PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Curs

Lect.univ.drd.Claudia Hanga

Obiectivele cursului de Psihologia Educatiei:

Studentii vor fi capabili sa:

Caracterizeze psihologic varstele scolare

Defineasca si descrie notiunile de :reper psihogenetic, personalitate,temperament, caracter,

aptitudine, invatare,motivatie, creativitate, consiliere, comunicare psihopedagogica

Sa circumscrie sfera urmatoarelor concepte:obsevatie, anamneza, experiment, test

psihologic, convorbire, chestionar, ca metode de cunoastere psihologica a elevilor

Continut:

Dezvoltarea psihicului in ontogeneza:factorii dezvoltarii psihice;paradigme ale

dezvoltarii;stadialitatea din perspectiva lui Kohlberg,Piaget;caracterizarea generala a
pubertatii si a adolescentei

Sistemul de personalitate; delimitari conceptuale;perspective de abordare a

personalitatii(Eysenck, Freud, Rogers); temperament, caracter, aptitudini, inteligenta ca
aptitudine generala, rolul expectantelor in dezvoltarea personalitatii

Invatarea; definitii ale invatarii; teorii ale invatarii;tipuri de invatare

Aspecte motivationale ale invatarii in scoala:definirea conceptuala;tipuri de motivatie;motive

fundamentale pentru procesul educative

Factorii psihologici ai reusitei scolare;succsul si insuccesul scolar

Creativitatea, cultivarea creativitatii la elevi;delimitari conceptuale;fazele procesului

creator;factorii creativitatii;cultivarea creativitatii la elevi

Comunicarea didactica;indici ai comunicarii nonverbal;principalele caracteristici ale

comunicarii defectuoase;principiile de baza ale unei bune comunicari

Notiuni de consiliere psihopedagogica;caracteristici ale consilierului;analiza

tranzactionala(Berne);perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii
 DEZVOLTAREA PSIHICULUI IN ONTOGENEZA

4.Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale

5.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva generala

6.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Piaget

7.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Kohlberg

8.Descrierea generala a adolescentei si a pubertatii

9.Exigente educative pentru perioada pubertatii si a adolescentei

Introducere:

In acest capitol sunt evidentiate importanta celor trei factori ai devenirii umane: ereditatea, mediul si
educatia. Acesti trei factori amprenteaza in mod diferit fiinta umana, conferind unicitate fiecareia
dintre acestea.De asemenea sunt ilustrate cateva dintre cele mai semnificative abordari ale
stadialitatii, respectiv cea piagetiana, cea din perspectiva lui Kohlberg, si cea dintr-o perspectiva
generala. Nu in ultimul rand, sunt creionate cateva dintre cele mai relevante trasaturi ale varstelor
pubertatii si adolescentei, etape de varsta de maxim interes pentru majoritatea viitoarelor cadrelor
didactice.
Concepte cheie: paradigme de dezvoltare, ereditate, mediu, educaie formal, nonformal,
informal,stadii de dezvoltarea psihica, pubertate, adolescenta

1.Teorii privind educabilitatea

Dezvoltarea psihologica a fiinei umane este o rezultant a interaciunii mai multor factori:

a) interni: -ereditatea

b) externi: -mediul -intern

-extern

-educaia

ponderea lor fiind diferit atat de la un individ la altul cat i de la un stadiu la altul. Gradul de
implicare a acestor factori a fost abordat in mod diferit de literatura de specialitate , constituindu-se
cateva paradigme:

Paradigma sceptic sau organicist, avandu-i ca reprezentani de seama pe Platon, Aristotel,

Galton, Stanley Hall, Thorndike, accentueaz rolul factorilor ereditari , susinand c dezvoltarea
copiilor se produce aproape in totalitate ca rezultat al influenelor genetice, celorlali doi factori
revenindu-le un rol redus.Esena acestei paradigme s-ar putea concentra in urmatoarea afirmaie
(cit. Introducere in psihologia contemporana, N.Hayes, S.Orrell, 1997): Recunoatei
individualitatea copilului dumneavoastr ca atare i abandonai ideea c i-o putei produce (altfel
decat prin motenire), sau i-o putei modifica in mod esenial.

Paradigma optimist sau mecanicista are drept exponeni pe J.Locke, Helvetius, Rosenzweig,
Watson, Skinner, Bandura, i promoveaz un optimism naiv, accentuand in mod exagerat rolul
mediului in ansamblul celor trei factori. Ideea ei conducatoare se poate rezuma astfel (cit.
Introducere in psihologia contemporana, N.Hayes, S.Orrell, 1997) :Cu o duzin de copii
sanatoi(..)garantez c iau pe oricine la intamplare i il pregtesc s devina orice fel de specialist,
doctor, avocat, i da ,chiar i un ceretor sau ho, fr s tin cont de talentul sau, de inclinaii, de
afinitati, de capacitate, de vocatii i de rasa predecesorilor si.

Paradigma interacionist sau realist reueste s concilieze cele doua paradigme anterioare, i
are drept reprezentani principali pe: Freud, Wallon, Vigotski, etc.Acest curent acorda o pondere
insemnat tuturor celor trei factori mai sus menionai, rezervand totui educaiei un rol
conducator.

Modele
explicative ale
dezvoltrii
(L.Iacob, Ereditate-Mediu
A.Cosmovici,1998)
Educaie

Educaie Mediu-
Ereditate

Educaie-Mediu-Ereditate
2.Ereditatea- premis natural a dezvoltrii psihoindividuale

Ereditatea se refer la elementele de specificitate care sunt transmise de la antecesori la

succesori sub forma codului genetic.

Transmisia genetic se refer la faptul c genele organismului conin AND(acid dezoxiribonucleic).

Aceste substane sunt alcatuite la randul lor din gene.Genele sunt cele care poarta informatii asupra
dezvoltarii biologice a organismului. Fiinele umane au 23 de perechi de cromozomi (46 in
total),jumatate mosteniti pe linie paterna. Exist situaii in care apare un cromozom in momentul
concepiei, ca de exemplu in sindromul Down. Hayes i Orrel (op.cit.)precizeaz c in urma unei
cercetari recente s-a sugerat c aproximativ 60% dintre copiii cu sindromul Down ntampin doar
dificultai uoare de invaare, numeroase dificultai in acest sens fiind in mare msur depaibile
dac inc din primul an din via se intervine cu o instruire special. Rezultatele slabe ale acestor
copii(susin aceiai autori) s-ar datora expectanelor sczute ale adulilor, i a unei insuficiente
stimulri intelectuale i fizice din partea acestora.

In acest context se impune i precizarea c genotipul presupune cantitatea de informaie

stocat intr-o celul neactivat in timp ce fenotipul este rezultatul interaciunii dintre genotip i
mediu. Psihicul aparine fenotipului intrucat presupune interaciunea dintre genotip i
mediu.(Allport, 1981). Deci, in momentul conceperii sunt implicate atat jumtate din materialul
cromozomiam de la mam, cat i jumtate de la tat, i printr-un mechanism de de selectie a
genelor, unele dintre ele sunt dominante, iar altele sunt recesive.(poteniale). Acestea din urm se
pot reactualiza la succesori. Cu alte cuvinte, genotipul reprezint programul informaional al unui
individ, iar actualizarea lui n contextual social se refera la fenotip.

Problematica ereditii include anumite caracteristici dintre care cele mai de seama sunt:
 1.Ereditatea ofer mai degrab predispoziii i potenialiti, i mai puin o transmitere
efectiv de trsturi ale antecesorilor.

2.Transmiterea insuirilor morfologice i biochimice este mai degrab accesibil

descrierii stiinifice

3.Potenialitile pe care ereditatatea ni le ofer pot rmane n faza de latent pe

parcursul vieii in lipsa unui factor activator sau se pot manifesta efectiv.

4.Ereditatea ofer aa numiteleperioade sensibilen care intervenia mediului este

optim.

Nefructificarea acestor perioade poate impiedica realizarea unei anumite achiziii (de exemplu
achiziia limbajului trebuie s fie realizat intr-un anumit moment optim al copilariei) un exemplu
elocvent in acest sens este numit proces de imprimare. Cercettorii au demonstrat c bobocii de
gasc dezvolt un ataament fa de orice observ in micare (mama gasc, fiina sau chiar un
obiect neinsufleit aflat in micare), cu condiia c acesta s fie situat in preajma bobocilor in
momentul ieirii acestora din goace. Ei au numit acest procesimprimare, fiindc bobocii preau
a-i fi format o impresie asupra obiectului ca i cand acesta ar fi noua mam.

Exist deci o perioad critic atat la fiinele umane cat i la cele animale, in care se formeaz
ataamentul (in cazul de faa ieirea din ou);mai tarziu fenomenul nu ar mai avea loc.

Perioadele de formare a ataamentului se constat n diferite tipuri de culturi: de exemplu n

anumite triburi din Uganda majoritatea copiilor erau puternic ataati de mam in jurul varstei de 6
luni. Mai toi formau simultan ataamente cu mai multe persoane, fiind grijiti i de ali aduli.

In kibbutz-urile israeliene, inc din primul an de viata, copiii petrec o mare parte a timpului n
ngrijirea unei doici. Astfel, sugarii formeaz ataamente puternice atat fa de mam cat i fa de
doici. In plus se stabilesc legturi puternice i cu ceilali copii, aceasta conducand ulterior spre o mai
mare implicare social.

Importana ataamentului-care reduce anxietatea i asigura suportul afectiv in situatii de stres, se

evideniaz nu doar in primii ani de via, ci i de-a lungul stadiilor vieii. Oricum, relaiile de
ataament copil-printe este de natur s influeneze raporturile ulterioare ale copilului nu doar cu
proprii printi, ci extrapoland, i cu fraii, cu anturajul, cu partenerii ulteriori de viaa precum i cu
proprii copii.(Birch A, 2000)

5.Rolul ereditii in cazul unor procese psihice este mult mai pregnant decat in cazul altora (de
exemplu temperamentul, emotivitatea, sunt mai puternic amprentate de ereditate decat caracterul).

Intr-o msur nsemnat ereditatea antreneaz i aptitudinile dei in acest caz un rol de seam revine
i factorului activator. S-au realizat de exemplu studii asupra motenirii aptitudinilor de-a lungul
generaiilor. In familia lui Bach din 57 de membri a 5 generaii au aparut 15 compozitori remarcabili.
Johann Sebastian Bach a avut 20 de copii dintre care 10 au fost dotai muzical.

