Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihologia Educației - Claudia Hanga PDF
Psihologia Educației - Claudia Hanga PDF
Curs
Lect.univ.drd.Claudia Hanga
Continut:
Introducere:
In acest capitol sunt evidentiate importanta celor trei factori ai devenirii umane: ereditatea, mediul si
educatia. Acesti trei factori amprenteaza in mod diferit fiinta umana, conferind unicitate fiecareia
dintre acestea.De asemenea sunt ilustrate cateva dintre cele mai semnificative abordari ale
stadialitatii, respectiv cea piagetiana, cea din perspectiva lui Kohlberg, si cea dintr-o perspectiva
generala. Nu in ultimul rand, sunt creionate cateva dintre cele mai relevante trasaturi ale varstelor
pubertatii si adolescentei, etape de varsta de maxim interes pentru majoritatea viitoarelor cadrelor
didactice.
Concepte cheie: paradigme de dezvoltare, ereditate, mediu, educaie formal, nonformal,
informal,stadii de dezvoltarea psihica, pubertate, adolescenta
Dezvoltarea psihologica a fiinei umane este o rezultant a interaciunii mai multor factori:
a) interni: -ereditatea
-extern
-educaia
ponderea lor fiind diferit atat de la un individ la altul cat i de la un stadiu la altul. Gradul de
implicare a acestor factori a fost abordat in mod diferit de literatura de specialitate , constituindu-se
cateva paradigme:
Paradigma optimist sau mecanicista are drept exponeni pe J.Locke, Helvetius, Rosenzweig,
Watson, Skinner, Bandura, i promoveaz un optimism naiv, accentuand in mod exagerat rolul
mediului in ansamblul celor trei factori. Ideea ei conducatoare se poate rezuma astfel (cit.
Introducere in psihologia contemporana, N.Hayes, S.Orrell, 1997) :Cu o duzin de copii
sanatoi(..)garantez c iau pe oricine la intamplare i il pregtesc s devina orice fel de specialist,
doctor, avocat, i da ,chiar i un ceretor sau ho, fr s tin cont de talentul sau, de inclinaii, de
afinitati, de capacitate, de vocatii i de rasa predecesorilor si.
Paradigma interacionist sau realist reueste s concilieze cele doua paradigme anterioare, i
are drept reprezentani principali pe: Freud, Wallon, Vigotski, etc.Acest curent acorda o pondere
insemnat tuturor celor trei factori mai sus menionai, rezervand totui educaiei un rol
conducator.
Modele
explicative ale
dezvoltrii
(L.Iacob, Ereditate-Mediu
A.Cosmovici,1998)
Educaie
Educaie Mediu-
Ereditate
Educaie-Mediu-Ereditate
2.Ereditatea- premis natural a dezvoltrii psihoindividuale
Problematica ereditii include anumite caracteristici dintre care cele mai de seama sunt:
1.Ereditatea ofer mai degrab predispoziii i potenialiti, i mai puin o transmitere
efectiv de trsturi ale antecesorilor.
Nefructificarea acestor perioade poate impiedica realizarea unei anumite achiziii (de exemplu
achiziia limbajului trebuie s fie realizat intr-un anumit moment optim al copilariei) un exemplu
elocvent in acest sens este numit proces de imprimare. Cercettorii au demonstrat c bobocii de
gasc dezvolt un ataament fa de orice observ in micare (mama gasc, fiina sau chiar un
obiect neinsufleit aflat in micare), cu condiia c acesta s fie situat in preajma bobocilor in
momentul ieirii acestora din goace. Ei au numit acest procesimprimare, fiindc bobocii preau
a-i fi format o impresie asupra obiectului ca i cand acesta ar fi noua mam.
Exist deci o perioad critic atat la fiinele umane cat i la cele animale, in care se formeaz
ataamentul (in cazul de faa ieirea din ou);mai tarziu fenomenul nu ar mai avea loc.
In kibbutz-urile israeliene, inc din primul an de viata, copiii petrec o mare parte a timpului n
ngrijirea unei doici. Astfel, sugarii formeaz ataamente puternice atat fa de mam cat i fa de
doici. In plus se stabilesc legturi puternice i cu ceilali copii, aceasta conducand ulterior spre o mai
mare implicare social.
5.Rolul ereditii in cazul unor procese psihice este mult mai pregnant decat in cazul altora (de
exemplu temperamentul, emotivitatea, sunt mai puternic amprentate de ereditate decat caracterul).
Intr-o msur nsemnat ereditatea antreneaz i aptitudinile dei in acest caz un rol de seam revine
i factorului activator. S-au realizat de exemplu studii asupra motenirii aptitudinilor de-a lungul
generaiilor. In familia lui Bach din 57 de membri a 5 generaii au aparut 15 compozitori remarcabili.
Johann Sebastian Bach a avut 20 de copii dintre care 10 au fost dotai muzical.
Exemplele pot continua i in alte domenii: in matematic familia Bernoulli, in literatur familia
Dumas, tiine ale naturii Darwin.
6.Experienele pe maimue ale unor oameni de tiina care au studiat msura in care antropoidele
sunt capabile s achiziioneze limbajul specific uman. Rezultatele au demonstrat c ereditatea nu
poate fi depaita,iar limitele ei pot fi doar extinse (ca i in cazul prezentat), dar nici mcar primatele
nu au putut fi umanizate.
Dr.F.Patterson (cit. de S.Orrell, 197)a reusit printr-un experiment extins pe durata a 14 ani s invee o
gorila s posede un limbaj de 500 de cuvinte, plus 500 de semne n limbajul surdo-muilor. Ea reuise
chiar s elaboreze scurte propoziii dar performanele obinute in acest caz au fost singular.
10. Aa cum considera Zazzo, cu cat o funcie psihic este mai complex, cu atat rolul ereditii
este mai puin pregnant.
11. Aciunea factorilor ereditari este mai pregnant in primele etape ale dezvoltrii, iar la
varsta mai naintat aceast aciune este mai puin pregnant i o mare importan o au experienele
dobandite.
12. In inelegerea influenelor genetice ale comportamentului, un aspect care poate fi adus in
discuie este legat de procesul de maturizare. Genetic motenim anumite caracteristici care devin
realiti doar de-a lungul procesului mai sus menionat.Dac ns persoana este privat de anumite
necesitati, modificarile de maturizare pot fi afectate. Un exemplu in acest sens este anorexia care,
conform unor teorii presupune ncercarea subcontient a adolescentelor de a amana transformarile
corporale pe care maturitatea le implic i de a-i pstra trsturile infantile cat mai mult timp
posibil. Acest lucru demonstreaz c schimbarile genetice pot fi afectate de influenele mediului.
Adam i Eva erau inteligeni? Se intreab pe bun dreptate Alain Lieury. Intr-adevr
cercetrile(Washburn 1960, Holloway 1974), susin c acum 50000 de ani homo sapiens avea
aceeai capacitate creativ ca i cea a noastr, astfel incat perfomanele intelectuale ale
exponenilor umani ai civilizatiei actuale se datoreaza mediului (limbaj, cunostine literare, stiinifice,
etc)fiind produsul unor invri ce se extinde de-a lungul mileniilor.
Cosmovici (1998) arta c aciunea mediului este multipl : direct (referindu-se aici la alimentaie i
clim), i indirect (nivel de trai, grad de cultur i civilizaie).Aceste influene pot proveni din
mediul proximal(din imediata apropiere a omului), sau din mediul distal (aflat la distan).
Cu toate c unii autori definesc mediul ca fiind totalitatea influenelor postnatale care se exercit
asupra individului, ali specialiti extind sfera acestor influene nu doar la perioada postnatal ci i la
cea prenatal.
Astfel, cercetri tiinifice renumite acord i mediului o pondere nsemnat n dezvoltarea fiiniei
umane.Din aceast perspectiv o clasificare a tipurilor de mediu ar arta astfel:
b2)-------social
Mediul intern
Munteanu este unul dintre autorii romani de specialitate care subliniaz importana acestui tip de
mediu. Ea arat ins, c dei vechile civilizaii au acceptat aceast importan, totui oamenii de
tiin ai secolului nostru au avut nevoie de mult timp pentru a o accepta .
Astfel, in uter copilul este o fiina activ care incepand din saptamana a VI-a a existenei sale
intrauterinei pune bazele propriului su alfabet psihologic.In al III-lea trimestru de via
penatal copilul poate deja reaciona senzorial, are deja un sistem amplu de invare, afectivitate,
memorie, inelegere.
Stresul emoional al mamei are drept rezultat producerea adrenalinei, care determin o
vasoconstricie care micoreaza cantitatea de sange din placent i uter, ceea ce duce la o mai slab
oxigenare a ftului.
Oricum, ntre mam i prunc se creeaz o legatur extrem de puternic inc din aceast etap,
legatur care ns depinde de afeciunea materna, capabila s creeze un adevarat scut pentru copil
impotriva agresiunilor externe.
Mediul extern
Mediul fizic
Este repezentat de factori de clim, relief, flora, faun, alimentaie, care contribuie la
dezvoltarea somatic i psihic.Se cunosc astfel diferenele care exist ntre popoarele care triesc
ntr-o clim ca ld i umed fa de cele care triesc n zonele nordice i reci. De asemenea o
alimentaie deficitar influeneaz nefast atat dezvoltarea fizica cat i cea intelectual.Studiile au
demonstrat c in Africa dezvoltarea intelectual a copiilor este mult ncetinit din cauza malnutriiei,
ntrucat proteinele(care conin aminoacizi care la randul lor sunt precursorii neurotransmitorilor),
lipsesc intr-o mare masur.
Mediul social
asigur pstrarea achiziiilor umane care s-au realizat de-a lungul istoriei, constituind un
adevarat depozit pentru experiena uman
aceste produse ale culturii concentreaz n ele i capacitile psihice pe care le-au generat,
facilitand astfel transmiterea lor de la o generaie la alta, susine I.Nicola(1992) referindu-
se la cel de-al doilea tip de influene pe care mediul social il exercit asupra
omului.Influenele care se exercit in timp asupra speciei umane vizeaza deci nu numai
modificari organice, cci influenele culturale au drept urmare i o permanent evoluie n
privina dezvoltrii capacitilor psihice umane.
Referindu-se la o partajare a factorilor ce alctuiesc mediul social, A.Munteanu afirm c atunci cand
punem in discuie sintagma de mediu social, trebuie s ne gandim la mai multe direcii:
Condiii socio-economice, sau cu alte cuvinte aspecte legate de confortul material pe care
familia il poate asigura copilului
Condiiile socio-igenice vizeaz msura n care ritualurile zilnice de igien sunt respectate
Msura n care mediul social se constituie ntr-un factor determinant al devenirii umane este
probat i de existena asa ziilor copii slbatici izolai din varii motive de comunitatea uman. Au
existat astfel copii-leopard, babuin, panter, gazel, precum i copiii lup. Un astfel de caz celebru este
cel al fetielor botezate ulterior Amala i Kabala, descoperite in India la 9 octombrie 1921.
Cea mai mica dintre fetie a murit in acelai an in care a fost descoperit iar cealalt a trait
pan la varsta de 17 ani;in cei 8 ani petrecui in tovria animalelor, ea a ajuns s dobandeasc noi
comportamente:dupa 10 luni ntindea mana cand solicita ceva, dupa 16 luni se ridica in genunchi,
dar doar dupa 6 ani a achiziionat mersul biped. In ceea ce privete limbajul, la 17 ani vocabularul su
cuprindea 50 de cuvinte.
Un caz asemnator s-a petrecut tot in India unde s-a descoperit un copil de aproximativ 9 ani
crescut in compania animalelor, care dobandise i el, la fel c i in cazul mai sus menionat, un
comportament tipic animal:mersul in patru labe, reacia negativ in faa luminii, lipsa limbajului. Dei
specialitii au incercat timp de 14 ani sa-l umanizeze, acest lucru a fost practic imposibil.
Exemplele acestea(dar i altele care nu sunt expuse aici)vin toate in sprijinul ideii c n lips unui
mediu specific uman, nici atributele specifice ale umanitatii nu pot fi dobandite.
Discutand despre mediu trebuie subliniat c influenele care se exercita asupra individului
sunt cu atat mai pregnante cu cat se manifest la o varst mai fraged. Perioada de maxim
influen din acest punct de vedere este cuprins intre 2 i 8 ani.
Studiile asupra deprivarii senzoriale (la om i animal) confirm i ele importana factorului pus
in discuie.
Astfel inc din 1949 au existat studii (reconfirmate in 1968 precum i ulterior) susin c in
condiii de internare pe perioade mai lungi in spital, copiii prezentau o apatie generala i o anumit
intarziere in dezvoltare (caracteristici cunoscute sub denumirea de hospitalism), datorate lipsei de
stimulare care ar trebui s vina din partea mediului. (stimulri importante sunt cele care vizeaz sfera
afectivitaii , varietatea cromatic, etc.)
In acest cadru de discuie trebuie subliniat c in ceea ce priveste fiina uman, foarte
importanta este msura in care ea rezoneaz cu factorii de mediu, cci un factor de mediu indiferent
omului este nesemnificativ in privina dezvoltrii ( de exemplu un coninut didactic inaccesibil
elevului va fi un factor complet inert in privinta dezvoltrii sale cognitive).
In concluzie se poate afirma c mediul este principalul factor ce stimuleaz potenialul oferit
de ereditate, el poate acorda o ans dezvoltrii, cu condiia s nu fie unul ostil, ci unul favorabil.
Se considera c scopul educaiei are ca produs final fiina uman autonom n raport cu
propriul su destin i propria sa personalitate, dei aa cum afirma Debesse educaia nu-l creeaz
pe om, ea il ajuta s se creeze( cit. C. Cucos, 1998).
Cu alte cuvinte - aa cum a reieit din cele expuse anterior - dei extrem de important in
devenirea fiinei umane, educaia nu este totui singurul factor determinant in acest sens.
Una dintre numeroasele definiii ale educaiei precizeaz c aceasta este activitatea
sistematic pe care adulii o desfaoar asupra copiilor i adolescenilor, din dorina de a-i pregti
pentru via, intr-un mediu determinat (Planchard, 1976).
In realizarea educaiei , nvmantului i revine un rol de seam, dar el nu este singurul factor
in realizarea acestui deziderat; prin urmare s-a impus ideea conform creia, pe lang acest tip de
educaie oferit de sistemele instituionalizate, exist i alte tipuri de educaie care amprenteaz
individul intr-o manier tot atat de important ca i primul tip .
Dintr-o perspectiva generala, principalele perioade ale dezvoltarii psihice sunt urmatoarele:
Desigur aceste limite de varsta sunt flexibile si orientative, intrucat se stie ca ritmurile de
dezvoltare difera de la un copil la altul.
Cea de-a doua perioada este o perioada in care se dezvolta limbajul, si-n plus copilului nu
ii sunt accessibile doua principii:principiul conservarii mateiei si principiul reversibilitatii.
In a patra perioada tanarul poate manevra logica abstracta, poate intelege diferite teoii
stiintifice, abstractiunile in genere.
Kohlberg a stabilit existenta urmatoarelor stadii ale dezvoltarii psihice, folosind drept
criteriu al stadializarii dezvoltarea morala:
4-10 ani nivelul premoral, in care copilul respecta regula morala din doua motive
in principal:teama de pedeapsa sau dorinta de a obtine simpatia cuiva.
13- pana la sfarsitul vietii ( acest stadiu poate sa nu fie atins niciodata ), nivelul
autonomiei morale in care exista doua substadii:primul in care omul tece printr-
un filtru personal regula morala, si o respecta in masura in care crede ca asa este
mai bine , mai corect si mai democratic pentru sine si pentru ceilalti. Al doilea
substadiu este cxel in care individul isi alcatuieste propriul sau cod de reguli
morale, din care unele pot chiuar intra in contradicti cu regulile moale unanim
acceptate de catre societate, dar fara a fi totusi imorale.
Perioada pubertatii, numita si varsta ingrata, are in opinia lui Rose Vincent urmatoarele
caracteristici:
-preocuparea pentru conformism
-placerea secretului
Intrebari de autoevaluare:
1. Definiti
ereditatea.........................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
2. Definiti
mediul..............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
6. Prezentati asemanari si deosebiri intre cele doua paradigme, cea piagetiana si cea
kohlbergiana in dezvoltarea
omului..............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Sarcini de lucru
Organizati-va in doua grupuri, primul constituit din membri care s aduca argumente etice
favorabile clonarii, cel de al doilea care s aduca argumente care s demonstreze c in c zul
clonarii etica este incalcata. Confruntati-va parerile.
Comentati urmatoarele afirmatii:
o Nu e totuna sa-ti plamadesti trupul sau mintea pe inaltimi sau intr-o vagauna.
o A educa inseamna a instrui.
o Un suflet de copil poate fi ridat de toate erorile de educaie ale unui batran.
o A educa inseamna a dresa.
Evidentiati actiunea educaiei asupra celorlalti factori ai dezvoltarii.
SISTEMUL DE PERSONALITATE
Cuprins:
1. Personalitatea, delimitari conceptuale;tipologia lui Kretschmer
6. Personalitatea profesorului
Introducere:
Tipul astenic- este msi degraba inalt si subtire, maini si picioare lungi si subtiri,
musculature firava.Ca trasaturi psihice intalnim sensibilitate, tendinta spre
abstractizare, interiorizare, simt al onoarei, sensibilitate.
Azi este evident ca toate acestea sunt simplificari deoarece fiinta umana este prea
complexa pentru a putea fi cuprinsa intre aceste limite exacte si oarecum
reductioniste.
MELANCOLOCUL este capricios, nelinistit, sobru, pesimist, rezervat, nesociabil, tacut, visator
Toate aceste trasaturi enuntate reprezinta trasaturi de personalitate ale finite umane.
Scoala psihanalitica a lui Freud.Freud este cel care sustine ca psihicul este alcatuit din trei
instante: Constient
Subconstient
Inconstient
Mintea omului este asemanata cu un iceberg, din care partea vizibila este similara
constientului, in timp ce partea ce nu se vede (deci cea mai mare parte a icebergului)este
similara inconstientului. Deci, partea vizibila este cea controlabila, in timp ce inconstientul
scapa controlului nostrum, fiind o zona a psihicului in care sunt ascunse conflictele si
traumele acumulate ; Freud considera ca in mare parte comportamentul nostrum este
determinat de inconstient. Pe langa acestea, mai exista o sfera a psihicului numita
subconstient, care adaposteste ganduri si amintiri ce sunt temporar uitate , dar care, dupa
caz, pot fi reactualizate.
Pe langa studiul psihicului, Freu s-a ocupat si de studiul personalitatii, care in viziunea lui
cuprinde componentele: Sinele
Eul
Supraeul
Sinele este prima instanta care se dezvolta, si este dominat de principiul placerii, fiind egoist
si urmarind satisfacerea placerii si a impulsurilor.Pe masura ce inainteaza in varsta , si odata
cu interactiunile sociale, cu educatia, individual incepe sa dobandeasca eul, care este
dominat de principiul realitatii.Acesta incearca sa satisfaca solicitarile sinelui, dar intr-o
maniera rezonabila, dezirabila in raport cu regulile sociale.In fine, ultima instant care apare
este supraeul, care propune standardele pe care individual doreste sa le atinga;supraeul
cuprinde toate responsabilitatile si indatoririle subiectului uman. Si aceasta instant trebuie
sa fie controlata de catre eu, pentru ca nici exagerarile supraeului nu sunt dezirabile.
Eul, pentru a-si indeplini sarcinile, trebuie sa puna in functie niste mecanisme de aparare
care ii permit sa se protejeze de exagerarile inspre care tind celelalte doua instante. Iata
cateva exemple in acest sens:
Teoria umanista a personalitatii il are drept reprezentant pe Carl Rogers, si isi centreaza
esenta pe ideeasineluicare poate fi unul real sau unul ideal. Sinele se refera la acea
latura a fiintei umane care o defineste asa cum este ea in mod efectiv,, in timp ce sinele ideal
se refera la persoana asa cum si-ar dori ea sa fie. Este evident ca pentru o personalitate
echilibrata si armonioasa discrepanta dintre cele doua tipuri de sine ar trebui sa fie cat mai
mica.Dupa Rogers, dezvoltarea unei personalitai armonioase presupune acordarea de catre
cineva apropiat(de obicei parinti), a unei pretuiri neconditionate. In masura in care ii este
acordata aceasta pretuire, persoana se simte apreciata si iubita indifferent de calitatile si
defectele sale. Ea elibereaza individual de necesitatea de a cauta mereu aprobare sociala la
cei din jur, si de a-si explora aptitudinile si talentele.In cazul in care aceasta pretuire nu este
acordata, iar iubirea este conditionata(de ex.de note bune obtinute la scoala, sau de un
comportament frumos), copilul primeste mesajul ca si-ar dori un copil ideal. Acest copil
creste incercand sa intre in modelul pe car parintii il preconizeaza pentru el, neglijandu-si
propria fiinta intima. Ulterior aceste persoane tind sa aiba standard foarte ridicate, chiar
uneori nerealiste, distanta dintre sinele real sic el ideal fiind foarte mare.
Forta
Echilibru
Mobilitate
In functie de cum se combina aceste trei insusiri intre ele, rezulta urmatoarele tipuri:
Din punctual de vedere al lui Eysenck , temperamentele sunt tot acestea patru expuse
anterior, cu caracteristicile mentionate la paragraful referitor la paradigme ale
personalitatii(perspectiva lui Eysenck).
O alta perspectiva este cea a lui Le Senne, care stabileste existenta a opt tipuri
temperamentale, in functie de urmatoarele criterii:
Emotivitate
Activitate
Rasunet(Ecou)
-Pasionat(EAS)
-Coleric(EAP)
-Sentimental(EnAS)
-Nervos(EnAP)
-Flegmatic(nEAS)
-Sanguinic(nEAP)
-Apatic(nEnAS)
-Amorf(nEnAP)
Clasificarea aptitudinilor:
Aptitudini generale(ex.inteligenta)
Dintre perspectivele asupra inteligentei ne vom referi la cea a lui Thorndike, Cattell,
Thurstone.
Din punctul de vedere al lui Cattell, se poate distinge o inteligenta fluida si o inteligenta
cristalizata.
Astfel, inteligenta fluida raspunde mai degraba situatiilor noi, insolite, in timp ce inteligenta
cristalizata este aplicabila la situatiile tip ale mediului socio-cultural(I.Dragan)
Rationament inductiv
Rationament deductiv
Memorie
Aptitudine numerica
Rapiditatea perceptiei
Aptitudini spatiale
Intelegere verbala
Fluenta verbal
Este foarte interesant c, dei au diplome echivalente ca valoare, unii se trsc n slujbe umile, n
timp ce alii fac salturi impresionante n drumul lor ctre succes.
Cum se explic faptul c unii care dovedeau n copilrie o inteligen vie i promiteau foarte mult, au
euat pn la urm n mediocritate, iar alii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reuit n
via?
De ce snt cupluri care se ceart i apoi se despart, i perechi care, dei se mai confrunt cu tensiuni,
nu se destram i chiar snt fericite?
Rspunsul la toate aceste ntrebri ine cont de faptul c noi "decidem i gndim sub influena
sentimentelor", dup cum ne sugereaz Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevrata msur a inteligenei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoional.
"Marea revoluie a anilor 2000 const n revana sentimentelor asupra inteligenei", ne asigur Daniel
Goleman n cartea sa celebr deja n Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence".
n prezent, cnd ne referim la inteligen, nelegem cel puin dou lucruri:
intelectul (IQ) i
inteligena emoional (EQ).
"n mod tradiional, puterea creierului este dat de IQ, ns cu ct lumea devine mai complex,
inteligena emoional trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoan inteligent emoional este abilitat n patru domenii: identificarea emoiilor, nelegerea
emoiilor, reglarea emoiilor i folosirea emoiilor.
n viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligena emoional este format din cinci factori:
cunoaterea propriilor emoii, managementul emoiilor, motivare, recunoaterea emoiilor la alii
(empatie) i relaiile interpersonale.
Iat o comparaie ntre IQ i EQ.
Intelectul - IQ
Inteligena emoional - EQ
Dezavantajele intelectului
Avantajele EQ
Bell Labs, Centrul de cercetare pentru nalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul
telecomunicaiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajaii care se dovediser
foarte eficieni. Rezultatul: cei mai valoroi cercettori nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau
diplome dintre cele mai prestigioase. Erau ns persoane foarte echilibrate din punct de
vedere emoional, capabile s fac fa cu succes momentelor de criz.
Cercetarile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n via depinde 80% de inteligena
emoional i doar 20% de intelect.
n cazul liderilor, inteligena emoional contribuie cu pn la 90% la succes. Asta nu nseamn c
rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continu s fie important, dar nu cel mai important.
De altfel, viaa i experiena fiecrui individ arat c, spre deosebire de IQ, care nu se schimb mai
deloc dup adolescen, inteligena emoional este, n mare parte, nvat, i continu s se
dezvolte pe msur ce naintm n varst i nvm s cunoatem emoiile i sentimentele i s le
utilizam pozitiv.(dr.Cherechianu Aurel)
Minciuna
Capriciul
Incapatanarea
Personalitatea profesorului
-atentie:concentrate, distributive
-rationament abstract
-gandire creative
2. Depinde si de imagine ape care elevii si-o formeaza despre profesorul efficient.
Referitor la prima intrebare, s-a constatat ca de fapt elevii asteapta de la profesor tocmai
acest lucru, dar mentinerea acestei ordini sa nu se transforme intr-un regim prea aspru.De
asemenea, elevii asteapta ca profesorul sa inteleaga clasa ca intreg.
1. Pe putere-presupune coercitii-fizice
-psihologice
Cuprins:
1.Delimitari conceptuale
3. Factorii creativitatii
Introducere:
Initial s-a considerat creativitatea ca fiind apanajul geniului, mai exact a geniului
nebun.Creativitatea presupunea deci in buna masura insanitatea psihica. Ulterior s-
a demonstrat ca in fapt creativitatea trebuie vazuta ca o scala pe care sunt situate
toate fiintele umane normal dezvoltate din punct de vedere intellectual;singura
diferenta este ca ele se situeaza la un nivel mai inalt au mai scazut pe aceasta scala.
Incubatia, care este un moment predominant abisal, si care consta intr-o corelare a
informatiilor existente,
Iluminarea,saufulguratia unei clipe incandescente, care sfideaza orice
legitate(A.Munteanu), este momentul in care ideea se naste. Numita si reactia
Evrika, ea poate fi descrisa stiintific, pretandu-se mai degraba descrierilor
literare.
Nonintelectuali
Discutand despre factorii intelectuali, in primul rand facem referiri la gandire.Aceasta poate fi
convergenta sau divergenta.Cea convergenta este mai degraba o gandire algoritmica, ce merge
pe drumul cel mai scurt si mai uzual pentru rezolvarea unei probleme.
Flexibilitatea-capacitatea gandirii de a-si schimba prompt cursul gandirii daca este cazul
Redefinirea- capacitatea de a folosi un obiect sau o parte a unui obiect in alt scop decat
cel pentru care a fost creat
Motivatia(intrinseca este mai degraba favorabila creativitatii decat cea extrinseca;o importanta
mare au si celelalte tipuri de motivatii:cognitive, afectiva,pozitiva..Un alt factor este caracterul,
cel putin in ceea ce priveste tenacitatea , perseverenta de a pune in practica cele
gandite.Afectivitatea influenteaza si ea creativitatea, in ceea ce priveste latura sa care vizeaza
placerea de a crea, pasiunea pentru un domeniu.
1. Evaluarea-stiindu-se notat, cel mai adfesea elevul nu-si mai permite alte
abordari ale problemei decat cea uzuala, caci a incerca ceva nou implica si riscul de a
gresi, ori daca doreste o nota buna, elevul nu-si asuma acest risc.Se propune ca
atunci cand acest lucu este posibil, evaluarea sa fie amanita.
-supraestimarea notelor
1. Amanarea judecatii
Si patru reguli:
Comunicarea
Cuprins:
3. Comunicarea verbala:
Introducere:
Lipsa comunicarii este o tar a perioadei actuale, accentuandu-se parca mai mult ca
oricand datorita a ceea ce numimvitezaacestor timpuri.Lipsa comunicarii, sau
deficientele ei amprenteaza atat relatia perinte copil, cat sip e cea profesor elev.
Tocmai de aceea sunt abordate cateva dintre aspectele considerate mai interesante
si mai relevante ale problematicii comunicarii.
Contactul visual
Expresia faciala
Pozitia
Gesturile
Proximitatea
Imbracamintea
-Atacul la persoana-in acest caz, persoana care are dificultati de comunicare, are
tendinta de a condamna interlocutorul in ansamblu, ca persoana, in loc sa se
centreze exclusive pe comportamentul care a deranjat-o
-Agresivitatea-persoana face totul pentru a-si rani interlocutorul, pentru a-l umili
Cuprins:
2. Legea Yerkes-Dodson
Introducere:
-trebuinte
-motive
-interese
-convingeri
-idealuri
Pozitiva si negativa
De exemplu un elev invata din placer(si este motivat deci pozitiv), sau din teama de a nu fi
pedepsit, de a nu ramane coregent (si deci e motivat negativ)
Cognitiva si afectiva
De exemplu un elev invata din dorinta de a sti ori din dorinta de a obtine simpatia cuiva drag
Intrinseca si extrinseca
De exemplu elevul invata pentru ca el doreste astfel, dorinta este a sa si o face din pasiune,
in timp ce fiind motivat extrinsic, el invata pentru o nota buna, pentru o bursa, etc
Mai exact , in cazul unei motivatii slabe, performanta este pe masura.Daca persoana este
supramotivata, performanta este afectata in mod negative, pentru ca, aflata sub stress,
persoana va fi inhibata, iar performantele sale nu vor fi pe masura capacitatilor sale.
In fata frustrarii oamenii pun in functie diverse mecanisme de aparare, cum ar fi:
-eliminarea barierei:de exemplu un elev are de dat un examen foarte important, dar se isca o
furtuna foarte puternica.Eliminand bariera, elevul va lua un taxi, sau va gasi o alta modalitate
de a solutiona aceasta situatie
-ocolirea barierei:ex.unul dintre elevi se simte persecutat la scoala din cauza ca acesta a
dezvoltat o antipatie nestavilita fata de el. Deci, fiindca nu poate elimina bariera, o va ocoli, de
exemplu transferandu-se la o alta scoala.
-reactii de aparare a eului: 1.refularea sau reprimarea unor amintiri care sunt prea penibile
pentru a putea fi pastrate in sfera constiintei
Cuprins:
1. Delimitari conceptuale
Introducere:
Caracteristicile consilierului
Pozitive:
Negative:
Regulile tranzactiilor
Scenariul de viata
Cu alte cuvinte, Berne considea ca fiecare persoana include in fiinta sa trei tipuri de ego: ego
de copil, ego de adult si ego de parinte.
Unui copil nu-I este characteristic in fiecare moment doar egoul de copil, ci si alte tipuri de
egode exemplu ego de parinte in atitudinea fata de un animal, fata de o papusa, etc), dupa
cum si un adult poate pune in functie la un moment dat un ego de copil.
Dificultatile de comunicare sustine Berne, se datoreaza in mare masura faptului ca o anumita
persoana pune in functie un anumit ego(de exemplu de parinte), adresandu-se egoului de
copil al interlocutorului(comunicare defectuoasa), in loc sa se adreseze tot egoului de
parinte al acestuia(comunicare eficienta)
Un exemplu de situatie in care doua persoane pun in functie doua egouri diferite(
comunicare defectuoasa, cu potential conflictual):
Doi colegi, functionari, sunt protagonistii acestui dialog:Unul dintre acestia, punctual la
serviciu, il intreaba nemultumit pe celalalt, care tocmai intarziase, in timp ce-si priveste
ceasul:Cat e ora?La care colegul sau , pe un ton nemultumit raspunde:E opt si
jumatate.
Este evident ca fiecare dintre cei doi comunica de fapt un cu totul alt mesaj decat cel
aparent: De fapt , mesajul primului este:De ce ai intarziat atat?, in timp ce mesajul
celuilalt este:De ce ma iei la rost, in fond nu sunt subalternul tau!.
Primul s-a adresat celui de-al doilea de la un ego de parinte la un ego de copil, insa colegul
sau n-a acceptat acest lucru, raspunzandu-I de la un ago de adult, si activandu-I tot un ego
de adult
Copil Copil
Adult Adult
AAaa
Parinte Parinte
Ce se intampla in aceasta situatie?
Berne sustine ca aici regulile tranzactiilor apar foarte clar, acestea fiind urmatoarele:
1. Cand sagetile sunt paralele intre cele doua tipuri similare de ego, comunicarea poate
continua nelimitat
Beck sustine deci ca noi acodam situatiilor problematice pe care le traversam anumite
semnificatii(mai mult sau mai putin grave), si ca tocmai acest lucu este de natura sa ne
influenteze comportamentul, si nu situatia in sine.De pilda, raportandu-ne la activitatea
didactica, o nota de sapte poate constitui o sursa de mare stress pentru un elev, in timp ce
pentru altul poate constitui o mare usurare.
-Sunt un ghinionist
De fapt, spune Beck, in momentul in care o persoana care se adreseaza consilierului(un elev
de pilda care traverseaza o situatie dificila, adresandu-se dirigintelui sau, in conditiile in care
in scoala nu exista un psiholog scolar), el trebuie sa fie consiliat de asa maniera incat sa fie
capabil sa-si stavileasca avalansa gandurilor depresive, si sa constientizeze ca practic, el se
afla in miezul unor deformari de rationament. Iata cateva exemple dintre principalele tipuri
de deformare a rationamentului:
aveam pentru prima oara intalnire cu o fata, am asteptat o ora, dare a nu a venit-------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ma simt:
Intensitatea sentimentelor a fost initial completata la inceputul elaboraii jurnalului. Daca va fi corect
executata activitatea, la sfarsitul ei, ne asteptam ca intensitatea sentimentelor negative sa se
diminueze.
Exemplu:
80%
In concluzie: intr-o prima faza persoana descrie situatia care l-a facut sa se simta atat de
neplacut. Apoi ce simte exact fata de aceasta situatie, plus intensitatea trairilor, pe o scala de
la 1 la 100. La fiecare gand automat depresiv trecut in tabel, I se gaseste ce tip de deformare
a rationamentului ii corespunde. Ulterior, in ultima rubrica se gasesc si se noteaza
alternative rationale (cu intensitatea lor).
In ceea ce piveste etapele consilierii , acestea pot fi analizate din doua puncte de
vedere: