopep Deln-Pobe # SIuiit Une parastas la Freiburg,Duninicd 28 Aprilie. +.-In seara de 12 Mai a decedat 1a. Bucuresti,in varst& de 57 ani,dupé "dou decenii ae prigoani indurati in temnifele celor fari Dumnezeu,pentru credinja lui neclintit& fn invierea Neanului KonfnescYAtanasie Papanace. + Ig 21 Mai a fost tnmormfntat,la Dragoslavele,preotul Ioah Raugesou, istoric gi literat,slujitor al biscricii locale tinp de 54 ani. + In aceeagi zi a fost tngropat,la 6 eg, prof.N.Tinkseseu. + Ia 2 Iunie a plerit intr'un accident de aviafie,ia Hastatt, tandrul Clomens Neaga-Avea nunai 20 de ani-A fost Inuornfntat' la 6 lunie. Be 1a Roma o vorbit la 26 Martie,in cadrul Socisté}ii Koadenice Ronfne, prof-lgnatio Beldelli dela Universitatea localA,care a prezentat. volugul Studi Romeni de prof-Giuliano Bonfante.iu mai vorbit prof.M.Popescu gi autorul. = In acelag cadru a vorbit Ie 28\Mai,fn sala "Dante dlighieri" (Palazzo Firenze),d1 VintilA Horia,déspre "Meditacioni italiane ai un romeno 4i Roma". a Renarch Preggolini,tn "Borghese" ,o% "r&zboiul pe care autonédiqul °t1 face oamenilor ucise,nusai in 1971, 250.000 persoane gi rani 7.500.000. $i totugi nu cxisti nicio ligh pentru suprindtea autouobilulut,tn tinp oe extett atftea pentru suprimarea rizboaiclor.ilu exist nici prelaji cari sf.se roage pentru sfargitul flegelului autonobilistic!.ae MIRTURTT PENTRU ISTORTE 7 Veacul nostru a cunoscut mari rizboaie gi revélujii,care’au r&stumat ! multe stéri.S'au pr&tugit isperii si agez%ri ce durau do seocle.RAzboniels mondiale au distrus zeci de milioane de vieji,iar revolujia bolgevict gt anexele ei au produs alt sguduitor' num&r de victine nevinevate.0 treine din populafia globului se afl& azi sub stipinire comunistd,in care omul © récus, prin silnicie,la starea de sclaviesPopoare intregi au pierdut libertaten §i_sunt constranse 8A triliasck fn orbita tiranick a imperiului sovietio, @istrugitor de suflete gi spoliator de bunuri. i Istoria oinstit& a oricirei epoci e greu s'o serie contemporanii,lipsiji de 0 documentafie complet gi fnclinafi spre’ pirtinire; rastéinicirea ef @ ajuns azi o practick curenthymai ales in $irile marxiste.Judecata ultin’ a,acestui ev nenorcoit revine generajiilor Viitoare-Cu trecerea vreiiijade= virul iese le ivealk intreg gi pur-Interesele vinovate gi fenatismele 1aeo- logice,care au deslanfuit aceste cataclisme,vor dispirea pénk atunci.Conten— poranii pot. raporte cinstit tmprejuririle la care au fost martori,aar era posturd. de "istorici". Dupt atatea sguduiri gi. jertfo,onenires dezorientati tsi cauth tne’ aru- mul c&tre o pace dreapthou libertate pentru tofi,tar flr aulpi sorfi de reugit&,o&ci cancerul commist Ti roade netnectat puterea de via$h gi de creafie-lunii libere'2i lipsegte viziunea limpede gi curajul.cu.care si poa- t8 infrunta flagelul.Prin aconodéri iluzorii contra realitSpii evidente se largogte de fapt drum) conspirefiei comuniste,iar prin masive ajutoare na- teriale gi tehnice,acordate larg statelor cu regin céminist,1i se consoli- deazk situatia economicd,salvandu-le dela pr&bugirea cauzath de caracterul utopic al sistemului colectivist. $i poporul. romfin'a avat gi are de fndurat multe nenorociri tn ‘aceast& vitregé epoc&.E] are dreptul s& cuncasc& cauzele nefericirilor abatute asus pra lui-Orice rondn,in nésuri sé aduci o contribujie tn acest sens,edte da- tor.s'0 fack.sceste marturii vor cimenta adevirul istoric gi vor fia pene tru totdeauna rSspunderile fn taja posteritapil. Ou aceste ganduri aduc gi eu o modest mlirturie despre viaja gi lupta unui mare nafionalist romfin,llie Garneati.L-am cunoscut personal in anul 1925, in timpul Migoirii Studenfegti-apoi ne~an fmt@init de multe ori,in fara gi in exil.Ca fire si tnfajigare,era un autentic moldovéanelAscut $n judepul Dorohoi,in persoana lui se fmbinau arnonios Snougirile locuitorilor din re- giune,cari duceau inci o viafi patriarhal%.Oamenii din nordul Moldovei erau aga cum Ti 2ugrfivise Dinitrie Cantemir in "Deccrieren, Moldovei": blajini gi prietenogi,simjitori gi mMeurafi la vord’,skritori la nevoie,naturali $1 deschigi la suflet.I1ie Gérneaf&,de treab’ si nodest,radia o omenie fireasck gi sonin&.De accea,prieteni gi cunoscufi Ti spuneau cu drag "BAdia GArneapi". Flcku de 18 ani: la isbuonirea RAzboiului Intregirii,el se tnscrie prin- tre primi’ voluntari.Dupé absolvirea gcoalei de ofiferi de rezerv dela Bo- togani eate trimis pe front,junde a luptat pani 1a terminarea ostilitijilor. Denobilizat,se tnscrie ca student la Facultatea de Drept din Tagi- Abia Incepuse- studiile universitare,cind un periccl mortal ameninga fara de curand tntregita.In 1919 commismul ie cu forja puteres politioé la Buda- pesta,iar in gard ridick capul,sprijinit ao Moscova.Infiltragia ere mult nal intensh fn Basarabia yi Moldova.la Universitatea din Iagi,agen}ii comuni gti reugiser& si consolideze puternice nucleie,in deosebi printre studenpii alo- geni,din care mulfi erau prosspeti refugiaji din Rusiasacegtia provocau agi- tajil fn fabrict,unde péralizau produc}ia.Ja atelierele dela Hicolina chiar se arborase steagul roguscu secera gi Ciocenul.Situayia c/a inrdutgit dupé alegerile din Noembrie 1919,priméle din Ronfinia Marc.Faoute pe vaca votului universal,rezultatul lor videa lips de oxperienf& politick a maselor,chemate pentru prina oar in faje urnelor.Partide noi gi-au ficut aparifia peste noapte,cu prograne demagogice,si mulfi nepreghtiji au fost ales! fn Parlanen— tul jurii thtregite,cKruia 1i revenea marea sarcini de a pune temelii solide noului Stat Romfn.In timp ce jara era subminat& de bolgevici,alegii nefiunii {gi pierdeau vrenea tn sterile lupte partizane,din care nu puted si iach decit un guvern neputincios.Doctorul N.Lupuyministrul de Interne,care totdea- una'a avut fumuri goclaliste,tolera agitafiile celor ce -procisnau of "lumina vine dela ris&rit".eS Rondnii congticnfi,din toate straturile socialeyn'au intérsiet sf reac- fioneze ch vigoare {upotriva acestei aluneodri fn anarhie rogie-Nuncitors, Studenji,intelectuali gi jérani s'au al&turat fn tositi jara,fornfina orga- nizajii de luptd.Ip Ingi,muncitorul Constantin Pancv orelazk "Garda Congti- Anjet Nayionale",care di o lupt& frontal% contra formafiilor mosoovites tlie “Garneaph particip% cu dfrzenie la aceast aspré confruntare,fmpreunt cu un nare nundr de studcnfi,printre care Se distingea Corneliu Zelea Codreanu dela Drept,care desffigura tn acelag timp 0 acfiune hotrfté ia Univeraitate fupotriva amunitor profesori g1 studenyi contaninapi. . .Mi-aduo auinte de wm episod din primfvara anului 1920,pe cana eram elev 1a Idceut Internat "GsNegruzzi" din Iagisactiunea anticomuniat% dusk de studenfi era privitK ou mult% simpatie de clevisTreofnd peste regulanentul gcoliijam luet parte la o mare fntrunire populari,organizath de C.Pancu-Pe un teren viran dela Nicolina s'au adunat zeoi de mii de oameni,pentru a de~ nonstra’ publia contra perioolului comunist gi a protests contra nenaipone- nited barbarii deslinjuith peste Nietru.Poporul nostruspagnic g1 onenos, era uluit de sfingele ce curgea acolo th valuri,pe urm crinelor regimulud lui Lenin-Iugubrole coouri ajungeau pink la nol.Maxin Gorki,sootalist de dinainte de "revolujie",#1 compara pe Lenin,tn siarul séu c¢ apfrea la Petrograd,ou Ivan cel Groaznio.le Wicclina i-an auzit vorbind ¢1 pe Codréanus Wu cupA mult timp,genoralul Alexandru Averescu,fnvingStorul dela ME~ ragtisa yenit-fa fruntea guvernului.Faptul a rdscolit din addncur! fnorede. rea gi-patriotismul ronfnilor,care -intelectuali,firani,muncitori- luptaser& ou topii tn.rizbol.la alegerile ce-au urmat,prestigiul generalului a nity. Tat;pusderia do grupuri uarxist-leninistesaciuate ca o pecingine pa trupal sindtos al fkril.MXsurile luate epoi de guvern au lichidat pentru aultS vreme avintul "revolufionarilor".Dar agentura comunistl,elinentatt de Hos- covayn'a dieptirutyot sta dat numai la fundysténd 1a pénd& ou acdleagi obi- sctive! aistrugerea ordinei politice,sociale gi morale,du pierderea’inde- pendenfei fn favoarea Rusiel; ea so bucura de unele complicithfi politi gi tolerange tacitesrauandnd mai doparte un pericol potenfial. Meritul de a £1 dat alarma contra pericolului oouunist revine incontes« tabil tineretului universitar,care timp dc douizeoi de ani n'a, pregetat o elipa s& lupte tapotrive funestei aueningari-Glarvézitorul inetinot nayional al-tincretului a deslugit dela fnceput asploarea oomplotului comiunist Gontra WertiMigoares Studenjeasc4,istucnit& vuloanic fn 1922,a fost potenate ce acest instinct nafional,nealterat de influente pernicicass.I1ie Garneafi a fost dele fneeput prezent tn aceasté lupti.Aproape tofi conduedtordi Mtgod rii Studenjegti fusesera voluntari fn tinpul r&zboiulu! gi priniser! pe front botezul Zooului. Ion Simionesou, Constantin Dinulescu,Napoleoh Crefu dela Bucuregti; Corneliu Codreanu,llie Garmeafi dela Lagi; Tadose Popessu dela Cerntuji ~ gi aljii,truntagi tn’ lupta studenjeaschyaduoeau ou el,in accast& noud inclegtare,idealismul g1 curajul cfgtigat in trangee-Se poate afirme toneinic c&,prin ei, "generajia rEzboiului" s'a continuar cu "gone, fafia-dela 1922".Migoarea Studonjeaso’ s'a situat 1a nivelul marilor destine ale neawuluiymei presus de politica curenté de expodiente gi coupromisurt« De-aceca ea » putut fnnimunchia fntreagt studenfinee fn cele douk decenii ge Ronnie Mare. : Motorul eofiunli l-au constituit organizafiile etudenfegti din toate ccutrele universitare.In 1925,tcate aceste drganizefii s'au grupat ‘fn uno ‘Singur’ pe tntreaga jarl,fnfiingand "Uniunes Ne}ional! a Studenfilor Roufni Cregtini".Ca pregedinte al centrului studenjeso Iagi,llie Garnea}é a-parti- Cipat la disoujiile pronergitoare;care au avut Sucuregti,fn subsolul. palatului nedicinigtilor,atuici in construcfiefedinfele au fost proaica de Constantin DAnulescl,pregedintele centrului studenpesc Buouregt!,in cc_ litate de gazdi-Delegat al aceluiegi centru,am partioipat la toate aceste gedinje 91 discujii,avind astfel pritojui ‘si-1 cunose mai de aproape pe Ilie Garneaf& gi si-i apreoiez marile calit}i de roman gi om ounpinit.Nulte ain {deile 54 propunerile lui au fost acceptate de delegati gi se pot yo- gési astazi fn textul dooumentelor respective, Prin Infiinjarea Uniunii,Migcarca Studenjeasc& 2 clpitat un caracter organizat gi pernanent,iar studenfinea s'a putut face asoultaté de autoci— t}ile untversitare gi de Stat.Centrehe Studonfegti au cbpinut gi ele reou-ey noagtere legal dela Senatele Universitare,cum gi calitatea de perscane ju- ridtoe.Uniunea a putut obfine dele guvernele succesive aprobarea finerit vOngreselor saje-Ele au avut "100 la Tagi fn.1926,0radea Mare(1927) ,Craiove (2985) sbrdsta_ (1950),8#d1u(1931) ,Bragov(39%2) ,BAi1e Heroubane(1935) gf Ie Targul Mureg tn 1936-Aceste congrese au gevenit date memorabile in istoria neamalui romfnesc.fle av fdcut indestructibila suduri tn tineretul univer- sitar roman din toate provinciile,proaspat fntrunite “fntr'un singur stat. Numfrul masiv de participanji,venifi cu trenuri speciale,atmosfera de cald patriotism, desbaterile:serioase ale problenelor nafionale,menifest&rilé Culturale #4 foiclorice,participarea Unor disting! fruntagi din diferitele Sectoare ale viefil nafionale,- toate aceste strilicite atribute ale Congre- selor Generale Studenfegti au fncrustat pe totdeauna vredicia tineretului earturar al Homfniei Mari+ Congregul dele lagiy1926,2 deschis ‘girul acestor m&refe manifestiri na~ YionalecTlie Grneafi'a organizat prisiraa a peste zeoe aii de studerpi, venifi din toate unghiurile fariisJincroa acsstui congresyie propor}iile adunfrilor nafionale dela Ielaz,Blaj (1848) gi Alba Iulia(1919),a foat fn- lesnit& de sprijimal dat de Octavian Goga,atunci ministru de Interne fn gu- yernul AveresousIapotriva quitor rezistenge oculte si a putermice -opozifii politice,el gi-a asunat Intreaga rispundere gi a aprobat finerea Iui,des- Ghizind astfel drumul celorlaite gapte conarese ce-au urmat-Goga infelesese bine spiritul gi sensul Migcdrii Studenjegti.In articolele lui, publicate in anii 1922-1926 fn ziarul shu "Jare noastré" din Gluj,el a limurit,intr'o mijastré limb& romneascX,cauzele profunde ale acfiunii tineretulal univer- sitar gi Govedit validitatea najionald a dezideratclor studenjogti-acesto articole,reunite Intr'un yolus intitulet "Mustul care flerbe",conetituie o Splondids oaracverizare a najicnalisaului activ al vineretulul academia roman fntre cele doua rfzboaie mondiale. . Congresul dela Iagi a fost prezidat de d-rul C.Danulescu,primul prege- inte al Uniunii. recent fnfiinjat&,asistat de Ilie Gfrneayi-gedingele s'au finut la Teatrul Nafional,iar deschiderea = fost precedath de un Te Deum la Mitropolic,oficiat de insugi mitropolitul Moldovei.la deschidere’ au par- toipat toate oficialitijile religionse,civile gi nilitare,cu gi nunerogi Invitepl dintre frantagid viefil socials gi napionale din lagi Desbateriie au durat’ trei zile-Mofiunea votaté la sfargis: propunea scluii limpezi, Anspirate de o adéne’ éragoste. de nean gi fork-Profesorul A.C.Cuza dela Uni- Yersitates loealé,doctrinar al najionalismului romfneso,a finut fn timpul congresului o conferinté despre Sinion Brtugiu,intemeietor al ourentului nafionalist la Universitatea diu lagi Congresele stugen}egti ce-au urmat s!au deefKgurat ou aceengimirefic gi ehtuziasmIstoria lor anknunjith se va seris candva-Ea va constitul un Sapitel de onoare in Astoria neanului. Paralel cu participarea activ’ fn Migcarca Studenjensc&,llie Sarneagh a luptat dirs tn orgenizafiile politics najionaliste.Dole tnfiinjarea,tn o23;0 "Ligii Apar&rii Nafionals Crogtins" de sub conduserea prof.A.C-Cuza, pank’fn 1927,2 activat cu convingere gi.destoinicie in aceasté-organizagic. Prksind liga fn acel an,fupreun cu Gorneliu Codreanu,a luat parte la fun— darea "Legiunii Arhanghelul Mihail",fn care a continuat lupta pin lea sffr- gitul viefii.le Infiinjarea,fr.1930,0 "Ghraii dé Fier",ca braj politio al iegiunti,Ilic Garned}% activeaz4 politic tm cadrul_ei 1 ete unui dintre fruntagii cei mal reapsotafi-Alecele oalit&fi care 1-al pronovat printre conducktorii Mige&rii Studenjegti,l-au ridicat si fm derarhia Iegiunii. 27 Mai 1862: Se nagte fololoristul Al.¥oeviden. + 6 Tunie 1931+ 29 Mei 1945: Moare Mihail Sebastian, ns1907. 30 Mei 1640: Se nagte,la Mér&cinend (Buzéu),ckpitanul Walter M&r&cineanu. Bl Mal 1924: Atroclthjile polifiei “liberale" din Lagi contra studenfi— lo? ce luorau le grkdina d-nei Ghica.: : REdescu. 6 Iunse 1694: Se nagte,fn Seligte(Handt) Sabin Dr&goi. QIunie 1856: Apare,fz "Steaua DunBrii",Hore Unirii. “AD Tune 1855: Se nagteyle Reteee(pe Soneg),1on Poprieteganul. + 3 22 Tunte 1864: ‘Se nagte,la Girka(irad),Ion Rusu-girianu. + 1: 23 Tunie 17ii: Petru cel Mare la lagi. 2B Tunke 1529: Moare, tanXr&,Doamne Haria,prina’sofie « lui Petru Rareg. 30 Tunie 1909: Se nagte,le Ploegti,compozitorul Paul Constantinescu.Noare la 20 Dec.1963- 909, Buc» HORA de Radu Gyr Se rotegte alb&,ronfneasck hor spulber& cu telpa pfclele gi pleava, cu opined dack gi c&lcai latin, Pururi legSnat® de-un str&bun_ureug. ain strSfundul noppii pan’ aurork, é de la Deturiata p&n& 1a N&cin. Oobsb-d ¢ pédurea,tirkganult netul gi Muth: wares ininb de foo. Hor pest neguri,flaciri gi vejenii, Gu sunane,bunde gi cAciuli oft radul spre amiozi iin orfnoond codri sen scapkrd Parfngul’ gi Ceahléu'n- joe. calo& pe Ihiceferi,veacuri gi z despic&nd azurul cftre piscuri tari. pas puternice bktut aognengul, bat nepofii patru.Dack un bunio Din furtuni lufndu-gi lergi cadenje tnel,s's fost rupt din hork,cinci refac vrenea inel@nd-o'n generayid noi, firagul, undr langA unir,stdnod lingd stancé, dene tKout 6 scripod,gapte'n too $2 ato... bdaneene ceca rete ae Cearciin dé lumink, en} ‘cure n'apune, vine din gdéncuri,merge'n necunrine, roatt renfsout& din rotirt stribune, ca un vegnic soare,niciodat’ stins. Hora noastrétncepe de 1a Areidava, suie viitorul fn sublin urcug, lt’ Sociebatea de Iduba Romfin’ dip Banatul tnstreinat'e evut la 27 Aprilie adunares, general, in Becicheres.Dupi darea ie seamA,pi meritatele elogii aduse d-iui prof-Radu Pucrs,care a condus-o tinp de 12 ani,s'a ales noul co- mitet,in frunte cu profesmil Filip,vicepregedingi Traian Doban gi Jon Bilan, secretar Ia Secogan,casier Teodor §andru,iar tn comitet Todor Muntea: Felicia Petrovioi,fatu Flora gi TrMilX Spdriosu = Intre 20-27 Aprilie s'au desf¥gurat,ie Alibunar,"zilele de teatru ale ab(Jugoslavia)-Au conourat teatrels 4. azatori romanilor” din Banatul fnstr: sau secfiile de drank din Uzdin,Costei, st, Voivoding, Satu Nos gi Selets,cum gi ansamblurile de copii Trea (eegnen fy Mise ling gi Viedinirovay.darele premiu -30:000 dinar: Bt cucerit de: bo trul' dix Uzdinjurmat de teatrele din Cogtei;Seloug,Satu Nou. ie Citin,tn autobiografia lui Albreont Diirer,c% tatl-siu se ABscuse la 1427 fm sKtucul Zytas din Grigana,"mu departe de un mic orfgel rumit Ghiwla”, ast&zi centrul Ronanilor din partea Criganei rinas& 1a unguri,"cale de opt mile de Oradea Mare". Ia Ghiula venise,de copil,bunioul shu.Un-uneni al cele— brului ‘pictor,Johannes Diirer,a fost pret tn Oredea,unde Ye rkmas ai bine ge 50 de ani”.-10- —PE_PLAIURE MUSCELENE - YISGOWL. Cu ranije tncarcat& doldora ure fneet poteca.Jifta mea,pentru azi,e st@na din plaiul lui Pétru-De acoloyan de g@nd ek norg tn Piatra Cre- iului,s& trec pe la lanjuri peretele vestic,a& cobor la Viddugca giyanoa, von mai vedea,fiindcl am de unde alege: s'0 dau pe le Prépistii,yca sh tes tn ZErnegti,sau s'0 apuc pe fosta granij& gi s& ajung 1a Giuvala.Calea este oan de ocol,dar,de date asta,vreau s& fac ceva mai deosebit-Drumurile prin lumen de basne a Garpajilor rominegti te rdsplatesc fntotdeauna pentru osteneala confi dai sk le strSbaji,dar acesta mai mult ca oricare altul. Un faran,cu b&iatul lui gi cu doi cai,dugi de d&rlogi,m’-ajung din urmie Ne d&m binefe,aga cum este obiceiul pe 1a nois = Ditnooa renifa,s'o pun pe cal+0 s& vk-fic nai ugor gio sk ne finen do urftypan unde ne vom despirfi.— Primesc ou bucurie gi,upurat de povar,cale sprinten mai-departe,al¥turi de gazda sacului neusIntran fn vorbygi age aflu o& von fi tovardgi de ofiAtorie o bun tucaté de timp,okei oml avea de dus sare gi nflai le sténa din Dracsinu. ~ Drumul ¢ frunos,nu am nicio grab& gi,agajan luat gi p&iatul cu mine, pentru a-i face o buourie-De altfeljnioi ma fost chip sk seap de el. Tonul vorbirii gi privirile drigstoase,ce le arunca copilului,ini gpu~ neau ca ar fi fost in stare si-1 duc& gi paint la captul pindntuluiyepre at face o pliceresNict ou n'ag f1 putut sh nu-i asoult ruge,cKei era un bkefel ariguj,ca de vreo opt—nouk ani,viod ca o veveriffeIncet,tncet,afiu total despre tovaragul meur cate oi are tn Dracsinu,o&t lavte day yacile de acask, cat de bunt sunt caii lui,care din ei trage mai bine,fn ce clash © fiecare din copii lui.N'a treout nici o junktate de ord gi mi se pare cl lag cunoas- te pe onul de lang mine de mulfi ani.Fard ei bigin de seamf,iegim ain p&du- rea de brad gi dim tn golul de munte.Gurénd ajungen ln sténAjunde vaciul ne primegte ou proverbiala cspitalitate roméneasel. Stim ageza}i pe scaune inprovizate fn jurul n&suyed joase-Baciul,un bis- dat chipes,svelt gi puternic,se dovedegte a fi glune} f&rk pereche-PanA st rdstoarne mindliga dinaintea noastriyne servegte atites anoave,oé ne cure law crinile de rAs.lAngi nimkliga thiatf'tn feli1 respoctabile,pund buckhi fru- moase de brar2’ de burduf, gi c tigate pe trei picioaze,plina ou un balmug mi- nunatelfu ne 1&s%m rugaji 6 dou ori,cZei ne este o foamd de lup-Salmopul’ ne d& de lucru,c&ci,in timp ce un cap&t alunec# pe g&tyajutat. din urm& deo tn- ghifiturd de namZligi,cel¥ielt cankt © ino fm tigaicylegat de fire groase gi clastioe.Mancarea = gustoas& gi grasi,motiv teneinic oa s% scot din ranipé oostiol& ou juick de Muscal,spre ai cerceta mai de aproape confinutul-dticla face fnconjurul mesei si tofi,care o las’ sh cube glgfind pe gat, deciar& ou mina:pe inimA of intr'adevir © bunk,ceeace m& face sk risuflu.ugurat: Glume gi vole bung.BSiatul a adormit fnvelit tn cojoo.S'a intunccat de muit.egin in uga, stnii.Roua a gi olzut,si acoperk ca o pulbere de nestenate ‘Zerburiie. din jur.luna plin§ aruncé peste aceesté lume a tnfiltimilor o luming aproape nefireaso’,on o mantie de argint.Qile dorm fn t&rlA,ytnghesuite una Ym alta,oa nigte ghenotoace mari de link.De undeva,din padurea fnorenenith, se aude strigatul unel pisiri de noapte.Gfinii,Dumnozeu gtie de ce,se reped Strand spre o margine e plaiului.Ciobanii strigh gi dau chiote-Dup’ un ‘inp, giligia starnit& de auléi se potolegte gi se face din nou linigtes) oaie tus gegte ca un b&tran fumitor ofticog-Din aséneurt se aude vAjitul nenvmtratelor oidert de ap§ ale piraiclor din jur-Privin norii ce se tarisc lenegi prin fafa lunii.Au o ouloare ciudatksBaciul tntrerupe tkoerea, = Wto 8& ave}i m&ine vrewe bund; cerul e oa burta gigtil-Eu v& sfituesc st sipfneji aul.Timpul se va schigba fn riu.— G&t de frumos a gtiut olobanul o& desoric tnfk}igarea oerului nunei fn ofteva ouvinte! §1 are dreptator oa for- aE, ouloare gi agezare,norii se asoamink cu fulgii de pe turta gégtsi. = Btyagil Doar nfo ai se strice at&t de riu vrenea,aoum fn luna Jul August. Ntpio& ploate,o lego ae cea n'ar ck ne sperie pe noi,oare sinton tnvA}a}i ou muntele.In afark de asta,aunoso tine poteoile. ~ §i_eu merg mai departe,o% gi eu ounoso drumurile binesN'o sh ne r&tkein pe sussPn& la st@na din Dracsinu von fi tupreund. Intra th stan&.Bu mA fnrigur tn pSture mea,}iranul tn bunda luiygi nu trece mult pén& adornin. :able cun s'a luminat bine de ziud,alere, déraGind de. raccares dimine}ii, pant ‘a gipotymd spl gi m& frec bine cu apa rece ca ghiaja-Cateva niger do gimnastioa,gi sangele alearg& fierbinte prin yine-M& simt ca nou nAscutMA fntore 1a s¢8n% cintand.Sunt fericit.MA tucur r&coarea aerului,ciripitul pi surilor,litratul duikilor cloblinegti gi mirosul de rAgin& ce se ridic& din cetina brazilor.T&langile de la gdtul oilor.se aud ca sunetul a seoi gi zeci de olepote. de biseric& ce cheamé 1a ruga de dimineapa-Né buour o& sunt sfnk— fos,o8 trAiesc. gi c& pot s& gust gi e& vad toate minunile acestes. Sunten curdnd gata. Térhaturile sunt suite pe cal, gi bine logate,ca sh fm caa& In timpul mersului+Pornin spre culmea ce se vede 1a miazh-noapte de stfinbeAcold,e@ntul fnilfimilor va bate tn jurul fefit mele gi tui ve rivagi phrul-Eu,teat de fericire,voi.chiul din toata puterea plimnilor me1,ca peste val gi din munte fn’munte si se audi cf,acclo susyun om se buourk de ViafheAcoLo,susyvon. urea dealungul h¥figului pin’ pe varful Pkpugit,pentru casde acoloys& admirim 0 bund bucaté din Jara Honfnoasct,de dincclo de valea Prahoved' spre rhstrit,pa@ni hat departe peste valea Oltului epre apus,gi din fimutul deluros al Muntenteiydinspre miaz¥—ri,pfink adénc fn podigul Transil- yaniel fn mlazk-noapte.Rar fntdlnoegti im loc cu o vriveligte atft de manara, oa acest var al Papugii. Bkiatul. phgegte ling mine,vortrey gi curios nevoie mare.Vrea s& gtie Sotul-Cum se numesc munjii din’ jur,ce fei de flori orese in marginea poteott, ce pas&re plutegte nemigcat&aoclo th fata noastr&.Cu el fmi trees repede repede, tinpul,o& nicl nu bag de scam’ cum am ajuns aproape de culme.Soarele mi tno&lzegte, spatele.Nori cinguratici urc% valea Raul—Térgului,venind dia— pre miazé—zi.In plutirea lor se intind,ao rup in tucdpi,se ridick spre tnfl- fit. p&rénd of vor ef-gi ia avant,pentru a skri peste culmea Batranii.Dar mu reugescyc&ci uh vant ugor dinepre miazi-noapte fi fmpinge tmapoi,unde se gra— médeSc tot mai mult fn cRld4rile Ezerului,Piscanului,Bétranii 1 PApugii. ‘Cie sho juam spre draapta,spre culmea Tambureiyne 4ese tneinte un ofo- ban ce-gi mink turma de sei la vale.Noi stim o& mieii paso nunai sus de tot, pe goluri,departe ae.stfim& gi,ouriogi, tntreblin. pe aiclar de ce schimb& looul. "Nu nergeyi nad devarte,intoarcs}i-vi.Vronca se striok ru de’ tot.Lighioa~ nole simt acest lucru gi nu-gi mai aflk astémpir.De atci mu se vode;dar mai sus,de po Tembura,se vede Jacul desl&nfuit tn. aunfii Faghragului.N'o. sa trea c& mult’ gi are s& fie gi aici. s& vA convinge}i de asta cfnd vefi fi acolo. —Nto s& fie aga de r&u,cuntem fr August-Ge" aici? Mergex? = Morg cu dumneata. We pregatim ca pentru ploaie gi vint-Omil tei suie v&tatul pe cal gi o iuim spre réskrit,in direcfia P&pugii-legin fn oulnea Tomburet,o spinare ne— $eaK la vreo 2300 metri alfitudine,de pi se pare of egti undeva le cfimpio. fata noastr& se fnalfa mandr& Papuga,de cfezi of o pofi atinge ou mfnasDar ct va trebui s& mergen,péma von £4 Acclo.Drumni glum’! In sténga ne tnso— feste o coast& abruptiyce se pravale spre valee Dambovigei,pe care o puten dddira,de aei,fn toat& splendoarea ei.lai departe nu puten vedea,fiinde& un perete plumburiu se‘ridio£ ameninyitor,oprind orice privire spre Transilvania. Keest perete de pluib pare s& continuo lanful Féghragilor péné in tnalful ce- rului,seminfind cu un val uriag gata s& se.aruncé peste nole a2 “© 0 linigte ofudaté st&panegte acisus.In dreapta;spre miazh-zi,un soare su- rfsitor lunineaz’ inutul,peste cunfi gi vii,pan& aeparte de totyepre regiu- nea dealurilor.in stéiga noastra,aproape de tot,spre nord,masa emening&toare de nori,din care fucep s& se.prelingh guvije cenugi1 spre fundul yiti Dambo— viged fn uriage guvoaie de, lapte ce se. arunck fn Curdnd ele se transforal f imensul bazin al DambovifeieNimic nu le poate opri,aga cé,in pugin timp, goesta este repede uuplut-Soaréle bate dinspre miasi-2i gi preface qcegti nori fatr's uriage mare de lapte cloectind.Valurile ef se izbesc ou furie de pere- {ii ebrupfi ai Pictrii Crdiului,aranoind spre fnaltul cerului stropi mari de Spuni,pe masura gigan}ilor ce s¢ infrunt&-Piatra Graiului fncepo si semene ou un vapor nemisurat de mare,ae lupth vitejegte ou elenentele deslanpuite. Masa olocotind’ se umflA vazénd cu ochii gi ameninfi s& ne ouprind’ gi pe noi, faci sus.Totul pare un cazan gata oh dea po dinafara-Incepe s& sufle acum gi vantul Mngpre miazi-noapte,tarina ou el-zdrenje de nori peste culmea D&tranii 1 a Temburei.In faja noagtr’ se éttecoark hojege un nor,repezindu-se tn valea GucasGand m& uit tnapoi,ziresc un altul,care toomai sare peste piedioa Bétré—12. Bort fei de eince im eravhypentru a neprings din spate-Intrepga vale a Din- bovifleisde 1a invoare pind aproape de Rucirseste acum an teste unplat, cu un lichid forfoting gi uitat pe foc, tnc&t nimi mu mat poate. opri. revirsarca. Ju sunten de mai mult de un sfert de ori pe Tanbare gi ceate ne-a cu- aeae seme anit se Bat vede 1a zece pagi,dar mu ne temea,cher Poteca: se Fi cedure atiz Pree bine of ea nu se abate spre niofuna Ain sities ieteeale $f o& duce dondreptul spre Plpuga.tnoope sf plouk mkrunt de ror tastes tnt azimck stropii fn fafl ou atata puteresok mise par all de aco as en e tot. Se pormesc s& oad’ gi fulei de zipadk,ia tuceputricd cole ove unul pentra carposte cdteva uinute,si se prefaok tntr'o adavdrat® aiosere deash.Ninge, soun fn August! Viscolul se tntefeste.Pun pe mine toate luerupile de, 12nd. Gin Tanié gi, deasupra,mantaua de ploaie.Toate buneyacaz,dee naire faci ou de abragiane eg 208, Be, aduNE nict pink la genunohti oe findn sotsce porfie Se dard&talé mi agtoapta! iiu-ni pasdyount tankr gi oBlite got Sovctin of vitornifa mu va fine mult gi au ne plerden linigtea, Bfard do asta,sinjim tot tinpul poteca sub pivioarele noastre-Deci, tnainte! Tro OTE mu ne rinkine altceva de Mout, fiinded prin eprostece ae oe afli ni- ofo stank gi nioio colibé de miclari. Puterea vantului sporegte,pAni ajungo la t&ria unud uragan.Cu milté greu— tate ne putem fine tn picioare.Fulguiala e at&t ac deashyck abla se mai vede sepchHeva PagteAterul Inghopat ak pltrunde pnd Ia piclesstince nimio nu-1 gpragte;de parcé ag fi tn piclea goal&.Sudoaren o¢ ai sealdi,din cauza efor. prank ggcut te Rereul prin z8pada groask,pare sf fnghofe ve bisects ae | Giumk-Gtarea noastré devine tngrijorAtoare.faranul © oleate: trligind cet doi Gat gud olymfinile ti cunt fepene.Copilul sti tn geectorerae ee eojoceInoe- Pere Pidnelsckos pictoarcle in-au tnghejat fn ghete Ness at eg preghtit Ponéru aga cevaeSunt mai bine de douk ceasuri Ge cand url& furtuna fn jurul nostruelu mai gtim unde ne afiin.du tl schinb pe ‘tovarSgul meu de drum, lufind Gfricgti fn mind, inr el troce oh mine din urmk anioatel® cone tneeput pt ele sh dea seme de oboseald-Aburi degi se ridic# din trupurile lor uaee In fine recunose din nou drumul,care acun fneepe s& coboare tn spinteod— Sura Papugit-Uraganul pare of se deslingule gi nai futon ne acoasté gea adfnel gi fngust&-Coptiul strigh fngrozit: vantul ere cee pe ce sk-l snulgt an dy culcDe\mu lar 1 -prins tatol—aiujoare toonal atunat ee ctie léng& €1, arian purat te pripastic-Rinanen loculul paralizajiemoctiic Pugin, ocd Sunfen Pesto misur& de obcsifi.Urletul tufiorftor AL viintului,care 'se repedo, RestGnjonit,peste stfnotle golage,din gon,epre valen Cuce,ne umple de.teanks Ne wuitGa unul la altul: noi doisca b&rbati,en putea tegi,ou chiu-ou vai,din aceast& situafie grea.Dar ce ‘ne facen eu copilal? = Wu ored cf vom sclpa vii de aci,donnule, Fa dae {18 Spus asta? Inok puginygi sunten solpd}i.Voa nerge fie 1a stOna din Gridigtcanu,fie 1a cea din Glinaful Mere, ~ tHe fet spuneyi asta? Parcl nlag gti ct mai avem de ficut! jn cgasts din stings potecii,arién mai milte etdnot okects una poste surgyatebtuind un fel de scorburk.0 oercetiin tn amduunt spr ingi,bine tnghe- suifi unui tntr'altul,ar aveu loc fn acest adépost,dar trei? Unul este prea nult.Care dintre no1? Ne infelegen ain privirisu seot. din rani} ciesasts de Aan,fnok o flanel& gi pAturasTi conten thisturcs ghetelesti punom o rapti gi,flanola,tl tntdsurdm tn pdturd, t1 agezam pe cojoo gi] tnvelin ‘bine. pracelut scesta sunten siguri ok mu va ouferl de trig th skity pine, t4 dau a eacn ee eecgPS $4.4 pumn bun de zabhr oubic.Coptiul planes ne trick. 7 Tathui-e toamd.Ce faci? Nu mk lisa act singur,ca si of pripkdesce jungentybectedragul mowsSk nui fle frick.Dack rsiven toi treiynu mat ajungon 1a stank-Aga,fncd,von soipa ou tofii-Nu pheet adépostul.[-e trig? = Hue Tati copilulut f54 tnghite ougreu lacrimiles = tnod odaths £11 cuninte,nu test ain eojcesca sh nu tnghegi,pénk ne tna + poten. Pypcks nat departesOmulut $1 ourg lacrimtie.u tac)tindot yorbele neie ntar fi fost de nioiun PoloseAfari, de asta,n'ar fi auzit-nimio-tn bubuitul netntrerupt al clenentelor descdtugate.Inaintin cu grou, cle “zépada a unplut jentatul fn care era potecastnotin tn sipadt pant la genunchi,trigind g1 cali dupX nol.cum von iesi de aot,ofci gi ef unt oboss fir-b-. Deodath aud. fn urma mea strighte de-groazk.Ultinul ain cad. a sokpat, ae pe clrare,pe coaste abruptk gi tage dup el gi pe ool din fafX,de goaua of ruta este. legat.faranul tnoeared din toate puterile of Smpiedice ofderens 1 $i oot doi cai sunt-tn pericol.de a £1 t&rt}i pe povrnigul repede.Urlu la Stipe aa a srumet funied gi enlnde: onit, so rostogolese in alee ta arene clipe au disparut fn viscolul n&prasnio,Urul ain ced scoate strigite ce ne p&trund oa nigte puimale.Uristul vantuled inghite rostogelirea pketreloreOml @ plerdut tot ce avea.Noi ne ol&tings mad departe,dard&ind de frig’ 51 grcazks qn fundul seii ne 4a vantul fn primire ono violenjé g1 mai nare,od abia mai fanintin-Incepem urcugul pe yersaniul, opus.al seii,tneinténd spre varful ZEpugli-Intr’o ori am ajue suaynunai noi stim eimlacl ne aes niet cea msi nefnseunats Fiedic&sce ar putea opri cunva v@ntul care ne mfn% din spate ea pe dou frunze smulse din copaceCadetyne r: dichn,sunten din nou ristur- Sake (1g, Deuant me ridiotln tortgi-gi chloda mai ‘departe, coveted spre Poiana Sintiliasgtin of sunton salvaji.gi 298,91 este.In mad putin de o: ord ajungen fn-zone unde © plonie deasé ia looul skpezii«Cracce tae poiank ne srath ok suntem pe drumul cel bun. : Uzi leoarck,ajungen la sténa din GHinapul Mare.Baciul aptinde ia tufealk By 200 Dunes destriokn le piele,grunoia pe noi ate un cone ce tapranut Poe Euasoks Smbrtoksinten, buostH ou muoath,ia okldura datkias shoe gt, Leegucatt ou buontl,o pute ps notype mbaurh oo se svastl-intete et sunten Aarligi th hainele noastre.0 bucat® bunk de nimiiich setup gio felte groash ston anette duraut ak fac si-ui reoopkt puterilespisanal fa Sones inghi fa nied o tnbuc&tura.0ftcazk intr'una.Gandurile M4 sunt nimi le copiieNoi c&utém s&-i facen eurej,;dar tn zadar. . * poste neapte,turtuna fnosteazk gi dimtnéata cerul ¢ senin si Lnpede ca clegtarul.Nu se vede niciun nor-Pleotin oum ste dental ae ziuk-Beclul ne di cai gi oament s& ne ajuto,de va ft 1 nevois. rhecahe Roastz&, se véd munfii tnekperiti.culmtze, spindrtle gi vérrurize sepehek cy naeeratucires lor tn soarole sa‘le bate dim aan varie PBpugd i Seamlind ou.tn cap.de nireash al ofirei: vAl ets revireee peste: munjii oe 0 th copdoaré-Grija pentru soarta péiatulul,iMeat tn pilin viseol,acolo,tn vaakuna | notnokphtoarsyne ia choful de a admire’ priveligtearsteorer ge zSpadk trebue sk fle grogsflindck de jos ru so akrogte holo perk neagré.In' mai pafin de eecees, GE Juktate sunton pe vartul Pkpugit gi” fncenss cobnrigul tn -spinte. chgura adénoi.Peste 6 juudtate de ord an ajune gf tnoepen sulgul.in uténga, Gdino sub nol,se ‘akrese stirvurile oailor $1 0 fortsrene oehe ntoane In | {RPSE for-Gtim ou toyii oe ven ad fnsoune asta.arama, a ieatet repede tna~ Antea noastra.tu mai are rétdares " | saysnict de buourie ue spune of tAintul a fost gisit Leafér-cind ajungen ao peeuigtteulul ad%post,veden un birbat ce so poacth tq wee tegit din | Rinkt Pidnefind tei aingSte coptlut ti riaiog in aus va p6 om prune,ti strange Galt oe dette cerete yard a £4 tn stare a& spunk un cuvintraie ores ee Fran ent nares im eetePunem totul pe cal, oopiiul ‘denswet sf lula drunut Tnapot spre stanXjunde rinfnen toat& ziua.Zégeds dane gi pafanie prin care STat tt une etatutece of luin aesastd hoidrtrectucnt pare CRloneeae sta ofargit cu bine gi am dobindit thoi un prietensjirre 2éngk astayount sigur c& Piatra Graiulut mu se ve clinti de acolo,de tae o gtiue Florian Miew COMOARA NEAMULUI ae Vihai coareanu Fee MY utat Ae ourSreONE Sawa ot ouzs gt valuriis—albastre Jankreinit de dulce gi de bi&ndd, Sotnalyd's apoetaee toy chtre astre Geln vremuri grele ea 51 de izbanad Ine mingfias skroana lut fiinfie Sto gingligis at&t ae-armonioacti, Durere © gi-4 ein gi e doring8,— Cun nici un neam nu ina simpit fiorul Dar inina de dfnsa fii flinrad ; ca Jar taine sa:oatdta de plépand,’ $1 1/2 pitruns ocmoara cen dutoagh TneBt te searbe'n en cu ugurin}é: “Din sténtul g4 supreme farnec: Doral. $f Di dom Mog pledeazi,tn "America", pentru oregterea minerio¥ a Uniunit 9 Agit: Ronindlor snortcant: "Cred of fiecare vres fin vandrin cu un nen bru noullyserie batrdnul pionier.Nar f4,desigurvranSane && Editura Konfrontation din Zurich anunj traducerea tn limba romfnk a carfii lui Soljenijin "Arhipelagul Guleg".Aparifia ei se prevede pentru sfar_ fitul anulul-Gef oe “doreso s'o eink o pot cero gi vrin rodaojia "Vetred". Autorul 91 editura-renunjnd le orice venefioii Bénegti,costul ckr}il va privi nunai operafiile de editare,ridicindu-se 1a cfrea’25 frenei elve}iont. && "Wieionarii" patriarhiel ui Ceaugescu,trinigi tn Auerioa sk proe- tedsc% gi acolo luseayau vrut sk-gi 4in&"congresul anual" la Kitchener(Cana- de),fapt ce sune ca o neruginat& sfidare la adresa Roudnilor de seclescart atau agteptat "ajutorui" ocupan{ilor ca sisi creieze serioade organisafii nafionalesAceste organizajii ~SoceCult."Minail Sninescu","Banatul” gf "ha. cial, biserieile libere din Kitchener gi Toronto,Asce.Culgadin Hartiten- oa protestat,tn trunte cu preojii lor,contra prezenfei agonfilor lui Victorin, nanifestnd 1a 30 Iunie'pe strizi gi'n fafa Prinricl gia sél41 de conaren, unde so gseau vreo 60 de ingi,tn odMjaii gi firi.tianifeste au fost tupir Hite trecatorilor,in care se anita inpostura "oomunistil din park pi neru giterea de a se sluji do Disericd pentru a-gi taprigtie otrave gi'® lunca Uiverk.Med tofi participanjii erau tn costume najionales Sk Expulsat din Rusia,Pevel Litvinov,cel care,pentru faptul dea ft pro- testat public contre ccupérii Cenoslovaciet,a trevult s& "potronok” 4 ant in Siberin,— a declarat 1a Rona,fntr'o conferinfd do pres: "Noi am pusut supravie}ul 1 cxistam acum numa gratis Oocidentului,presel ocoidentale.De acgea serie}i despre noi odt mai mult posibii; anintipi-va of nol auferia pentru Adealuri comune nou gi. vou,idenluri de libertate gi dé arent tok nad arktat of ol vorbegte gi oa reprezentant al celor rimagi fn Rusia g1 sare niau posibilitates si vorbeasclu gi atffia aljii rémagi &n patric’a tretuit mereu s& plitin pentru Libertatea noastri interioarl... Aceasté Iibertate, pe care noi trebuie sto cucerim ou auferinga,fn Oocident este cd aterul of Se respiri,de aceon nici nue prefuit&,aga of mlte din problemele noastes va sunt grou de tnjeles.+. Pe noijnu pirerile politioe ne uneso,0i aspizapie comunk de a objine elementarele libértifi civile-.. In Rusia,pentra ay cite gur cuvént, ‘ajungi le tnotiscsre,lagir de concentrare sau spitel psthiateied 4% Sonaresul Episcoric’ Ortodoxe Ronfne, finut 1a Yatra Ronfineasckya vou tat in unaninitete,ia 6 Iulie,o rezolupie tn care "fgi exprink Tin corpore? {ndignaroe! ‘fa}& de nfrgavele atacuri svreo-comnists topotriva PS. Tita, Wa carui }inuta noral& ca pAstor a fost fntotdeauna gi continul sf Feist progabilsl',gi "fgi refnoiagte declarafia sa ‘de loialitate gi total sprijin’s gu coud zite fnainte,preofii votaserk densenenea o rezolufic de protest, arbténd o& "detest# tn modul cel mai hot&rft gi inochivoa aceasth eaupanie Vicloas’ dus prin presk,televiziune 51 radiot. gt Vitinul mundr din "Coniniunes Roafneasck",cotidus’ de. G1 George Aleke (sna dreapta a "uisionarului" Ananis),e lin de nigcate eloglt Te etees (gettnod strabune"ye irozilorja sorcovei,a tuturor colindelor-Foaia aps je Petrost,tn lusea lierd-Cum se face atunci oth cele ont paginiyna eked nicl nlcar un rand de vegtejire'a atitudinti guvernulul de coupafiseace opregte fn fark aceste "obicciuri str&bune",ba chiar silegte lunes eh ia, ereze fn ciua de Gr&ciun?... ae in ofortul unei perfecte demcoratizéri,care cere gi o depliak egali- tate,in toate sensurile e1,~ Mobutu,pregedintele fostulul Congo belgian, te care triiese gi odteva mii de piguet,i-a deoretat pe acegtia egaliyql fh stan turk, ou cotlalji locuitori "Si gtie toyi,gi ak gic bage bine!n cap’-a uring SH; Oh Pheenfind de azi mu aot existé pimnet fn republioa Zaire-Pigneli nop. iriisu fost,ount gi vor 21 perfect egali cu cetlalii cetdjeni" tural ehvpte- bebil drept dovads a miraculoases transformiri,a oprit cu sirégnicte ok Fic fotografingit "Careni fotografiazkymerge sirect la dubk™ Fostul sergent Mobutu nu e‘departe de fostul nostru ciasar: gi aceste deoretesz& fel de fol de pricopselt gi libert&fi,dar péink unawalia ince fave coadd 1a ceapdislar cine gi-ar lua “ibertatea" eh protesteze "ucroe direct la dub&",sau gi mai rBu. $e fycuocanll Stabilith fn Italia,Melenia Berceamu,scrie "Irtbunel Ronf- nigits (Nu pot agtorne pe hartie plkeerea ce fncero citind gi recibind tors Tegantele By; articcle™.Bine olymicar,gins gisit o coupajierssCyGhile: Aci lucrurile merg foarte binesChilent sunt fericifiychiar gt teks Ort,oY fost marxigti aar cart fm scurt timp on Tectstigat busuria de a trl f6rk uriyou speranjé fn viitor.timpurile eae greleydar nu tmport&.iu inpertd nici feptul of, pro-uarsigti din alte part no celomniazh.Von reugi, Pentru of sunton fern decigi si mu dim tnape “tn ese toeté lumea se ridi_ sae’ contre Spaniei,tlindu-4 ajutorul econoate yi retrigdndu-gi ambasadoriiy Ger Spania a ners frainte,pentruod toatA fara eva an singur suflet.age gi fob dated eere, total fn cet patru gonereli. gin jonca guvernamentals, Soft inteliconti, patrtoj1,intogrt gi cinstipiseeed oo Chile tsi fnoepe cea mal glorioas epook din istoria sat sraptt Se va publica 0 cartéstn care se va publica lun eseu 21 meu de peste 80 do pagini,avand oa tem "RAdzoiniie ideologice ale naficnaliemulus european" yin care dedio mai multe pagini Iu Cornelon Codreanu. Mostegetina: Dragomir-Jitava a fost un om de mare ceive AePrin 1935,61 fi tbcolela aveau un outh sinatetarsta tunop onger hs crest ee eett 1995, dora oe ye Tlosit mult tm prinele tinpuri drove curiersCZpitanul t1 consi- dera oa we om noroces-In prigosna din 1938 sc ccupa de tnchisori 91 o ajuta Be Pecleta-Bra foarte activ.A fost unal aintre ees cart,tnainte de a fuat in Germania, in 1938,1-a tntruntat pe Sima $i ita atras. atenjia vehenent of Pune venta Sdpitenvius tn pericol ain causa etenteterers : eeterE ag ee eeregul Allende" Qin nunfirul treout of Myetred® lan tradus fm speniolf gi'1-ontrimis lu Sergio Miransachece tristeje a pricimuit aici see seemtgreTomsce) mat popular on politie pe care on ene Argentina. Iai 4 se dptoreasi aga nunita legielafie a mansiteionn Tent Porinja nea personal& este ca odatd sient trimite$i "Vatran Seetades guumet c&.cet "mari" Iuoreazh in ntoresul ten i nu al nostra. Strigltul celor co surir mu este auzit de cel seen trebul si-1 eudi.un me- dic care a fost tnehis 14 ani (1950-1964),din 1972 se aflé intre noisAcun a soraoap ru aibertete, dan si ltzietlagua veaw oki ca cetce unifijiar unii chier soot an (ele-Aeul trecit am togt la 24 Tamacte ta tine ian rinas surpring | gand am vigut of organizatorii au adus alt Preot, deck data o deavinare g4 to troturile biserioegtican auzit of comunigéii dele Bucuresti au reugit e& | aneteleze un preot la Minchen! Pun atel 20 fe axvcr pentru "Vatra",s& mi sehit whear fn parte, fiindck h@rtia g1 tinbrele na oresc pe narginca drumulut. D.-Statele Unite: VE trimit aci un cec ae 20 dolari pentru VatraeAnul a Seope AB gan iutaraiat cu trimiterea banilory an aver qe trimis gi in alte pari gi nol n'a turminateAcest an si fie lupta gi mai fnd&rjit& contra Shaves Yosti;cars-si trags puterea din ninciunk ¢iorioke BepStatete Unite: Aikturat un coo de 20 aciart ponten "Vatra".Pe atei, | conungtid ataok din greu.Intai biserica,acun Uniune Gi Lga.gi cost de to. | por pentru oommnigti stau glsit,futre cart g1 dol avooapi,fogti conducktort St orgatizajiel! le Convenfia din toamnk;lusta ve ot poate decisiva. NesGtated Argentina: Lan picréut, pe neagteptate,pe Ion Petre-T] cunoscu- Dupe cele ep cuate cu Caratinace.Sub accata a fhouy pict pagi tn Legiune. mute pont sire tsesiitel ni laniarteal gly pia quel aioe estes tn sectorul sau, Selvand dela proces mult& lume din juse}ul Conston aeCondaunat 1a 25 de ani, Fae ge aE foape de sub scoortl gl ne-a ojuns ait seer ae refugiueA voie— ieh.ant do zile $4 pe'unde se ducea outa sf intdinonnre rondnisAnul trecut saskett mn preot tn Venezuela,cin cei “eduenfi" tr for.cun 1-2 fntainit, futrebat ced ou.0l-Tipul ia rspuns cf © ploot aisionars dar Petrache, oun Sh. spupean not,i-e thiat—o sours: ma aisionaree! fo nisiune,mai precis! ts Sranja:, In wunkrul 128 al "Vetrei" an ettit despre sfingirea catedra- let ain Timigoara.2g vrea sk fac 0 renarel: pe vromuri,Timigoara n'a avul nici episcopie,neoun nitropolie.tegretatul meg Sof,fiina banAgean g1 terut— Rand ice la Piarigts,avos mare dorint! si tach acc Mmigoara scaunal unei Teite o ats ambapie mare,dar cu zel gi inteligenfé donk nult& onergie chel- tutth'a reugitsInainte ae noarte a vizitat Timisoara g1 pe mitropolit,pe yr Pena ores atetescuraa fost gi cu prezentiisgi of sats pl&cere am constatat frunusofea arhitectonici,opera arhitectulus Vlaw. sigretig: Miele trecute nie sosit altimal qunkr dan Vatra.Al&turat,o modesti{ Gontriufie de 5 dolari.Bu,tn continusce we Institutul Politomig.- 16 - B.-Statole Unite: Am citit"ia Garde de Fer": ce echip& de eminonfe roni- negti polerizase CEpitanul! 4 avut Bl cel mai tragic efargit din istoria noash tr&,DAR migcarea lui spiritualA,crestiniynafionels,cavalereaso’ g1 demi sia plantat nu nunai fn generafia Iui,ci gi in infinitele gencrafiil vidtoaros "A plerdut cxilul un combatant al celob douk rizboaie monfiale de nefnlo- cult: generalul Platon Chirnoag’,un permanent eruciat contra comunismului.iva oxistd cititor care si m fi fost oxaltat 1a lecture articolulor 1ui, publi cate in toat& presa exilului.la Chicago, cfiva camarazi al decedatulal au just inijiativa si ridice o plack conenorativi 1a Watre Romfneases", plntint ronfinese gi sfnt,al piscopied noastre din anericasVon lansa liste de gud. scripjie la tofi coupatriofii pentru colectaren fondulutyeirca 900 dolert. Miva scris Conandorul BAilé ci le Stuttgart mu ¢ nevoie de nicio' intervenjie pentru crucsa réposatului,cici se ocupf dénsul gi ofjiva canarasd- Mu mi-am uitet angajanentul moral,de a trinite modestul abonament anuel Ge Sféntui Petru,reprezentat prin cekul-ancxt. SATUL MINUNILOR de Iucian Blaga Ajuns-am prin pulberi gi mirigti Plin este satul de-aronelé zoulut unde rizbat irk sfat numai uni. ca un euib de miroaul slb&ticiunis. Drumeaguri adés coolit-am prin linigti dup& mersul albastra al lunii. Legi risturnana gi vEdite tipare” minunoa f@gnegte ca macu'n secark. Lang fntanile derului haruqui Cocogi cunkreni ts4 vestes¢.de pe gatduri palpaie boalele,}iph lketunii. dunineoa lungi gi f&rk aé-seark. Bt Hydia de Ferndndez Peretro publioii,in Argenti#ia(Ia Plata), brogurh despre Wida-y obra de un maestro: Donotrio Gazdarucy Miliosatia de toe pu blicagionss"-In biografie,intins’ pe 13 pagini,e vorba exclusiy de viaja de- Atoata gtiingei,o gtiinj& dlustrat® fn bibliografie,care,deqi autoaren‘ce 1i- miteaza a ingira pe sourt titlurile lucrarilor,cuprinde mu nai, pufin de 23 de pegini! Aga cl o aad mult deoft justificatl iniqiativa = 6 universith}i ou Topene gi 5 ameriéaneyoum’aflém din aceeagi broguré,de a fntooni un yelum oma- gial fn onoarea profesorului &zderu,inifiativk la care conitetul de organi- tare prinise,pén acun,adeziund dela 70 de centre. universitare de pests tet! S& Vorbina 1a legisla aniversares revolujici dela "43, Ceaugescu a’ sinfit novoia, sk poneneasck gi pe Sarifiu,care afimmk ci "iusiei fariste,care yrte s& ind la panént orice fnoercare def reforne $n Prinoipatele danubiene, romi— nii trebuo siwi arate cé de fapt ei simpatizoazk din tot sufletul g1 din tot cugotul lor ideile adeviratei libert#ji-.. Honfnii nu urkse pe mugl,nled ye tured; uréise din fundul sufletului orice sisten absolutist"™ i Sub sem&tura Vlad Durlia a apkrut 1a 2¢ Aprilie,tn "BI Mercurio" ain Santiago de Chile,un articol intitulat "Recunogting’ femeii chiliene",plin de elogit la adresa gospotinelor,care au contribuit enorm la diramares, aven~ g&rzii narxiste a lui Allende. @&_ L'Osservatore Homano din 15: Ianuarie public& un lung "itinerar isto- rigo-arnedlogio" fn Roufnia,semat ue Vittoria Gonez gi Paloma Martilotta; al&turi,tntr’o fotografie din "inagini rominesti",forthrenfa deka Cetatea AlbB din Basarabia noastri. a et &% Ta Mnceputul anului. trecut s'a fhout, perchizifit sasive fn casele rude- lor Gi prieteniior lui Ion Moisiev din Basarabia,confiscandu-se toate Jocu. nentele acestui martir al credinjei: serisori nove, fotografii,vande de nagne. tofon gi tot cenar fi mai putut atesta prigoana g1'uciderea lui ("Catsoombes! a AbBt nea Hicu c&t 34 jaja Leana eu prinit titiul de doctor honorig gausa el Universitipii din Buenos Aires, fiecare "pontra tresutul siu de Lupth fn slujba clasei muncitoaré".Acun,aanifand of motivarea ar f1 fost,universi. tor,volabilé: or fi gtiind universitarii argentinieni cun trhegte ¢lasa mun citoare fn Ronfnia’ ae “fenggatul a pierdut un suflet nayional,f&ré s& poat& edigtiga: yreo- das& un, altul" ymirturiseste fn "Vestitorul"-siu,cu ton de spovedanie, Pree Sfinfitul Teotil Ionesou.-u- DIN_ZIARE, OXRJT,REVISTE x oebgglae Balcosou,Discuts le Soc-studenfilor romini dela Paris,le 1 Ia. nuarie 1647: De c&fo ori ne uitin,doznilor,cktre feara ronfnilor,c&tre pk pamtul embolor éeii,pliafut pentru care sidvifii nostri stramogi’ gies fAa- Sat sdngele ca s& nin] lage mogtenire; ae cite ori privim acele gapte mic gane de roufid ce locuese acest pimintynu puten anu surfer? puternice v&zdna Starea de_qoune.. Accea ce vede in Moldavia gi Ronfiniasin loo af ne néngéic, adaugi tntristarea nogstrisliste cArmuisi asuppitoare,corv: te, inooritestra= ind din Llecalizhtt tlrk olt8 regll decd? intereaul tons fiee see oes Teinire Ggott vointa loz,inditerents ssupra nijloacelor,priininiile pe toate want s& le ducd le finta lor; pref%ofina Snselktoria,viclegugul,cklosrea_jurfinfn~ sului,t@lnria,éhier,tn art& de guvernare; disprejuind morala gi omenia; ssploating insfargit tara tri folosul lor gi 1Xsindu-se a fi esploatate gi Sansele fn folosul str&inilor; tirane citre Patria lor,roabe o&tre dugmani1 Sass Astfel privit acest teblou,scamink descuraj&toric io nedejde Ge 8 yote2 gooste, lanjuri ruptel ‘nici o n&dejde de a vedea un tevmer oe const grav progresio de dospotisa, de degradafie gi de indlantiare’ to iva ie Parfite, tn toate clasele interesul egoist prodominnd; use ai ckjen de tntre sootetate si vutere,intre olask gi clask,intre indivi feist es sree tee, ints 'o desorganizare conplect&jriré nicd un sentinont comm Wok alti legttur’ decit sila... cumsocste JAri roniine,care’ nunkr& esistenfi de 18 vencurt,cumyacsasth een er okeg ere gu frecut atates potopurt de nafii barbare fEil ao sme fnshtfi flr eo face sini plerdk napionalitatea sa,oare a. ackpat cettinats Gin srorbyiile venoulud de mijloojde at@jia vrdjnagi puterniel ef mel wen rogi. deo8s aansayce o aneninga s8’> outrupeanch ous eronstl najie care: fu atéta vrene campionul cregtin&tiyii,si buleveraad sivilisefiei si al liber— tapii,cumva putes f1 ea uréité si piard acun fn al yo-iee veac,in veaoul luminilor,el degtept&rii popoarelor,tn yoaoul Liberthiii?7.., | 4ga,domilor! Rom@nii nu vor pieri! Romfnii nu pot pissed! Bi sunt cea mai veehe natie tn Europa care gi-a pastrat neolinict nafioalitates $i esi- pigple politicd-0.nank providenfials a priveghiat asupré-1 91 a sclpatco ain | toate primejiils.Acea providenja care no-a scipat fir indiialé pentra in: Scoprpentru un viitor oarecare,va ura a ne protecta, cio! ea @ hoviett bet turor nafiilor-s misie a fuplini pe acest panfnt.Dar ea ne va protecta numai oU.condifia ca si noi s& facem tot co atarn’ de nol. * Niladimir Maximov,in "Cataconbes",Paris,Mai 1974: Actuala politics a Vatioanului mu poate suscita ninic altceva deci ankrkoiune gi perplexitate. Anoralitates of are cele mai dozastroase efeote asupra deatimilul oredinctc. Seeeivd a farile bloculus oriental.Se poate spune of astiiel tndbugires reso grostva a trozirdi cregtine in aceste pari se efectueass ou bineorrantance tacita a instantelor supreue ale catolicismului-C& au ajuns p&nd-dcolo,pare neverosimil,si totugi,accasta © realitatea, poskar Pepa epess daberk romfnk, Londre,20 apritie 1974. cotiaienu) "2ne Guaratan” Dublick,1a 17 Apritie,o replica 4tud Ion Repiu 1a un interview at Ini Geaugesou publicat tn scelag ciar gi conform olruia'in Reafnie nee Paiute pimints "Nicolae Ceaugescu © un dtotator absolut, stepunfind ae tus teri tn intersorul f8rii neegalate niceri fn luge ustizisCultal percent, TEfAi sole emai exagerat echt al lui Stalin,ou valuri de peck Mlinsn jaudh extins pant 1a ingrefogare.Bl se coupé personal de propriact wabied- pate fm strdinktate.IngGntarea se © at&t de mare inoft,acum cdtova alvtinsal sla declarat el insup pregodinte,accepténd un "soeptru® ~eintelal puterdi inperiale- aga cum tupfrafii romani obégmaiau si fack«Doanul gi doamna Ceau~ §enou duo o viag Anconparabil msi luxoasd deodt ories Gonducktor politic gin Vestysau deoat ‘orice plutoerat.statul reprezinth propria fouls os « foloseste pentru fnplinirea satisfactiilor sale personale,fie prin vizitele neoficiale ce le face doama Coaugescu la Paris pentru cunpirdturi, fie, prin srrifogiile co 10 a0 tnpreund pe tot ouprinsul globulul,fasc}ifi def bane Es sulth-Sunele vaste cheltuite ou aceste ccazii,preoum si pontie fite mw tene tEyi sinilare,mu-gi pot gsi o justificare economies,era "Gtabli" gi Yactivigtii" reprosinté doar 1.9% din totalul’ populafiet adulte.Acogtia sunt cet care dein gi exercith puterca,dispunind de privile- Gii imense.Restul populajie! nu are niciun fol de drepturi... Membrii de rand ai partiduiui comunist nu pricep gi nici mu le pas& de marxign-loninism. BL au intret fm partid doar pentru a nu fi exclugi de la "ciolan"«Pentru restul locuitorilor nu exist’ dec@t lipsuri nesfirgite,cozi ce se formeazi la 5 di— mineajasprobleme de locuinfé sub orice oritict,etc; Dounul Ceaugescu vorbegte tuturora despre "drepturi gi echitate",fnsk tn practiok lucrurile etau alte fel-Nepotul mew, Tudor Rajiujun excelent matenatician,- fn pofida cererilor nenunirate,a intervenjiilor,protestelor gi menorandwuarilor ffoute tn ule t4mii doi anijnu a reugit IncA si odfin& pagaportul gi vize de iegire pentru doctorat,degi fondurile necesare pentru studii gi c&ixtorie sunt disponibiie in Occident; fiul pregedintelui Ceaugescu, firs remultate acadenioe remarc. pile,nu a intampinat riciun fel de -difioult&}i pentru a urma cursurile Uni- versité}ii din Llondra,pe cheltuiala statului ronén. In ciuda frunogselor loginci pe care pregedintele Ceaugesou le repeth, Ronfnia nu este independent&.a e un stat vyasal-Industrializarea f&rii a avut loc,der cu preful cdtor privefiuni gi sugeringe onenegti? Mu oligarhit su fost cei care au pl&tit acest prej,ci marca najoritate a poporulul romfn. $4 tot accasté mare uajoritate continu& tnol sk pliteasc’ g1 astizi«Age cum Spunea Soljenijtn,cancnii,acolo, sunt sclavi".— Pontru pronpta sa intervenjie,dl Rafiu n'are nevoie de laudesin remarea, nunaiyc& age zisa industrializare trebuie of s'a fiout la un nivel destul de jos,de vrene ce nu poate concura,nici cantitativ nici calitatiy,cu plafa mondialés si c&,fn tot cazul,dup& atates faraonice eforturicare contizus insa gi vor continus pfink la totala stoarcere de vlagi a populafiel,- nive- lul ef de trai nu s'a ridicat nici ou o iof%.Atunol,fn profitul oul sta fh. out aceast&... "industrializare"? Nu © grou de ghicib.- # De le comitetele "Adevérul despre Romfnia" si pentru fntregirea fami- liilor,New York,1 lulie 1974: Amal scesta se Implinese 30 de ani de aservire & firii noastro Rusiei... 30 de ani de minciunk gi teroare, 30 de ani de uni~ linjé,ae torturare gi externinare a poporului romin.Inpugi, la conduceres farii de oltre tancurile g4 clana sovictick,cklaii comunigti au fost gi au r&mes complet stréini de intereseke 51 aspirafiile ronfnegti-. Bucuregtiul a riuas o sinplk suoursald deghizat8 a Moscovets» 0 mink de dresponsatiit, sprijinindu-se pe securitate,a adus Romfniei nunai jaf gi pustiiro.lu putes uita nici contribujia acclor cAtorva lachei “intelectuali" sau fn sutandy cari au contribuit la dezastrul spiritual,moral si materiel al fArii,nai ‘ales o&-azi unii dintre acegtia tncearc sk arunce sininfa discordiel aich ttre noi,tn exil-Iresponsabila conducere a }irii a adus Ronfinia in stare de hace gi ruin& cconomick Industria continuk s& fie falinontaréeagricultura « fost Tuinat& prin distrugerea proprietifii fArfnegti.Jalanja Ge plMji e dezastroa- sh, fara © datoare pe zeci de ani gi creditul compromis.0 alt& erimi © lupta pentru fndepirtarea oxului de Dumnezeu gi mutilarea lui spirituald.Biserica ortodox& a fost transformat& in obiectiv turistic §1 centru de spionaj al oredinoiogilor,iar cea unith « rimas desfiinjat&.Restul £1 conpletears tnchi- sorile,munca forjat&,tratanentul peiiatric. Ce Zacen noi pentru frajii nogtri tnoktugafi tn fark’... De 23 August vom organize o demonstrajic fn fafa Ambasadei reseriste la Wasbington,cerfind: respectarca drepturilor omului tn far,dreptul de gindire, ascciere 1 menifestare,dreptul f¥ranilor ia pinfntul pe care-1 muncese gi al uuncitorilor de a fi st&pini pe produsul muncii lor,dreptul la pagaport gi liber& ciroulafie,abolirea exorbitantelor taxe vanale 1a pachatele pe cars le triniten frefilor din far& pentru a le ugura viata,dreptul sacru al Ronfnied asupra Basarabiei gi Bucovinei,de caro Mnafionaligtii" nostri ain fard uit& s& gi amintoasoi, ote. Clipa oliberkrii pe care o agteapt® trafii din ark se apropic.Pe p&mént nu exist& realit&f1 permanente. Comunicmil ‘va cides fntr'o zi,poete mai curand deckt ce agtoapti milfi. * DeGiizdaru,"Onagiu profenator ~ Culmea impict&fii gi a migeliei",tn "PAnfntul stramogesc",Byenos Airesyn® 1(serie nouk),1974, pagina 421 Horia Sima ia in batjocurk panX gi sentinentole de taté ale lui Ilie= 19 < Garneati: (pag-4,21iniatul final), punéndu-se astfel tntr'o posturé norelé pe cares gtiut sto oooleasca chiar gi un Ceaugesou permipénd oa fiul lui GAr noaji & neargi fn Germania pentru agi vedea pirintele muribund gi sh asic- te la tnmormfntare. is is > tui, amintese cA printré cei care au fost cliberafi din lagkr, odat® ou Garneaffyera gi poetul Radu Gyr.B un sacrilegiu si se siseasck acuma yroun Sima care si spund of Cyr a fost un traditor,chiar dacl 1-a yicut oolabora~ tor 1a Glasul PatrieisHoria Sima mu se poate pune fn sufletul lui GarneafS, #1 mu l-ar putes tnfelege pe un Radu Gyr,creatorul Sfintet Tineroje Leato narl,In laglra2 dela Ciuc,in vara lui 1938,i-e venit sofia aducinducd 1ut Gyr pe copila 1ui Iuminijaynfnéria, bicuria gi -subiectul atétor gingage poo- wii ale poetului legionar.Jandarmii i-au conces lui Gyr si-gi mangée cdpila numai printre sfrmele ghinpate. Ge poate infelege un Sima,care n'a avut copii,ce dram& s'a petrecut tn sufletul lui @arneaf% gi al lui Radu Gyr!? Horia Sima care gi atunci cfind, strecurfindu-so fn patul canaradului,i-a, conceput acestuia un fin,printr'as act do mArgeyioya considerat probabil ca o simplA slAbiciune sentimentur Paternjrefurand sB-gi ia r&spunderoa de taté 3i sivArgind un triplu act aboc minabil: gi-e. fngelat propria sofic,a necinstit oaca sacra a camaradulud oon To ta dat adapost gi a batjocorit sentimentele Intregei Migclri Legionare care crezuse fn el. *:AREBOLOGIE de Tudor Arghest- Sufletul meu fyi mai aduce-aminte, Un murmur no'ntrerupt,de epitafe, fivaoun gi netncetat;ue cons trecut, Cart mai stréinc,care mai sonore le un trecut ce mi-e necunoacut, Erin aer,timpu-i'desparjit de ore; Dar ale c&rul sfinte oseninte Oa de mireasma lor nigte garcafe, S'au agezat fh mine fir'si stiu, TKeerea vocile gi le-a plerdut, Cun nici plm&ntul gtie perale Ini, , Carc-o f&ecau pe vromurl sf rhoune: fn care dorm statui ldngé statul aud f&nina doar a vooilar strivunc, ini civortt. sicriu ling sieriu uz se desface,cun s'a destout... Sf Dona Bglantina Daschiovioi a reugit sk reuncesol,fatr'un elogant vo- lumag,verourile sale,pline de o-fiertinte cragoste de tot ce-i ronfimesc, tua pragtiate prin mai toate publicajiile exilului.Se cheamd "Zara moa Nu ad S'a spus unde se poate cere.Noi dim adresa autoarei: 4621 i.Kemore Aves — GHIGAGO /T11.60640 - Statele Unite. moscovit,ce se chean&... F.U.S.(Prontul Wnititii Socialiste,probabil).§i ca s& erunce g4 mai tino praf fn ochii oamenilor,au fost puse a2 fink de WS aL lui Goaugescu gi principale feje biserioagti ale regimilui de ccupafic,care se preteaz& la tot os le cere "partidul".Ge-gi propun alde MarinasMiadin, | Moisescu gi alji Arfpagi dela nova organizajic,tn care sunt membri fondatori? Vroo noua editare a Sfintelor Seripturi? Dafde unde! Statutul vorbegte lds rit de "adfncirea demoorajici sccialiste” gi"realizaren politic! mmcigt. leninistet: pli riu'a ual ajuns "biserica strinogoaco’ a lui ananiaseu care-ar vrea sé pricopseasok gi exilul liter! Sk ie 25 Mai 's'a finut 1a Bucuresti congresul unei anexe a partidulut | 4& "Solia" face pe 4 pagini,"ou duu blandefei",o savuroasé prozontare a lui Anania,disecat dela ourkpenia fnceputurilor avantate din zodia "irk. | fiilor de crucs" pfink 1a deokderea de azieAn publica-o tn tntresine,de-an ayea loc - $i de-am £1 siguri ch tristul oaz nai intoreseard pe oinovern, & "sunt multe crea}ii minmnate pe 1une,pe cart le adutrin, oatedrale,pic- turi,soulpturt,dar nicio creafie nu atinge sublimul oa atunos ofnd se creazk rie. Sima,coplegit de nostalgia unor vo- omel",constati,in "Jara si xilui" Tuptoase nopfi parizienet oan de pe vroméa cfind,paralel,se ocupa zeloa gl cu organizarea "eohipelor de sacrificiu",dc paragutat fn parte. * i Ta congrestl mondial al Ligii Anticonunists,finut la Washington 1a 7-11 Aprilicya luat parte gi un grup de rondni: Hated Hojot&,dr.llungocd, Mihail Fareiganu,Aristide Moolas,colslazarencus= 20 - &e D1 Vasile Iasinschi,"pregedintele Cons4liului legiunii",a trinis de vaniversarea ei c ciroular& fn care,amintind de "24 Iunie 1927,¢1ua tn care Gapitanul a pus tenelia legiunii,cu partictparea lui Inn I-Mofaylite Gmec- $4, Comneiiu Coorgoscu gi Radu Mironcvici",reatiraA necssitatea gi valoares ei isteriok si sanktcasele-t principii najinnale gi norale ce-t asiguté dii- nuirea."Prpcrul roan ra spe Corneliu Codreanu- in aceste mile ele lui an are nevoie de un mare om politic,ci de un mare educatnr g1 oonducdtor sare s& biruiasc& puterile riului si 58 2arebeasc& tagna celcr rit.Pentru aceasta fns& el va trebui si biruiaso& mai fntai riul din el gi din ai iui, 4 Reprezentanjd din lumea liberk ei pepoareler subjugate au trinis Con- ferintei pentru securitate fn Zuropa o fnt&mpinare fn care,pernind dela justa constatare cl aceste popeare tau cum fi reprezentate prin oklsdd lor, ie exprimé vrerile,cerfind restaurarea drepturilor omului,aga cum sunt ele garantate {n Carta Nafiunilor Unite,evacuares trupelor straine,slegeri 1i- bere,livertate de opinie gi presk.Pentru ronind seaneaz’ di Ton Rapiue @ Senvenfiazi Ceausesou ck "nunca tn agriculturé mu se poate face de de @ dinineaja pan la 4 dup aniaz&sia trebue fhouté de le 3-4 dimineaga pan seara,la 8-9 91 chier 1a 10-Nunai aga se poate desvrlta agricultura”. Asta © adevirat si o gtie cricine: aga gi ficea firanul ronfm,cand pénéntul gra gl lui.Der acum,de co~ar wai facc~o? ca sh fnlesncascd cmulud Noscovel Tistpa pe care-o face ou averea f4r1i prin trate mozambicurile def pe glob? ca sa faciliteze toaletele gi plimbirile coanel Lemja? a Gclonia "rowBnk" din Viena se bucuré de "prilejul binevenit de a skr- dabort pe cel mai distins cfntre} al libertitii neastre,pe mult tnzestratul pect care este a1 Bugen Jeveleanu".Sk fie verba de niscal vereuri tainice, pEstrate ou grij& prin vroun dulap ascuns? dar cun de-a dat de ele parintole Moisesou?... C& Jebeleanu ar fi.tum mare poot al libert&pii" au fost do pé- rere gi slfi oratcri dela sindrefia ocmisé fn cinstea lui; dack-i aga,atunod e.clar ei poetul venea la Viena direct dela canal... ig Fegimul de coupajie publicl ¢ revist’ "Ie Roumanio afeujourd!hui"',ca sh afle gi streinti ce bine ¢ fn jerk.In munfrul 2 se ctaleazh pe 4 pagint, in culori,oimitirul din Sp&nja(Maranures).Pe una din oruot so poate citi: "agi se, odihnegte tanirul fecior Holdig George.A tréit 23 de ani.Mort de moarte forget 1a 1952" ate ne araté clar cauga uorfii "forpate"la 25 de ani ablas.. Alt& cryoe dest&inue,in versuri,despre un amme George,"FA au fost gi condannat - $i mz au fost vincvat"! Dar ce phaopte milifia din Sk pnfa,de nu impiedic& difuzarea acestor sccrote de stat?... #s Guyernul de ocupafie-din farf a hotirtt micgorarea tirajulut gi rri- rea periodicitatii aga zisel "prose. Pretextul: rafionalizarea consviul de partie; uctivul adevérat: give dat si el seane,tn fino,o& "prosa” lulypling de minciuniyn'c citegte nici dracu! ge "Prunjile au inckrun}it,dar inima pate ou aceeasi vigoaré!'avortizea- 28 Biza,tr “Jara gi Bxilul" iut)pe canerazii-cititori,— cari ,onest avizafi astfelje'aa gi grkbit sk punk cfite dou lackte In upi Mt Arhtepiscopul crtodcx de TMirana,Danianya murit tn Noembrie,la 82 ae ani,in Snchiscare,unde ora dejinut din 1967. Si Se duse gi Pompidou! tecmad se intcrsese dintr'c vizit& tn Rusia. ae $1 Pompidou! &% “Vrénd si asculte posturile streine, si gtiind ch faptul e stragnic pe- Gepsltjun Higan,precaut,si-s pus la Indendnd,deschizind aparatil de radie, Gi vicara.la un ucnent dat intr vijelios un politruc,strigind: Stat figene, ca te-am pring ascultdind posturi streine!- Da'de unde? rdspunde figanileark. tAndu-d vicara, dumee—te mu vezi c& eu caut oii bruiez?... ("Bxilul Herausgeber und fiir den Inhalt verantvortlioh: Dr.Petre Vilinkreanu -78 Freibur Brbpringenstr-17 4 ~Geruania.Contribujiile,pe acelag nume,la Dresdner sear tore 4093380; sau,tn Italia,pe acelag nune,la Conto Corrente Postale 1/44336 ROMA.