Exemplele pot continua i in alte domenii: in matematic familia Bernoulli, in literatur familia
Dumas, tiine ale naturii Darwin.
 6.Experienele pe maimue ale unor oameni de tiina care au studiat msura in care antropoidele
sunt capabile s achiziioneze limbajul specific uman. Rezultatele au demonstrat c ereditatea nu
poate fi depaita,iar limitele ei pot fi doar extinse (ca i in cazul prezentat), dar nici mcar primatele
nu au putut fi umanizate.

Dr.F.Patterson (cit. de S.Orrell, 197)a reusit printr-un experiment extins pe durata a 14 ani s invee o
gorila s posede un limbaj de 500 de cuvinte, plus 500 de semne n limbajul surdo-muilor. Ea reuise
chiar s elaboreze scurte propoziii dar performanele obinute in acest caz au fost singular.

7. Expresiile faciale la om sunt universale, indiferent de cultura creia persoana ii aparine,

indiferent de timpul n care triete (rasul, plansul).

8. Aportul ereditii in dezvoltarea personalitii se constat permanent in:

Structura anatomo-morfologic a organismului uman

Stadiile dezvoltrii psihice
Poziia bipeda
Metabolism
Temperament, dinamica cortical
9. Acest aport poate fi studiat prin metoda gemenilor monozigoi i dizigoi- la monozigoi
exist o foarte mare asemnare datorit faptului c ei provin, dup cum se tie dintr-un singur ou
fecundat(dei intr-o anumit masur aceast metod comport anumite deficiee ntrucat n spaiul
uterin unul dintre gemeni este ntotdeauna dezavantajat, ceea ce va provova anumite carene), prin
studiul copiilor instituionalizai,(comparandu-se inteligena acestora, avandu-se in vedere c in
acest caz condiiile de mediu sunt aceleai), prin fenomenul adopiei(comparandu-se nivelul de
inteligen al copiilor cu cel al prinilor), prin ancheta familial(comparandu-se nivelul de inteligen
al prinilor cu cel al copiilor proprii).

Studii recente au dus la posibilitatea geneticienilor de a produce organisme povenind dintr-

un singur printe dezvoltand celulele intr-un mediu special i extragand mesajul genetic continut de
AND-ul celulelor(clonare). Exemplarele nscute n acest mod sunt ntru totul identice, fr nici un fel
de variaie. Multe plante au aprut in acest mod(exemplu kiwi a aparut dint-o planta original care a
produs un fruct normal, iar apoi a fost clonat de mii de ori. Clonarea s-a realizat i in lumea animal,
posibilitile ingineriei genetice prand a fi nelimitate).

n ceea ce privete lumea uman dei in momentul de fa cercettorii nu reuesc s

simuleze condiiile necesare clonrii unui copil, posibilitile ingineriei genetice sunt, dupa cum s-a
mai mentionat, practic nelimitate).

10. Aa cum considera Zazzo, cu cat o funcie psihic este mai complex, cu atat rolul ereditii
este mai puin pregnant.

11. Aciunea factorilor ereditari este mai pregnant in primele etape ale dezvoltrii, iar la
varsta mai naintat aceast aciune este mai puin pregnant i o mare importan o au experienele
dobandite.

12. In inelegerea influenelor genetice ale comportamentului, un aspect care poate fi adus in
discuie este legat de procesul de maturizare. Genetic motenim anumite caracteristici care devin
realiti doar de-a lungul procesului mai sus menionat.Dac ns persoana este privat de anumite
necesitati, modificarile de maturizare pot fi afectate. Un exemplu in acest sens este anorexia care,
conform unor teorii presupune ncercarea subcontient a adolescentelor de a amana transformarile
corporale pe care maturitatea le implic i de a-i pstra trsturile infantile cat mai mult timp
posibil. Acest lucru demonstreaz c schimbarile genetice pot fi afectate de influenele mediului.

3. Mediul- cadrul sociouman al dezvoltarii psihoindividuale

Adam i Eva erau inteligeni? Se intreab pe bun dreptate Alain Lieury. Intr-adevr
cercetrile(Washburn 1960, Holloway 1974), susin c acum 50000 de ani homo sapiens avea
aceeai capacitate creativ ca i cea a noastr, astfel incat perfomanele intelectuale ale
exponenilor umani ai civilizatiei actuale se datoreaza mediului (limbaj, cunostine literare, stiinifice,
etc)fiind produsul unor invri ce se extinde de-a lungul mileniilor.

Cosmovici (1998) arta c aciunea mediului este multipl : direct (referindu-se aici la alimentaie i
clim), i indirect (nivel de trai, grad de cultur i civilizaie).Aceste influene pot proveni din
mediul proximal(din imediata apropiere a omului), sau din mediul distal (aflat la distan).

Cu toate c unii autori definesc mediul ca fiind totalitatea influenelor postnatale care se exercit
asupra individului, ali specialiti extind sfera acestor influene nu doar la perioada postnatal ci i la
cea prenatal.

Astfel, cercetri tiinifice renumite acord i mediului o pondere nsemnat n dezvoltarea fiiniei
umane.Din aceast perspectiv o clasificare a tipurilor de mediu ar arta astfel:

Mediu a)------intern (intrautrerin)

 b)------extern :b1)-------fizic

b2)-------social

Mediul intern

Munteanu este unul dintre autorii romani de specialitate care subliniaz importana acestui tip de
mediu. Ea arat ins, c dei vechile civilizaii au acceptat aceast importan, totui oamenii de
tiin ai secolului nostru au avut nevoie de mult timp pentru a o accepta .

Astfel, in uter copilul este o fiina activ care incepand din saptamana a VI-a a existenei sale
intrauterinei pune bazele propriului su alfabet psihologic.In al III-lea trimestru de via
penatal copilul poate deja reaciona senzorial, are deja un sistem amplu de invare, afectivitate,
memorie, inelegere.

De asemenea, tonusul psihologic al mamei este capabil s influeneze copilul; in privina

alcoolului, tutunului, drogurilor ingerate de mam n perioada graviditii lucrurile sunt extreme de
bine cunoscute, astfel ncat a devenit aproape un truism luarea lor in discutie.

Stresul emoional al mamei are drept rezultat producerea adrenalinei, care determin o
vasoconstricie care micoreaza cantitatea de sange din placent i uter, ceea ce duce la o mai slab
oxigenare a ftului.

Oricum, ntre mam i prunc se creeaz o legatur extrem de puternic inc din aceast etap,
legatur care ns depinde de afeciunea materna, capabila s creeze un adevarat scut pentru copil
impotriva agresiunilor externe.

Mediul extern

Mediul fizic
 Este repezentat de factori de clim, relief, flora, faun, alimentaie, care contribuie la
dezvoltarea somatic i psihic.Se cunosc astfel diferenele care exist ntre popoarele care triesc
ntr-o clim ca ld i umed fa de cele care triesc n zonele nordice i reci. De asemenea o
alimentaie deficitar influeneaz nefast atat dezvoltarea fizica cat i cea intelectual.Studiile au
demonstrat c in Africa dezvoltarea intelectual a copiilor este mult ncetinit din cauza malnutriiei,
ntrucat proteinele(care conin aminoacizi care la randul lor sunt precursorii neurotransmitorilor),
lipsesc intr-o mare masur.

Mediul social

Cuprinde totalitatea condiiilor economice, politice,culturale care amprenteaz dezvoltarea

psihic.Exist dou mari direcii prin care mediul social i exercit influenele:

asigur pstrarea achiziiilor umane care s-au realizat de-a lungul istoriei, constituind un
adevarat depozit pentru experiena uman
aceste produse ale culturii concentreaz n ele i capacitile psihice pe care le-au generat,
facilitand astfel transmiterea lor de la o generaie la alta, susine I.Nicola(1992) referindu-
se la cel de-al doilea tip de influene pe care mediul social il exercit asupra
omului.Influenele care se exercit in timp asupra speciei umane vizeaza deci nu numai
modificari organice, cci influenele culturale au drept urmare i o permanent evoluie n
privina dezvoltrii capacitilor psihice umane.
Referindu-se la o partajare a factorilor ce alctuiesc mediul social, A.Munteanu afirm c atunci cand
punem in discuie sintagma de mediu social, trebuie s ne gandim la mai multe direcii:

Condiii socio-economice, sau cu alte cuvinte aspecte legate de confortul material pe care
familia il poate asigura copilului

Condiii socio-profesionale se refer la profesiunea parintilor i la msura n care acest lucru l

influeneaza pe copil

Condiiile socio-igenice vizeaz msura n care ritualurile zilnice de igien sunt respectate

Condiii socio-culturale care evoc atmosfera cultural in care copilul i dezvolt

personalitatea

Condiii socio-comunicative i socio-afective, carecuprind climatul afectiv in care traieste

copilul, cat i diversitatea relaiilor pe care le angajeaz cu cei din jur, susine autoarea mai sus
menionat.

Msura n care mediul social se constituie ntr-un factor determinant al devenirii umane este
probat i de existena asa ziilor copii slbatici izolai din varii motive de comunitatea uman. Au
existat astfel copii-leopard, babuin, panter, gazel, precum i copiii lup. Un astfel de caz celebru este
cel al fetielor botezate ulterior Amala i Kabala, descoperite in India la 9 octombrie 1921.

n momentul descoperirii acestora (avand varsta de 1 an i respectiv 8 ani i jumatate), ele

triau alturi de 3 lupi aduli i 2 pui, i aveau un comportament asemntor cu cel al familiei
adoptive.Mai exact, ele nu achiziionaser mersul biped, ci umblau pe coate i genunchi, aveau
calozitile groase pe podul palmelor, pe coate i pe genunchi. Lsau s le atarne limba i gafaiau,
lipiau lichidele, dezgropau mortciunile, se temeau de lumin. n timp ce ziua stteau mai mult
tolnite, noaptea se agitau, gemand i urland.

Cea mai mica dintre fetie a murit in acelai an in care a fost descoperit iar cealalt a trait
pan la varsta de 17 ani;in cei 8 ani petrecui in tovria animalelor, ea a ajuns s dobandeasc noi
comportamente:dupa 10 luni ntindea mana cand solicita ceva, dupa 16 luni se ridica in genunchi,
dar doar dupa 6 ani a achiziionat mersul biped. In ceea ce privete limbajul, la 17 ani vocabularul su
cuprindea 50 de cuvinte.

Un caz asemnator s-a petrecut tot in India unde s-a descoperit un copil de aproximativ 9 ani
crescut in compania animalelor, care dobandise i el, la fel c i in cazul mai sus menionat, un
comportament tipic animal:mersul in patru labe, reacia negativ in faa luminii, lipsa limbajului. Dei
specialitii au incercat timp de 14 ani sa-l umanizeze, acest lucru a fost practic imposibil.

Exemplele acestea(dar i altele care nu sunt expuse aici)vin toate in sprijinul ideii c n lips unui
mediu specific uman, nici atributele specifice ale umanitatii nu pot fi dobandite.

Un argument interesant favorabil importanei mediului social se refer la structura i modul

de organizare a proceselor psihologice, care sunt dependente de tipul de organizare social din care
individul face parte.

Astfel, M.Mead(Papalia, 1986)arat c in insula Samoa rolurile sociale sunt inversate:femeile

catiga hrana, in timp ce barbaii se ocupa de sevituile casnice. n aceste condiii femeile dobandesc
acolo trsturi psihologice comparabile cu cele ale brbailor din tipul nostru de civilizaie. Asistam in
acest caz la o hiperdezvoltare a agresivitii feminine, ceea ce demonstreaza c mediul este
responsabil de acest fapt, sic a ne insusim(sub influenta lui)inca din copilarie anumite roluri sociale
pe care ni le mentinem apoi pe parcursul vietii.

Discutand despre mediu trebuie subliniat c influenele care se exercita asupra individului
sunt cu atat mai pregnante cu cat se manifest la o varst mai fraged. Perioada de maxim
influen din acest punct de vedere este cuprins intre 2 i 8 ani.

Studiile asupra deprivarii senzoriale (la om i animal) confirm i ele importana factorului pus
in discuie.

Astfel inc din 1949 au existat studii (reconfirmate in 1968 precum i ulterior) susin c in
condiii de internare pe perioade mai lungi in spital, copiii prezentau o apatie generala i o anumit
intarziere in dezvoltare (caracteristici cunoscute sub denumirea de hospitalism), datorate lipsei de
stimulare care ar trebui s vina din partea mediului. (stimulri importante sunt cele care vizeaz sfera
afectivitaii , varietatea cromatic, etc.)

Deprivarea senzorial influeneaz negativ nu doar fiinele umane, ci i pe animale. De

exemplu deprivarea senzorial total, temporar la pisic (pleoape cusute) degenerescene
nervoase ireversibile in urma crora pisicile rman oarbe (pentru vedere perioada in care influena
mediului este maxim, deci perioada critic se situeaza n a treia saptaman i a treia luna.)
 Intr-un alt exemplu care demonstreaz importana stimulrilor precoce se constituie
experienele realizate de Rosenzweig asupra mediului imbogit i a mediului srcit al obolanilor.
Se pare c diferenele individuale ntre sobolani n privina capacitii de a rezolva probleme se
datoreaz in mare masur influenelor mediului. Astfel, intre cei crescui intre 4 i 10 saptamani
intr-un mediu srcit (cuca mic, un singur biberon pentru 3 obolani) i cei crescui intr-un mediu
imbogait ( tot intre 4 i 10 sptmani, cuca mare, diferite obiecte schimbate zilnic, cum a fi o
scari, o roata, hran i ap), s-au constatat diferene semnificative: obolanii din a doua categorie
faa de cei din prima prezentau un cortex cerebral mai greu i mai dens, celulele gliale erau mai
numeroase, iar activitatea enzimelor era mai mare.

In acest cadru de discuie trebuie subliniat c in ceea ce priveste fiina uman, foarte
importanta este msura in care ea rezoneaz cu factorii de mediu, cci un factor de mediu indiferent
omului este nesemnificativ in privina dezvoltrii ( de exemplu un coninut didactic inaccesibil
elevului va fi un factor complet inert in privinta dezvoltrii sale cognitive).

In concluzie se poate afirma c mediul este principalul factor ce stimuleaz potenialul oferit
de ereditate, el poate acorda o ans dezvoltrii, cu condiia s nu fie unul ostil, ci unul favorabil.

4. Educaia - factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale

Se considera c scopul educaiei are ca produs final fiina uman autonom n raport cu
propriul su destin i propria sa personalitate, dei aa cum afirma Debesse educaia nu-l creeaz
pe om, ea il ajuta s se creeze( cit. C. Cucos, 1998).

Cu alte cuvinte - aa cum a reieit din cele expuse anterior - dei extrem de important in
devenirea fiinei umane, educaia nu este totui singurul factor determinant in acest sens.

Una dintre numeroasele definiii ale educaiei precizeaz c aceasta este activitatea
sistematic pe care adulii o desfaoar asupra copiilor i adolescenilor, din dorina de a-i pregti
pentru via, intr-un mediu determinat (Planchard, 1976).

Potenialul ereditar al fiecrui individ nu favorizeaz in mod egal toate componentele

personalitii, i tocmai aici intervine pregnant rolul educaiei : acela de a aciona asupra tuturor
acestor componente, asigurand un echilibru optim intre ele.
Conceptele de educaie formal, nonformal i informal

In realizarea educaiei , nvmantului i revine un rol de seam, dar el nu este singurul factor
in realizarea acestui deziderat; prin urmare s-a impus ideea conform creia, pe lang acest tip de
educaie oferit de sistemele instituionalizate, exist i alte tipuri de educaie care amprenteaz
individul intr-o manier tot atat de important ca i primul tip .

Se contureaza astfel trei tipuri de educaie :

Educaia formal: se refer la acel tip de educaie primit n coal, deci

intr-un sistem instituionalizat, structurat ierarhic i cronologic.
Educaia informal: in acest caz individul dobandete educaia in mod
independent, prin experiena de via, prin participarea la viaa cultural
(citit, etc.). Acest proces se extinde pe durata ntregii viei a omului.
Educaia nonformal: se dobandete in afara instituiilor de invmant,
prin influena mediului familial, al anturajului, etc., i vizeaza atat copiii
cat i adulii.
Educaia formal are drept obiectiv formarea persoanei n urma unei activiti extinse pe
durata 10-20 de ani. De fapt, aa cum se precizeaza in Psihopedagogia pentru examene de
definitivare i grade didactice elaborat sub coordonarea lui C. Cucos, 1998, educaia formal
reprezint mai mult o introducere in sfera culturii i a pregtirii iniiale pentru educaia permanent
ce se va extinde pe durata intregii viei.

O trstur deloc de neglijat a educaiei formale o constituie evaluarea realizat in diferite

moduri, evaluare menita n cele din urm s faciliteze succesul colar. Specificul evalurii in cadrul
educaiei formale const n faptul c aceasta se realizeaz doar in cadrul instituiei, lucru care nu se
mai produce in cazul celorlalte tipuri de educaie, cand evaluarea cade exclusiv n sarcina individului
nsui, prin confirmarea sau dezminirea aciunilor sale tocmai de realitatea nconjurtoare.

educaia informala exprima c racterul spontan al acestui tip de educatie, ea cuprinzand

intreaga achizitie autonoma a persoanei, dobandita intamplator. Ea este facilitata nu numai
de cultura livresca, ci i -mai ales in ultimul timp- de invazia mare a c nalelor TV, a
internetului, CD-uri, DVD-uri, etc. Una dintre marile c racteristici ale acestei educatii este
discontinuitatea sa, ceea ce explica faptul c educaia informala nu poate contitui temeiul
fundamental al educaiei , cu atat mai mult cu c t lumea care se contureaza tot mai
pregnant este una preponderent vizuala, electronica, i in mai mica masura literara.
Valorificate ins judicious, elementele acestei culturi pot contribui intr-o masura insemnata
la completarea culturii i experientei elevilor.
 educaia nonformala se refera, as cum am mai precizat anterior la educaia extrascolara, i
are anumite c racteristici cum ar fi: flexibilitatea, varietatea, implicarea mai profunda in
acest demers a insesi persoanelor educate.

4.Stadiile dezvoltarii psihice dintr-o perspectiva generala

Dintr-o perspectiva generala, principalele perioade ale dezvoltarii psihice sunt urmatoarele:

0-1 an, perioada noului nascut

1-3 ani,perioada anteprescolara

3-7 ani, perioada prescolara

7-11 ani,perioada scolara mica

11-15 ani, perioada pubertatii

15-19 ani perioada adolescentei

Desigur aceste limite de varsta sunt flexibile si orientative, intrucat se stie ca ritmurile de
dezvoltare difera de la un copil la altul.

6.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Piaget

0-2 ani stadiul senzorio-motor

2-7 ani perioada preoperationala

7-11 ani perioada operatiilor concrete

11-maturitate, perioada operatiilor formale

 Prima perioada se caracterizeaza prin aceea ca acum copilul isi organizeaza si
interpreteaza informatiile primite prin intermediul organelor de simt, isi dezvolta
coordonarea motrica, propria schema corporala. Tot acum apare si perceptia constantei
obiectului.

Cea de-a doua perioada este o perioada in care se dezvolta limbajul, si-n plus copilului nu
ii sunt accessibile doua principii:principiul conservarii mateiei si principiul reversibilitatii.

Perioada a treia demonstreaza ca gandirea copilului este acum destul de asemanatoare

cu cea a adultului, doar ca el nu intelege notiunile pur abstracte;acestea, pentru a putea fi
intelese pas cu pas trebuie a fi aportate la concret.

In a patra perioada tanarul poate manevra logica abstracta, poate intelege diferite teoii
stiintifice, abstractiunile in genere.

7.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva morala a lui Kohlberg

Kohlberg a stabilit existenta urmatoarelor stadii ale dezvoltarii psihice, folosind drept
criteriu al stadializarii dezvoltarea morala:

4-10 ani nivelul premoral, in care copilul respecta regula morala din doua motive
in principal:teama de pedeapsa sau dorinta de a obtine simpatia cuiva.

10-13 ani nivelul moralitatii conventionale:unele pesoane raman intreaga viata

cantonate in acest stadiu, in care regula morala se respecta pentru ca pur si
simpluasa e frumos, asa se cuvine, asa se face,etc, fara a se mai
trece regula morala prin filtrul judecatii personale.

13- pana la sfarsitul vietii ( acest stadiu poate sa nu fie atins niciodata ), nivelul
autonomiei morale in care exista doua substadii:primul in care omul tece printr-
un filtru personal regula morala, si o respecta in masura in care crede ca asa este
mai bine , mai corect si mai democratic pentru sine si pentru ceilalti. Al doilea
substadiu este cxel in care individul isi alcatuieste propriul sau cod de reguli
morale, din care unele pot chiuar intra in contradicti cu regulile moale unanim
acceptate de catre societate, dar fara a fi totusi imorale.

8.Descrierea generala a pubertatii si a adolescentei

Perioada pubertatii, numita si varsta ingrata, are in opinia lui Rose Vincent urmatoarele
caracteristici:
 -preocuparea pentru conformism

-interesul pentru probleme sexuale

-revolta fata de valorile adultilor

-placerea secretului

Adolescenta, intre alte caracteristici, le are si pe urmatoarele:

-este o varsta a contestatiei

-apar false conflicte de detaliu cu cei din lumea adultilor

-nonconformismul adolescentului ia nastere din conformismul gupului

8.Exigente educative pentru perioada pubertatii si a adolescentei:

-educatia trebuie sa se realizeze intre tutela excesiva si indiferenta. Controlul

trebuie sa fie discret , dar consecvent

-trebuie ca meeu sa existe disponibilatea de a discuta cu adolescentul

-situatiile conflictuale trebuie rezolvate cu calm

-mijloacele de disciplinare trebuie utilizate cu suplete

-tanarul sa simta intotdeauna caldura afectiva

-autoitatea adultului sa fie nealterata

-initierea de activitati comune cu adolescentul

Rezumatul acestei sectiuni:

In evolutia fiintei umane exista o multitudine de factori ce-si pun amprenta

asupra ei, factori ce pot fi grupati in trei mari categorii:ereditate, mediu si
educatie

In dezvoltarea fiintei umane pot fi stabilite cateva perioade, avand in vedere

anumite criterii(ex.:cognitiv, moral)
 Perioadele pubertatii si a adolescentei sunt grupele de varsta caora li se
adreseaza cu precadere cadrul didactic, si care prin importanta lor se
constituie in etape de maxima impotanta in personalitatea viitorului adult.

Intrebari de autoevaluare:
1. Definiti
ereditatea.........................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................

2. Definiti
mediul..............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................

3. Stabiliti rolul lor in dezvoltarea

ontogenetica....................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................

4. Care este clasificarea propusa de Piaget in domeniul stadiilor dezvoltarii

psihice?............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................

5. Dar cea a lui

Kohlberg?.........................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................

6. Prezentati asemanari si deosebiri intre cele doua paradigme, cea piagetiana si cea
kohlbergiana in dezvoltarea
omului..............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
 Sarcini de lucru
Organizati-va in doua grupuri, primul constituit din membri care s aduca argumente etice
favorabile clonarii, cel de al doilea care s aduca argumente care s demonstreze c in c zul
clonarii etica este incalcata. Confruntati-va parerile.
Comentati urmatoarele afirmatii:
o Nu e totuna sa-ti plamadesti trupul sau mintea pe inaltimi sau intr-o vagauna.
o A educa inseamna a instrui.
o Un suflet de copil poate fi ridat de toate erorile de educaie ale unui batran.
o A educa inseamna a dresa.
Evidentiati actiunea educaiei asupra celorlalti factori ai dezvoltarii.

SISTEMUL DE PERSONALITATE

Cuprins:
1. Personalitatea, delimitari conceptuale;tipologia lui Kretschmer

2. Scoala psihometrica a lui Eysenck

3. Scoala psihometrica a lui Freud

4. Scoala umanista a lui Rogers

5. Dimensiuni ale personalitatii: temperament, character, aptitudini

6. Personalitatea profesorului

7. Rolul expectantelor in dezvoltarea personalitatii

Introducere:

De-a lungul evolutiei psihologiei, personalitatea a fost un domeniu ce a atras atentia

specialistilor, dat fiind importanta cunoasterii ei in contextual complex al intelegeii finite
umane.Acest capitol evidentiaza cateva teorii ale personalitatii cu eprezentantii sai cei mai
importanti;de asemenea sunt abordate dimensiunile personalitatii, aspect ce tin de
aptitudinea didactica, dar si de importanta asteptarilor positive(realiste)ale profesorilor
asupra colectivitatii de elevi.

Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme

psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau
characteristic(Allport).Personalitatea este cea care ne individualizeaza , care ne
deosebeste de toti ceilalti.

Dorinta de a explica si a intelege corelatiile dintre aspectele fizice ale persoanei si

caracteristicile sale psihologice a dus la aparitia unor tipologii constitutionale, dintre
care cea mai cunoscuta este cea a lui Kretschmer. Din punctual sau de vedere exista
urmatoarele tipuri:

Tipul picnic-statura mijlocie, maini si picioare scurte, abdomen si torace bine

dwezvoltate. Ca trasaturi psihice asociate se constata voiciune, optimism, bonomie,
tendinta spre superficialitate, opportunism.

Tipul astenic- este msi degraba inalt si subtire, maini si picioare lungi si subtiri,
musculature firava.Ca trasaturi psihice intalnim sensibilitate, tendinta spre
abstractizare, interiorizare, simt al onoarei, sensibilitate.

Tipul atletic-are o dezvoltare fizica si psihica echilibrata

Azi este evident ca toate acestea sunt simplificari deoarece fiinta umana este prea
complexa pentru a putea fi cuprinsa intre aceste limite exacte si oarecum
reductioniste.

Perspectivele asupra personalitatii au fost diferite in timp;dintre aceste ne-am oprit

aici asupra urmatoarelor:

Scoala psihometrica a lui Eysenck:din punctual sau de vedere, personalitatea are

doua dimensiuni:introversiunea/extroversiunea, si stabilitatea/instabilitatea.

Trasaturile introvertitului sunt urmatoarele:este tentat a se inchide in sine,

contemplative, tendinte de izolare sociala, romantic, fin , imaginative, timid.

Extravertitul pe de alta parte este orientat spre lumea exterioara, deschis,

comunicativ, usor adaptabil, evita singuratatea, cauta initiative, optimist, neatent.
Modelul de personalitate al lui Eysenck cuprinde:
 Temperamentul SANGUIN, care este extravertit si stabil

Temperamentul COLERIC, care este extravertit si instabil

Temperamentul MELANCOLIC, care este introvertit si instabil

Temperamentul FLEGMATIC, care este introvertit si stabil

Fiecare dintre aceste tipuri are anumite caracteristici:

SANGUINICUL este sociabil, energic, flecar, lipsit de griji, sensibil, autoritar

COLERICUL este active, impulsive, schimbator, agresiv, vioi, foarte sensibil

MELANCOLOCUL este capricios, nelinistit, sobru, pesimist, rezervat, nesociabil, tacut, visator

FLEGMATICUL este calm, echilibrat, sigur,controlat, pasnic, grijuliu, pasiv

Toate aceste trasaturi enuntate reprezinta trasaturi de personalitate ale finite umane.

Scoala psihanalitica a lui Freud.Freud este cel care sustine ca psihicul este alcatuit din trei
instante: Constient

Subconstient

Inconstient

Mintea omului este asemanata cu un iceberg, din care partea vizibila este similara
constientului, in timp ce partea ce nu se vede (deci cea mai mare parte a icebergului)este
similara inconstientului. Deci, partea vizibila este cea controlabila, in timp ce inconstientul
scapa controlului nostrum, fiind o zona a psihicului in care sunt ascunse conflictele si
traumele acumulate ; Freud considera ca in mare parte comportamentul nostrum este
determinat de inconstient. Pe langa acestea, mai exista o sfera a psihicului numita
subconstient, care adaposteste ganduri si amintiri ce sunt temporar uitate , dar care, dupa
caz, pot fi reactualizate.

Pe langa studiul psihicului, Freu s-a ocupat si de studiul personalitatii, care in viziunea lui
cuprinde componentele: Sinele

Eul

Supraeul

Sinele este prima instanta care se dezvolta, si este dominat de principiul placerii, fiind egoist
si urmarind satisfacerea placerii si a impulsurilor.Pe masura ce inainteaza in varsta , si odata
cu interactiunile sociale, cu educatia, individual incepe sa dobandeasca eul, care este
dominat de principiul realitatii.Acesta incearca sa satisfaca solicitarile sinelui, dar intr-o
maniera rezonabila, dezirabila in raport cu regulile sociale.In fine, ultima instant care apare
este supraeul, care propune standardele pe care individual doreste sa le atinga;supraeul
cuprinde toate responsabilitatile si indatoririle subiectului uman. Si aceasta instant trebuie
sa fie controlata de catre eu, pentru ca nici exagerarile supraeului nu sunt dezirabile.

In concluzie, o personalitate echilibrata trebuie sa aiba un eu puternic.

Eul, pentru a-si indeplini sarcinile, trebuie sa puna in functie niste mecanisme de aparare
care ii permit sa se protejeze de exagerarile inspre care tind celelalte doua instante. Iata
cateva exemple in acest sens:

Proiectia-presupune a ne proiecta propriile noastre idei sau stari neplacute asupra

altei persoane

Refularea-sau reprimarea unei experiente , de exemplu pentru ca este prea penibila,

rusinoasa, stanjenitoare pentru a o avea mereu in sfera constiintei

Rationalizarea-presupune gasirea de scuze in proprii nostril ochi pentru o fapta deloc

onorabila comisa de catre noi

Teoria umanista a personalitatii il are drept reprezentant pe Carl Rogers, si isi centreaza
esenta pe ideeasineluicare poate fi unul real sau unul ideal. Sinele se refera la acea
latura a fiintei umane care o defineste asa cum este ea in mod efectiv,, in timp ce sinele ideal
se refera la persoana asa cum si-ar dori ea sa fie. Este evident ca pentru o personalitate
echilibrata si armonioasa discrepanta dintre cele doua tipuri de sine ar trebui sa fie cat mai
mica.Dupa Rogers, dezvoltarea unei personalitai armonioase presupune acordarea de catre
cineva apropiat(de obicei parinti), a unei pretuiri neconditionate. In masura in care ii este
acordata aceasta pretuire, persoana se simte apreciata si iubita indifferent de calitatile si
defectele sale. Ea elibereaza individual de necesitatea de a cauta mereu aprobare sociala la
cei din jur, si de a-si explora aptitudinile si talentele.In cazul in care aceasta pretuire nu este
acordata, iar iubirea este conditionata(de ex.de note bune obtinute la scoala, sau de un
comportament frumos), copilul primeste mesajul ca si-ar dori un copil ideal. Acest copil
creste incercand sa intre in modelul pe car parintii il preconizeaza pentru el, neglijandu-si
propria fiinta intima. Ulterior aceste persoane tind sa aiba standard foarte ridicate, chiar
uneori nerealiste, distanta dintre sinele real sic el ideal fiind foarte mare.

Una dintre componentele personalitatii este TEMPERAMENTUL.Acesta este latura

dinamico-energetica a personalitatii, si poate fi studiat din mai multe perspective:

Din perspectiva lui Pavlov, sistemul nervos are urmatoarele caracteristici:

Forta
 Echilibru

Mobilitate

Forta se exprima in rezistenta la solicitari a sistemului nervos

Echilibrul se exprima in raportul existent intre excitatie si inhibitie

Mobilitatea este dependenta de viteza cu care se consuma si regenereaza substantele

constitutive ale neuronului(se constata de exemplu in diferite aspect exterioare, observabile,
cum ar fi modificarea unei deprinderi).

In functie de cum se combina aceste trei insusiri intre ele, rezulta urmatoarele tipuri:

Sanguinicul-puternic, echilibrat, mobil

Flegmaticul-puternic, echilibrat, inert

Colericul-puternic, neechilibrat, mobil

Melancolicul-hipoton(are un tonus scazut)

Din punctual de vedere al lui Eysenck , temperamentele sunt tot acestea patru expuse
anterior, cu caracteristicile mentionate la paragraful referitor la paradigme ale
personalitatii(perspectiva lui Eysenck).

O alta perspectiva este cea a lui Le Senne, care stabileste existenta a opt tipuri
temperamentale, in functie de urmatoarele criterii:

Emotivitate

Activitate

Rasunet(Ecou)

In functie de acesti factori omul poate fi:Emotiv(E) sau Nonemotiv(nE)

Activ(A) sau Inactiv(nA)

Primar(P), -care are terndinta de a trai puternic prezentul, implica extroversiunea-,sau

Secundar(S)-care are tendinta de a ramane sub influenta impresiilor trecute, implica
introversiunea-

Cele opt tipuri temperamentale pe care le stabileste Le Senne sunt:

-Pasionat(EAS)

-Coleric(EAP)

-Sentimental(EnAS)
-Nervos(EnAP)

-Flegmatic(nEAS)

-Sanguinic(nEAP)

-Apatic(nEnAS)

-Amorf(nEnAP)

O alta component a personalitatii sunt aptitudinile.Acestea se definesc ca fiind

insusiri ale persoanei, care in ansamblul lor explica diferentele constatate intre
oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si
deprinderi(A.Cosmovici)

Clasificarea aptitudinilor:

A. Dupa natura proceselor psihice implicate:

Aptitudini senzoriale(ex.acuitate vizuala, auditiva, etc)

Aptitudini psihomotorii(ex.dexteritate manuala)

Aptitudini intelectuale(ex.aptitudinea spre matematica)

Aptitudini fizice(ex.forta, viteza, indemanare)

B.Dupa gradul de specializare:

Aptitudini generale(ex.inteligenta)

Aptitudini special(ex.aptitudinile profesionale)

Din ansamblul acestor aptitudini ne vom referi in continuare la inteligenta, ca aptitudine

generala. In momentul de fata exista o multime de definitii ale inteligentei;in fapt, lumea
psihologica nu a reusit sa se puna de accord cu un punct de vedere unanim asupra acestei
probleme. Oricum, ea este capacitatea de a obtine alte noi capacitatati;de asemenea ea este
instrument al analizei, sintezei,abstractizarii, generalizarii, etc.

Dintre perspectivele asupra inteligentei ne vom referi la cea a lui Thorndike, Cattell,
Thurstone.

Thornidike considera ca exista urmatoarele tipuri de inteligenta:

-Abstracta-se refera la capacitatea de a folosi limbajul verbal si symbolic

-Pragmatica-vizeaza activitatile concrete de manipulare a obiectelor si instrumentelor

 Sociala-se refera la abilitatea de a ne descurca eficient in cadrul relatiilor sociale, in
acomodarea la ele.

Initial apare inteligenta pragmatica(copiii descompunand si recompunand diferite obiecte,

jucarii, etc si-o antreneaza),pe urma ajuge la cea conceptuala(abstracta), pentru ca apoi sa se
dezvolte inteligenta sociala.

Din punctul de vedere al lui Cattell, se poate distinge o inteligenta fluida si o inteligenta
cristalizata.

Astfel, inteligenta fluida raspunde mai degraba situatiilor noi, insolite, in timp ce inteligenta
cristalizata este aplicabila la situatiile tip ale mediului socio-cultural(I.Dragan)

Thorstone considera ca in spatele inteligentei generale stau opt factori, si anume:

Rationament inductiv

Rationament deductiv

Memorie

Aptitudine numerica

Rapiditatea perceptiei

Aptitudini spatiale

Intelegere verbala

Fluenta verbal

IQ VERSUS EQ(EQ=inteligenta emotionala)

Este foarte interesant c, dei au diplome echivalente ca valoare, unii se trsc n slujbe umile, n
timp ce alii fac salturi impresionante n drumul lor ctre succes.
Cum se explic faptul c unii care dovedeau n copilrie o inteligen vie i promiteau foarte mult, au
euat pn la urm n mediocritate, iar alii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reuit n
via?
De ce snt cupluri care se ceart i apoi se despart, i perechi care, dei se mai confrunt cu tensiuni,
nu se destram i chiar snt fericite?
Rspunsul la toate aceste ntrebri ine cont de faptul c noi "decidem i gndim sub influena
sentimentelor", dup cum ne sugereaz Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevrata msur a inteligenei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoional.
"Marea revoluie a anilor 2000 const n revana sentimentelor asupra inteligenei", ne asigur Daniel
Goleman n cartea sa celebr deja n Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence".
n prezent, cnd ne referim la inteligen, nelegem cel puin dou lucruri:
 intelectul (IQ) i
inteligena emoional (EQ).

"n mod tradiional, puterea creierului este dat de IQ, ns cu ct lumea devine mai complex,
inteligena emoional trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoan inteligent emoional este abilitat n patru domenii: identificarea emoiilor, nelegerea
emoiilor, reglarea emoiilor i folosirea emoiilor.
n viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligena emoional este format din cinci factori:
cunoaterea propriilor emoii, managementul emoiilor, motivare, recunoaterea emoiilor la alii
(empatie) i relaiile interpersonale.
Iat o comparaie ntre IQ i EQ.

Intelectul - IQ

ne ajut s facem socoteli;

ne ajut s procesm informaii;
se bazeaz pe logic;
ne ajut s rezolvm probleme;
ne ajut s reuim la coal;
n decursul vieii IQ-ul este relativ constant;

Inteligena emoional - EQ

ne ajut s ne nelegem pe noi nine i s ne motivm;

ne ajut s lum decizii (fr emoii nu poate fi luat nici o decizie);
ne ajut s comunicm i s ne nelegem mai bine cu ali oameni i s construim relaii
puternice, care dureaz;
ne ajut s ne transformm;
ne ajut s nvm din experien;
ne ajut s fim creativi;
ne ajut s reuim la locul de munc i n via.

Dezavantajele intelectului

funcioneaz bine doar cnd sntem calmi;

funcioneaz ncet, sau n orice caz mai ncet dect inteligena emoional; din aceast cauz
nu ne putem baza pe IQ atunci cnd ne aflm n situaii critice sau cnd trebuie s luam rapid
decizii;
este un predictor slab al succesului nostru n via; (ns un bun predictor al succesului nostru
n coala tradiional);
rmne relativ constant toata viaa.

Avantajele EQ

funcioneaz bine n orice situaie;

functioneaz rapid, sau n orice caz mai repede dect IQ-ul; din aceast cauz ne putem baza
pe EQ cnd ne aflm n situaii critice sau cnd trebuie s lum rapid decizii;
este un predictor puternic al succesului nostru n via;
poate crete, chiar foarte mult.

Bell Labs, Centrul de cercetare pentru nalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul
telecomunicaiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajaii care se dovediser
foarte eficieni. Rezultatul: cei mai valoroi cercettori nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau
 diplome dintre cele mai prestigioase. Erau ns persoane foarte echilibrate din punct de
vedere emoional, capabile s fac fa cu succes momentelor de criz.

Cercetarile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n via depinde 80% de inteligena
emoional i doar 20% de intelect.
n cazul liderilor, inteligena emoional contribuie cu pn la 90% la succes. Asta nu nseamn c
rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continu s fie important, dar nu cel mai important.
De altfel, viaa i experiena fiecrui individ arat c, spre deosebire de IQ, care nu se schimb mai
deloc dup adolescen, inteligena emoional este, n mare parte, nvat, i continu s se
dezvolte pe msur ce naintm n varst i nvm s cunoatem emoiile i sentimentele i s le
utilizam pozitiv.(dr.Cherechianu Aurel)

Caracterul este si el o componenta a personalitatii. Acestaconstituie profilul

psihomoral al individului, manifestat in consistenta relatiilor interpersonale si in
activitatea sa(I.Radu)

Exista asadar trasaturi pozitive, precum si trasaturi negative(de ex.cinstea,

corectitudinea, constiinciozitatea, modestia, altruismul/minciuna, aroganta,
lenea,rutina, linguseala.

Trasaturi negative de caracter frecvente la copil si corectarea lor:

Minciuna

Forme de manifestare:eludarea intentionata a adevarului. Piaget sustine ca pana

aproximativ in jurul varstei de 6 ani, copilul este de fapt un pseudomincinos, fiindca
in ceea ce-l priveste granite dintre real si imaginar este foarte sensibila.

Cauze: teama de pedeapsa, dorinta de a iesi in relief

Remedii:deprinderea inca de la varste mici cu exactitatea, dezvoltarea simtului

realului, iar la varste mai mari, constientizarea faptului ca respecatrea adevarului este
o chestiune de demnitate.

Capriciul

Forme de manifestare:Copilul capricios este un copil cu toane, mofturos,obisnuit sa I

se satisfaca toate gusturile.Odata refuzata o dorinta, copilul izbucneste in tipete,
cuvinte urate, etc

Cauze - :interne-o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil

- Externe-greseli educative din partea familiei, rasfatul si ingaduinta exagerata

 Remedii:nu se recurge la rugaminti, ci se adopta o atitudine fema , cerintele sa fie
statornice, indiferenta fata de manifestarile capricioase

Incapatanarea

Forme de manifestare:refuzul nejustificat de a indeplini anumite sarcini

Cauze:educatie excesiv de autoritara, rasfat exagerat, sau de asemenea poate fi lipsa

autoritatii si a supravegherii din partea parintilor

Remedii:ignorarea temporara dupa principiul observa totul, dar nu reactiona la

orice,amanarea indeplinirii sarcinilor pana in momentul in care situatia s-a mai
detensionat, la varste mici abaterea atentiei spre alte obiective.

Personalitatea profesorului

Referindu-ne la aceasta, e necesar a releva in ce consta aptitudinea didactica:

-calitati senzoriale:vaz, auz

-calitati ale aparatului locomotor

-calitati ale limbajului:exprimare clara, inteligibila

-atentie:concentrate, distributive

-calitati intelectuale:gandirea-flexibiltatea mentala

-rationament abstract

-capacitate de analiza si sinteza

-gandire creative

-calitati ale personalitatii:interes profesional crescut, sociabilitatea, moderare in reactii,

constiinciozitate si simtul datoriei, autoritate, calm, incredere in sine, simtul umorului

-capacitati psihopedagogice:capacitatea de a face materialul de ivatare accesibil, empatia,

creativitatea in munca psihopedagogica

Managementul efficient presupune:

1. O negociere inca de la inceputul colaborarii profesor-elev a sistemului de regului care

vor functiona in clasa(deci presupune implicarea si activarea elevilor)

2. Depinde si de imagine ape care elevii si-o formeaza despre profesorul efficient.

In urma cercetarilor s-a constatat ca elevii sunt interesati de urmatoarele probleme:

-Poate profesorul sa mentina ordinea?

-Stie profesorul sa rada?

-Ii intelege pe elevi?

Referitor la prima intrebare, s-a constatat ca de fapt elevii asteapta de la profesor tocmai
acest lucru, dar mentinerea acestei ordini sa nu se transforme intr-un regim prea aspru.De
asemenea, elevii asteapta ca profesorul sa inteleaga clasa ca intreg.

Controlul profesorului se bazeaza pe doua aspecte:

1. Pe putere-presupune coercitii-fizice

-psihologice

2. Pe autoritate-intruneste consensul celor aflati sub autoritatea sa

Pentru a realiza un control efficient, profesorul trebuie sa detina urmatoarele calitati:

a. Charisma-capacitatea de a atrage si a influenta oamenii prin propria personalitate

b. Ascendenta-obtinerea controlului asupra unei situatii prin simpka prezenta

c. Puterea intelectuala-puterea expertului

d. Resursele de putere-capacitatea de a organizare a elementelor unei activitati in clasa

In privinta rolului expectantelor in formarea personalitatii, in cele ce urmeaza, ne vom

referi la:

Autoeficienta, care inseamnacredinta cuiva de a putea indeplini o sarcina

specifica(Bandura).Aceasta presupune faptul ca in momentul in care persoana are
asteptari(expectatii) inalte fata de sine, exista multe sanse ca ele sa se indeplineasca ; in
masura in care aceste expectatii sunt negative, sansele ca ele sa se indeplineasca sunt de
asemenea mari.

Predictia ce se autoindeplineste se refera la situatia de interactiune dintre doua sau mai

multe persoane,in care asteptarile credibile din partea observatorului , vor suscita un anumit
comportament din partea actorului.Cu alte cuvinte, in masura in care un profesor are
asteptari scazute in ceea ce priveste nivelul unei clase(din multiple puncte de
vedere:comportamental, invatatura, etc), el transmite acest lucru chiar si indirect acest lucru
elevilor, astfel incat ,mai devreme sau mai tarziu ei ii vor confirma asteptarile, si vor intra in
modelul(negative)pe care profesorul l-a preconizat pentru ei.
 CREATIVITATEA;CULTIVAREA CREATIVITATII LA ELEVI

Cuprins:

1.Delimitari conceptuale

2. Etapele procesului creator

3. Factorii creativitatii

4. Cultivarea creativitatii la elevi

Introducere:

Dezvoltarea creativitatii este un domeniu intrat nu foarte demult in atentia psihologilor, cu

toate acestea studiul ei prinde actualmente tot mai mult teren, intrucat se constata ca
societatea actuala are din ce in ce mai multa nevoie nu doar de indivizi inteligenti si instruiti,
ci si de indivizi creative, capabili sa gaseasca solutii inedite si eficiente la problemele
complexe cu care lumea de azi se confrunta.

Creativitatea este o activitaste sau un proces care duce la un produs caracterizat

prin noutate sau originalitate, si valoare prin societate(I.Rosca)

Initial s-a considerat creativitatea ca fiind apanajul geniului, mai exact a geniului
nebun.Creativitatea presupunea deci in buna masura insanitatea psihica. Ulterior s-
a demonstrat ca in fapt creativitatea trebuie vazuta ca o scala pe care sunt situate
toate fiintele umane normal dezvoltate din punct de vedere intellectual;singura
diferenta este ca ele se situeaza la un nivel mai inalt au mai scazut pe aceasta scala.

In privinta fazelor procesului creator, acestea sunt patru:

Prepararea, care consta in adunarea de informatii referitoare la domeniul de intees

Incubatia, care este un moment predominant abisal, si care consta intr-o corelare a
informatiilor existente,
 Iluminarea,saufulguratia unei clipe incandescente, care sfideaza orice
legitate(A.Munteanu), este momentul in care ideea se naste. Numita si reactia
Evrika, ea poate fi descrisa stiintific, pretandu-se mai degraba descrierilor
literare.

Verificarea se refera la procesul de punere in aplicare a celor gandite, si implica in

mare masura efort volitiv.

Factorii creativitatii pot fi impartiti in mai multe categorii:

A) Factori psihologici pot fi impariti in mai multe categorii: Intelectuali

Nonintelectuali

Discutand despre factorii intelectuali, in primul rand facem referiri la gandire.Aceasta poate fi
convergenta sau divergenta.Cea convergenta este mai degraba o gandire algoritmica, ce merge
pe drumul cel mai scurt si mai uzual pentru rezolvarea unei probleme.

Gandirea divergenta presupune un mod nou, neuzual de rezolvare a problemelor.Factorii care

alcatuiesc gandirea divergenta sunt urmatorii:

Fluiditatea-capacitatea de a da un numar de raspunsuri cat mai mare la o anumita

problema

Flexibilitatea-capacitatea gandirii de a-si schimba prompt cursul gandirii daca este cazul

Originalitatea-capacitatea de a da raspunsuri noi si neuzuale la o problema

Elaborarea-punerea in practica a celor gandite;presupune effort volitiv

Sensibilitatea fata de probleme-capacitatea de a sesiza probleme acolo unde aparent ele

nu exista

Redefinirea- capacitatea de a folosi un obiect sau o parte a unui obiect in alt scop decat
cel pentru care a fost creat

In privinta raportului dintre inteligenta si creativitate specialistii sustin ca nu se poate discuta

despre creativitate in lipsa unei inteligente aflata macar la un nivel mediu.Dincolo de acest nivel
orice combinatie este posibila intre cei doi factori:un nivel inalt de inteligenta si o creativitate
medie, un nivel mediocre de inteligenta si o creativitate inalta, ambele inalte, ambele medii.

Cativa dintre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt urmatorii:

Motivatia(intrinseca este mai degraba favorabila creativitatii decat cea extrinseca;o importanta
mare au si celelalte tipuri de motivatii:cognitive, afectiva,pozitiva..Un alt factor este caracterul,
cel putin in ceea ce priveste tenacitatea , perseverenta de a pune in practica cele
gandite.Afectivitatea influenteaza si ea creativitatea, in ceea ce priveste latura sa care vizeaza
placerea de a crea, pasiunea pentru un domeniu.

B)Factori biologici :Ereditatea (se cunosc familii in care exista predispozitia

fructificata spre a crea intr-un anumit domeniu, cum ar fi familia Darwin,
familia Bach, etc);

Sexul(desi in momentul de fata marile creatii ale omenirii apartin

barbatilor intr-o mai mare masura decat femeilor , acest lucru este perfect explicabil prin
mentinerea secole de-a randul a femeilor intr-o situatie de ignoanta in ceea ce priveste
instructia;dupa cum am vazut inainte, unul dintre momentele creativitatii este cel al
prepararii, al adunarii de date, caci intamplarea nu ajuta decat o minte pregatitadupa
cum spunea Pasteur.Pe de alta parte testarile in zona potentialului creativ , nu au reliefat nici
o superioritate, nici a femeilor si nici al barbatilor in acest domeniu.

B) Factori sociali se refera la influenta familiei si a scolii asupa individului.(asupra

acestui punct se intra in detalii la punctul 4 al temei:Cultivarea creativitatii
la elevi)

Discutand despre cultivarea creativitatii la elevi, trebuie spus ca un mediu

familial permisiv are un rol pozitiv;

In privinta mediului scolar, acesta poate fi unul inhibitor(implica profesori hipercritici,

lipsiti de entuziasm, rigizi, indisponibili in afara orelor).Un alt tip de mediu este cel
stimulativ(aici se permite libera exprimare a ideilor, chiar contrare, se stimuleaza
munca independent, profesorii sunt disponibili si in afara orelor)

Factori ce blocheaza creativitatea in scoala:

1. Evaluarea-stiindu-se notat, cel mai adfesea elevul nu-si mai permite alte
abordari ale problemei decat cea uzuala, caci a incerca ceva nou implica si riscul de a
gresi, ori daca doreste o nota buna, elevul nu-si asuma acest risc.Se propune ca
atunci cand acest lucu este posibil, evaluarea sa fie amanita.

2. Recompensa-cel mai adesea este nota.In locul acesteia se propune gasirea si

oferirea unor sarcini-abil alese-in plus. Aceasta este valabila mai ales la elevi cu varsta
mai mica.(de ex in momentul in care elevii termina de executat o sarcina, doar celor
care sunt apreciati ca au lucrat mai creativ li se ofera noi material de completat,
combinat, ales, etc astfel incat atat ei cat si restul colectivului percep acest lucru ca
o valorizare a lor la care nu toata lumea a reusit sa acceada)

3. Competitia-in locul ei se propune cooperarea.

Idoli ai sistemului scolar sanctificati timp de secole(dupa A.Munteanu), si care inhiba

creativitatea:
-cultul elevului dupa care profesorul isi regleaza tempoul

-obsesia profesorului pentru programa

-elevul modeleste recitatorul fidel al manualului

-sanctificarea metodelor traditionale de invatamant

-supraestimarea notelor

-fetisizarea ratiunii si a memoriei in defavoarea imaginatiei si a dimensiunilor noncognitive

ale personalitatii

Una dintre metodele de stimulare a creativitatii, extrapolabila si la domeniul didactic, este

brainstormingul, sau metoda asaltului de idei.Acesta presupune doua principii:

1. Amanarea judecatii

2. Cantitatea creste calitatea

Si patru reguli:

1. Suspendarea oricarui criticism

2. Manifestarea impetuoasa a imaginatiei

3. Stimularea unui debit ideativ mai mare

4. Preluarea ideilor emise de altii, si fructuficarea lor prin ajustari

Comunicarea
Cuprins:

1. Delimitari conceptuale:comunicare nonverbala/comunicare verbala

2. Indici ai comunicarii nonverbale

3. Comunicarea verbala:

3.a) Principalele caracteristici ale comunicarii defectuoase

3.b) Principiile de baza ale unei bune comunicari

Introducere:

Lipsa comunicarii este o tar a perioadei actuale, accentuandu-se parca mai mult ca
oricand datorita a ceea ce numimvitezaacestor timpuri.Lipsa comunicarii, sau
deficientele ei amprenteaza atat relatia perinte copil, cat sip e cea profesor elev.

Tocmai de aceea sunt abordate cateva dintre aspectele considerate mai interesante
si mai relevante ale problematicii comunicarii.

-Toti ne formam o imagine despre propria persoana

-In actiunile noastre ne bazam pe aceasta imagine

-Uneori imaginea de sine nu coincide cu realitatea

-Atunci cand exista o mare discepanta intre imaginea de sine si realitate,

comunicarea are de suferit

Indicii comunicarii nonverbale sunt urmatorii:

Contactul visual

Expresia faciala

Pozitia

Gesturile
 Proximitatea

Imbracamintea

In privinta comunicarii verbale,un aspect de care trebuie tinut cont se refera

la principalele caracteristici ale comunicarii defectuoase. Acestea ar putea fi
urmatoarele:

-Atacul la persoana-in acest caz, persoana care are dificultati de comunicare, are
tendinta de a condamna interlocutorul in ansamblu, ca persoana, in loc sa se
centreze exclusive pe comportamentul care a deranjat-o

-Apararea-persoana are tendinta de a se apara in mod global, in loc sa-si explice

comportamentul care a avut reverberatii negative in cealalta persoana

-Infailibilitatea-persoana are tendinta de a considera ca dreptatea este exclusive de

partea sa, partenerul de discutie neavand catusi de putin dreptate

-Sentimentul nedreptatii-acest indice se refera la faptul ca persoana se simte in mod

necesar o victim in raport cu celalalt

-Deziluzia-discutia nu are rost, pentru ca celalalt oricum nu ne intelege

-Agresivitatea-persoana face totul pentru a-si rani interlocutorul, pentru a-l umili

-Retragerea in sine-fiind caracterizati de acest indice, refuzam oice comunicare cu

interlocutorul,m orice explicatie, orice dialog

Intre principiile de baza ale unei bune comunicari, am selectat aici

umatoarele:

Principii legate de ascultare:

-Dezarmarea se refera la faptul ca in momentul in care discutia risca sa degenereze in

conflict, sa ne antrenam abilitatea de transmite direct sau indirect faptul ca ii intelegem furia
sau frustrarea interlocutorului, dar ca in aceasta situatie am reactionat astfel
deoarece(explicand aici eact mobilurule comportamentului nostru)

-Empatia:presupune parcurgerea a trei pasi:

A-l asculta pe celalalt cu atentie

A-I repeta pe scurt ceea ce am inteles

 A-I cere precizari sau informatii in plus cu privire la subiectul pus in discutie

Principii legate de exprimare:

-Flexibilitatea:se refera la faptul ca perceptia noastra asupra evenimentelor nu este

infailibila, si ca probabil si interlocutorul isi are partea sa de dreptate

-Centrarea-presupune capacitatea persoanei de a se focalize exclusive pe comportamentul

care ne-a deranjat la interlocutor, si a nu aluneca in reprosuri colaterale

-Aprecierea:se refera la faptul ca, in masura in care reusim sa transmitem interlocutorului ca

in ansamblu il apreciem ca persoana, ca il respectam , dar ca de asta data un anumit
comportament al sau ne-a deranjat, este mai putin probabil ca situatia sa degenereze in
conflict.

Aspecte motivationale ale invatarii in scoala

Cuprins:

1. Motivatia: definire, structura, forme

2. Legea Yerkes-Dodson

3. Frustrarea si mecanisme de aparare in fata frustrarii

Introducere:

Cunoasterea structurilor motivationale care determina cea mai dezirabila conduita a

elevului(atat in planul scolar cat si extrascolar), este necesara in intregul proces
didactic.Astfel, aflarea unui optimum motivational, adica a unui echilibru optim intre
performanta elevului si nivelul motivatiei sale, cere in primul rand cunoasterea temeinica a
elevului cu toate particularitatile sale de varsta.

Motivatia cuprind ansamblul factorilor care declanseaza si sustin activitatea.

Structura sa este alcatuita din urmatoarele:

-trebuinte

-motive

-interese

-convingeri
 -idealuri

In privinta trebuintelor Maslow a alcatuit o piramida a acestora, situand la baza sa trebuinte

fiziologice(foame, sete, sex, odihna),apoi umeaza trebuinte de securitate, dragoste si afiliere,
de stima si statut ,de cunoastere, estetice si de autorealizare.Pe masura ce o trebuinta de la
baza se realizeaza, omul poate sa acorde atentie realizarii urmatoarei trebuinte.Este evident
de exemplu ca, in lipsa satisfacerii trebuintelor de securitate(in conditii dramatice, de razboi
de pilda) ,omul nu este interesat de trebuintele estetice, ci mult mai curand de a-si pastra
viata, de a o continua in circumstante sigure, ferite de primejdii.

Formele motivatiei sunt:

Pozitiva si negativa

De exemplu un elev invata din placer(si este motivat deci pozitiv), sau din teama de a nu fi
pedepsit, de a nu ramane coregent (si deci e motivat negativ)

Cognitiva si afectiva

De exemplu un elev invata din dorinta de a sti ori din dorinta de a obtine simpatia cuiva drag

Intrinseca si extrinseca

De exemplu elevul invata pentru ca el doreste astfel, dorinta este a sa si o face din pasiune,
in timp ce fiind motivat extrinsic, el invata pentru o nota buna, pentru o bursa, etc

Legea Yerkes Dodson se refera la raportul dintre motivatie si performanta.

Mai exact , in cazul unei motivatii slabe, performanta este pe masura.Daca persoana este
supramotivata, performanta este afectata in mod negative, pentru ca, aflata sub stress,
persoana va fi inhibata, iar performantele sale nu vor fi pe masura capacitatilor sale.

De aceea este de dorit ca persoana sa fie bine(si nu supra)motivate, pentru ca eficienta sa sa

fie reala.

Frustrarea este pe de o parte imiedicarea unei persoane sa-si realizeze un

drept sau o dorinta, iar pe de alta parte este starea psihica ce rezulta din acest blocaj.

In fata frustrarii oamenii pun in functie diverse mecanisme de aparare, cum ar fi:

-eliminarea barierei:de exemplu un elev are de dat un examen foarte important, dar se isca o
furtuna foarte puternica.Eliminand bariera, elevul va lua un taxi, sau va gasi o alta modalitate
de a solutiona aceasta situatie
-ocolirea barierei:ex.unul dintre elevi se simte persecutat la scoala din cauza ca acesta a
dezvoltat o antipatie nestavilita fata de el. Deci, fiindca nu poate elimina bariera, o va ocoli, de
exemplu transferandu-se la o alta scoala.

-reactii compensatorii: 1.Substituirea motivului:un liceean se indragosteste de o colega a sa,

dar intrucat aceasta va allege un alt baiat, cel dintai isi va intensifica si reorinta eforturile in
alta directive, inspre invatatura, sport, etc

2. substituirea obiectului reactiei:un functionar este certat la serviciu

de catre seful sau, dar neputand riposta isi va revarsa furia acasa, asupra sotiei.

-reactii de aparare a eului: 1.refularea sau reprimarea unor amintiri care sunt prea penibile
pentru a putea fi pastrate in sfera constiintei

2.compensarea prin fantezie:un elev mentinut la nivelul marginal

al clasei de catre colegii sai din diverse motive, poate sa compenseze acest neajuns prin visare,
prin imaginarea a diferite ipostaze avantajoase pentru el, si al caror protagosnist principal
este.

3.identificarea:un individ care si-a dorit o viata intreaga sa devina

medic, de exemplu, si din anumite motive nu a reusit acest lucru, poate depune toate
eforturile pentru ca fiul sau fiica sa sa devina ceea ce n-a reusit, identificandu-se astfel cu
el(ea).

4.rationalizarea:un evreu in timpul celui de-al doilea razboi mondial

isi denunta fratele pentru ca acesta din urma complota impotriva Statului Major al SS-
ului.Motivul pe care primul il invoca era respectarea legalitatii si a regulamentelor;in fapt intre
ei exista o veche rivalitate si gelozie inca din copilarie.

Notiuni de consiliere psiho-pedagogica

Cuprins:

1. Delimitari conceptuale

2. Caracteristicile consilierului si ale consilierii

 3. Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne

4. Perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii

5. Jurnalul starilor sufletesti

Introducere:

Profesorul diriginte indeplineste adesea, pe langa celelalte roluri asumate in institutia de

invatamant, sip e cel de consilier. In acest scop, acest capitol-ce nu se doreste a fi exhaustiv-,
prezinta o introducere in acest domeniu, subliniind ca rolul cadrului didactic este si Acela de
a contribui la dezvoltarea personala a elevului, de a sensibiliza specialistul (psiholog cel mai
adesea)atunci cand exista o situatie de criza care depaseste atributiile sale.

Consilierea este o interactiune intre doua sau mai multe persoane.

Ea presupune in mod necesar: - existenta unui consilier si a unui client

- un anumit timp si spatiu acordat consilierii

-un set de tehnici, metode de consiliere, abilitati si

atitudini pentru atingerea rezultatului dorit

Beneficiile clientului in urma consilierii sunt:

Autocunoastere, acceptare si dezvoltare personala

Sesizarea si rezolvarea problemelor cu care se confrunta clientul

Imbunatatirea relatiilor sale cu ceilalti

Eliminarea situatiilor de criza

Caracteristicile consilierului

Pozitive:

rabdare, ascultare activa, comunicare eficienta, empatie, respect, acceptare neconditionata,

toleranta, caldura, confidentialitate

Negative:

Tendinte de dominare, tendinte de superioritate sau de inferioritate fata de consiliat,

precum si reversul fiecareia dintre caracteristicile positive mai sus mentionate
 Ce presupune consilierea?

A. Preventia-este elemental de baza al consilierii;se pot preveni obiceiuri

legate de fumat, droguri, consumul de alcool, insucces scolar, etc

B. Dezvoltare personala-presupune insusirea de tehnici de

autocunoastere, invatare eficienta, comunicare, eliminarea unor complexe, prospectarea
viitorului

C. Interventia in situatii de criza-presupune interventia unei persoane

specializate in situatii cum ar fi:stress accentuat, depresie, tentative de sinucudere, situatii
post traumatice

Din multitudinea paradigmelor referitoare la consiliere am ales spre ilustrare

doua, si anume: Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne, si perspectiva
cognitivista a lui Beck asupra consilierii.

Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne:

Conceptia lui Berne in acest domeniu se poate rezuma la urmatoarele:

Stari ale egoului

Regulile tranzactiilor

Scenariul de viata

Cu alte cuvinte, Berne considea ca fiecare persoana include in fiinta sa trei tipuri de ego: ego
de copil, ego de adult si ego de parinte.

-Egoul de copil implica anumite trasaturi cum ar fi:comportament emotional, creative,

nesupus rigorilor disciplinei

-Egoul de adult implica un comportament realist, logic, rational,neafectiv

-Egoul de parinte presupune asumarea valorilor preluate de la parinti (morala, atitudini,

credinte), empatie, grija si ocotire fata de ceilalti.

Unui copil nu-I este characteristic in fiecare moment doar egoul de copil, ci si alte tipuri de
egode exemplu ego de parinte in atitudinea fata de un animal, fata de o papusa, etc), dupa
cum si un adult poate pune in functie la un moment dat un ego de copil.
 Dificultatile de comunicare sustine Berne, se datoreaza in mare masura faptului ca o anumita
persoana pune in functie un anumit ego(de exemplu de parinte), adresandu-se egoului de
copil al interlocutorului(comunicare defectuoasa), in loc sa se adreseze tot egoului de
parinte al acestuia(comunicare eficienta)

Un exemplu de situatie in care doua persoane pun in functie doua egouri diferite(
comunicare defectuoasa, cu potential conflictual):

Doi colegi, functionari, sunt protagonistii acestui dialog:Unul dintre acestia, punctual la
serviciu, il intreaba nemultumit pe celalalt, care tocmai intarziase, in timp ce-si priveste
ceasul:Cat e ora?La care colegul sau , pe un ton nemultumit raspunde:E opt si
jumatate.

Este evident ca fiecare dintre cei doi comunica de fapt un cu totul alt mesaj decat cel
aparent: De fapt , mesajul primului este:De ce ai intarziat atat?, in timp ce mesajul
celuilalt este:De ce ma iei la rost, in fond nu sunt subalternul tau!.

Primul s-a adresat celui de-al doilea de la un ego de parinte la un ego de copil, insa colegul
sau n-a acceptat acest lucru, raspunzandu-I de la un ago de adult, si activandu-I tot un ego
de adult

Acest exemplu este ilustrat schematic mai jos:

Copil Copil

Adult Adult

AAaa

Parinte Parinte
Ce se intampla in aceasta situatie?

Berne sustine ca aici regulile tranzactiilor apar foarte clar, acestea fiind urmatoarele:

1. Cand sagetile sunt paralele intre cele doua tipuri similare de ego, comunicarea poate
continua nelimitat

2. Cand sagetile se incruciseaza, comunicarea cu privire la un anumit subiect inceteaza

imediat

3. Intelegerea mesajului psihologic este cheia intelegerii comportamentului unei

persoane

In fine, Berne sustine ca in urma interactiunilor cu parintii, copilul dezvolta un model de

comportament care poate fi unul suportiv, sau unul agresiv.El dezvolta o anumita atitudine
fata de sine si fata de ceilalti;aceste decizii vor forma ulterior scenariul de viata, care poate fi
de persoana care invinge, sau de persoana care pierde.

Perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii

Pe scurt, conceptia lui Beck in acest domeniu poate fi sintetizata astfel:

Comportamentul nostrum este determinat de interpretarea noastra a situatiilor pe

care le traim

Deformarile rationamentului dau nastere problemelor

Tehnica automonitorizarii, prin care deformarile prezente devin alternative rationale

Beck sustine deci ca noi acodam situatiilor problematice pe care le traversam anumite
semnificatii(mai mult sau mai putin grave), si ca tocmai acest lucu este de natura sa ne
influenteze comportamentul, si nu situatia in sine.De pilda, raportandu-ne la activitatea
didactica, o nota de sapte poate constitui o sursa de mare stress pentru un elev, in timp ce
pentru altul poate constitui o mare usurare.

Confruntandu-se cu situatii problematice, persoana are nu o data de infruntat invazia

gandurilor automate depresive.Iata cateva exemple de acest tip de ganduri:

-Nu sunt bun de nimic

-Nu reusesc niciodata nimic

-Nimeni nu ma intelege

-Mi-ar placea atat de mult sa fiu altfel

-Nimic nu merge cum vreau eu

-Ceva nu e in regula cu mine

-Sunt un ghinionist

De fapt, spune Beck, in momentul in care o persoana care se adreseaza consilierului(un elev
de pilda care traverseaza o situatie dificila, adresandu-se dirigintelui sau, in conditiile in care
in scoala nu exista un psiholog scolar), el trebuie sa fie consiliat de asa maniera incat sa fie
capabil sa-si stavileasca avalansa gandurilor depresive, si sa constientizeze ca practic, el se
afla in miezul unor deformari de rationament. Iata cateva exemple dintre principalele tipuri
de deformare a rationamentului:

1. Radicalizarea:a vedea totul fie in alb, fie in negru

2. Suprageneralizarea:a dramatiza o dificultate obisnuita, generalizand-o in mod excesiv

3. Deformarea selective:a nu retine decat partea negative a lucrurilor, sau a minimalize

ceea ce este pozitiv, amplificand ceea ce este negative

4. Autodeprecierea:a crede ca toate calitatile si atuurile noastre nu au nici o valoare si

nu servesc la nimic

5. Inferenta:a ghici (mai exact a crede ca ghicesti correct)gandurile oamenilor, a ghici

viitorul

6. Emotivitatea:a ne proiecta starile sufletesti asupra realitatii(Ex:viata este trista si grea

pentru ca noi suntem indispusi)

7. Prezenta luia trebui:a socoti ca viata si lumea trebuie sa raspunda intotdeauna

unor norme foarte precise

8. Etichetarea:a identifica intotdeauna persoanele cu actiunile lor

In aceasta situatie, persoana consiliata trebuie ajutata sa-si dezvolte abilitati de

automonitorizare, cu ajutorul carora deformarile prezente sa devina alternative rationale.

In acest scop, Beck propune realizarea unui Jurnal al starilor sufletesti:

Jurnalul starilor sufletesti

 1.Imprejurarile indispozitiei mele:-----------------------------------------------------------------------------------------

aveam pentru prima oara intalnire cu o fata, am asteptat o ora, dare a nu a venit-------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.Sentimentele mele negative, si intensitatea lor pe o scala de la 1 (minim) la1oo (maxim)---------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------ma simt:-----trist, nelinistit, neincrezator in mine, etc-------------------------------------------------

Ma simt:

Trist nelinistit Neincrezator etc etc

in mine

70% 40% 80%

50% 1% 40%

Intensitatea sentimentelor a fost initial completata la inceputul elaboraii jurnalului. Daca va fi corect
executata activitatea, la sfarsitul ei, ne asteptam ca intensitatea sentimentelor negative sa se
diminueze.

Exemplu:

Gandurile mele automate Deformarile prezente Alternative rationale

negative
Intensitatea lor pe o scala de
Intensitatea lor pe o scala de la 1 la 100
la 1 la 100
-Nu reusesc niciodata nimic Autodeprecierea -In grupul meu de prieteni
sunt apreciat si valorizat
80%
100%

-s-ar putea sa-I fi intervenit

ceva, motiv pentru care nu a
ajuns la intalnire

80%

etc etc etc

etc etc etc

In concluzie: intr-o prima faza persoana descrie situatia care l-a facut sa se simta atat de
neplacut. Apoi ce simte exact fata de aceasta situatie, plus intensitatea trairilor, pe o scala de
la 1 la 100. La fiecare gand automat depresiv trecut in tabel, I se gaseste ce tip de deformare
a rationamentului ii corespunde. Ulterior, in ultima rubrica se gasesc si se noteaza
alternative rationale (cu intensitatea lor).

In finalul demersului, se revine cu aprecierea intensitatii sentimentelor negative, (in tabel

cifra apare ingrosat), si cum am mai precizat, ne asteptam ca aceasta intensitate sa scada, si
persoana sa se simta mai bine.

In ceea ce piveste etapele consilierii , acestea pot fi analizate din doua puncte de
vedere:

Etapele consilierii dupa scopul urmarit:

a. Etapa initiala= stabilirea primului contact, presupune explorarea situatiei,

ascultarea active, identificarea problemei, stabilirea strategiei

b. Etapa de actiune=implica aplicarea strategiilor de actiune, metodele propriu

zise
 c. Etapa finala=adica analiza situatiei si urmarirea cazului

Etapele consilierii din prisma abilitatilor utilizate de consilier:

a. Ascultare active( implica contact vizual, limbaj nonverbal adecvat), la care se

adauga observarea clientului(mimica, postura, gestica)

b. De evitat intrebarile inchise(ex;te intelegi bine cu parintii?, care blocheaza

fluxul comunicarii in sensul ca subiectul este tentat sa raspunda
cudasaunu); se recomanda in schimb intrebarile deschise:ce ai putea sa-
mi povestesti despre?

c. Incurajarea(prin limbajul verbal si nonverbal), prin parafrazare(ex:daca am

inteles bine, spuneai ca)

d. Reflectarea sentimentelor(ce simti?, ce crezi?)

e. Focalizarea(adevarata problema pare sa fie)

f. Influentarea(sesizarea impreuna cu clientul a alternativelor de actiune)

g. Decizia(o ia clientul, asistat de consilier)