Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A Plagilor zdrobite
B Folosirii excesive a electrocoagularii
C Radio/chimioterapiei in antecedente
D Suturii plagii in tensiune
E Suprainfectarii plagii
5. Etapa II din extractia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti dupa Kiellgren, Houston si
Tulley (citati de Stanciu), vizeaza extractia molarului 1 temporar pentru a grabi eruptia:
A Molarului prim permanent
B Premolarului 1
C Premolarului 2
D Molarului secund permanent
E Incisivului lateral
9. Una dintre cele mai moderne strategii de tratament chirurgical al retractiior gingivale care
urmareste si realizeaza o reinsertie sau o neoinsertie este reprezentata de asocierea
urmatoarelor , CU EXCEPTIA:
Vitalitatea dentara
Ocluzia dentara
Distributia elementelor odonto-parodontale reziduale pe arcada
Morfologia dentara
Leziunile parodontale marginale si periapicale
11. In primele doua luni de viata i.u. cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:
A Retrognatie maxilara
B Prognatie mandibulara
C Retrognatie mandibulara
D Biprognatism
E Prognatism al nou nascutului
12. In hiperplazia inflamatorie papilara palatinala, vindecarea se realizeaza per secundam in:
A 3-4 zile
B 10 zile
C 14 zile
D 3-4 saptamani
E 5-6 saptamani
13. Din chisturile salivare (ale partilor moi orale) face parte:
A Concav
B Drept
C Accentuat concav
D Convex
E Usor concav
15. Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa) se face cu:
16. Se impune corectarea inaltimii etajului inferior in cazul in care sunt prezente semnele si
simptomele caracteristice afectarii acesteia:
18. In general viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de mai multi factori, cu
EXCEPTIA:
A Masei moleculare
B Concentratiei
C Raportului dintre concentratia primer-ului si numarul fibrelor de colagen
D Temperaturii
E Afinitatii pentru substrat
23. In timpul rezectiei apicale, principiile generale care trebuie respectate in departarea
lamboului sunt, CU EXCEPTIA:
A Departatorul se va sprijini pe os
B Departatorul se va sprijini pe lambou
C Lamboul nu va fi departat niciodata in tensiune
D Departatorul nu va fi niciodata plasat pe structuri anatomice adiacente ce pot fi lezate
E Daca este necesar, se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument
A Saptamana a 10-a
B Saptamana a 2-a
C Saptamana a 7-a
D Luna a 4-a
E Luna a 3-a
A8
B2
C6
D4
E2
A 0,10 ml
B 0,30-0,50 ml
C 1 ml
D 0,10-0,20 ml
E 0,70-1 ml
33. Printre metodele complexe de determinare a relatiei centrice in edentatia totala NU este:
34. Intensitatea fortei in kg pe care o exercita muschiul temporal pe suprafata de sectiune de 4,3
cm2 este de:
A 28 kg
B 15 kg
C 17 kg
D 35 kg
E 26 kg
36. Prelucrarea mecanica a santului ocluzal prin enameloplastie se poate face cu:
A Maseterin
B Bucal
C Pterigomandibuar
D Temporal superficial si profund
E Parotidian
38. Operatia de reparatie a protezelor partial acrilice care se poate executa si de catre medic
consta in:
A 1 luna
B 1,5-2 luni
C 2-4 saptamani
D 10 zile
E 1-2 saptamani
41. Cariile situate sub coletul anatomic al dintelui pot fi favorizate de:
42. Pentru a o putea cataloga drept cronica, durata unei suferinte sinuzale trebuie sa fie mai
maire de:
A 1 luna
B 3 saptamani
C 6 saptamani
D 2 luni
E 3 luni
43. In mecanismul de formare a granulomului simplu conjunctiv ( dupa Fish) se descriu pentru
zone de la apex spre os:
44. In general, in practica pentru inregistrarea ocluziei, se utilizeaza mai multe materiale, CU
EXCEPTIA:
A Cerii buco-plastice
B Elastomeri de sinteza speciali, pe baza de polieteri
C Siliconilor cu reactie de aditie
D Cerii speciale de tip Beautypink
E Cerii cu adaos de pulberi metalice
48. In ocluzia mezializata din malocluzia de clasa a III-a, cel mai frecvent muschi care se
spasticizeaza este:
A Muschiul buccinator
B Muschiul temporal
C Muschiul occipital
D Muschiul pterigoidian lateral ( extern)
E Muschiul mentalis
49. In ceea ce priveste influenta unor factori generali asupra suscebilitatii de imbolnavire a
parodontiului marginal, hipovitaminoza B1:
A Pseudoocluzia adanca
B Macrodontia
C Meziopozitia
D Sindromul de endoalveolie cu inghesuire ( clasa II/2)
E Malocluzia de clasa a III-a
54. Printre factorii cauzali ai necrozei pulpare, pot fi mentionati boli generale care modifica
calitatea peretilor vaselor marind sau micsorand permeabilitatea acestora, ca:
A Reducerea simtului tactil la propulsarea in canale din cauza manevrarii cu pensa port-con
B Deformarea conului in introducerea in canalele drepte
C Forta aplicata cu pensa port-con nu se exercita in axul conului, ci paralel cu acesta
D Rigiditatea superioara comparativ cu cea aconurilor din titan
E Presiunea dezvoltata de varful conului este foarte mare
A Varsta
B Instalarea unor boli generale
C Concentratia de clor din apa potabila
D Factorii locali favorizanti
E Efectele secundare ale unor medicamente
Vezi raspunsul corect
57. Intre avantajele utilizarii unui glassionomer autopolimerizabil ( Fuji Ionomer Type III) se
enumera:
A Despicaturile labio-maxilo-palatine
B Formarea mugurelui dentar mult prea profund
C Sindroamele genetice ( sindromul Down, sindromul Turner, boala Paget)
D Disostoza cleidocraniana
E Fibromucoasa acoperitoare densa si dura
A Pietre Arkansas
B Pietre diamantate
C Un ulei special pentru acutit
D Pietre India
E Pile din carbura de tungsten
68. Grasimile actioneaza prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:
69. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal, precum:
70. Analiza spatiului total ( Tweed si Merrifield) va imparti arcada inferioara in trei zone:
71. Cele mai frecvente metode antropomentrice fara repere preextractionale in edentatia totala
sunt:
74. Necroza de colicvatie este produsa, in special, sub actiunea enzimatica cu cresterea hidrofiliei
din tesutul pulpar lizat, prin:
A Necroza mucoasei
B Alveolita postextractionala
C Sincopa vaso-vagala
D Trismusul persistent
E Sincopa sinusului carotidian
77. Factorii locali care pot interveni in geneza unei inocluzii verticale limitate sau extinse sunt:
A Sindromul Down
B Sindromul Turner
C Afectiunile reumatice localizate la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
D Cicatricile cheloide, retractiile, dupa arsuri termice, chimice sau electrice
E Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara
78. Pentru a defini minusul numeric in formula dentara literatura de specialitate utilizeaza
termeni precum:
A Ateleodontie
B Pleiodontie
C Aplazie dentara
D Atelectodontie
E Agenezie
80. O metoda foarte eficienta in stabilirea prognosticului de crestere este aceea a lui Stockfish.
Schema propusa este alcatuita din sase segmente periferice dintre care:
A Fibrinogen
B Fractiuni proteice ale complementului C3 si C4
C IgA
D Mitocondrii activate
E Enzime lizozomale
86. Dupa gradul de intrerupere si forma devierii coloanei de aer, consoanele pot fi impartite in:
A Bilabiale (p, b, m)
B Africasive ( s, j)
C Fricative (f, v)
D Explozive (p, b t, d, g, c)
E Vocale anterioare(i, e)
88. Dezvoltarea ocluziei dentare in detitiile mixte si permanenta prin eruptia M1 presupune:
A Pericoronarita M3
B Abcesul parodontal marginal
C Pulpitele acute laterograde sau retrograde
D Parodontitele apicale subcutanate sau cronice, retrograde
E Gingivo-stomatita ulcero-necrotica
A Trebuie sa fie cu un numar mai mare decat calibrul celul mai gros instrument cu care sa largit
canalul pe toata lungimea de lucru
B Trebuie sa fie cu un numar mai mic decat calibrul celui mai gros instrument cu care s-a largit
canalul pe toata lungimea de lucru
C Conurile care opun o rezistenta certa la incercarea de propulsie dincolo de reper, li se reteaza o
foarte scurta potiune de la varf
D Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru stabilita
prin odontontometrie, se procedeaza la scurtarea conului prin taierea unui segment de 2 mm de la
varf
E Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru stabilita
prin odontometrie, se procedeaza la inlocuirea conului printr-un con cu un numar mai mare
91. Printre elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distributoare simple,
sunt:
94. Tricrezolul folosit pentru sterilizarea canalelor radiculare prin metode chimice are
urmatoarele proprietati:
96. Diagnosticul pozitiv in forma abortiva propriu-zisa a parodontitei apicale acute hiperemice
sa pune pe:
97. Diastema mai este denumita in literatura si cu alti termeni, cum ar fi:
A Diastema adevarata
B Diastema tertiara
C Diastema inteincisiva
D Diastema patologica
E Diastema vera
101. In pulpita acuta seroasa partiala ( coronara) examenul microscopic pune in evidenta:
106. Dupa Bjork, semnele care pot fi culese pe ortopantomograma si care indica o rotatie
de tip anterior sunt:
107. Morfologia ocluzala a dintilor este direct influentata de unghiul Benett dar si de
distanta intercondiliana. Astfel:
A Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
B Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal poate fi mai accentuat
C Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale
dintilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mare
D Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat unghiul dintre traiectoriile de laterotruzie si
protruzie va fi mai mic
E Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale
dintilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic
A Ancorarea periapicala
B Ancorarea transmaxilara
C Ancorarea prin colarea unor accesorii
D Ancorarea intratisulara
E Ancorarea peritisulara
A Detartrajul supragingival la persoane sanatoase, fara pungi parodontale, retractii gingivale sau
furcatii descoperite
B Chiuretajul treaiectului fistulos al unui abces parodontal cronic
C In pungile parodontale false
D Detartrajul pe fetele proximale ale dintilor inghesuiti
E In pungile parodontale adevarate
A Hidroxid de calciu
B Formaldehida
C Fenol
D Fenol sulfat de bariu
E Boratfenilmercuric
121. Herpangia:
122. Principiile biomecanice ale realizarii arcadelor artificiale, dupa Ackermann, sunt:
A Heteropozitie
B Heterogenitate
C Heterotropism
D Heteromorfie
E Heteronumar
Vezi raspunsul corect
A Apare brusc
B Este uneori violenta
C Este localizata in planseul bucal si la nivelul limbii
D Nu are legatura cu orarul mesei
E Iradiaza catre ureche, articulatia temporo-mandibulara si regiunea latero-cervicala
125. 125. In cadrul tratamentului chirurgical preprotetic al substratului osos, orice tip de
alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii:
127. Din punct de vedere morfopatologic, in pulpita acuta purulenta partiala (cotonara),
se intalnesc urmatoarele aspecte:
A Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte din materii grase si hidrogen sulfurat
B Celulele proprii ale pulpei situate in apropierea centrului inflamatiei prezinta diverse stadii de
lezare: vacuolizari, incarcari lipidice, omogenizari nucleocitoplsmatice, fragmentarea mambranei
etc.
C Fibrele de colagen sunt distruse
D Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte sin polipeptide alterate
E Fibrele de colagen sunt intacte
Vezi raspunsul corect
129. In conceperea unei constructii conjuncte, atunci cand nu se poate satisface relatia Fr
mai mare ca Fa, se impun o serie de modificari la conceperea aparatului conjunct:
A Ocluziei centrice
B Relatiei de postura
C Intercuspidarii maxima
D Protruziei
E Traiectoriei de inchidere in relatie centrica
131. La nivelul gingiei, leziunile din lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:
132. Cauzele etiopatologenice ale ectopiei dentare prin existenta unui obstacol in calea
eruptiei dentare sunt:
A Planum (Se-Or)
B Axa Y delimitata de punctele S-Gn
C Planul bazal maxilar delimitat de punctele Go-Gn
D Clivus ( Se-Be)
E Planul de la Frankfurt delimitat de punctele Or-Po
137. Inghesuirea dentara in malocluzia de clasa II/2 poate varia de la forme usoare la
grave, dar cu un aspect titpic:
A Prognatismul nou-nascutului
B Retrognatism maxilar
C Reglarea relatiilor de postura
D Reglarea realtiilor centrice
E Prima mezializare
142. In anestezia nervuli alveolar inferior, reperele pentru spina Spix sunt:
A Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern
B Planul de ocluzie al molarilor inferiori
C Creasta zigomatico-alveolara
D Radacina meziala a M2
E Creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular
A Localizarea dintelui
B Tipul de deglutie
C Natura alimentelor
D Variatiile individuale ale fluxului salivar
E Tipul de inflamatie acuta sau cronica a tesuturilor orale
A Sifilis
B Leucemie acuta
C Fibrom gingival difuz
D Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
E Candidoze acute
149. Pentru anestezia la gaura palatinala ( anestezia nervului palatin mare) se folosesc
urmatoarele reprere:
150. Potrivit clasificarii lui ARMITAGE (1999) NU sunt leziuni gingivale induse de placa
bacteriana:
154. Printre reactiile tardive bazale in cazul stomatopatiilor protetice la edentatul total, se
numara:
A AroZiuni in situ
B Leziuni eritemo-congestive
C Hipertrofii
D Iritatii chimico-toxice
E Hiperplazii
A Fracturi cu deplasare
B Fracturi in lemn verde
C Fracturi cominutive
D Fracturi fara deplasare
E Fracturi cu pierdere de substanta osoasa
156. In scopul folosirii deplasarilor distale ale protezelor partial mobilizabile scheletate se
folosesc:
A Comlicatii infectioase
B Luxatia sau fractura molarului de 12 ani
C Dehiscenta plagii, vindecarea intarziata
D Impingerea molarului in planseul bucal
E Hemoragia postextractionala ( precoce sau tardiva)
158. Dintii pot suporta presiuni verticale mari. Presiunile bilaterale mentionate de Max
Muller sunt:
A Incisivii 32 kg
B Molarii III 70 kg
C Canini 35 kg
D Molarul I 45,70 kg
E Premolar II 38 kg
165. Despre proteinele de soc termic ( HSP = heat shock proteins) sau de stres in boala
parodontala, se pot afirma urmatoarele:
A Sunt reprezentate prin proteine procariote si eucariote care au fost identificate initial ca rezultat
al sintezei proteice in conditii de hipertermie, hipoxie si alte circumstante de stres
B Cresterea lor la nivelul tuturor celulelor organismului gazda activeaza sistemul imun imediat
dupa agresiunea bacteriana si inainte de multiplicarea bacteriilor
C Cresterea lor creeaza conditii pentru mobilizarea mijloacelor specifice de aparare
D Cand sunt sintetizate de bacterii se constituie intr-un material genetic care declanseaza reactii
alergice
E Sunt sintetizate de bacteriile agresoare, in cazul parodontitelor marginale
A Rezistenta mecanica la compresia masticatorie (57-99MPa) este mai mica decat a cimentului
fosfat de zinc
B Tensiunea la incovoiere este cu 40% mai mica decat la cimentul fosfat de zinc
C pH-ul inainte de priza este ceva mai scazut decat al cimentului fosfat de zinc
D prezinta adeziune chimica la smalt si dentina
E este de trei ori mai putin elastic decat cimentul fosfat de zinc
A timpul de prelucrare mult scurtat are drept cauza tensiunea superficiala prea mare
B materialul nu face / face priza prea incet are drept cauza insertia rapida a lingurii pe camp
C adeziunea insuficienta a siliconului de lingura de amprenta are drept cauza faptul ca in zonele
puternic retentive materialul de amprenta se poate desprinde de pe lingura la indepartarea acestuia
D curgerea insuficienta a gipsului in amprenta are drept cauza tensiunea superficiala prea mare
E legatura slaba intre materialul de corectura cu amprenta initiala are drept cauza faptul ca
clasele de material sunt incompatibile
A Imaginea radiologica ce pune in evidenta osul periapical, cu un aspect mai albicios datorita
hipermineralizarii
B Imaginea radiologica difuza si cu spatiile intertrabeculare marite de volum
C Radiologic, se observa o imagine de osteoliza periapicala cu contur difuz, centrul imaginii fiind
mai inchis la culoare
D Teste de vitalitate negative
E Spatiul periodontal periapical care are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata
175. Fata de problemele care apar in primele zile dupa aplicarea protezelor, atitudinile
pot fi dupa cum urmeaza:
A Ulceratia sau inflamatia tesuturilor subiacentepoate fi cauzata de DVO prea mica, ceea ce
impune captusirea protezei
B Lipsa mentinerii poate si cauzata de inchiderea periferica inadecvata, ceea ce impune remontarea
dintilor
C Ulceratia sau inflamatia tesuturilor subiacente poate fi cauza de contact prematur, ceea ce
impune echilibraea ocluzala
D Lipsa stabilitatii poate fi cauzata de plasarea incorecta a planului de ocluzie, ceea ce impune
refacerea protezei
E Ulceratia sau inflamatia resuturilor subiacente poate fi cauzata de prezenta unui corp strain sub
proteza, ceea ce impune spalarea protezei si instruirea pacientului
A Tuberculul Carabelli
B Incisivii hipoplazici Hutchinson
C Molarii Moser
D Tuberculul Zukerkandl
E Macrodontia
A Incluzii dentare
B Anodontie
C Extractie
D Intruzie posttraumatica partiala
E Oprirea in eruptie a dintelui
179. Situatiile in care raportul coroana radacina 1/1 poate fi considerat adecvat pentru
un viitor dinte stalp sunt:
A Scheletul metalic poate fi placat pe toate fetele, indiferent de spatiul disponibil intre creasta
alveolara si antagonisti
B Scheletul metalic poate fi redus in functie de spatiul disponibil intre creasta edentata si
antagonisti
C Grosimea stratului de ceramica poate fi crescuta pentru a asigura rezistenta la incovoiere a
corpului de punte
D Daca spatiul nu permite decat realizarea dimensiunilor optime pentru scheletul metalic, acesta
nu va fi placat deloc
E Daca se impun dimensiuni diferite ale stratului de ceramica, grosimile mai mari trebuie realizate
doar in zonele de resiune
A Durere iradiata
B Durere pulsatila
C Durere lancinanta
D Durere asemanatoare cu cea din sindromul de bont
E Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
A Deficitul imunitar
B Fumatul
C Varsta
D Factori nutritionali
E Alcoolul
A Teoria ereditara
B Teoria atavica
C Teoria proterogenetica
D Teoria antogenetica
E Teoria mugurilor adamantimului multipli
A Generale
B Inflamatorii
C Hemodinamice
D Disfunctii de organ
E Cresterea perfuziei tisulare
199. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, pot aparea urmatoarele situatii: