Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Rasaritul Anul XXVI, Nr. 3-5, 1944

    Încărcat de

    remus13
    25 vizualizări15 pagini
    periodic din timpul razboiului sfant impotriva bolsevismului si aliatilor sai.

    Titlu original

    Rasaritul anul XXVI, nr. 3-5, 1944

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    periodic din timpul razboiului sfant impotriva bolsevismului si aliatilor sai.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    25 vizualizări15 pagini

    Rasaritul Anul XXVI, Nr. 3-5, 1944

    Încărcat de

    remus13
    periodic din timpul razboiului sfant impotriva bolsevismului si aliatilor sai.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 15
    oo Director: GENERAL I. MANOLESCU i ss 4 é In acest numar colaboreazi |] ARHIM. SCRIBAN Prof. Univ. D. MARMELIUC Pr. C. DRON General ION. MANOLESCU Prof. Dr. STEFAN SOIMESCU q Dr, VASILE TURCULESCU , Pa Tope. FLORIN.CODRESCU ™ N. |. BONTAS GH. MOARCAS G. T, NICULESCU VARONE ; 26 A N I LEONTIN ILIESCU t AURELIA VANGHELE ™ Re, 3-5 CLEMENTINA DELASOCOLA ai Wee A944 | petru ROSIADE . * Fuca SERGIU “a f Se TRANSPORTURI PE APA §I DEPOZITARE Str. Benitto Musolini, 27 ROGIFER COMUNA TOHANUL VECHIU JUDETUL BRASOV INTREFRINDERILE Ing. PRAGER EMIL CONSTRUCTII BUCURESTI STR. COLTEI, 33 ANUL _XXvi. — 7 ANU AKU Now 3-5-1944 PRGAN AUMURI2AT AL ome L ELOR NATIONALE APARE LUNAR REDACTIA $1 ADMINISTRATIA.. BUCURESTI ATA BUC GENERAL |. MANOLESCU Inserisa sub No. 124/938, in Periodice al Trib, iow Ses | Comet Cu inima buna la vremuri rele SCRIBAN Pe 8th intrare si dai peste 2 Sch lai Ihipurile acelora care aben acum fyi adh ch trmbuie sb inek din neplsare gi sk wie 1a “can ‘Domnului. Gandul Pastelui ti scoate din casi ark gh teleg 9 el kn ae cuvine sh sten stn fi nepbifto’ Toth d sfinjenia unor aga lle. ‘Aesasla este puterea Pastelul. Bane face si sim= um Guioytnecbignuite, Cuvintele Dommului Hel iow, povestirt din vremea Patimil eale résuné st ‘mijesc inaintea noastr. Atunci ne dim seami cX esto cu cavint ef stim amortii Ta aga clipe st fences omul ii ia drumul spre locul unde se —sivirgste Sf. Sluiba a Tnviei Cres ¥aindrumat fnt'acolo ined # inainte de riua mare a biruinfei lui Hristos. In curgerea ‘Siptiminii Patimilor si mai cu seam in Vinerea Mare, el a fost ripit de graturile acestor zile, de ‘echileamintri despre Sfintele Stujbe de altSdati si nva stat neplisitor faj& de cle. De aceea, cand — ‘ajunge la Ziua Invierii, cu at&t mai mult nu poate atl vine yi ele alli ereting sk guste sim file rfinte we acete vem. 3 ne x 1 AMORTITI SARBATORILOR Ds, sunt ft ma stbitacit, care ajung 1a scents le gt nu ie din oleae de totdeauna ‘ei tor. vedem gt privim tule Sunt oament Be care vremea iva cleat in picioae fi n'eu font est de brat scg ie fra Se ie tne Ie mfr cw frai tor 1h vedem prin priv Tn Aopind-se cnn see de rand 91 ariténdUsse i Gi canst fine de rina nl, impos 8 n fine fre. Si se vada In fats fire nosed ch unter it Domnutar & imprtisim veyiescumpe ale Invi! Cu ei om fi mat mult care vom face ase cu stata lil se vor indemna sf pease altura de not $1 Sh te impartigeascd din acoleasi sim a wate leap simjrtale a amen aw ph at Si acu a ne tdim Pastle nora noqibit ast 4 rtm 9h pe eet in vile eretincaseh de a se tinea nedeslipii de fi pitt de frati ler si a urma TutuEes de ck tn Could cinstirea Sintec Str- Bucuria. Stintelor ‘ete 0 faptt care migcd si cdgtigh pind gi inimile. SUrbitori gustaté de crestini ade i eee abun ve cot RASARITUL INCERCAREA UNUI AMORTIT. ‘Atunei 81a hotirit SK cAl&torearcd si el intr'acolo SK vad act mu-i va bate gi lul inima in aceleg fel. El, neeredinciosul, dorea si se impartiigeasea feticires credinciosilor Zie si fBout, A pornit Intr'acolo yi a ciutat soarbé Ja Terusalim din paharul bucurlilor eresti- nesti 1a Invierea Domntlul. BI si-a ficut socoteala ‘eh, dick Sar eui pe Muntele Méslinilor, unde Mintuitorul petrecea cu apostolit sii Inainte de Patima sa, si dae de acolo ar privi Terusalimul [pe inserate, in zilele Patimilor Domnului, ar putes i inyaluit de simfirile pe care erestinii le incearca Ja asa prilej- A fcut intocmai aga, dar incercarea lui n‘a fost Tncuntinata de ce credea el, S'a Intors 1a Ierusalim amirit si dezamigit, cu géndiil s& se intoarci iar §n fara si Tnainte de plecare Ins, s'a due 1a biserica Stin- tulai Mormént, si guste simfirile acelor locuri sfinte, Aiel g vizut tnchinarea infocata a cresti- t intr‘un elf Intunecos sia fost euprins de aga zgudulri sufletesti, ineat a gisit cu virf si indesat ce dorea el sh simt&i A inceput SH plingd si a-fost cu totul risplatitn donil siu e a simfi ce simt crestinil. Tntors la Paris, a scris nigte marete pagini de: pre ce a simfit Ia mormantul Domnului in zilele Paslelui. Pe acestea e bine si le ceteasct tot cel ce ajunge 1a asemenea zile, Ele sunt cuprinse fn car~ fea su Jerusalem, care e lesne de cetit si de ro ‘mini, flinded e turnati sl pe gral rominese. Ea ne face dovadi ci, dack vedem pe altul stri- Ditut de-sfinte simpiri, © cu putin{® sX le incer= im si noi. De aceia am epus mai sus cf facem bine daci ne traim zilele Invierii purtati de sim- firile crestinesti, flinded aceasta poate dobsndl si alte cuflete, si se aliture ele nsufletirii noastre Dac un necredincios ca Pierre Loti a fost ripit mai mult frafi de ai nostst erestini moletifi i amorfiji tn simfirile lor de altidata INCEARCA $1 TU! Decl si nu ne lenevim fn umblarea noastrd Ia biserie& in aceasta vreme, si ne inchiniim eu toatd rivna, eine mirturisim vin bucurla Pastelth flinded prin aceasta dobindim gi multe alte fete a sini gi cle si guste cu tot dragul smile Stintelor Sirbitort, In deosebi cetitorit #8 afle ef cetiren clei Sul Pierre Loti le va fi o mare desfatare sufleteasc® $4 vor gst in ea temelrt cu care si fie mai im bratgitort etre sfintele invigiturh ale Domnulu etre amfnvntele villi Lut gh vor trece prin pre nitea Patimilor i Invierea Domnului spre oop tare sufleteascd de care n'au avut. cunostintd. Decl 8h Sncerce i et mijlocutscritorulul frances 41 vot vedea co dulel unt Sfintele Sirbitort intrite prin samen mise, fm dat de sire, Crestinil ai nu stea pe Alnduri gi vor vedea eX au petrecut zilele Tnviett ‘al dulee gl mal migcayt ch altAdath ‘Athim, SCRIBAN, ae RASARITUL Bucovina, care e nedrept de citre Aust pani in anull8i8 o continu fei sia drepturi “i, centralisti de apartenenti a dove Scoalele moldovenesti au sooale cu alt’ limba de RAdaufi a fost mut lor romanesti chuta si steargi: orice Cu incetul se furisard, sub protectia noii st Piniri, clemente streine, indeosebi rutene si 0relesti, din afard si ImpSnzira orasele si st- {ele bucovinene, disteugind bresele gi omer ul motdovenese si alterind tot mai mult ca- Tacterul etnic al Bucovinel. Alipiti din 1785 in privinfa administrativa, Galitiei, al citel uaberniu" avea tot interesul si desmtionali- | #e noul teritoriu, ripit, Bucovina rezisti 9 Tuji, fn Tupta surda, tuturor acestor tendinfe HFAHie tradi: nafionale moldovenest, Pas PSL do unete tamil) boieryt si instinctual onservare, prin care pitura firineascl « it peste veacufi limba gi legen striimo~ in anul 1775 flsese anexati @ avut de suferit siluire a constiin= Politica austri- noii provincii la trupul Mol- 5 fost inlocuite pri te prin Predare. Episcopia din fat 1a Cemiuti si restrinst - Anul 1848 in Bucovina de D, MARMELIUG Proftor In Univeriees. din Bixurey Constrins si renunje $1 si reintre in viata voaed 0 Corstituanti Avea she formulere portlet Xa tinut marenadunare a Remigiog ge Supusé, In cele din uma, Mitropoliei sirbesti Romaniice pone adunares national din Carlovitz. earl re Roménilor bucovineni la t 20 Mai 1048 la Cer a ai 1048 Ia Ce CCernButi — Pelotul Metropolitan Adunarea aceasta a fost prezidati de bitrd- nul boer Doxachi Hurmuzachi, acelasi, care 1021 gizduise la CemBufi si la conacul siu din Cermauea pe boietii moldoveni, eari nu se alaturari riscoalei Eteristior, far in 1848 pric ‘mea eu brafele deschise pe luptitorii modo veni, cari se refugiaserdi in Bucovina, de frica ‘opresiuni lui Mihail Sturza, Tn fruntea luptei acestela de emancipare Rominilor bucovineni se avant’, cum veden, familia Hurmuzachi, Insusi caput familie, Do- achi, Jacl ined un rol de seamd, dest intreaga Imigeare 0 conduc cei trel fii aj s’i, Eudoxiu, Gheorghe si Alecu Hurmuzachi Doxachi Hurmurachi $i sofia sa Elena, nis uti Murgufef, avur o casi binecuvintatt de ‘ivanurile ad-hoe, contri~ Ja infiptuirea Unit in "pimintulué seestui, care formes pdevieat rized de neprejuilé valoare lor ‘un Material bogat de informatiuni Ya Istoria Roménilor in general, si 4 Bucovinet in special, care au format baza punitosrei colectiuni de documente istorice tare, editath de Academia Romin8, fi poarta umele ca omagin binemeritat pentru. truda fi vredinieia lus. Tot el ne=v lisa: mostenire trei olumc de Fragmente 1a storia Roménilor, ‘rise in limba germani si traduse apoi in ro- maneste. Gheorghe @ fost un entuziast, care ar fi ,do- ‘Fit si alba brate, pentru a cuprinde un milion ‘de Romini*. Jurisconsult de seama si mare talent de organizator el a ajutat foarte mult i realizarea autonomiei Buco- Impreund cu fratele siu Alecu, fire gin- ? Bae SE Bere, aveea de apri- Tupti a factorul cel mai important. literara si cultural a Bucovinei, Pan. RASARITUL, nationale de toate gradele; 8) Introdvceren lime Het romine in viata publicd si in administra. fie; 4) autonomia biseHieii bucovinene prin ene firea unui comngres isericese si 5) administra. yea Fondului bisericese de citre un comiter de confesionali, Ziarul ,Bucovina® apirea tocmai bine In 4 etombrie 1848, pentru a deveni steay de lu {i naffonalé nu numai pentru Romani buco- Vineni, ci si pentru Rominii din Moldova si din Ardeal, Chei dupa nereusita revolutiet bo- Jerilor si intelectualilor moldoveni, acestia se yefugiar’ in Bucovina si se adXpostir’ in pri mitoarele case dela Cematica si din Cerniuji ale lui Doxachi Hurmuzachi, ,casa lui Avraam, fotdeauna deschisi si gata a Imbritisa pe ori ce trecitor sau emigrant, care ar fi purtat nu- ‘mele de Romin", cum ne spune nul dintee pribesti ‘in amintirile sale‘). Astfel familia izdueste atunci pe Ve- sile Alecsandri, Alexandra fon Cuza, Mihail Koginiceanu, Costache Negri, Aled: Rossy, Anastasie Panu, Petre Cazimir, George Sion a M. Kogilnicearu redacta Ia Cerny ,Do- Tinjele partidei nationale din Moldova”, Tot Alci se hotiri {inerea unui congres al intelectu- alilor romfini de pretutindeni, In vara anulul 1848 sosira la Cernauyi, seupind de terourea uungureasc’, luptatorii Gheorghe Baritid, Mic ‘moteiu Cipariu, Grigore Mihali, Aron Pumnul i alfi fruntasi ai migedri revolupionare din Ardeal. Popasu acesta al inteleetilalilor arde- Jeni in casa Hurmuzichestilor si in deosebi a- cela al lui G. Baritiu, ava o mare inrauringé supra Iai Gheorghe si Aleeu Hurmuzachi si fn deosebi asupra acesuia din jrmi, care se legit intr’o prietenie- puternied de revolutiona- vrul ardelean si purta cu el o corespondenta bo- ati foarte importanté pentru cunoasteren a- ccestor vremuri, 1h jurul ziarului ,Bucovina' se infiripa dec', up desflinfarea presei roménesti din Ardea! 51 dupa introducerea unei severe cenzuri in Moldova, cea dintii manifestajie de unitate cultural a tuturor Romintlor, manifestasle congtienta care se accentuja si in serisul fe dactorulut responsabil* al ,Bucovinei Hurmuzuchi prin cuvintele? lar dae Roma rnismul cel afar de Austria chiar aga fyi all in noi zelogii shi reprezentatori ca gi cel din Austria, aceasta se explici prea ugor din aml a (prietenesti) referinge ale unititii nasio~ = Biograful lui Al. “Hurmuzachi, 4-1 C + reproduce aceste rinduri'), ob drept cuviint © vorba aceasta a ci RASARITUL oe - Utube Principate Ziavul Bugovind® Tmbrayigind eu aiduri interesle. uturoe Romtnilon, topee i lor, repre: int deci In cooanele si in falletonul ei uni. tate de ethaiy side aimfire x ctturtvimi Tominesti cin toate partite roménismului, Be Moat ce wv {ri Murmacaehi telogu bu eovinean racic Porymbeseu. (Golem Inilnim tn, Bucovina nse eae Vasile Alecsandri, Mihail Kogtlntcoani, Con ache Negri, Vasile Pogor, Aleeu Rrven Munteilor fon Binde Radulever Von yet lova $1 Dimitrie Bolintineany gat Artec lor Andrei Sayuna, Gheorghe Barun ans Pomnul s. a Dintre postuatele exprimate in petitia T¥ril Romi buovinent btinu dour autorann Provincial& si cdteva cuceriti pe terenul cul ural, intre care cele mai importante erau {ara Indofald crearea unei eatedre de limba romin pe langk Liceul de Stat si introducerea limbi: rom@ine ca limbi de predare ta Institutul teo: logic din Cermiuyi, Lagstiruinta trailor Hur- Mudiichi, catedra de romani fu inerediniats Jui Aron Pumnul, a fnseamni un punct de riscruce in evolutia ro: Manismului bucovinean, Pribeayul ardelean, vigionar si erudit, luptitor intransigent, ori- unde I-ar fi agezat destinul sau, nu se muliue mea si predea numai de pe catedra lecfille Drogramate de limba si literaturi, e se avinta i gindyl spre marile clipe ale trecutului hostru de lupte, de suferinte si de slavi, ever Ginducle in fafa elevilor sii vrijifi si nutrin« duis eu ,scumpul si dulcele lapte al rominis um se exprimi unul dintre fostit st levi, care isu devenit urmos In catedra’). Ma uialele sale de limba romina, ,,lepturoxiile’ Du cuprindeay numai literaturi, tsi istori Politic’ si culturald a Romanilor ce pretutin~ deni, devenind astfel adevarate evanghel Pentru Rominit bucovineni Tot atunei, dupa cererile formolate in Pe- Aihia ‘Pari, al caret autor este Eudoxiu Hurmu “Atchi, se ing inflinjarea unvi curs de pre- ‘gltire in limba romana, o preparandie, pe ln HIE Scoala Normala de invatitori si invaatoate in Cerniuyi, Preparandia aceasta, transfor Math maj trziy) int'o. seotie romineasst 6 Seoalei Normale de Stat, a avut un rol impor ‘Hint tn cultura Bucovinei rominesti, prin eres fitorva qeneratié de dascali constientt de numire de profesor cel Mare. é ie raimase, ins, le pe urma aoestel 14P- GN. Sbiere, Aron Pumnul, Cereb 10 % {e, ta care participatt Ail ft egg th nafionile aR ats fuaonale « Roménitor de: protutiden, care, Ho alin prin pte st sufring tte: : hs Ia Unirea Prineipatetor din 185 41 ai Aarau ty Marea noastil Unie din tog Ge trumos.¢- caracerizat sentimental, de cave au fost insufeii fruntagt hugovineg ne ‘pla aceasta, in cuvintele teslamentare ale batrdnulal Doxachi Hurmuaachi. eure, sim in 1887 et i 90 opropie sft, chemd ling patul Siwy de suferinjé pe fruntasii Rominiioe Sucovineni, printre care cet int eraa fi sty, $i le Maw acest indlitor testament polite »Preteni t seumpi. compatriol, vi uly nese de-cereetare, Eu poate nu vol mai tal ‘mull, Domniile voastre insk elt tra $1 tebue 5 tris dar na vital ek ett de Indepie nit rel datorii mani si stints pentru cate a voll rigpunde tnaintea Tut Dumnezed, {nae tea oamenilor ga urmasilor vayte, Acete te datori sunt: pata, Roméneaset este yarn aceasta, tn are (hm, cstigat gi plsteat8 cu singete stbunilor nage Ari $i inzesteatt eu drepturi romani, cave rau potut si apund, pent, ct sunt o proprie= tate nepieritonte, 8 el, Limba roming, sufletgl nafionaltifit noastre, pe care nea platted stribunii nostri in timpul barbariel, Ghar qu rapuneren viel @ fst totdeaune gi ste ade= ‘irate limbs a aceste fri; milan drept nu sn flat fn putere on s' doatineze Blsercn fit noastre este biserice ortodoxd, odorut cel mai. seinip al sufletelor nostra, are cu totul et are diypturile cele mal true e afl folust in Imprejurimile de Zaps minal de niste justart) nefavorlfoare- i core ator flor sca so ape Deh out pe Dunne erg str spe tot ce aveli mal reli, sf mal hint cst i emg demi de seb 8 ini vost, 64 sv nevoi cu toxth vir= a rl a he gt limba patria voastr, el ste Haat t= tnasllor vost intr’ stare mai nfloitoare, cat eat pk Jar pentru binele si feces ine sh deptrteze Duminezeu din moet Ro ino sno nih» oil, se fe partid, egoismil si pofta. de a domni et idactunee bine publ gi ise spi tul armoniei, al fragiod sl at bunel infelegert thine ane spre flingaren mvetutul seop ee te sti inainte') Imba gi biseren uit 10° -eudatefmpefurit cant sti Hdetermink astii atitudinile popoarelor ‘in hora sinistri a rizbolului, Toate spun 1h dines, a teu sh porneaseh ae “poiul, far de ciind riizboiut s'n declarat f8{i5, -pimicind vie(i si tuindnd ayeadri, toate se Tea~ ih de si arunci in spatele adver ilu, pieatul macelului, ind gota si pani aed" 11 ‘heest neh, cercetat eu minufioash aten{i- in toate motivele Tut, infitigear® toati 2 rilelor infrigurate pe care le trim. ‘ate expresia ncelel des intilnit ‘Mantuitorul a osindi- fintaj bina” din aceea print” din jului trebue eiutate in actuate ‘moral {6\benieith Iacomi sk trufayS. In= fipte adine in fire, aceste pleate au creat stiri sufletesti febrile, beese care supurear® si dot Tumi nceasti infagiyare rhzbointed, din care ea fncearch zadarnic si se smulgé, Un fel de ro- bie a cugetelor stipineste pe tofi cei incleyafi in lupta, 1o orbeste judecata si-1 impinge spre uncle. mort Pentru a fahindi, fiecare gi-a Tuat in sprijin rmincluna si asfel press din toati lumen, co municrile ficute prin Radio, strileoficiate in- fusi sunt primite ew indoiald yi ristitmicite uph plac. Cetifeanul einstit nu mai ered nimle, El dé drum liber imaginayiei sale. so- oash do senzafional, socotind drept reali cee €@ ny sunt deat dorin{i, Atmosfera pu- bile find tnesteats eu astfel de miasme, in- felogem de ce nu © eu putinfs, asa do usor 0 Antourcere spre drumul senin al pict free acest vizdub intunecat de umbre apo- ‘aliptice? Cum sh inléturi din toate incheetu- “Tile soeletii veninul uri gi al prefaeitoriei? Ble au cuprins 9i de puternie pe ac au devenit a doua naturé, Nu poti riul de eit pricinuind dureri sfasie- _toure; deoarece inriuririle netrebnice ne cople- ‘Att de puternic inedt cine incearci izolat re este in primejdie sh eada sdrobit, Mologieh # omenirii are totuyi Indemina (uturor, Este bi- ie gi miingic i, -minluna mare shay, adevarata RASARITUL, de Pr, ©, DRON Fate drept ci dvumul eiitre acest stout a Ahout of insusi plin de oprelisti, Oamenti Iray nesocotit, Lean. pirisit gi l-au hulit, de aecen of ‘este asta piviginit gi grow de mizbit, Jivini pitite prin tufiguri ne primojduese viaja, faite cuvinte aceasta Insemneani ci stipanili aim suntem de patims, nur putem judeen im pode si deci nw putem inlitura piedicile care pun deacurmezisul niizuinjelor noastre, Este 6 stare bolnivicioasi, greu de timiduit, dar, preeum am spus, nu fird lene, Atmosfera acen- ‘ta plini de miasme, piragina cirdrilor e&tre spiritualitate, mu s'a format int’o clipii saw fntr’o zi, Spre a o ripune trebue impotrivire Areal, (rebue lupti infeleapti si stiruitonre, “CE ESTE DE FACUT? Fiinded plutim eu fotHi_pe o mare ri de patimi, trebue inti si domolim valurite ‘multoase care ameningi barea, trebue sii do- molim spiritele, Ogorul in{elogerti juste trebue progitit din vreme silindu-ne ea pe masuri ce Juminiim mintile sh incilzim inimile, Negeesit aceasta este 0 treabi grea si de durati, day en a devenit aya de (rebuitoare ineit. Infaigeuri aati piatea de Incercare a Bisericis fui Hirlstos din toate farile si de toate confesiunile, ra4i nea oj dea fi, uch Biseriea eresting are o mi siune pe pimint, acum a sosit momentul cw coast mi indeplinits, Altfel ea va purta rispunderea nimicirii civilizafiet pe care 1 creat-o ca si a tuturor speranfelor legato de aceasts civilizati. une si Ca mijloc practic mai inteeb: ce ar fi duc in fiveare zi si in ficeare fari, pe Hang atites stiri de pe fronturile insingerat® ar fi yi wn ‘mesagiu al picii, imprigtiat in toath Iumea ps ‘alen undelor de eitre yefii Bisericilor erestine, sau de citre imputerniciji lor? Nu sar topi astfet urile ingrimadite care riiscolese patimi atiatoare 91 otrivese cons! Infele? $i luminind aceste congtiinge, tneal vind inimile, nu. am sepa onre de robia prelu” defatilor pigine care ne stiinese acum? Geea co nu trebuue si ulllim mal Indeosebis {in momentul de fafi, este ef pacea con adovi- ati, nu o vor aduce trimbijayit risbotulut ¢ Biseriea crostini prin infatisitorii ci autentic! le pe toate unghiurile pimantului, in fornie 1 In cuvinte care nefiind banuite, pot fi peimile e foi. Numat aya vorst euraft atmosfera de mi fasmele fhirnielel yi alo risbundrii in care pli: {im 91 numai aya vom hotel pe luptitoxt sii! Jhage sabia in teach si in toe at se Tupte, xi 8° Imbriigero frijeyt ! Vizhini gi reatitayi Am spus eindva in lueritile mele de psiho- pedagogic ci, technica 1 aparatele stilnfitic omoarli puterea instinctivé a omulul de oven fare 1 de Infelegere a naturih Ca exemplu am dat chiar cazul meu car eam in copitirie un sim} extraordinar de ori (nlare, si cu foate astea, in scoala superioard de rizbolu m'am ratécit pe malurile Mangaliei pe dati ce am plerdyit contactul eu Marea, §! lel busola nu mica folosit la mimic Aceasta n t fa u inseamnti ch tigaduese valdarea gHinfel, dar mis intreb cum se tace oui fi trei mii de ani, popoarel pAmantul fir hirfi gi L6ri aparate stinjifice de orlentare ? Thtrebarea aceusta se impune mai ales pe ati ce omul ia cunostinia direct eu Istambu: Til de unde gindurile 11 poarta clitre toate con- Hinentele si in tot spajiul dintre cor sf pimant Pe dati ce am ajuns aci, au sburat gindux rile mele ca piisirile scipate dintro. colivic A; cA nicl ny mai vedem trei continent diel Asin, Europa si Africa, ch vedem un sin- Blin continent pe care Vay numi Eurafricasio- Pole, avind in mijlocul tui un Lac mare nu: it Mediterana cure deschido-drumut acest Mare continent etre portyple globulul gi ch Whe celelalte useaturi ale ll CAt priveste celclalye mii inchise ale a- ory; mare continent. imi aplreau acum fn inte cw iste miei bilfoace formate din plo Tar fluviite tui, en nigte ar Binds medievl ea si faci omulul vro-o in- Jeetio oarecare Gu astfel de puncte cardinale ti Ainaiet mete, am pornit cu, tnerlt consis ela Consulat si visitex Bizanful vec fn care ele abut mii yose sute de_ant, de chind isto Win vorbeyte do cl, au depus sub fel de fe! I exteriorizt materiale, conceptile timpus eu credinta, tnss, cB { so pun acl secre ermanentetor viet! ere pe care abia Te Impresii din Calatlor ie le General 1. MANOLESCU ec. teste oe ipa Sot en nt ae i ermrere ts Leen eae CE aici init aii ea on BEE een anac nan SS na Sone ee oe eco Ee aa een on ee ie ee esl bitin oe peel ae med 111, Fantina lyi Wilhelm 11, Hypodromul AE ae a i: eae Fe recs en AT on Toan (Imtahor-Dj (Kohrre-Djami), sinfelepelune ‘Tot de acl se merge tichitat), muzell Yentcorilor si muzeul Militar toate Inchise aclualmente, Tn aceast curte ert dot platani mari de unde Yenicerii porneau la lupte sau pornestt revolta, Unul din platent a dispinit tn fine, de act se vedle motnsantul Tu) Selim rg at lui Suleiman, precuin yf Turnu Gala pala eee. raver ni Hid o Set katoi aes ‘Muljomim doamnes $i im ming (ark si 0 aration. ‘— Polem intra lee dosmns LLP, 8. de o satura spre inalt, bine (heut, barbs fate incirunjesle si 0 expresie dulce care imbracé 9 wdis enereie nafional, jn Jurul 4 60 ai, ne sirange Imina, pe care Yolam si 0 wirutém, si ne spune {On venit’, aM ch us am apn: ee alli din Romania, th, i Audienfa dural 50 de minute, (Gis am eyit dela andients arn sirulat mina aa. tingej Dosinne ~ inlerpreta — care me subjugsse gl amindot prin finefea si cultura et ‘A dows 1 am primi scrisoarea $1 6 invite ain parlea 1, 5, 8, Mltropolitul Damschinos sa sai fnyestien de Mitropolit a1 Tebei, « P. S. Eplacoput Potiers. ‘Ack cram apeplat de 0, profesor universtar seades consiierul cultural al PS, Ss alti ‘emBloarete 7 alle eit am mai sat Ia Atena am ayut plcerea sh intinese in diterite ocastunt pe mltetin cele persoane $i si Wseut chests foarte intere- sale de ordin cltural, moral sf social, chiae ay {erese comune intre Grecia fi Romania. wiltosre di acest Inteit pinot de vedere care se pot relia La Snceput prin iniflatva dinire inal capi ai cstor dou ier, im Infeesu) conduceritor respectivs de slat Gindese Ia cuvinlele spuse d= Venizelos ta 1911 espe 1, P.S. , Mltropoltolgef at Grecie Damas. shiney 18 cele oe s€ Vor spune in curind despey rolul sctstui distine cap a} Blerct orfodoxe xreccy aspus atunel de Veelaclos cf: nu gtiaice va cb. Mien Berica prin alegerea aces; aMtropolit dar Ww el pieraoe pois prin avcasts alegere Se va spune miine: Diserca a cist pollen dul, far Grecia si-a gisit omul pentru alt= ‘marea et intre nafianile demne si triiasch duph a est seuduitor risbotu, GENERAL 10N_ MANOLESCU ‘Atena IHL 1044 Crucea Calvarului Gind mergi, in noaptea Inviert, Ca un cucernic sé te'nchini, Sub cerul bland at primaveri, Incoronatulul cu spini, Géndesteste (a cel ce moare Si gt pe camo! tat fe visare Cénd @ murit dioinul Crist, Steatunct #6 picurt, plin de Jate, ‘actintor tee” Din tua , : Serine M1 pentru ef? Gand agonta sit in pupunsseageme, Si centaprinds one React, Crepasi ines ane act oe Src n sib ae ta Ga surd murmur sooneste cain tocurt neumblate, SI umbrele tacert se pien! infiorate In amortta fire, un schit de ragiciane ; O cobe std sub crice cu ochit de tctune. Se-aude foaca noptti cum in odzduh résuné Cind dintre noun tese infiigurata lund, Gu sfintele odéjdit de neadormité magi, Ca dah adine de pace, domoals si pnbeegé. © pulbere de our aruneé ea in cal, Intamea'ndtdgosti, neva plingeator vale ‘in targa tntanertc, pe unde ae oni Cite tin gind trite,

    S-ar putea să vă placă și