Teste Ecologic

TEST nr.
1
SUBIECTUL I : Examinarea si solutionarea litigiilor ecologice.
1.1 Definiti notiunea si particularitatile litigiilor ecologice
Obiect al relaiilor reglementate de legislaia ecologic snt resursele naturale: solul, subsolul,
apele, flora, fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum i aerul din spaiul de deasupra acestui
teritoriu, care, conform art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la protecia mediului nconjurtor
nr.1515-XII din 16.06.1993, constituie patrimoniul naional al Republicii Moldova. In literatura
juridica de specialitate se considera ca litigiul ecologic reprezinta un conflict de interese intre
beneficiarii de resurse naturale care are ca obiect apararea unui drept sau interes ocrotit de
legislatia ecologica. Dupa obiect, litigiile ecologice se clasifica dupa cum urmeaza: a)litigii
funciare; b)litigii silvice; c)litigii ce tin de protectia aerului atmosferic; d)litigii ce tin de protectia
si folosirea zacamintelor minerale utile; e)litigii ce tin de protectia si folosirea obiectivelor
acvatice si resurselor acvatice. Dupa continut avem litigii ecologice patrimoniale si litigii
ecologice nepatrimoniale. Toate litigiile patrimoniale se solutioneaza in exclusivitate de catre
instantele de judecata; litigiile nepatrimoniale se solutioneaza de organele de protectie a
mediului, deciziile carora pot fi atacate in instanta de contencios administrativ. Dupa subiecti
litigiile se clasifica in litigii dintre persoane fizice si litigii dintre persoane juridice. Litigiile de
recunoastere a dreptului de proprietate se solutioneaza in instanta de judecata (in procedura
speciala).
1.2 Determinati organele competente in domeniul solutionarii litigiilor ecologice.
Se atenioneaz instanele judectoreti c soluionarea incorect a litigiilor ecologice poate

aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice i juridice, protejate de art. 2 al
Conveniei Europene pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale
dreptul la via, care presupune respectarea vieii i integritii fizice i dreptul la un mediu
sntos , art. 8 al Conveniei Europene respectarea vieii private. n acest context, este
relevant hotrrea Guerra i alii contra Italiei.
Instanele judectoreti, la examinarea pricinilor civile privind nclcarea legislaiei ecologice,

snt n drept s aplice direct jurisprudena CEDO
Conform art. 94 alin. (1) din Legea cu privire la protecia mediului nconjurtor nr. 1515-XII,
litigiile n domeniul proteciei mediului, care nu pot fi rezolvate n condiiile unei concilieri
amiabile ntre prile interesate, snt supuse spre soluionare instanelor de judecat.
Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluioneaz de autoritile administraiei

publice n domeniul folosirii i proteciei subsolului n conformitate cu competena acestora,
prevzut de art. 9, 10, 11, 12 din Codul subsolului, i de instanele de judecat, n modul stabilit
de legislaie. (art. 81 Codul subsolului)
Actele cu caracter normativ sau individual emise de organele administraiei publice n vederea
exercitrii legii, privind naterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept
administrativ n domeniul vizat, vor fi contestate n instan de contencios administrativ.
Litigiile patrimoniale legate de folosirea i protecia subsolului se soluioneaz de instana de

drept comun sau, dup caz, de judectoria economic competent.
Se atenioneaz c, potrivit art. 80 din Codul subsolului, tragerea persoanei vinovate de nclcarea
legislaiei cu privire la subsol la rspundere contravenional sau penal nu o elibereaz de obligaia de a
nltura nclcrile comise de ea i de a compensa prejudiciul cauzat.
Autoritatea competent pentru producia agroalimentar ecologic este Ministerul Agriculturii i

Industriei Alimentare.
Se atenioneaz c cererile de chemare n judecat privind contestarea actelor administrative, n

domeniul vizat, emise de organul competent pentru producia agroalimentar ecologic vor fi
depuse i examinate n instan de contencios administrativ.
Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluioneaz de autoritile administraiei

publice n domeniul folosirii i proteciei subsolului n conformitate cu competena acestora,
prevzut de art. 9, 10, 11, 12 din Codul subsolului, i de instanele de judecat, n modul stabilit
de legislaie. (art. 81 Codul subsolului)
Actele administrative emise de autoritatea abilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu
protecia mediului nconjurtor prin care se lezeaz drepturile sau interesele legitime prevzute
de legislaia n domeniul proteciei mediului pot fi contestate n instana de contencios
administrativ potrivit Legii contenciosului administrativ. (art. 94 alin. (2) din Legea cu privire la
protecia mediului nconjurtor nr. 1515-XII din 16.06.1993)
1.3 Dezvoltati principiul Accesul la justitie in domeniul protectiei mediului.
Conform art. 4 alin. (1) pct. 6) din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992, reclamanii
snt scutii de plata taxei de stat n cauzele de ncasare a pagubei pricinuite prin poluarea
mediului nconjurtor i folosirea iraional a resurselor naturale.
n sensul art. 98 alin. (1) CPC, taxa de stat, de a crei plat reclamantul a fost scutit, se ncaseaz
la buget de la prt proporional prii admise din aciune dac prtul nu este scutit de plata
acesteia.
Se menioneaz c, conform prevederilor Conveniei de la Aarhus din 25 iunie 1998 privind
accesul la informaie, justiie i participarea publicului la adoptarea deciziilor n domeniul
mediului, statul va garanta accesul tuturor persoanelor la informaie.
Se atenioneaz instanele de judecat c informaia legat de ecologie se atribuie la informaia

cu caracter public, iar refuzul nejustificat de a furniza informaie cu caracter ecologic poate fi
contestat n instan de judecat, fiind obiect al aciunii n contenciosul administrativ.
SUBIECTUL II: Notiunea , Obiectul si Sistemul Dr. Funciar - Regimul Juridic al

Terenurilor cu Destinatie Agricola.
2.1 Definiti obiectul de reglementare a dreptului funciar.
Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea
relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii
funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se
studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu
privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din
folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea
terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la
schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de
proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese
din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare.
Obiectul de reglementare-reprezinta relatiile sociale care apar in timpul folosirii pamintului .

specificul acestor raporturi este legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite
ramuri ale economiei nationale.
In agricultura si silvicultura pamintul este mijlocul principal de productie , unde stratul fertile al
solului are o insemnatate hotaritoare . cu totul alte functii indeplineste pamintul inrestul sferelor
de activitate economica . pentru industrie , transporturi , constructii . localitati , pamintul serveste
drept spatiu , suprafta, teren de amplasare a cladirilor , utilajelor,cailor de comunicatie etc.
Indeplinirea acestor functii economice genereaza aparitia si existenta unor raporturi funciare
exprimate in relatii sociale ce apar in procesul de atribuire , folosire, retragere si protectie a
terenurilor de pamint.
2.1 Delimitati obiectul raporturilor juridice funciare de obiectele relatiilor funciare.
Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile asupra
lor. Adica sunt anumite bunuri determinate exhaustiv de lege. Variatii la acest subiect nu
pot exista.
Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au statut juridic i alte
caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a dreptului asupra pmntului.
Sectoarele de teren i obiectele aferente acestora (solul, bazinele de ap nchise, pdurile,
plantaiile multianuale, cldirile, construciile, edificiile etc.), strmutarea crora este imposibil
fr a cauza pierderi directe destinaiei lor, constituie bunuri imobile.
Sectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile.
Se consider divizibile sectoarele de teren care pot fi mprite n poriuni fr a le schimba
destinaia, fr a nclca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice i urbanistice,
fiecare poriune formnd dup divizare un teren de sine stttor.
n cazurile prevzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil.
Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea constituie obiecte
ale relaiilor funciare.
Cotele de teren au expresie cantitativ i descriere, cuprinznd indicaii privind destinaia i
categoria de folosin. Cotele de teren n natur nu se delimiteaz.
Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea
relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii
funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se
studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu
privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din
folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea
terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la
schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de
proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese
din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare. Aici este vorba despre anumite interactiuni
sociale care sunt legate de folosirea obiectelor relatiilor funciare.Obiectul relatiilor funciare este
doar o parte componenta a obiectului raportului juridic funciar. Obiectul RJ Funciar cuprinde multe ale
relatii sociale. De ex : gestiuneal, administrarea, instrainarea terenurilor s.a.m.d
1.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiui administrative in legatura cu
incalcarea legislatiei agrare.
-in cazul incalcarii dr. de proprietate, posesiune si beneficiere funciara;
-in cazul incalcarii recomandarilor agrothnice , conditiile de exploatare a terenurilor, structura

asolamentelor, folosirii abusive a ingrasamintelor chimice si preparatoarelor de fitosanitarie;
-in cazul neachitarii impozitului funciar si alte plati pentru folosirea terenurilor;
- in cazul neintreprinderii unor masuri de prevenire si combatere a eroziunilor, a compactarii

solului, a alunecarilor de teren, a salinizarii sau imlastinirii secundare, sa asigure atit obtinerea
unei productii calitative, cit si protectia solului si sporirea fertilitatii lui;
-in cazul nerespectarii drepturilor altor detinatori de terenuri ;
- in cazul nepastrarii bornelor de hotar si punctele retelei geodezice de stat din teren;
-in caz de nerespectare a a proiectului de organizare a teritoriului.
CONTRAVENII N DOMENIUL AGRICOL I SANITAR-VETERINAR

Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricole
Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei strnse de culturi agricole ce se afl n
cmp se sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat proprietarului de vite sau
de psri ori persoanei responsabile de ele.
Articolul 184. nclcarea normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, pstrarea i

comercializarea seminelor
Producerea, prelucrarea, pstrarea i comercializarea seminelor neconforme dup calitate
standardelor n vigoare sau fr actele de confirmare a calitii de soi i a calitii culturale
se sancioneaz cu amend de 250 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de
rspundere, cu amend de la 200 la 300 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu
sau fr privarea, n ambele cazuri, de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen
de la 3 luni la un an.
Articolul 185. Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a

materialului de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer, falsificarea lui
Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a materialului
de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer, falsificarea documentelor de nsoire,
falsificarea denumirii soiurilor i a categoriilor biologice, a calitii de soi i a calitii culturale a
materialului de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer se sancioneaz cu amend de 25
de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 70 de uniti convenionale
aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material
sditor necertificat sau de soiuri i tipuri de portaltoi neraionate
nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material sditor
necertificat sau cu soiuri i tipuri de portaltoi neraionate se sancioneaz cu amend de 20 de
uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 70 de uniti convenionale aplicat
persoanei cu funcie de rspundere.
Articolul 187. Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere

Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere cu suprafa de peste 0,5 hectare
se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend
de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu sau fr privarea, n ambele cazuri,
de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de

cultivare a plantaiilor pomicole i bacifere
Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de cultivare a
plantaiilor pomicole i bacifere, soldat cu pierderi materiale considerabile sau cu distrugerea
plantaiilor, se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice,
cu amend de 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
Articolul 189. Neexecutarea msurilor obligatorii de combatere a organismelor duntoare sau

nclcarea regulilor de efectuare a unor astfel de msuri
(1) Neexecutarea msurilor obligatorii de combatere a organismelor duntoare sau nclcarea
regulilor de efectuare a unor astfel de msuri, fapt ce a condiionat apariia i rspndirea n mas
a bolilor, vtmtorilor i buruienilor,
de 250 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
(2) Utilizarea, n conformitate cu normele n vigoare, a chimicalelor la protecia culturilor
agricole i celor silvice fr avertizarea deintorilor de albine
Articolul 190. Scoaterea materialelor din punctele de frontier fr control de carantin i fr

tratare
Scoaterea materialelor aduse din strintate din porturile fluviale (debarcadere) de frontier, din
staiile de cale ferat, din gri (staii) auto, din aeroporturi i din alte puncte de frontier fr
control de carantin i fr tratare n cazul cnd un astfel de control i o astfel de tratare snt
obligatorii conform legislaiei se sancioneaz cu amend de la 50 la 70 de uniti convenionale
aplicat persoanei fizice, cu amend de la 70 la 100 de uniti convenionale aplicat persoanei
cu funcie de rspundere cu sau fr privarea, nan.
Articolul 191. mpiedicarea specialitilor din Agenia Fitosanitar de a exercita supravegherea

i controlul fitosanitar
mpiedicarea n orice mod a specialitilor din Agenia Fitosanitar de a-i exercita funciile de
supraveghere i control fitosanitar se sancioneaz cu amend de 50 de uniti convenionale
aplicat persoanei fizice, cu amend de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie
de rspundere.
Articolul 192. nclcarea modului stabilit de ncercare i raionare a soiurilor de vi-de-vie

nclcarea modului stabilit de ncercare i raionare a soiurilor de vi-de-vie
se sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de
rspundere.
Articolul 193. Producerea i/sau comercializarea materialului de nmulire i sditor viticol

necorespunztor normelor tehnice
Producerea i/sau comercializarea materialului de nmulire i sditor viticol necorespunztor
normelor tehnice se sancioneaz cu amend de pn la 25 de uniti convenionale aplicat
persoanei fizice, cu amend de pn la 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie
de rspundere.
Articolul 194. nclcarea modului stabilit de nfiinare a plantaiilor viticole

nfiinarea de plantaii viticole pe o suprafa de peste 0,5 hectare cu soiuri neraionate sau cu
material sditor viticol necorespunztor normelor tehnice ori fr proiect sau autorizaie, sdirea
de noi plantaii viticole n locul celor defriate pn la expirarea a 3 ani de la defriare
se sancioneaz cu amend de pn la 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu
amend de pn la 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
Articolul 195. nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor

viticole
nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor viticole
Articolul 196. nclcarea regulilor i normelor sanitar-veterinare

(1) nclcarea regulilor i normelor sanitar-veterinare, a msurilor sanitar-veterinare i a
indicaiilor legale ale specialitilor veterinari privind asigurarea ocrotirii sntii animalelor,
folosirea i ntreinerea lor corect, ocrotirea sntii omului i profilaxia antropozoonozelor,
nclcarea altor exigene reglementate prin normele sanitar-veterinare i a actelor normative n
domeniul medicinei veterinare se sancioneaz cu amend de la 10 la 20 de uniti convenionale
aplicat persoanei fizice, cu amend de la 15 la 50 de uniti convenionale aplicat persoanei cu
funcie de rspundere.
(2) Nerespectarea msurilor de profilaxie general privind mprejmuirea, amenajarea,
ntreinerea i funcionarea dezinfectoarelor, vestiarelor i filtrelor-vestiar n exploataii
zootehnice, n locurile de aglomerare a animalelor i n unitile care produc, prelucreaz,
depoziteaz i valorific produse de origine animal, precum i dezinfecia, dezinsecia i
deratizarea cu substane interzise, efectuarea acestor lucrri n alt mod dect cel stabilit de
autoritatea veterinar competent se sancioneaz cu amend de pn la 10 uniti convenionale
aplicat persoanei fizice, cu amend de pn la 30 de uniti convenionale aplicat persoanei cu
funcie de rspundere.
(3) Neamenajarea cimitirelor de animale, a gropilor Bekari, a crematoriilor sau a altor locuri de
distrugere a cadavrelor de animale, a deeurilor de origine animal sau nerespectarea condiiilor
de ntreinere i de folosire a lor se sancioneaz cu amend de pn la 50 de uniti
convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
(4) Nerespectarea msurilor de carantin n ce privete termenele i condiiile prevzute de
normele sanitar-veterinare, precum i n cazul bolilor epizootice declarate oficial, incluse n lista
publicat de Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare,
(5) Scoaterea sau introducerea, fr acordul autoritilor sanitar-veterinare competente, a unor
animale, a unor produse i materiale de orice fel, care pot fi contagioase, din sau n zonele ori
obiectivele aflate n carantin se sancioneaz cu amend de la 30 la 50 de uniti convenionale
aplicat persoanei fizice, cu amend de la 50 la 100 de uniti convenionale aplicat persoanei
cu funcie de rspundere.
(6) Tierea pentru consumul public a animalelor bolnave, suspectate de boli infectocontagioase
sau parazitare, comercializarea crnii i a subproduselor obinute n alte condiii dect cele
stabilite n actele normative ce reglementeaz normele sanitar-veterinare
se sancioneaz cu amend de la 20 la 40 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu
amend de la 50 la 100 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
(7) Neanunarea autoritii sanitar-veterinare teritoriale de ctre deintorii de animale a
suspiciunii ori a apariiei unei boli la animale sau a zoonozelor, precum i a cazurilor de tieri de
necesitate sau de pieire a animalelor, se sancioneaz cu amend de la 10 la 30 de uniti
convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de la 40 la 60 de uniti convenionale
aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
TEST nr.2
SUBIECTUL I :Normele , Metoda, si Principiile Dreptului Ecologic.
1.1Definti notiunea si particularitatile normelor de drept ecologic.
Dreptul ecologic este o ramura de drept independenta dar complexa dupa natura ei ce cuprinde
totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatii care apar intre stat (in persoana organelor
puterii de stat) si persoanele fizice/juridice in legatura cu Dreptul mediului este o ramura de sine
statatoare de drept, o totalitate de norme si institutii juridice care reglementeaza raporturile
sociale din domeniul utilizarii rationale a resurselor naturale, protectia mediului natural,
conservarea unor componente ale mediului, asigurarea securitatii ecologice in scopul mentinerii
si dezvoltarii unui mediu favorabil si nepericulos pentru generatiile actuale si viitoareprotectia
mediului natural si folosirea rationala a resurselor naturale.
Particularitatile :
Norme principii- norme care consfintesc principiile utilizarii rationale a resurselor naturale
Norme priortati- ex.prioritatea utilizarii apelor pentru satisfacerea necesitatilor in ape potabile si
menajere
Norme reguli de conduita.
Sunt asiguarte prin forta de constringere a statului.
Caracter statal-sint elaborate de stat, prin procesul de legiferare.
Caracterul obligatoriu- norma de conduita care stabileste participantilor la acesta relatie sociala
anumite drepturi si obligatii.
Dr la mediu sanatos; accesul la informatie privind mediul; obligatia de acontribui la protectia
mediului.
1.2 Determinati metodele de reglementare juridica a dr. Ecologic
Luind in consideratie faptul, ca protectia si amiliorarea mediului, conservarea acestuia , precum

si asigurarea dezvoltarii durabile constitue probleme de talie nationala si un obiectiv de interes
public major, statul intervine in relatiile ecologice in mod direct, conferind un caracter imperativ
reglemantarii juridice a acestor raporturi.In acest context, pentru dreptul ecologic este
caracteristic predominarea metodei imperative(administrative)de reglementare.Aceasta metoda
consta in instituirea prescriptiei comportarii subiectelor, interdictiilor si constringerii statale
pentru asigurarea comportamentului necesar si a prevederilor normelor de drept.Aceasta metoda
se aplica in raporturile cu caracter administrativ, in care un subiect are o pozitie dominanta fata
de celalalt, de subordonare, cu volum diferit de drepturisi obligatiuni.In dreptul ecologic, metoda
imperativa se materializeaza in normarea calitatii madiului, controlul ecologic,expertiza
ecologica,certificatul si licentierea etc.
In dreptul ecologic se aplica si a doua metoda, denumita dispozitiva(civila).Aceasta metoda se

bazeaza pe pozitie de egalitate a subiectelor in raport, pe volumul egal de drepturisi obligatii ale
acestora.Aceste drepturi si obligatii sint determinate de insasi subiectele raportului prin
intermediul acordului(tranzactiei)incheiate.Astfel de tranzactii in domeniul utilizarii resurselor
naturale si protectiei mediului sint incheiate tot mai frecvent.
Totodata, la etapa actuala, ia nastere si o alta metodade reglementare-economica, care se
manifesta prin stabilirea platilor pentru poluarea mediului si utilizarea resurselor naturale,
instituirea prioritatilor, inlesnirile si avantajelorpentru protectia mediului, utilizarea rationala a
resurselor naturale, precum si prin crearea fondurilor ecologice.
1.3 Dezvoltati principiul folosirea rationala si in complex a resurselor naturale
Acest principiu presupune folosirea atenta a resurselor naturale in interesul generatiilor prezente
si viitoare.Sub aspectul pastrarii echilibrului ecologic, o mare importanta are modul in care se
folosesc resursele naturale.Resursele naturale care se reinoiesc trebuie sa fie utilizate in limitele
in care se produce aceasta reinoire.Nu trebuie uitat insa ca toate resursele naturale , inclusiv cele
care se reinoiesc(apa, cele vegetale sau animale)sunt totusi limitate.In acelasi timp, resursele
naturale ce nu pot fi reinoite trebuie astfel exploatate, incit sa nu riste sa se epuizeze, iar
avantajele obtinute de pe urma folosirii lor sa fie maxime. Omul poarta o raspundere speciala in
ceea ce priveste apararea si administrarea rationala a patrimoniului constituit din flora si fauna
salbatica si al mediului lor inconjurator, amenintate azi de factorii defavorabili.
Astfel trebuie sa adoptam urmatoarele directii principale:
a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin implementarea de tehnologii de prelucrare a lor

care genereaza mai putine deseuri
b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse naturale netraditionale (cum ar fi

energia vantului, energia solara etc.).
In legatura cu reforma ramurilor economiei nationale, necesitatea schimbarii atitudinii fata de

utilizarea resurselor naturale si promovarea unei politici de dezvoltare social-economica
compatibile cu mediul inconjurator s-a pus problema elaborarii Strategiei nationale si Planului de
actiune in domeniul conservarii si utilizarii rationale a resurselor naturale ale Republicii
Moldova prezentata spre examinare Guvernului Republicii Moldova, inca in septembrie 2002.
SUBIECTUL II: Dreptul de Beneficiere Funciara. Regimul juridic al terenurilor cu

destinatie agricola.
2.1 Definiti continutul dreptului de beneficiere funciara.

Se considera ca dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi examinat sub cateva
aspecte:
A)Dreptul de beneficiere funciara reprezinta o institutie juridica care cuprinde in esenta sa o
totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre organele administratiei publice si
beneficiarii de terenuri care reglementeaza relatiile cu privire la atribuirea, exploatarea, protectia,
retragerea din folosinta terenurilor
B)Dreptul de beneficiere funciara reprezinta un drept subiectiv al unei persoane fizice sau
juridice care exploateaza sau poate exploata terenul din punct de vedere cantitativ si calitativ.
C)Dreptul de beneficiere reprezinta din punct de vedere teoretic un raport juridic, raport care
apare intre organele de stat si beneficiarii de terenuri care este reglementat de legislatia speciala
funciara cu privire la atribuirea, exploatarea, autorizarea, licentierea, retragerea din folosinta a
terenurilor.
Dreptul de beneficiere asupra terenurilor cu destinatie agricola reprezinta posibilitatea
beneficiarului de a folosi o cota sau sector de teren in scopuri personale in conformitate cu
legislatia in vigoare.
Una din modalitatile de folosire a terenurilor agricole o reprezinta arenda in agricultura. Relatiile
de arenda in agricultura sunt reglementate de CC, CF, Legea cu privire la arenda in agricultura.
Arenda in agricultura reprezinta transmiterea in posesiune si folosinta in baza de contract pe o
durata determinata si contra plata a terenurilor cu destinatie agricola si a altor bunuri agricole.
2.1 Determinati volumul drepturilor si obligatiilor beneficiarilor funciari.
Articolul 28. Drepturile posesorilor i ale beneficiarilor funciari

Posesorii i beneficiarii au dreptul:
s foloseasc terenurile potrivit condiiilor de atribuire;
s fie proprietarii produciei obinute; (drept de proprietate asupra fructelor)
s foloseasc n modul stabilit de lege zcmintele, pdurile, apele i alte bogii ale
pmntului;
s primeasc, n caz de stingere a dreptului de posesiune sau beneficiere, compensarea
cheltuielilor legate de ameliorarea terenului.
Articolul 29. Obligaiile deintorilor de terenuri
Deintorii de terenuri snt obligai:
s foloseasc terenurile n conformitate cu destinaia lor;
s respecte, conform recomandrilor agrotehnice, condiiile de exploatare a terenurilor,
structura asolamentelor, s nu admit folosirea abuziv a ngrmintelor chimice i
a preparatelor de fitosanitrie;
s achite la timp impozitul funciar i alte pli pentru folosirea terenurilor;
s ia msuri de prevenire i combatere a eroziunilor, a compactrii solului, a alunecrilor de
teren, a salinizrii sau nmltinirii secundare, s asigure att obinerea unei producii calitative,
ct i protecia solului i sporirea fertilitii lui;
s respecte drepturile altor deintori de terenuri;
s pstreze bornele de hotar i punctele reelei geodezice de stat din teren;
s respecte proiectul de organizare a teritoriului;
s prezinte la timp autoritilor administraiei publice locale informaiile stabilite prin
legislaie, privitoare la starea i folosirea terenului.
2.3 Formulati cazurile pentru care survine raspunderea civila in legatura cu incalcarea
legislatiei agrare.
Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor

cauzate datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine prezena
tuturor elementelor eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.
Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt: prejudiciul,
fapta ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.
Lipsa unei din aceste condiii, potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu
excepia cazurilor prevzute expres de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n
lipsa unei sau altei condiii. n cazurile prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual
se antreneaz n lipsa caracterului ilicit al faptei.
Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta ilicit i
prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care se
determin mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a
faptei ilicite.Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim
prejudiciul moral i prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile
prevzute de lege. Spre exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de
ap din sistemele de alimentare cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material,
Legea cu privire la apa potabil nr. 272 din 10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral
de ctre persoana vinovat.Potrivit regulii generale, pentru angajarea rspunderii delictuale, este
necesar vinovia autorului faptei ilicite. Nu ntotdeauna aceeai persoan ntrunete calitatea de
autor al faptei ilicite i cea de debitor n obligaia delictual. Astfel, n cazul n care paguba
material a fost pricinuit de ctre un minor, prejudiciul cauzat mediului nconjurtor se repar
de prini (adoptatori), tutori, instituiile de nvmnt, de educaie, curative sub a cror
supraveghere se afl minorul, dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor
(art. 1406, art. 1407 CC); potrivit prevederilor art. 1410 Cod civil, persoanele a cror activitate
este legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a
instalaiilor, mecanismelor, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii etc.) au
obligaia s repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c
prejudiciul se datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor n care dauna a survenit ca
urmare a exploatrii navelor aeriene) sau din intenia persoanei vtmate.In conformitate cu
Hotararea CSJ privind practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale
legislatiei ecologice in cadrul examinarii cauzelor civile nr. 3 din 24.12.2010 se atentioneaza
instantele de judecata ca in cazul in care raporturile funciare nu sunt reglementate de legislatia
funciara atunci se aplica prevederile art.2.1 si 2.2 ale Codului Civil. Totodata la examinarea
cauzelor care au ca obiect cotele de teren si sectoarele de teren se va tine cont de faptul ca
instanta de judecata trebuie sa constate in primul rand destinatia principala a cotelor de teren sau
sectoarelor de teren si modul lor de folosinta. Se atentioneaza instantele judecatoresti ca
schimbarea destinatiei terenurilor este de competenta Guvernului. Totodata la examinarea
litigiilor funciare instantele de judecata sunt obligate sa constate destinatia terenurilor in litigiu,
iar in cazul schimbarii destinatiei terenurilor sa precizeze daca aceasta s-a efectuat de catre
Guvern si daca detinatorii de terenuri detin actele ce confirma drepturile asupra terenurilor.
Totodata se va tine cont ca instantele de judecata la solutionarea unor astfel de litigii urmeaza sa
determine daca a avut loc faptul schimbarii destinatiei terenurilor sau faptul schimbarii modului
de folosire a terenului in vederea aplicarii corecte a art. 71 CF sau a art. 73 CF. In acelasi
context instantele de judecata vor verfica actul de stabilire a hotarelor in natura a terenurilor in
conformitate cu art. 21 CF. In sensul art. 95 CF, actele de e/v, donatie, schimb si alte tranzactii
dintre detinatorii de terenuri infaptuite cu incalcarea modului stabilit de legislatie pot fi declarate
nule. Conditiile nulitatii tranzactiilor sunt stipulate in C C conform art 216-233. Raspunderea
delictuala survine in cazul in care detinatorilor de terenuri li s-au cauzat pagube. Potrivit art. 97
CF pagubele pricinuite detinatorilor de ternuri inclusiv venitul ratat trebuie sa fie reparat integral.
Pagubele sunt reparate prin reabilitarea terenurilor carora li s-a cauzat daune si aducerea lor in
stare corespunzatoare care sa permita folosirea lor conform destinatiei lor principale sau in forma
baneasca. Evaluarea prejudiciului cauzat se va evalua conform Instructiunii pentru evaluarea
prejudiciului cauzat resurselor de sol. In cazurile in care repararea benevola a prejudiciului nu se
efectueaza, atunci se intenteaza o actiune civila.
TEST NR.3
SUBIECTUL I Raspunderea juridico-ecologica.
1.1 Caracterizati temeiuril si conditiile raspunderii juridice pentru incalcarea legislatiei

ecologice.
Temeiul real al raspunderii penale l constituie fapta prejudiciabila savrsita i norma
juridica.Pentru a reclama o rspundere juridic este necesar de a stabili existena unui fapt
juridic: infraciune, delict, abatere disciplinar. Delictul ecologik-este comportamentul nelegitim
i vinovat al unei persoane, ce este ndreptata mpotriva ordinii ecologice i care a cauzat un
prejudiciu naturii sau a creat un pericol real de a pricinui o paguba
Elementele delictului ecologik-Obiectu, latura obiectiva, latura subiectiva si subiectu.
Conditiile : a)existenta actului normativ, a actului juridic ,b)fapta ilicta ;c)prejudiciul
ecologic;d)legatura cauzala dinre fapta ilicita si prejudiciu;e)vinovatia;f)subiectu:virsta,
responsabilitatea(ex. Padurarii), subiectul special;g)sanctiunea;h)termenul de prescriptive de
tragere la raspundere;i)existent unor conditii care inlatura raspunderea(ex. Extrema necessitate)
1.2 Determinati sistemul organelor ce examineaza si solutioneaza cazurile privind

incalcarea legislatiei ecologice.
CONTRAVENTIONAL
Articolul 405. Organele pentru protecia mediului i Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva"
(1) Contraveniile prevzute la art.93-95, 109-130, 132-154, 156, 182 se examineaz de
organele pentru protecia mediului.
(2) Snt n drept s examineze cauze contravenionale i s aplice sanciuni inspectorul principal
de stat pentru ecologie i adjuncii lui, inspectorii superiori de stat pentru ecologie.
(3) Contraveniile prevzute la art.110-115, 120-130, 132-137, 139-142 se constat de ctre
Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva".
(4) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale directorul general al
Ageniei pentru Silvicultur "Moldsilva" i adjuncii lui, directorii ntreprinderilor de stat pentru
silvicultur, ai ntreprinderilor silvo-cinegetice, ai rezervaiilor naturale.
(5) Persoanele menionate la alin.(4) vor remite procesele-verbale cu privire la contravenii spre
examinare organelor de protecie a mediului.
(6) Contraveniile prevzute la art.181 se constat de organele pentru protecia mediului.
(7) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale persoanele menionate la
alin.(2).
(8) Procesele-verbale cu privire la contraveniile prevzute la alin.(6) se remit spre examinare
comisiei administrative.
Articolul 406. Organele supravegherii sanitar-epidemiologice de stat

(1) Contraveniile prevzute la art.80-83, 115, 268-271, 276 se examineaz de organele
supravegherii sanitar-epidemiologice de stat.
(2) Snt n drept s examineze cauze contravenionale i s aplice sanciuni medicul-ef sanitar
de stat al Republicii Moldova i adjuncii lui, medicii-efi sanitari de stat ai raioanelor i oraelor
(municipiilor).
Articolul 414. Organele supravegherii de stat n domeniul agricol i sanitar-veterinar
(1) Contraveniile prevzute la art.131, 157, 158, 183-190, 192-196, 275 se constat de organele
supravegherii de stat n domeniul agricol i sanitar-veterinar.
(2) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale:
a) eful Inspectoratului General Agricol i adjuncii lui, efii oficiilor teritoriale ale
inspectoratului, pentru contraveniile prevzute la art.131, 183-188, 192-195;
b) directorul Ageniei Fitosanitare i adjuncii lui, efii direciilor teritoriale ale ageniei, pentru
contraveniile prevzute la art.189, 190;
c) medicii veterinari oficiali din cadrul Ageniei Sanitar-Veterinare i pentru Sigurana
Produselor de Origine Animal sau din cadrul direciilor raionale (municipale) sanitar-veterinare
i pentru sigurana produselor de origine animal, pentru contraveniile prevzute la art.157, 158,
196, 275.
(3) Procesele-verbale cu privire la contravenii se remit spre examinare n fond instanei de
judecat competente.
PENAL
ORGANELE DE URMARIRE PENALA

INSTANTA DE JUDECATA
CIVIL
INSTANTELE DE JUDECATA (DUPA CAZ DE DREPT COMUN, ECONOMICA,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV)
Raspunderea disciplinara:
Angajatorul aplica sanctiuni disciplinare fata de salariat, atunci cind el nusi indeplineste oligatiile
prevazute de contractual individual de munca, ce rees din producerea in vederea folosirii
resurselor naturale si de protective a mediului inconjurator.
Poate fi creata o comisie interna care va examina situatia
1.3 Formulati cazurile de raspundere penala pentru nerespectarea legislatie ecologice.
Raspunderea penala este cea mai aspra masura de constringere aplicata persoanei care a savirsit
infractiuni ecologice-fapte socialemente periculoase savirsita cu vinovatie de opersoana
responsabila care atenteaza la ordinea de drept ecologika i care cauzeaz daune mediului
ambiant, sntii omului sau creaz astfel de pericol.
Urmatoarele infractiuni.
-infractiuni ce atenteaza la securitatea ecologica a populatiei(art.223 incalcarea cerintelor

securitatii ecologice;
-infr.care ateteaza la regimul juridic al substantei radioactive, biologice si adeseurilor(art.224
incalcarea regulamntului circulatiei subs6tantelor si materilelor si deseurilo radioactive,
biologice, toxice);
-infr. Care atenteaza la ordinea de lichidare a prejudiciilor ecologice(art,226 neindeplinirea
obligatiunilor de lichidarea consecintelor incalcarilor ecologice);
-infr.care atenteaza la protectia solului (art.227 poluarea solului)
-infr. Care atenteaza la protectia subsolului (art.228 incalcarea cerintelor de protectia a
subsolului);
-infractiunea care atenteaza la protectia apei(art.229 poluarea apei);
-infr. Care atenteaza la protectia aerului (art.230 poluarea aerului):
-infr.care atenteaza la protectia regnului animal(art.233 vinatul ilegal ,234indeletnicirea
ilegala cu pescuitul, vinatul sau cu alte exploatari alle apei);
-infr. Care atenteaza la protectia fondului silvic(art.231 taierea ilegala a vegetatiei
forestiere(art.232 distrugerea sau deterioraea masivelor forestiere);
-infr. Care atenteaza la regimul de administrare si protective a fondului ariilor materiale
protejate de stat(art.231-235 ).
Fapta infractionala trebuie sa intruneasca cumulative elementele :
1.Obiectul generic-relatiile care asigura protectia mediului natural
Obiectul material-resursele naturale , obiectele naturii, ariile protejate de stat;
2.latura obiectiva actiuni/onactiuni criminale indreptate impotriva ordinii de dr. ecologice,
inclusive si cauzarea de prejudicii ecologice. legatura cauzala dintre fapta si consecinta .
3.subiectul persoana fizica responsabila -16 ani;
subiectul special persoana cu functe de raspundere investta cu functie de paza si protective,
pesoana juridica.
4-latura subiectiva-intentia , imprudenta.
SUBIECTUL II Dreptul de beneficiere funciara. Regimul juridic al terenurilor cu

destinatie Agricola.
2.1 Definiti notiunea dreptului de beneficiere funciara.
Se considera ca dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi examinat sub cateva
aspecte:
A) o institutie juridica care cuprinde in esenta sa o totalitate de norme juridice care
reglementeaza relatiile dintre organele administratiei publice si beneficiarii de terenuri
care reglementeaza relatiile cu privire la atribuirea, exploatarea, protectia, retragerea din
folosinta a terenurilor.
B) un drept subiectiv al unei persoane fizice sau juridice care foloseste sau poate folosi
din punct de vedere cantitativ si calitativ.
C) din punct de vedere teoretic un raport juridic, raport care apare intre organele de stat si
beneficiarii de resurse naturale care este reglementat de legislatia speciala funciara cu
privire la atribuirea, exploatarea, autorizarea, licentierea, retragerea din folosinta a
terenurilor.
2.2 Determinati temeiurile juridice de aparitie si incetare a dreptului de beneficiere

funciare.
Conform legislatiei distingem temeiuri de aparitie a dr de beneficiere funciare:
1)actul normativ(elaborat, adoptat si sanctionat de catre organele puterii de stat; publicat in MO);
2)actul administrativ individual (deciziile consiliilor; hotararile de Guvern);
3)contractul ( arenda in agricultura,);
4)hotararea instantei de judecata (irevocabila, definitiva).
Conform codului funciar Dreptul asupra terenului se stinge n cazurile:
1) renunrii benevole a deintorului la teren;

2) retragerii terenului pentru nevoile statului i societii;
4) retragerii terenului n cazul i n modul stabilit n articolul 25 din prezentul Cod;
5) decedrii beneficiarului persoana fizica;
6) neachitrii sistematice a impozitului funciar n termenul stabilit de lege;
7) expirrii termenului pentru care a fost dat n folosin terenul
8) ncetrii activitii ntreprinderii, instituiei, organizaiei;
10) nerespectrii condiiilor contractului de arend;
11) exploatrii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor chimic,
radioactiv i de alt natur, la nrutirea situaiei ecologice;
12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la nmltinire, la salinizare secundar i
la apariia focarelor de eroziune prin irigare.
Punctele , 4), 6), 11) i 12) ale prezentului articol nu se extind asupra dreptului de proprietate a
ceteanului asupra terenului destinat construirii casei de locuit, anexelor gospodreti i a celui
ocupat de grdini personale.
Dreptul de a folosi terenul se poate stinge dac posesorul funciar sau beneficiarul funciar a
svrit aciuni indicate n articolul 96 din prezentul Cod.
Articolul96. Rspunderea pentru nclcarea legislaiei

funciare
Persoanele care ncalc legislaia funciar poart rspundere administrativ i penal n
conformitate cu legislaia.
Constatarea contraveniilor se efectueaz de ctre autoritile administraiei publice locale i
organele de stat autorizate n acest scop, n limitele competenei lor.
Aplicarea sanciunilor nu scutete persoana culpabil de obligaiunea de a lichida nclcrile
comise.
Mijloacele ncasate n urma aplicrii amenzilor se vars n bugetul de stat i se folosesc
pentru restabilirea, mbuntirea terenurilor i sporirea fertilitii solurilor i protecia mediului
nconjurtor.
Modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune i de beneficiere este pravazut de art 25
cod funciar si anume :
n cazul cnd deintorul cu titlu de posesiune sau de folosin nu utilizeaz terenul n scopul
n care i s-a atribuit, autoritatea administraiei publice locale respectiv, la cererea proprietarului,
va dispune aplicarea sanciunilor contravenionale prevzute de lege i l va soma n scris,
stabilind termenul, s-i ndeplineasc obligaiile.
n cazul n care deintorul nu-i ndeplinete obligaiile n termenul stabilit (nu mai mare de
doi ani) el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin a terenului prin decizia instanei
judectoreti la cererea proprietarului funciar.
Hotrrea privind stingerea dreptului de folosin a terenului n cazurile prevzute de alineatul
nti al articolului 18 din prezentul Cod o adopt administraia ntreprinderii, instituiei,
organizaiei respective.
n cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosin funciar autoritatea administraiei
publice locale respectiv, cu participarea prilor interesate, adopt o hotrre privitoare la
eliberarea de compensaie deintorilor pentru cheltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau
de repararea de ctre acetia a daunelor pricinuite de ei prin folosirea lor neraional.
Apariia temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, posesiune sau folosin funciar nu
priveaz pe deintorii de terenuri, inclusiv pe arenda, de dreptul de a strnge recolta i nu
scutete de plata impozitelor, de obligaia de a pstra calitatea solului.
Documentele ce confirm drepturile deintorilor de teren snt: titlul de autentificare a dreptului

deintorului de teren, eliberat de autoritile administraiei publice locale n cazul atribuirii de
ctre acestea a terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale sau de ctre
Agenia de Stat Relaii Funciare i Cadastru n cazul atribuirii de ctre stat a terenurilor
proprietate public a statului, certificatul de motenire, contractul de vnzare-cumprare,
contractul de donaie, contractul de schimb, contractul de arend i altele.
Forma titlului de autentificare a dreptului deintorului de teren se stabilete de Guvern.
Deintorii de terenuri nu au dreptul la folosina lor, inclusiv n condiii de arend, pn cnd
primria, n cazul atribuirii de ctre aceasta a terenurilor proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale, sau Agenia de Stat Relaii Funciare i Cadastru, n cazul atribuirii de
ctre stat a terenurilor proprietate public a statului, nu va stabili hotarele terenurilor n natur
(pe loc).
Se interzice atribuirea n folosin (inclusiv provizorie) a terenurilor n alte scopuri dect cele
agricole i silvice ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor care nu au reparat prejudiciile i
pierderile de producie agricol, legate de terenurile repartizate anterior, sau care nu i-au
ndeplinit obligaiile ctre deintori privind folosirea conform destinaiei a terenurilor, anterior
productive i degradate ulterior din vina acestor ntreprinderi, instituii i organizaii.
2.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiuni in legatura cu incalcarea -
legislatiei agarare in cazul incalcarii regimului stabilit a terenului ;
Cod Contraventional prevde:
Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricole
Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei strnse de culturi agricole ce se afl
n cmp se sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat proprietarului de vite sau
de psri ori persoanei responsabile de ele.
Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect,
cu material sditor necertificat sau de soiuri i tipuri de portaltoi neraionate
nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material sditor
necertificat sau cu soiuri i tipuri de portaltoi neraionate
Articolul 187. Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere
Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere cu suprafa de peste 0,5 hectare
de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu sau fr privarea, n ambele cazuri,
de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de
cultivare a plantaiilor pomicole i bacifere
Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de cultivare a
plantaiilor pomicole i bacifere, soldat cu pierderi materiale considerabile sau cu distrugerea
plantaiilor,
Articolul 191. mpiedicarea specialitilor din Agenia Fitosanitar de a exercita supravegherea
i controlul fitosanitar
mpiedicarea n orice mod a specialitilor din Agenia Fitosanitar de a-i exercita funciile de
supraveghere i control fitosanitar
de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere
Articolul 194. nclcarea modului stabilit de nfiinare a plantaiilor viticole
nfiinarea de plantaii viticole pe o suprafa de peste 0,5 hectare cu soiuri neraionate sau cu
material sditor viticol necorespunztor normelor tehnice ori fr proiect sau autorizaie, sdirea
de noi plantaii viticole n locul celor defriate pn la expirarea a 3 ani de la defriare
Articolul 195. nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor
viticole
nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor viticole
Nerespectarea clauzelor contractuale privitor la masurile cu privire la decopertarea stratului fertil

al solului, ameliorare terenului agricol sau recultivarea acestuia.(raspundere contractuala)
Cauzarea de prejudicii detinatorilor terenurilor agricole, inclusiv si productiei

agricole.(raspundera civila delictuala)
TEST nr.4
SUBIECTUL I Dreptul de proprietate asupra Resurselor Naturale
1.1 Definite fondul resurselor natural ca obiect al dreptului de proprietate.
Conform legii cu privire la resursele naturale:

Art1 Resurse naturale snt obiectele, fenomenele, condiiile naturale i ali factori, utilizabili
n trecut, prezent i viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum i
contribuie la crearea de bunuri materiale i spirituale.
Resursele naturale se folosesc sau pot fi folosite ca mijloace de munc, surse de energie, de
materie prim i de materiale, nemijlocit ca obiecte de consum i recreare, ca banc a fondului
genetic sau surs de informaii despre lumea nconjurtoare
In literatura juridica de specialitate dreptul de proprietate asupra resurselor naturale este
examinat si se studiaza sub cateva aspecte:
- o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate de norme juridice ce reglementeaza

relatiile dintre organele puterii de stat si persoanele fizice/juridice in legatura cu posesia,
folosirea si dispunerea de resurse naturale.
- un drept real subiectiv al proprietarului prin intermediul si cu ajutorul caruia exercita una din
elementele constitutive ale acestui drept: posesiune, folosinta, dispozitie.
- raport juridic adica ca o relatie ce apare intre subiecti in legatura cu posesia, folosirea si
dispunerea de resurse naturale relatie care este reglementata de normele juridice civile si
normele juridice ecologice (in principal).
1.2 Determinati tipurile si formele dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.
Legislatia ecologica a RM determina ca exista 2 tipuri de proprietate asupra resurselor naturale:

a)publica care poate fi exclusiva a statului si proprietatea unitatilor administrativa-teritoriale;
b)privata care poate fi exercitata sub 2 forme:
- in devalmasie
- cote-parti.
Este de mentionat faptul ca dreptul de proprietate privata asupra resurselor naturale este limitat.
Modul de dobandire a dreptului de proprietate privata asupra resurselor naturale este determinat
de legislatia speciala: Codul Funciar, Codul Apelor, Codul Silvic.
Legislatia ecologica determina cateva particularitati in ceea ce priveste exercitarea dreptului de

proprietate asupra resurselor naturale. Astfel, indiferent de tipul si forma de proprietate, toate
categoriile de resurse naturala sunt inregistrate in mod obligatoriu sub aspect cantitativ si
calitativ in Cadastrele Resurselor Naturale. Indiferent de tipul si forma de proprietate, toate
categoriile de resurse naturale sunt supuse supravegherii si controlului ecologic de stat; controlul
ecologic de stat se efectueaza cu regularitate, dar nu mai putin de 1 pe an. Indiferent de tipul si
forma de proprietate, toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a
resurselor naturale sub aspectul volumului, calitatii, se inregistreaza in Monitoringul Ecologic
Integrat (tinut nemijlocit de Ministerul Mediului); in baza acestor date se efectueaza prognoze,
programe de ameliorare pentru viitor.
Dreptul de proprietate publica, ese xercitata sub 2 forme:

1-proprietate publica exclusive a statului;
2-proprietate a autoritatilor administrative teritoriale;
Reglementarea posesiunii si folosintei resurselor naturale proprietate publica tine de competent

Guvernului. Resursele natural proprietate publica se dau numai in posesiune provizorie si
folosinta. Dreptul de folosinta a resurselor naturale se acorda in conformitate cu decizia
organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator si
autoritatile administrative publice locale si se legalizeaza printrun document juridic. Resursele
naturale pot fi date in arenda sau concesiune . se interzice subarendarea , rascumpararea sau
ipotecarea resurselor naturale proprietate publica date in arenda/concesiune.
Dreptul de propriette privata :
-proprietate comuna ;
-proprietate pecote-parti.
Resursele naturale proprietate privata apartin persoanelor fizice-juridice cu drept de posesiune ,

de folosinta, dispozitie.
1.3 Recomandati formele si metodele de aparare a dreptului de proprietate asupra

resurselor naturale.
In conformitate cu legislatia civila deosebim citeva categorii de mijloace de aparare:
- mijloace reale de aparare( urmaresc restabilirea dreptului de posesiune, dreptul de folosinta,

dreptul de dispozitie) :actiunea de revendicare, actiunea negatorie
1- Revendicarea de catre proprietar a bunurilor sale -proprietarul este in drept sa-si revendice
resursele naturale aflate in posesiune nelegitime a altei persoane daca acestea mai exista in
natura. Daca a dobindit posesiunea prin samovolnicie sau prin savirsirea unei delict, posesorul
raspunde fata de proprietar in conformitate cu normele procesuale raspunderii delictuale.
Posesorul va raspunde fata de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul ca din vina lui
bunul sa deteriorat , a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv.
2-daca dreptul de proprietate este incalcat , proprietarul poate cere autorului incetare incalcarii.
Poate cere si despagubiri.
3-recunoasterea dreptului de proprietate.
- mijloace obligationale (in cazul in care intre tert si proprietar exista un raport obligational):
1. actiunea privind repararea prejudiciului cauzat proprietarului
2. actiunea privind restituirea bunului dat in folosinta temporara
- mijloace de aparare in cazurile de stingere a dr deproprietate
1.Art 46 constitutie nimeni nu poate fi expropriat decit pt cauza de utilitate publica , cu dreapta si
prealabila despagubire.
2.Persoana al carei bun a fost rechizitionat poate cere restituirea lui, daca dupa incetarea situatie
exceptionale, aceasta sa pastrat in natura.
Articolul 26.
Controlul asupra folosirii resurselor naturale urmrete asigurarea respectrii de ctre toate
persoanele fizice i juridice a legislaiei privind resursele naturale i protecia mediului
nconjurtor. Sistemul de control asupra folosirii resurselor naturale include controlul de stat,
controlul departamental i controlul obtesc.
Controlul de stat asupra folosirii resurselor naturale este exercitat de ctre organele menionate
la art.12 alin.(1),
a) Guvernul;
b) organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu protecia mediului

nconjurtor;
c) autoritile administraiei publice locale conform competenelor stabilite de legislaie
Articolul 28. Controlul departamental

Ministerele, departamentele, ntreprinderile, instituiile i organizaiile beneficiare de resurse
naturale snt obligate s exercite controlul n vederea utilizrii resurselor n conformitate cu
condiiile stipulate n prezenta lege i n alte acte normative.
Articolul 29. Controlul obtesc
Statul garanteaz participarea publicului la luarea de decizii privind
folosirea resurselor naturale, precum i la exercitarea controlului obtesc asupra modului n
care persoanele fizice i juridice respect legislaia privind ocrotirea naturii, n baza
unei informri ample a populaiei i asigurrii accesului acesteia la orice informaie de interes
public.
Controlul obtesc asupra lurii de decizii n domeniul folosirii resurselor naturale se
exercit n conformitate cu Legea privind expertiza ecologic i evaluarea impactului asupra
mediului nconjurtor i cu Legea privind accesul la informaie.
Guvernul, autoritile administraiei publice locale, organul de stat abilitat cu gestiunea
resurselor naturale i cu protecia mediului nconjurtor, precum i agenii economici, prezint
regulat publicului informaii veridice i accesibile despre activitatea din domeniul folosirii
resurselor naturale i proteciei mediului nconjurtor.
n cazul n care pot fi lezate drepturile cetenilor sau poate fi divulgat secretul protejat de
lege, ori poate fi pus n pericol securitatea naional, accesul la o astfel de informaie
se limiteaz, organul respectiv aducnd n fiecare caz publicului argumente exhaustive n mod
accesibil.
SUBIECTUL II Raspunderea juridica pentru incalacarea legislatiei funciare
2.1 Definiti raspunderea juridical penala pentru incalcarea legislatiei funciare.

Articolul 50. Raspunderea penala
Se considera raspundere penala condamnarea publica, n numele legii, a faptelor infractionale si a
persoanelor care le-au savrsit, condamnare ce poate fi precedata de masurile de constrngere
prevazute de lege.
Temeiul raspunderii penale

(1) Temeiul real al raspunderii penale l constituie fapta prejudiciabila savrsita, iar
componenta infractiunii, stipulata n legea penala, reprezinta temeiul juridic al raspunderii
penale.
(2) Raspunderii penale este supusa numai persoana vinovata de savrsirea infractiunii
prevazute de legea penala.
Obiectul material l constituie toate terenurile, indiferent de destinaie i proprietate, care
constituie,
n ansamblu, fondul funciar al RM. Fondul funciar, n funcie de destinaia principal, se
compune din
urmtoarele categorii de terenuri: cu destinaie agricol; din intravilanul localitilor; destinate
industriei,
transporturilor, telecomunicaiilor i cu alte destinaii speciale; destinate ocrotirii naturii, ocrotirii
sntii,
activitii recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor suburbane i
altor terenuri verzi; ale fondului silvic; ale fondului apelor; ale altor fonduri de rezerv.
Articolul 52. Componenta infractiunii

(1) Se considera componenta a infractiunii totalitatea semnelor obiective si subiective,
stabilite de legea penala, ce califica o fapta prejudiciabila drept infractiune concreta.
(2) Componenta infractiunii reprezinta baza juridica pentruunui articol concret din prezentul cod.
2.2 Clasificati litigiile funciare

Dupa nat jur litiigile funciare se clasifica in citeva categorii:
A)Dupa continut:
-Litigii funciare nepatrimoniale;
-si patrimoniale ;
Litigiile nepatrimoniale -se solutionaeza de organele erarhic superioare, decizia lor poate fi
atacata in instanta de contencios administrativ, unele se examineaza nemijlocit de instanta de
judecata(art 90,95cod funciar);
Litigile patrimoniale funciare -se solutioneaza in exclusivittate de inst de judecata art. 92

cfunciar;
B)dupa subiecti:
-litigii funci ce aparintre organe adm pub si pers fiz sa jur;
-itigii funci ce apar intre detinatorii de terenuri;
- litigii aparute intre persoane juridice;
c)dupa obiect:
-lit ce tin funciare cu privire la folosirea fond apelor(7 la nr.forestier, intravilanul localitatilor,
ariilor protejate de stat, ect.)prezinta o institutie jur complexa din cadrul partii generale a dr
funciar ce cuprinde un ansambu de norme jur ce reglementaeza relatiile aparute in legatura cu
2.3 Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspunderii civile pentru incalcarea

legislatiei funciare.
Potrivit prevederilor art. 97 din Codul funciar, pagubele pricinuite deintorilor de terenuri,
inclusiv venitul ratat, trebuie s fie reparate integral.
Pagubele snt reparate prin reabilitarea terenurilor afectate i aducerea lor n stare
corespunztoare, care s permit folosirea conform destinaiei, sau n form bneasc.
Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor solului se face conform Instruciunii privind

evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol din 08.06.2004.
n sensul art. 95 Cod funciar, actele de vnzare-cumprare, donaie, amanetare, schimb i alte
tranzacii dintre deintorii de terenuri nfptuite cu nclcarea modului stabilit de legislaie pot fi
declarate nule. Condiiile nulitii tranzaciilor snt stipulate n Codul civil (art. 216-233).
Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate

datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine prezena tuturor
elementelor eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.
Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt: prejudiciul,
fapta ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.Lipsa unei din aceste condiii,
potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu excepia cazurilor prevzute expres
de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n lipsa unei sau altei condiii. n cazurile
prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual se antreneaz n lipsa caracterului ilicit
al faptei.Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta
ilicit i prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care
se determin mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a
faptei ilicite.Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim
prejudiciul moral i prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile
prevzute de lege. Spre exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de
ap din sistemele de alimentare cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material,
Legea cu privire la apa potabil nr. 272 din 10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral
de ctre persoana vinovat.
Potrivit regulii generale, pentru angajarea rspunderii delictuale, este necesar vinovia
autorului faptei ilicite. Nu ntotdeauna aceeai persoan ntrunete calitatea de autor al faptei
ilicite i cea de debitor n obligaia delictual. Astfel, n cazul n care paguba material a fost
pricinuit de ctre un minor, prejudiciul cauzat mediului nconjurtor se repar de prini
(adoptatori), tutori, instituiile de nvmnt, de educaie, curative sub a cror supraveghere se
afl minorul, dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor (art. 1406, art. 1407
CC); potrivit prevederilor art. 1410 Cod civil, persoanele a cror activitate este legat de un izvor
de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a instalaiilor,
mecanismelor, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii etc.) au obligaia s
repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c prejudiciul se
datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor n care dauna a survenit ca urmare a
exploatrii navelor aeriene) sau din intenia persoanei vtmate.
In conformitate cu Hotararea CSJ privind practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a

unor prevederi ale legislatiei ecologice in cadrul examinarii cauzelor civile nr. 3 din 24.12.2010
se atentioneaza instantele de judecata ca in cazul in care raporturile funciare nu sunt
reglementate de legislatia funciara atunci se aplica prevederile art.2.1 si 2.2 ale Codului Civil.
Totodata la examinarea cauzelor care au ca obiect cotele de teren si sectoarele de teren se va tine
cont de faptul ca instanta de judecata trebuie sa constate in primul rand destinatia principala a
cotelor de teren sau sectoarelor de teren si modul lor de folosinta. Se atentioneaza instantele
judecatoresti ca schimbarea destinatiei terenurilor este de competenta Guvernului. Totodata la
examinarea litigiilor funciare instantele de judecata sunt obligate sa constate destinatia
terenurilor in litigiu, iar in cazul schimbarii destinatiei terenurilor sa precizeze daca aceasta s-a
efectuat de catre Guvern si daca detinatorii de terenuri detin actele ce confirma drepturile asupra
terenurilor. Totodata se va tine cont ca instantele de judecata la solutionarea unor astfel de litigii
urmeaza sa determine daca a avut loc faptul schimbarii destinatiei terenurilor sau faptul
schimbarii modului de folosire a terenului in vederea aplicarii corecte a art. 71 CF sau a art. 73
CF. In acelasi context instantele de judecata vor verfica actul de stabilire a hotarelor in natura a
terenurilor in conformitate cu art. 21 CF. In sensul art. 95 CF, actele de e/v, donatie, schimb si
alte tranzactii dintre detinatorii de terenuri infaptuite cu incalcarea modului stabilit de legislatie
pot fi declarate nule. Conditiile nulitatii tranzactiilor sunt stipulate in C C conform art 216-233.
Articolul 90. Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile administraiei publice locale
Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile administraiei publice locale se soluioneaz
de organele ierarhic superioare, a cror decizie poate fi atacat n instana judectoreasc de
drept comun sau economic competent.
Articolul 91. Litigiile dintre deintorii de terenuri cu titlu de proprietate
Litigiile n care prile sau una din pri snt deintori de terenuri cu titlu de proprietate se
examineaz de ctre instana judectoreasc de drept comun sau economic competent.
Articolul 92. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare
Litigiile patrimoniale dintre ntreprinderi, instituii i organizaii privind raporturile funciare se
soluioneaz de ctre judectoria economic. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare,
n care prile sau una din pri snt persoane fizice se examineaz de ctre judectoria raional,
municipal (de sector) dac legislaia nu prevede altfel.
Articolul 93. ndeplinirea deciziilor asupra litigiului funciar
Decizia autoritilor administraiei publice locale asupra litigiilor funciare intr n vigoare n
momentul adoptrii ei.
Atacarea deciziei n instana judectoreasc competent suspend ndeplinirea acesteia.
Decizia instanei judectoreti competente servete ca temei pentru eliberarea documentelor ce
legalizeaz dreptul de proprietate, de posesiune i de beneficiere funciar, inclusiv n condiii de
arend.
ndeplinirea deciziei asupra litigiului funciar poate fi suspendat sau amnat de organul care a
adoptat decizia sau de organul ierarhic superior.
Articolul 94. Exproprierea
Condiiile i modul de expropriere, pentru nevoile statului i ale societii, a terenurilor i a
construciilor ce constituie proprietate a persoanelor fizice i juridice se reglementeaz printr-o
legislaie special, care asigur ocrotirea dreptului de proprietate.
RSPUNDEREA PENTRU NCLCAREA LEGISLAIEI FUNCIARE

Articolul 95. Nulitatea tranzaciilor dintre deintorii de terenuri
Actele de vnzare-cumprare, donaie, amanetare, schimb i alte tranzacii dintre deintorii de
terenuri nfptuite cu nclcarea modului stabilit de legislaie snt nule.
Articolul 96. Rspunderea pentru nclcarea legislaiei funciare

Persoanele care ncalc legislaia funciar poart rspundere administrativ i penal n
conformitate cu legislaia.
Constatarea contraveniilor se efectueaz de ctre autoritile administraiei publice locale
i organele de stat autorizate n acest scop, n limitele competenei lor.
Aplicarea sanciunilor nu scutete persoana culpabil de obligaiunea de a lichida
nclcrile comise.
Mijloacele ncasate n urma aplicrii amenzilor se vars n bugetul de stat i se folosesc
pentru restabilirea, mbuntirea terenurilor i sporirea fertilitii solurilor i protecia mediului
nconjurtor.
Articolul 97. Repararea pagubelor pricinuite deintorilor de terenuri
Pagubele pricinuite prin retragerea sau ocuparea temporar a terenurilor, precum i prin limitarea
drepturilor deintorilor sau prin nrutirea calitii terenurilor ca urmare a activitii
ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor i cetenilor, trebuie s fie reparate integral (inclusiv
avantajul ratat) deintorilor de terenuri care au suportat aceste pagube.
Repararea pagubelor o fac ntreprinderile, instituiile i organizaiile crora li s-au repartizat
terenuri retrase, precum i ntreprinderile, instituiile i organizaiile a cror activitate duce la
limitarea drepturilor deintorilor de terenuri n legtur cu stabilirea zonelor de protecie,
zonelor sanitare i de aprare a diferitelor obiecte, la nrutirea calitii terenurilor nvecinate,
ori la folosirea lor n alte scopuri, la scderea volumului produciei agricole i la nrutirea
calitii ei, n modul stabilit de legislaie.
Litigiile legate de repararea pagubelor i de evaluarea proporiilor lor snt soluionate de instana
judectoreasc competent.
Articolul 98. Repararea de ctre ntreprinderi, instituii, organizaii a pierderilor din producia
agricol i silvic i a avantajului ratat ca urmare a restituirii inoportune a terenurilor
n cazul restituirii inoportune a terenurilor productive, date n folosin provizorie
ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor, acestea repar deintorilor de terenuri pierderile
din producia agricol i silvic i avantajul ratat, ca urmare a depirii termenelor folosinei
terenului, n mrimea i n modul stabilit de legislaie.
Articolul 99. Repararea pierderilor din producia agricol i silvic
Pierderile din producia agricol i silvic, pricinuite de retragerea din circuitul agricol i silvic
sau de darea n folosin provizorie a terenurilor agricole i silvice, n alte scopuri dect producia
agricol i silvic, precum i limitarea drepturilor deintorilor de terenuri, de nrutirea
calitii solurilor ca urmare a efectelor negative de ntreprinderi, instituii i organizaii sau a
folosirii lor n alte scopuri, se repar la bugetul de stat i se cheltuiesc pentru restabilirea i
valorificarea terenurilor sau sporirea fertilitii lor. Compensarea acestor pierderi se face paralel
cu repararea pagubelor.
Pierderile menionate se repar integral conform normativelor, stabilite de Guvern.
Pierderile din producia agricol le repar ntreprinderile, instituiile i organizaiile agricole de
stat, cooperatiste i obteti dac ele i-au amplasat construciile pe terenuri irigabile i desecate
atribuite lor, pe terenuri cu plantaii multianuale, pe terenuri arabile sau pe alte terenuri cu
bonitate de peste 40 de puncte.
Articolul 100. Folosirea mijloacelor ncasate pentru repararea pierderilor din producia agricol
i silvic
Mijloacele ncasate pentru repararea pierderilor din producia agricol i silvic snt folosite
numai la executarea lucrrilor de construcii-montaj, de proiectri i prospeciuni i de
reglementare a regimului proprietii funciare, a lucrrilor legate de exploatarea terenurilor noi,
de combaterea eroziunii i alunecrilor de teren, de sporirea fertilitii solurilor i productivitii
terenurilor agricole i silvice, n modul stabilit de legislaie.
Proporiile i modul de determinare a pierderilor i de folosire a mijloacelor ncasate pentru
aceste pierderi, precum i lista ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor scutite de repararea
lor se stabilesc de legislaie.
Articolul 101. Restituirea terenurilor ocupate fr autorizaie
Terenurile ocupate fr autorizaie se restituie deintorilor legitimi, fr ca ei s repare
cheltuielile fcute n timpul folosirii nelegitime a terenurilor. Aducerea terenurilor n stare bun
pentru folosin, inclusiv demolarea construciilor se face pe seama ntreprinderilor, instituiilor,
organizaiilor i a cetenilor care le-au ocupat fr autorizaie.
Restituirea terenului ocupat fr autorizaie se face n baza hotrrii organelor de resort.
TESTUL nr.5
Subiectul 1 Regimul juridic al subsolului.
1.1 Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile
Zacamintele de Substante minerale Utile sunt recunoscute spatiile subterane in perimetrul carora
se afla cantitati de substante minerale utile.
Toate ZMU se clasifica in descoperite si nedescoperite
ZMU descoperite sunt recunoscute zacamintele in cadrul carora sa stabilit cu certitudine prin
metode de cercetare geologica prezenta acestora.
In dependenta de modul de exploatare : ZMU Inchise (se extrag din mine) si ZMU
Deschise (se extrag din cariera)
Conform codului subsolului Substantele MU se clasifica in :
minereuri metalifere ;
minereuri nemetalifere ;
combustibile solide ;
petrol ;
gaze naturale ;
gaze inerte ;
ape subterane (ape minerale care depasesc mineralizarea lor cu 0,9 mng /cm3).
Conform imprtantei economice si scopului determinarii statutului juridic al beneficiarului
in vederea regimului de folosire Substantele MU se clasifica in:
Substante minerale utile de importanta nationala (petrolul, gazele natural inerte...) ;
Substante minerale utile larg raspindite (nisipul, argila, piatra de constructie, nisipul
argilos, argila nisipoasa).
1.2 Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei

subsolului.
planificarea folosirii subsolului si a ZMU aceasta presupune intocmirea si elaborarea

diverselor planuri de activitati atit la nivel national cit si la nivel de intreprindere miniera cu
scopul de a favoriza protectia, utilizarea rationala si complexa a subsolului.Functia data face
posibila determinarea cheltuielilor nejustificate , astfel se coordoneaza exploararea
subsolului cu alte activitati a economiei nationale.
evidenta obiectelor ce tin de exploatarea subsolului procedura privind evidenta
obiectelor ce tin de exploatarea subsolului in cadastrul de stat a ZMU este stabilita de
legislatie.
atribuirea si redistribuirea subsolului ordinea de atribuire a ZMU depinde de scopurile si
de tipul de folosinta a acestora. Pentru atribuire, beneficiarului subsolului i se pune la
dispozitie un sector de teren in urma carui fapt beneficiarul este obligat sa decoperteze
stratul fertil al solului,iar dupa extragerea ZMU beneficiarul este obligat sa efectueze
procedura de recultivare a sectorului de teren. In aceeasi ordine de idei, redistribuirea
terenului presupune retragerea unui sector de teren de la beneficiar si transmiterea acestuia
unui alt beneficiar.
efectuarea expertizei de stat a rezervelor SubstantelorMU -toate resursele de ZMU sunt
supuse expertizei ecologice (geologice) se face in scopul crearii unor conditii favorabile
privind folosirea rationala si complexa a ZMU (ex : in cazul cind subsolul este atribuit
pentru constructia obiectelor de subteran, proiectul de constructie a acestora urmeaza sa
treaca procedura de expertiza ecologica-obligatorie).
supravegherea si controlul privind respectarea legislatiei cu privire la subsolul in cadrul
controlului ecologic se verifica actele cu privire la atribuirea terenului, actele ce confirma
dreptul de beneficiere , conditiile tehnice de exploatare a terenurilor, planul de masuri
privind protectia sectorului de subsol atribuit , in care sunt incluse masurile de securitate a
muncii pentru salariati. In urma exercitarii controlului se intocmeste obligatoriu un act de
control in care se indica volumul din licenta si perimetrul minier (act ce confirma spatiul in
care beneficiarul are dreptul sa exploateze) si volumul deja exploatat. Se mai indica
incalcarile depistate intocmind concomitent si in proces-verbal.
1.3 Recomandati masurile de protectie juridica a subsolului prevazute de legislatia in

vigoare.
Statul are obligatia sa asigure exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul

national, ceea ce implica si respectarea normelor de protectie si conservare a mediului.
Persoanele fizice si juridice care exploateaza ZMU au obligatia de a cere si a obtine acordul
si/sau autorizatia de mediu si de a respecta prevederile acestora ;de a reface terenurile afectate ,
aducindu-le la parametrii productivi si ecologici naturali sau la un nou ecosistem functoinal,
conform prevederilor si in termenele continute in acordul si/sau autorizatia de mediu ;de a anunta
autoritatile pentru protectia mediului, sau alte autoritati competente , potrivit legii, despre orice
situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si de a actiona pentru refacerea
acestuia s.a.
Competenta indomeniul folosirii si protectiei subsolului o au : Guvernul
a) asigura realizarea politicii statului n domeniul folosirii i proteciei subsolul
b) stabileste modului de gestionare a Fondului de stat al subsolului ca obiect al proprietii de
stat;
c) aproba tarifele i normelor de timp pentru lucrrile de explorri geologice finanate din
bugetul de stat;
d) stabileste modului de prezentare de ctre beneficiarii subsolului a rapoartelor privind micarea
rezervelor de substane minerale utile;
e) stabileste modului de construire pe suprafeele cu zcminte de substane minerale utile i de
amplasare a construciilor subterane nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
f) stabileste modului de nfiinare i inere a Fondului de stat de informaii privind subsolul;
Ministerul Mediului
a) elaboreaza i promoreaza politica statului n domeniul folosirii i proteciei subsolului;

b) aproba lista sectoarelor de subsol scoase la concurs pentru dreptul de folosire a acestora;
c) adopta deciziilor cu privire la transmiterea pentru valorificare industrial a zcmintelor de
substane minerale utile, cu excepia celor de importan naionala ;
d) exercita controlului ecologic de stat n domeniul folosirii subsolului;
Ageniei pentru Geologie i

Resurse Minerale
c) exercita funciei de beneficiar al lucrrilor de explorri geologice finanate din bugetul de stat;
d) nregistreaza de stat i evidena de stat a lucrrilor de cercetare geologic a subsolului;
e) organizeaza expertizei de stat a rezervelor de substane minerale utile conform rezultatelor
lucrrilor de explorri geologice;
f) exercita, n limitele competenei, a controlului lucrrilor de explorri geologice;
g) elaboreaza de propuneri pentru lista substanelor minerale utile de importan naional;
h) exercita controlului de stat asupra folosirii raionale i proteciei subsolului;
Autoritilor administratiei publice locale n domeniul folosirii i

proteciei subsolului
a) coordoneaza atribuirea terenurilor proprietate public a unitii administrativ-teritoriale pentru
cercetare geologic i exploatarea zcmintelor de substane minerale utile;
b) participa la elaborarea programelor de extindere i folosire raional a bazei de materie prim
mineral la nivel local i luarea msurilor pentru realizarea acestora;
c) elaboreaza programele de extindere i folosire raional a bazei de materie prim mineral la
nivel local i asigurarea realizrii acestora.
Subiectul 2 Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.
2.1 Definiti raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.

Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare reprezinta o institutie complexa din
cadrul partii generale a dreptului funciar ce cuprinde un ansamblu de norme juridice ce
reglementeaza relatiile aparute in legatura cu constatarea si examinarea contraventiei funciare
,apararea dreptului si intereselor legitime ale detinatorilor de terenuri stabilirea sistemului de
sanctiuni, inclusive recuperarea prejudiciului cauzat fondului funciar.
Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare-o obligatiune a contravenientului de
a recupera prejudiciile aduse fondului funciar in legatura cu savirsirea de catre acesta a
contraventiei funciare.
2.2 Clasificati contraventiile funciare
Toate raporturile contraventionale care se nasc din cadrul raporturilor juridice,privind terenurile
pot fi clasificate in mai multe grupe :
incalcari cu caracter economic :
ocuparea nelegitima a terenurilor incalcarea termenului de reintoarcere a terenurilor temporar
ocupate,nereintoarcerea lor in starea de destinatie speciala, abaterea samovolnica de la
proiectele de organizare a teritoriului;
incalcari cu caracter ecologic :
poluareaterenurilor destinate agriculturii cusubstante chimice, cu deseuriradioactive, cu ape
reziduale, nimicireastratului fertil al solului, neluareamasurilor de printimpinare a
eroziuniisolului, amlasarea constructia si dare inexploatare a obiectivelor care provoaca efecte de
poluare a solului ;
incalcari de alta natura :
constructianelegitima, distrugerea bornelor dehotar, incalcarea termenului deexaminare a
cererilor cetatenilorprivind atribuirea terenurilor sitainuirea informatiilor despre
fondulfunciar disponibil.Cele mai frecvent intilnite sunturmatoarele contraventii :
ocupareanelegitima a terenului, acapararea lui inlipsa unui temei legal, fara obtinereatitlului de
autentificare a drepturilorasupra pamintului.
2.3 Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspunderii pentru incalcarea

legislatiei funciare
Pentru angajarea rspunderii juridice trebuie s fie ntrunite urmtoarele condiii:
s existe o conduit ilicit;
s existe un rezultat vtmtor al respectivei conduite ilicite;
s existe o legtur cauzal ntre conduita ilicit i rezultatul produs;
s existe vinovie din partea subiectului care a produs actul ilicit;
s nu existe mprejurri sau cauze care nltur n principiu, rspunderea juridic.
Drept temei juridic de aparitie a raspunderii pentru incalcarea legislatiei funciare putem
mentiona nerespectarea normelor de drept a mediului, a reglementarilor sectoriale ,speciale, care
determina actiunile/inactiunile prin a caror savirsire se contravine cerintelor ecologice,atragind
una sau mai multe dintre formele acestei raspunderi (-contraventionala,-civila,-penala,-speciala).
Ca temei de aparitie a raspunderii contraventionale este :
-degradarea stratului fertil al solului ;
-folosirea terenurilor contra destinatiei acestora ;
-ocuparea neligitima a terenurilor ;
-falsificarea informatiei privind starea si folosirea terenurilor
Ca temei de aparitie a raspunderii civile contractuale este situatia in care obiectul contractului
este un sector de teren sau cota si in raport cu care acestea au fost folosite contrar destinatiei,
scopului de atribuire sau contractele sunt declarate nule.
Ca temei de aparitie a raspunderii civile delictuale survine in cazul in care detinatorilor de
terenuri sau cauzat pagube (venitul ratat).
Ca temei de aparitie a raspunderii penale este :
-impurificarea solului cu produse nocive ale activitatii economice ;
-otravirea solului cu produse nocive ale activitatii ecologice ;
-infectarea solului.
Test Nr.7
1.1 Definiti drepturile si obligatiile beneficiarilor acvatici

Beneficiarii de folosin a apei au dreptul s foloseasc obiectivele acvatice numai n scopurile
pentru care acestea le-au fost atribuite. n conformitate cu destinaia special a obiectivelor
acvatice, beneficiarii de folosin a apei au dreptul:
a) s extrag apa pentru folosirea ei ulterioar;
b) s exploateze obiectivele acvatice pentru necesitile agriculturii industriei, hidroenergeticii,
transportului, gospodriei piscicole i vntoreti;
c) s foloseasc obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;
d) s edifice construcii i instalaii pentru gospodrirea apelor, s efectueze reconstrucia i
lichidarea lor;
e) s foloseasc obiectivele acvatice pentru agrement, desfurarea aciunilor sportive i de
asanare, ntreinerea ansamblurilor naturale, precum i pentru alte aciuni de folosire a
obiectivelor acvatice, neinterzise de legislaia n vigoare.
n cazurile stabilite de legislaia n vigoare, drepturile beneficiarilor de folosin a apei pot fi
limitate, reieind din interesele statului i ale altor beneficiari de folosin a apei. ns, aceast
limitare nu trebuie s agreveze condiiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea
populaiei cu ap potabil i menajer.
Beneficiarii de folosin a apei snt obligai:
a) s foloseasc raional resursele de ap, s consume economicos ap i s efectueze msuri
de remediere i mbuntire a calitii apei;
b) s nu admit deversarea n obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un coninut de
impuritai peste limita admisibil;
c) s previn poluarea, impurificarea i epuizarea obiectivelor acvatice;
d) s nu admit nclcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosin a apri, precum i
prejudicierea obiectivelor economice i naturale (terenurilor, pdurilor, faunei, zcmintelor
minerale etc.);
e) s asigure epurarea normativ a apelor reziduale;
f) s menin nstare de funcionare, conform regulilor i instruciunilor de exploatare,
instlaiile de epurare, alte instalaii pentru gospodrirea apelor i dispozitive tehnice, care
afecteaz starea apelor, s amelioreze parametrii lor de exploatare, s in n modul stabilit
evidena cantirii i calitii apelor.
g) s implementeze cele mai bune tehnologii disponibile n scopul limitrii deversrilor apelor
reziduale i consumului de ap.
1.2. Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei apelor
Administrarea de stat n domeniul folosirii i proteciei apelor este exercitat de ctre Guvern,
autoritile administraiei publice locale i de autoritile administraiei publice centrale,
autorizate n modul special n acest scop, conform legislaiei n vigoare.Controlul de stat asupra
folosirii i proteciei apelor este chemat s asigure:
a) respectarea de ctre toate persoanele juridice i fizice, indiferent de form de proprietate, a

modului stabilit de folosire a apelor;
b) executarea obligaiunilor i prescripiilor privind protecia apelor, prevenirea i lichidarea

efectelor lor distructive, respectarea regulilor de inere a evidenei apelor, precum i altor reguli,
stabilite de legislaia apelor.
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei apelor este exercitat de ctre organele pentru
protecia mediului nconjurtor i de autoritile administraiei publice centrale, autorizate n
mod special n acest scop.Controlul de stat asupra respectrii prevederilor legii n domeniul
gospodririi apelor se exercit de ctre autoritatea central pentru resursele naturale i mediu i
de ctre organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.
Competenta Guvernului-stabileste atit modul de coordonare si eliberare a autorizatiei de
folosinta a papei cit si modelul Titlul de stat de folosire separate a apelor.Competenta
Min.Ecologiei si Resurselor Naturale-este abilitata cu dreptul de a efectua expertize ecologice
de stat, a monitoringului ecologic integrat,efectuarea recesamintului resurselor
natural.Competenta Agentiei Apele Moldovei-responsabil de planificarea ,proiectarea
,contructia si explotarea sistemelor de amiliorare si alimentare cu apa, calculare si stabilire a
limitelor consumului de apa.Competenta Centrului de Medicina Preventiva-evidenta surselor
de apa,atribuirea si redistribuirea a obiectelor acvatice,planificarea activitatilor de utilizare si
protectiei a apelor,controlul respectarii legislatiei,monitoringul ape,etc.Atribuirea in folosinta si
redistribuirea obiectelor acvatice este realizata de a.p.l. sau de govern de comun accord cu
Agentia Apele Moldovei.
1.3 Dezvaluiti masurile de protective juridical a apelor
Toate apele (obiectivele acvatice) snt ocrotite mpotriva polurii, impurificrii, epuizrii, care
pot prejudicia sntatea populaiei i pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la
degradarea condiiilor de aprovizionare cu ap i altor fenomene negative, cauzate de
modificarea proprietilor fizice, chimice i biologice ale apelor, reducerea nsuirii lor de
epurare natural, perturbarea regmului hidrologic i hidrogeologic.
Persoanele juridice i fizice, activitatea crora afecteaz starea apelor, snt obligate s realizeze
msuri tehnologice, de ameliorri silvice, agrotehnice, hidrotehnice, sanitare i de alt natur,
coordonate cu autoritile pentru mediu, pentru gestionarea fondului apelor, pentru
supravegherea sanitar de stat, cu autoritile administraiei publice locale, care s asigure
protecia apelor, mpotriva polurii, impurificrii i epuizrii, precum i ameliorarea strii
i regimului apelor. Persoanele juridice, activitatera crora afecteaz starea apelor snt obligate
s planifice msuri corespunztoare care s asigure protecia apelor i s le coordoneze cu
autoritile pentru mediu.Stimularea economic a folosirii raionale i a proteciei resurselor
acvatice se realizeaz prin:
a) stabilirea unei pli pentru folosirea resurselor de ap i deversarea substanelor poluante n
obiectivele acvatice:
b) acordarea unor nlesniri de creditare i altor avantaje beneficiarilor de folosin a apei
pentru implementarea unor tehnologii i cicluri de producie hidroeconomicoase i cu deeuri
minime, pentru realizarea altor activiti de mare eficien n domeniul proteciei apelor;
d) obligarea beneficiarilor de folosin a apei s remedieze starea ecologic a obiecvtivelor
acvatice;
e) ncasarea n modul stabilit a compensaiilor bneti pentru prejudiciul cauzat prin
nclcarea legislaiei apelor;
f) luarea de msuri pentru ameliorarea strii zonelor de protecie sanitar ale surselor de
alimentare cu ap, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane i
mbuntirea evidenei funcionrii acestor prize.
Legislaia, autoritile administraiei publice locale pot stabili i alte modaliti de stimulare
economic a activitii de protecie a apelor. Eficiena aciunilor de protecie a apelor,
desfurate de persoanele juridice, este luat n considerare la aprecierea activitii lor
economico-financiare.
Subiectul 2.
2.1. Definiti principiile dreptului funciar

Dreptul funciar ca ramura de drept are la baza anumite principii ca noiuni temeinice, proprii
dreptului n ansamblu i dreptului funciar ca ramur de drept aparte.Principii dreptului funciar s
unt urmatoarele
a) diversitatea i egalitatea juridic a tipurilor i formelor de proprietate asupra
pmntului,
b)circuitul terenurilor ca obiect de proprietate,
c)folosirea raional a pmnturilor,

d)gospodrirea de sine stttoare a terenurilor conform destinaiei lor,
e)egalitatea subiecilor privind folosirea pmnturilor,
g)administrarea de stat a fondului funciar,
h)rspunderea juridic pentru nclcarea legislaiei funciare
Pricipiile date fiind determinate de caracterul rap. Funciare, n etapa actual nu snt strict
epuizate, ele pot suferimodificri reieind din reorganizrile i restructurrile care au loc n
ornduirea funciar a RM.
2.2.Relatati despre raporturile juridice funciare-
Temeiurile juridice de aparitie a dreptului de proprietate funciara sunt faptele, evenimentele care
dau nastere, modifica si sting raporturile juridice aparute intre subiecti in legatura cu posesia,
folosinta, dispozitia asupra unei cote de teren sau sector de teren. Temeiuri: actul normativ; actul
administrativ individual; contractul translativ de proprietate; hotararea instantei de judecata;
mostenirea. Actele care confirma dreptul de proprietate funciara: titlul detinatorului de teren cu
drept de proprietate (proprietatea statului eliberat de Relatia Agentiei Funciare si Cadastru);
contractul de vanzare-cumparare; contractul de donatie; contractul de schimb (toate se incheie in
scris); certificatul de mostenitor. Temeiurile juridice de incetare a drepturilor funciare sunt:
decesul proprietarului; desfiintarea persoanei juridice; calamitatile naturale; exproprierea pentru
cauza de utilitate publica; hotararea instantei de judecata; Raspunderea civila contractuala pentru
incalcarea legislatiei funciare survine atunci cand obiectul este o cota sau sector de teren si in
raport cu care acestea au fost folosite contrar destinatiei, scopului de atribuire sau sunt declarate
nule.
2.3. Recomandati metode de protectie a terenurilor din intravelanul localitatilor

Protecia terenurilor constituie un sistem de msuri juridice, organizatorice, economice i de alt
natur, prin care se urmrete folosirea lor raional, prentmpinarea retragerii nentemeiate a
terenurilor din circuitul agricol, protecia lor contra efectelor antropogene nocive, precum i
regenerarea i sporirea fertilitii solurilor, productivitii terenurilor destinate agriculturii i
silviculturii. Protecia terenurilor se face pe baza calificrii n complex a terenurilor agricole
drept formaiuni (ecosisteme) naturale complexe, inndu-se cont de particularitile lor
zonale (regionale), de caracterul folosirii lor n scopul: prentmpinrii degradrii i distrugerii
terenurilor, altor urmri defavorabile ale
activitiieconomice.mbuntirii i restabilirii terenurilor supuse degradrii sau distrugerii
,crerii unui mecanism de eviden i control asupra strii ecologice a terenurilor, asigurrii
deintorilor cu normative ecologice ale regimurilor de folosire optim a terenurilor.
Deintorii de terenuri:
- organizeaz raional teritoriul;
- pstreaz i mbuntesc fertilitatea solurilor, alte proprieti utile ale terenului, introducnd
asolamente fundamentate tiinific, administrnd raional ngrminte, aplicnd metode
crutoare de lucrare a terenului i alte msuri de protecie;
- protejeaz terenurile contra eroziunii, cauzate de ape i de vnt, prin msuri economico-
organizatorice, agrotehnice i hidrotehnice, prin crearea unui sistem de perdele forestiere de
protecie i nierbare;
- protejeaz terenurile contra subinundrii, nmltinirii, salinizrii uscrii excesive, tasrii,
polurii cu deeuri industriale, cu substane chimice, biologice i radioactive, produse petroliere,
cu gunoi menajer i de producie, cu ape de scurgere, precum i contra altor procese de ruinare;
- protejeaz terenurile agricole contra acoperirii lor cu tufari, contra altor procese ce duc la
nrutirea strii lor agrotehnice;
- conserveaz terenurile agricole degradate, dac este imposibil restabilirea fertilitii
solurilor;
- recultiv terenurile degradate, restabilesc i mbuntesc fertilitatea lor, le antreneaz n
circuitul economic;
- decoperteaz stratul fertil al solului n procesul efecturii lucrrilor de construcie, ameliorative
i altor lucrri legate de distrugerea solului, l pstreaz i l folosesc n scopuri de recultivare i
ameliorare a terenurilor agricole;
- realizeaz programele de stat de dezvoltare economic i social privind protecia terenurilor.
Aciunile de protecie a terenurilor se efectueaz pe baza proiectelor de reglementare a
regimului proprietii funciare, de ameliorare i de alt natur, elaborate i aprobate n modul
stabilit pe baza recomandrilor tiinei i practicii naintate.Modul de protecie a terenurilor este
stabilit de legislaia privind ocrotirea naturii i mediului nconjurtor.
La proiectarea, amplasarea, construcia i darea n exploatare a obiectelor, edificiilor i
amenajrilor noi i celor reconstruite, precum i la implementarea unor tehnologii noi ce
influeneaz negativ starea terenurilor, trebuie s se prevad i s se ia msuri n vederea
proteciei lor, de comun acord cu organele de ocrotire a naturii.Darea n exploatare a obiectelor i
aplicarea tehnologiilor care nu asigur protecia terenurilor contra degradrii sau distrugerii snt
interzise.Amplasarea obiectelor care influeneaz negativ starea terenurilor se face pe baza unei
argumentri ecologice speciale, se coordoneaz cu deintorii de terenuri, cu organele de ocrotire
a naturii i cu alte organe, n modul stabilit de legislaie.
Prin stimularea economic a folosirii raionale i a proteciei terenurilor se urmrete ridicarea
interesrii deintorilor n pstrarea i mbuntirea fertilitii solurilor, n protejarea terenurilor
de urmrile negative ale activitii de producie.Stimularea economic prevede:
- alocarea mijloacelor de la bugetul republican i de la cel local pentru restabilirea terenurilor
distruse nu din vina deintorilor;
- scutirea de plat pentru terenurile aflate n stadiul de valorificare agricol sau de
mbuntire a strii lor n perioada efecturii lucrrilor prevzute de proiect;
- acordarea de credite avantajoase;
- compensarea parial din mijloacele bugetului respectiv a reducerii venitului ca urmare a
conservrii provizorii a terenurilor distruse nu din vina deintorilor;
- stimularea pentru mbuntirea terenurilor, pentru sporirea fertilitii solurilor i a
productivitii lor, pentru obinerea unei producii pure din punct de vedere ecologic.
n interesul aprrii sntii omului, al proteciei mediului nconjurtor se stabilesc norme
maxime de concentraie a substanelor chimice, bacteriologice, parazitare i a diferitelor
substane active n sol, care se iau n consideraie la aprecierea terenului.
Din categoria terenurilor agricole de calitate superioar fac parte terenurile situate pe cumpna
apelor i pe versantele cu panta de pn la 3 grade, precum i terenurile cu gradul de evaluare a
fertilitii naturale de peste 60, terenurile irigate, loturile experimentale, terenurile instituiilor de
cercetri tiinifice i de nvmnt. n vederea proteciei terenurilor agricole de calitate
superioar se interzice retragerea acestora din circuitul agricol, utilizarea lor n alte scopuri dect
cele agricole, desfurarea pe aceste terenuri a operaiunilor tehnologice i de alt natur ce
conduc la degradarea solului, cu excepia cazurilor cnd snt repartizate pentru construcia
obiectivelor liniare (drumuri, linii de telecomunicaii i de transport electric, conducte),
obiectivelor de exploatare mineral a petrolului i gazelor i a construciilor de producie
necesare pentru exploatarea acestora.Retragerea terenurilor agricole de calitate superioar din
circuitul agricol pentru necesitile de stat i publice se face numai n cazuri excepionale, prin
hotrre a Guvernului. Din categoria terenurilor irigate fac parte terenurile potrivite pentru
agricultur i irigare pe care se afl reele permanente sau provizorii de irigare, legate de sursa de
irigare, ale crei resurse asigur irigarea acestor terenuri.Organele gospodriei apelor snt
obligate s asigure deintorii de terenuri irigate cu ap de irigare conform limitelor i evidenei
debitului surselor de ap.Trecerea terenurilor irigabile n categoria celor neirigabile se face n
modul stabilit de legislaie.Fondurile pentru proiectarea i executarea lucrrilor de restabilire i
ameliorare a terenurilor degradate i poluate, provenind de la bugetul de stat i din mijloacele
deintorilor de terenuri, pot fi completate cusumele ce reprezint despgubirea pltit de
persoanele fizice sau juridice vinovate de degradarea sau poluarea solului.
st Nr.8
1.1 Definiti notiunea si particularitatile raspunderii jurico-ecologice
In literatura juridica de specialitate raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice este

studiata ca fiind un institut juridic la baza formarii caruia isi gasesc existenta normele juridice cu
caracter omogen de sanctionare ce reglementeaza relatiile dintre organele puterii de stat si
persoanele fizice/juridice in legatura cu prevenirea, constatarea contraventiilor ecologice,
aplicarea santiunilor prevazute de legislatie, inclusiv modalitatea de recuperare a prejudiciilor
ecologice cauzate. Totodata se considera ca raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice
reprezinta o obligatiune a contravenientului de a repara daunele cauzate factorilor de mediu
natural. Se mai considera ca raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice reprezinta o
functie de constrangere a statului in vederea aplicarii sanctiunilor pentru contraventiile ecologice
savarsite, inclusiv recuperarea prejudiciilor ecologice. Raspunderea pentru incalcarea legislatiei
ecologice este studiata ca un raport juridic deosebit de complex care apare intre organele puterii
de stat si beneficiarii de resurse naturale in legatura cu savarsirea faptelor ce sunt considerate
contraventii ecologice.
1.2. Determinati formele raspunderii juridico-ecologica
In dependenta de fapta savarsita si in dependenta de consecintele acesteia sunt cunoscute cateva

tipuri de raspundere pentru incalcarea legislatiei ecologice: 1)Raspunderea contraventionala;
2)Raspunderea penala; 3)Raspunderea civila (2 forme: contractuala si delictuala); 4)Raspunderea
disciplinara; 5)Raspunderea juridico-ecologica speciala (de taxa: taxele sunt materiale si
nemateriale).
Se considera ca temeiurile juridice de aparitie a raspunderii sunt savarsirea contraventiilor

ecologice, insa pentru atragerea la raspundere sunt necesare concomitent urmatoarele conditii:
0)existenta actului normativ; 1)fapta ilicita consta in actiuni si inactiuni cu caracter ilegal, fiind
prevazute in dispozitia normei in cauza; 2)urmarea prejudiciabila prejudiciul ecologic care
consta in prejudiciul real, venitul ratat si cheltuielile legate de regenerarea resurselor naturale;
3)legatura cauzala actul de prelevare a probelor ca temei de probatiune; 4)vinovatia (cuantumul
prejudiciului se incaseaza imediat; ulterior se determina vinovatul art. 3c Legea 1515);
5)subiectul (responsabil si sa aiba varsta corespunzatoare; uneori statut special); 6)lipsa
circumstantelor care exclud raspunderea/caracterul socialmente periculos al faptei extrema
necesitate (frecvent e recuperat prejudiciul de persoana in favoarea careia s-a activat).
1.3. Formulati caracteristicile si cazurile de aplicare a raspunderii speciale(de taxa)
Este de remarcat faptul ca pentru incalcarea legislatiei ecologice pot fi aplicate nu numai
sanctiuni penale, contraventionale, civile, disciplinare, dar pot fi aplicate si sanctiuni care
nemijlocit sunt prevazute de legislatia ecologica speciala. Sanctiunile speciale pentru incalcarea
legislatiei ecologice sunt determinate pentru a fi aplicate indiferent de faptul daca fapta
intruneste elementele unei fraude ecologice sau nu si indiferent de faptul daca a fost cauzat un
prejudiciu sau exista un pericol real de a fi cauzat. Aplicarea unor astfel de sanctiuni tine de
incalcarea normelor juridico-ecologice speciale, cum ar fi cele funciare, silvice, acvatice. In
literatura juridica de specialitate se considera ca raspunderea speciala pentru incalcarea legislatiei
ecologice consta pe de o parte in aplicarea sanctiunilor cu caracter material ce sunt caracterizate
si determinate sub forma de taxe, tarife, iar pe de alta parte consta in aplicarea sanctiunilor
nemateriale care sunt legate de neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor
ecologice prevazute de legislatie. Tarifele sau taxele dupa natura lor juridica reprezinta niste
sanctiuni specifice materiale principala functie a carora este compensarea prejudiciului cauzat ce
reiese din folosirea neautorizata a resurselor naturale sau poluarea mediului natural. Marimea
taxelor si tarifelor depinde de fiecare data de volumul folosirii neautorizate a resurselor naturale
sau poluarii ilegale a obiectelor naturii. In continutul tarifelor si taxelor sunt incluse toate
consecintele de ordin material care urmeaza a fi lichidate sau restabilite din contul persoanei care
a cauzat prejudiciul. Legislatia ecologica a RM de asemenea prevede sistemul de tarife si taxe in
cazurile de incalcare a legislatiei. Actele normative care prevad tarifele si taxele pentru folosirea
neautorizata a resurselor naturale, poluarea mediului, sunt Codul Silvic anexele 1-16; Legea
privind regnul animal; Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cauzate resurselor de sol;
Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cazuate in rezultatul nerespectarii legislatiei privind
subsolul; Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cauzate aerului atmosferic in rezultatul
poluarii de catre sursele stationare; Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cauzate aerului
atmosferic la gestionarea deseurilor de productie si menajere. Aplicarea sanctiunilor materiale
sunt determinate de actiunile sau inactiunile persoanelor fizice sau juridice care contravin
legislatiei ecologice si au ca scop si sarcina prevenirea cauzarilor de prejudicii mediului natural.
Astfel in conformitate cu prevederile art.27 Legii 1515, Inspectorul principal de stat pentru
ecologie este in drept sa sisteze din proprie intiativa orice activitate economica daca aceasta
contravine legislatiei cu privire la protectia mediului inconjurator. Aceeasi procedura este
prevazuta si de art. 31 a Legii cu privire la resursele naturale. Astfel sistarea activitatii
economice din initiativa proprie ca functie a Inspectorului principal de stat pentru ecologie
reprezinta o forma a raspunderii speciale care este deosebita de alte tipuri de raspundere
specificul careia poate fi reprezentat prin 3 modalitati: 1)limitarea dreptului de folosire si poluare
a resurselor naturale; 2)suspendarea dreptului de folosire si poluare a resurselor naturale;
3)incetarea dreptului de folosire si poluare a resurselor naturale. Aceste sanctiuni cu caracter
nematerial sunt prevazute de actele normative cu caracter ecologic special: Codul Funciar
art.32.1.11; Codul Subsolului art.31 32 33 36 3; Codul Apelor Cap X art. 57 64 73.2,3; Codul
Silvic 27 28 32.2; Legea privind aerul atmosferic art. 14; Legea privind fondul ariilor naturale
protejate de stat art. 96.3; Legea privind regnul animal art.18.3,3 20 30.2 32 38. Desi aceste
sanctiuni sunt aplicate de organele administratiei de stat, totusi raspunderea speciala este diferita
de cea contraventioala. Deosebirile raspunderii speciala de cea contraventionala pentru
incalcarea legislatiei ecologice se determina si se evidentiaza prin a)forma de aplicare;
b)termenele de aplicare; c)procedura de aplicare; d)organele imputernicite de a aplica astfel de
sanctiuni; e)continutul sanctiunilor.
Subiectul 2
2.1. Definiti notiunea de drept funciar
Dreptul funciar reprezinta o ramura de drept independenta dar complexa care cuprinde o
totalitate de norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar intre subiecti (detinatorii de
terenuri) in procesul de folosire a terenurilor ce formeaza fondul funciar al RM.
2.2 Relatati despre terenurile din intravelanul localitatilor
In conformitate cu legislatia in vigoare , se considera terenurile din intravelanul localitatilor toate

terenurile din teritoriul localitatii in limitele hotarilor ei, adica este teritoriu unei localitati
ocupate de constructii ce il desparte de extravelan(de paminturile
agricole,agroindustriale).Aceste teritorii au alta menire decit cele agricole.Legea privind
principiile urbanismului si amenajarii teritoriului prevede utilizarea notiunii de intravelan ca
teritoriu ocupat de terenuri ,amenajari si constructii ce constituie localitatea inclusiv de terenuri
prevazute pentru extinderea ei.Potrivit legislatiei terenurile de intravelan se impart in terenuri le
municipiilor,oraselor,comunelor si satelor.Din componenta terenurilor municipiilor,oraselor si
satelor fac parte:terenuride uz public:pentru transportur rutier,feroviar,aerian,naval:terenurile
impadurite.
Terenurile din intravelanul localitatilor se afla atit in proprietate publica atit si in proprietate
privata a cetatenilor,pers.fiz si pers.jur.In acelasi timp terenurile din intravelanul localitatilor se
pot afla in folosinta temporara si permanenta.
Perimetru al localitii este hotarul intravilanului (teritoriului ei) care l desparte de extravilan.
Perimetrul respectiv al localitii se stabilete prin reglementarea regimului proprietii funciare
n conformitate cu planul general i pe baza argumentrii tehnico-economice a dezvoltrii
oraului i satului (comunei).Perimetrul oraelor se stabilete i se modific de ctre Guvern.
Perimetrul celorlalte localiti se stabilete i se modific de autoritile administraiei publice
locale. Includerea terenurilor n perimetrul oraului nu implic suspendarea dreptului asupra
terenurilor aflate n posesiune sau n folosin.Retragerea acestor terenuri se face n modul
stabilit de prezentul Cod i de alte acte legislative.
De competena Guvernului in:
aprobarea perimetrului localitilor urbane;
elaborarea msurilor de protecie a terenurilor i organizarea realizrii lor;
inerea cadastrului funciar i organizarea reglementrii regimului proprietii funciare pe
teritoriul republicii;
aprobarea cadastrului funciar anual;
stabilirea modului de ncasare a impozitelor funciare i a altor pli;
stabilirea i schimbarea destinaiei terenurilor, la propunerea consiliilor unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea, n temeiul cererii
proprietarului
schimbarea categoriei terenurilor cu destinaie special;
elaborarea programelor, schemelor, proiectelor i planurilor de reglementare a
regimului proprietii funciare n republic i asigurarea realizrii lor;
elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor;
organizarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
aprobarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale n baza propunerilor consiliilor raionale
sau municipale;
determinarea listei ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor ale cror terenuri rmn n
proprietatea statului i prezentarea acesteia spre aprobare Parlamentului;
aprobarea suprafeelor de vii i livezi supuse casrii n baza propunerilor comitetelor executive
raionale sau primriilor municipale.
De competena consiliilor raionale i municipale in:
exercitarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
stabilirea impozitelor funciare i altor pli, ncasarea lor;
stabilirea i schimbarea perimetrului intravilanului localitilor i soluionarea litigiilor privind
perimetrele;
inerea cadastrului funciar al raionului i municipiului, organizarea reglementrii regimului
proprietii funciare;
elaborarea programelor, schemelor, proiectelor i planurilor de reglementare a regimului
proprietii funciare pe teritoriul raionului i municipiului i asigurarea realizrii lor;
repartizarea i retragerea terenurilor, n modul stabilit de lege;
stabilirea suprafeelor care rmn n proprietatea statului n limita raionului i municipiului;
schimbarea destinaiei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilitii naturale mai mic
de 40, n cazul trecerii acestora n fondul silvic, la propunerea consiliilor unitilor administrativ-
teritoriale de nivelul nti, n temeiul cererii proprietarului
autentificarea drepturilor deintorilor de terenuri;
privarea deintorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor n conformitate cu legislaia
n vigoare;
determinarea i repartizarea terenurilor pentru construcii;
elaborarea propunerilor privind hotarele unitilor administrativ-teritoriale pentru a fi aprobate
de Guvern.
De competena consiliilor steti (comunale) i oreneti in:
atribuirea terenurilor i nstrinarea lor fr schimbarea destinaiei acestora, n modul stabilit
de lege;
autentificarea drepturilor deintorilor de terenuri, n modul stabilit de lege;
asigurarea perceperii impozitului funciar;
exercitarea controlului de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor;
inerea cadastrului funciar n teritoriul din subordine;
privarea de drepturi a deintorilor de terenuri n condiiile prevzute de lege;
determinarea i atribuirea terenurilor pentru construcii i amplasarea lor, n conformitate cu
legea;
soluionarea litigiilor funciare n limitele competenei lor;
organizarea evalurii terenurilor conform metodicii unice, elaborate de Guvern;
stabilirea suprafeelor care rmn n proprietatea statului n limita teritoriilor satelor
(comunelor);
elaborarea propunerilor viznd aprobarea de ctre consiliul raional i municipal a perimetrelor
localitilor steti;
prezentarea propunerilor de schimbare a destinaiei terenurilor agricole n temeiul cererii
proprietarului.
Din componena terenurilor oraelor i satelor (comunelor) fac parte:
terenurile pe care snt amplasate construcii i alte amenajri;
terenurile de uz public;
terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentru liniile de
telecomunicaii, de transport electric, pentru exploatri miniere i pentru alte industrii;
terenurile mpdurite;
terenurile cu destinaie agricol i alte terenuri.
2.3. Formulati institutiile ce formeaza sistemul dreptului funciar.
Sistemul dreptului funciar reprezinta si constituie o totalitate de institutii juridice la baza formarii
carora isi gasesc existenta normele juridice funciare cu caracter omogen care au ca scop
reglementarea relatiilor funciare dintre detinatorii de terenuri; sistemul este constituit din 2 parti:
partea generala si partea speciala. Partea general cuprinde asa institutii juridice cum sunt:
izvoarele dreptului funciar; principiile dreptului funciar; dreptul de proprietate funciara; dreptul
de beneficiere (folosinta) funciara; administrarea de stat si gestionarea fondului funciar;
schimbarea destinatiei terenurilor; protectia juridica a terenurilor (cantitativa si calitativa);
raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare. Partea speciala cuprinde urmatoarele
institutii juridice: regimul juridic de protectie si folosire a terenurilor cu destinatie agricola;
regimul juridic a terenurilor din intravilan; regimul juridic al terenurilor destinate industriei,
transportului, telecomunicatiilor, si cu alta destinatie speciala; regimul juridic al terenurilor
destinate ocotirii naturii, sanatatii, monumentelor naturii, etc.; regimul juridic al terenurilor din
fondul silvic; regimul juridic al terenurilor din fondul apelor; regimul juridic al terenurilor din
fondul de rezerva. Dreptul de proprietate funciara reprezinta o institutie juridica complexa care
cuprinde o totalitate de norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar in legatura cu posesia,
folosinta si dispozitia asupra unor cote de teren sau sectoare de teren. De asemenea dreptul de
proprietate funciara este caracterizat ca fiind un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia
proprietarul unei cote de teren sau sector de teren isi exercita dreptul de posesiune funciara,
dreptul de folosinta funciara si/sau dreptul de dispozitie funciara. In conformitate cu Constitutia
RM, Codul funciar, terenurile in RM pot fi in proprietate publica si in proprietate privata.
Dreptul de proprietate publica asupra terenurilor este exercitat de catre statul RM si organele
administratiei publice locale; delimitarea terenurilor proprietate publica a statului si proprietate
publica a unitatilor administrativ teritoriale este determinata de legea privind terenurile
proprietate publica si delimitarea lor. Este de mentionat faptul ca actul normativ nominalizat
determina si delimiteaza domeniul public si domeniul privat atat a statului cat si a unitatilor
administrativ teritoriale.
TEST Nr. 9
Subiect 1:Administrarea in domeniul protectiei si utilizarii resurselor
naturale.
1.1 Definiti notiunea , functiile si metodele de administrare.
Din literatura de specialitate administrarea de stat in domeniul protectiei si utilizarii resurselr naturale se
examineaza ca:
- institutie juridica foarte complexa ce cuprinde totalitatea normelor juridice care reglemnteaza
relatiile dintre organele puterii de stat si beneficiarii resurselor naturale in legatura cu gestionarea
resurselor naturale, supravegherea respectarii legislatiei ecologice , combaterea si constarea
contraventiilor ecologice, examinarea cauzelor privind incalcarea legislatiei ecologice, evaluarea
impactului asupra mediului inconjurator precum si atragerea persoanelor la raspunderejuridica.
- O functie primordiala a statului care are ca scop prevenirea cazurilor de poluare , evaluarea
prejudicilor ecologice precum si combaterea contraventiilor ecologice.
- Un raport, o relatie ce apare pe de o parte intre organele puterii de stat fie de competenta generala
sau competenta speciala si persoanele fizice , juridice adica beneficiarii de resurse naturale in
legatuara cu efectuarea expertizelor ecologice, eliberarea autorizatiilor si licentelor in legatura cu
atribuirea si retragerea resurselor naturale din folosinta.( insa aceste relatii mai sunt reglementate
si de normele juridice administrative fapt ce confirma caracterul complex al acestei institutii
juridice)
Se considera ca exista citeva forme de administrare care sunt specifice si domeniului protectiei mediului
si utilizarii resurselor naturale:
1. elaborarea si adoptarea legilor ecologice(Parlamentul RM)

2. executarea si aplicarea in practica a normelor juridice ecologice(Guvernul)
3. supravegherea respectarii legislatiei ecologice(Inst de Jud)
Legislatia ecologica in vigoare determina functiile de baza ale organelor administratiei publice in
domeniul protectiei mediului:
a)elaborarea, adoptarea, sanctionarea normelor juridice ecologice;
b)supravegherea respectarii legislatiei ecologice;
c)exercitarea controlului ecologic de stat;
d)exercitarea expertizei ecologice de stat;
e)evaluarea impactului asupra mediului inconjurator;
f)constatarea si examinarea contraventiilor ecologice;
g)intocmirea proceselor verbale si a actelor de control ecologice;
h)intentarea actiunilor civile privind recuperarea prejudiciilor ecologice;
i)eliberarea autorizatiilor si licentelor pentru folosirea resurselor naturale;

j)elaborarea unor metodici de calcul privind poluarea resurselor naturale;
k)evidenta resurselor naturale: intocmirea cadastrelor resurselor naturale; elaborarea si asigurarea cu

informatii veridice a monitoringului ecologic integrat.
1.2 Determinati sistemul organelor administrarii de stat
Sistemul organelor administratiei de stat in domeniul protectiei mediului si gestionarii resurselor naturale
reprezinta si constituie totalitatea acestora care dupa natura lor juridica (competenta) se pot clasifica in 2
grupe mari:
1. organe de competenta generala;

La categoria organelor de competenta generala se atribuie: Parlamentul RM; Guvernul RM; Presedintele
RM; Organele administratiei publice locale.
2. organele de competenta speciala.

Cele de competenta speciala se subclasifica in:
a) organe de supraveghere si control;

b) organe care gestioneaza resursele naturale;
c) organe metodice, care elaboreaza diferite metode, modalitati de expertiza (Institutul National de
Ecologie).
Organe de competenta speciala:
Ministerul Mediului in componenta caruia isi desfasoara activitatea urmatoarele:
1.Inspectoratul Ecologic de Stat in componenta caruia sunt incluse:
-Agentiile Ecologice Teritoriale Cahul, Chisinau, Balti, Gagauzia;
-Inspectiile Ecologice Teritoriale in fiecare raion;
-Serviciul Piscicol.
2.Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
3.Institutul National de Ecologie si Geografie.
4.Agentia pentru Geologie si Resurse Minerale.
5.Agentia pentru Silvicultura Moldsilva.
6.Agentia Apele Moldovei.
7.Ministerul Sanatatii in cadrul careia activeaza Centrul de Medicina Preventiva (Sanatate Publica).
8.Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (Legea privind calitatea agroindustriala ecologica).
9. Departamentul Situatii Exceptionale.
10. Asociatia Vanatorilor si Pescarilor.

1.3 Dezvoltati sistemul de evidenta a resurselor naturale prin intermediul cadastrului resurselor
naturale.
Legislatia ecologica RM nu determina notiunea de Cadastre ale Resurselor Naturale, insa determina
tipurile lor.
Reglementarea juridica privind evidenta resurselor naturale este stabilita de legislatia speciala: Codul
Funciar; Codul Silvic; Codul Apelor; Codul Subsolului; Legea privind regnul animal; Legea privind ariile
naturale protejate de stat; Legea privind spatiile verzi din localitatile urbane si rurale.
In literatura juridica de specialitate se considera ca cadastele resurselor naturale reprezinta o totalitate

de date si informatii cu caracter ecologic, economic, juridic, privind stabilirea regimului de protectie si
folosire a resurselor naturale, cantitatea, calitatea, volumul lor, date despre locul aflarii acestora,
inclusiv informatie despre beneficiarii resurselor naturale.
In conformitate cu legislatia in vigoare, exista cateva tipuri de cadastre:
- Cadastru funciar, care reprezinta in sine o totalitate de date si informatii, harti topografice privind
clasificarea terenurilor ce formeaza fondul funciar al RM dupa destinatia lor principala, precum si
informatii privind regimul de protectie si folosire, bonitatea, fertilitatea, inclusiv date despre
proprietarii funciari, beneficiarii funciari, posesorii funciari. Cadastrul funciar este tinut la nivel
republican (Agentia Relatii Funciare si Cadastru) si la nivel local (Organele cadastrale
teritoriale); cu toate acestea la nivel local exista si registru de evidenta a detinatorilor de terenuri,
tinut de primar si inginerul cadastral. Primarul scoate problema la ordinea de zi la consiliu, care
decide atribuirea terenului. Dupa ce se ofera in natura bunul, viitorului proprietar i se da numar
cadastral, dupa care acesta este inscris ca proprietarul terenului. Legea cu privire la terenurile
proprietate publica si delimitarea lor. Categorii de terenuri: cu destinaie agricol; din intravilanul
localitilor; destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilor i cu alte destinaii speciale;
destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii, activitii recreative, terenurile de valoare istorico-
cultural, terenurile zonelor suburbane i ale zonelor verzi; ale fondului silvic; ale fondului
apelor; ale fondului de rezerv. Cadastrul funciar are menirea de a asigura autoritile
administraiei publice locale, ntreprinderile, instituiile, organizaiile interesate i cetenii
cu informaii despre starea terenului n scopul organizrii folosirii raionale i proteciei lui,
reglementrii relaiilor funciare, regimului proprietii funciare, fundamentrii proporiilor
plilor funciare, aprecierii activitii economice, efecturii altor msuri legate de folosirea
terenului.
- Cadastrul silvic reprezinta o totalitate de date si informatii cu privire la clasificarea padurilor pe
grupe si categorii functionale (o singura grupa de protectie a mediului si 5 categorii
functionale) precum si informatii privind productivitatea padurilor, starea lor biologica, inclusiv
date despre proprietarii si beneficiarii silvici (din 1996 poate fi dobandit dreptul de proprietate
asupra padurilor). Cadastrul e tinut la nivel republican de catre agentia MoldSilva.
- Cadastrul apelor reprezinta o totalitate de date si informatii privind clasificarea obiectivelor
acvatice, resurselor acvatice, volumul acestora, locul amplasarii, starea lor ecologica, inclusiv
date privind proprietarii si beneficiarii acvatici. E mentinut de Agentia Apele Moldovei.
- Cadastrul subsolului reprezinta o totalitate de date si informatii, harti geologice si geodezice
privind locul aflarii zacamintelor minerale utile, volumul lor, clasificarea acestora, precum si date
despre beneficiarii minieri. E tinut de Agentia pentru Geologie si Resurse Minerale.
- Cadastrul spatiilor verzi ale localitatilor urbane si rurale reprezinta o totalitate de date si
informatii privind suprafata spatiilor verzi, clasificarea acestora (parcuri, gradini publice, padure-
parc, scuar Legea privind spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale) inclusiv informatii
privind beneficiarii spatiilor verzi. Cadastrul spatiilor verzi este tinut la nivel local de
AdmPubLoc (Organele Spatiilor Verzi).
- Cadastrul Ariilor Naturale Protejate de Stat, contine si cuprinde informatii privind clasificarea
ariilor protejate de stat in gradini botanice, gradini dendrologice, rezervatie stiintifica, parc
national, rezervatie naturala, monumente ale naturii, gradinile zoologice, etc. Cadastrul e detinut
de Ministerul Mediului si Academia de Stiinte.
Subiect 2 :Dreptul de proprietate funciara.Regimul juridic al terenurilor din

intravelanul localitatii
2.1 Definiti dreptul de proprietate funciara
Dreptul de proprietate funciara reprezinta
- o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate de norme juridice ce reglementeaza

relatiile care apar in legatura cu posesia, folosinta si dispozitia asupra unor cote de teren sau
sectoare de teren.
- un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia proprietarul unei cote de teren sau sector de teren
isi exercita dreptul de posesiune funciara, dreptul de folosinta funciara si/sau dreptul de dispozitie
funciara.
- o relatie ce apare intre subiecti in legatura cu posesia, folosirea si dispunerea terenurile ce
constituie fondul funciar al RM care este reglementata de normele dreptului funciar in vigoare.
2.2 Relatati despre terenurile proprietate publica si proprietate privata.
In conformitate cu Constitutia RM, Codul funciar, terenurile in RM pot fi in proprietate publica si in

proprietate privata.
- Dreptul de proprietate publica asupra terenurilor este exercitat de catre statul RM si organele
administratiei publice locale. Delimitarea terenurilor proprietate publica a statului si proprietate
publica a unitatilor administrativ teritoriale este determinata de legea privind terenurile
proprietate publica si delimitarea lor.
De proprietate public snt terenurile cu drept de proprietate al statului sau al unitilor administrativ-
teritoriale, dreptul de posesiune, de folosin i de dispoziie asupra crora ine de competena Guvernului
sau a autoritilor administraiei publice locale.
Proprietatea public asupra terenurilor poate fi:
a) de interes naional, regim de drept n care proprietatea aparine statului (proprietate public a
statului);
b) de interes local, regim de drept n care proprietatea aparine satului (comunei), oraului
(municipiului), raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia (proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale).
Terenurile din domeniul public snt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile, dup cum urmeaz:
a) nu pot fi nstrinate, ci pot fi date numai n administrare, n concesiune, n arend sau n locaiune n
condiiile legii;
b) nu pot fi supuse executrii silite; asupra lor nu se pot constitui garanii reale;
c) nu pot fi dobndite de teri prin uzucapiune.
Actele juridice ncheiate cu nclcarea celor mentionate snt lovite de nulitate absolut.Terenurile din
domeniul public pot fi trecute n domeniul privat doar n condiiile legiTerenurile din domeniul public pot
fi date, dup caz, n administrare ministerelor, altor autoriti ale administraiei publice centrale,
autoritilor administraiei publice locale, instituiilor publice, ntreprinderilor de stat sau municipale.
Darea n administrare se efectueaz, dup caz, prin hotrre de Guvern, prin decizie a consiliului raional, a
Adunrii Populare a unitii teritoriale autonome Gguzia, a consiliului orenesc (municipal), stesc
(comunal). Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor din domeniul public se fac, dup caz, prin
hotrre de Guvern, decizie a consiliului autoritii administraiei publice locale de nivelul nti sau al
doilea. Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor se fac prin licitaie public.Statul sau, dup caz,
unitatea administrativ-teritorial poate atribui terenuri n folosin persoanelor juridice cu scop nelucrativ
care desfoar activitate de binefacere sau de utilitate public, n conformitate cu legislaia.
Delimitarea terenurilor proprietate public n terenuri proprietate public a statului i terenuri

proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale, inclusiv a terenurilor ce in de domeniul public
sau cel privat, are drept scop:
a) protecia i folosirea eficient a terenurilor proprietate public a statului n interesul deintorilor de

terenuri i al Republicii Moldova;
b) protecia i folosirea eficient a terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale n

interesul deintorilor de terenuri i al unitilor administrativ-teritoriale.
Delimitarea terenurilor proprietate public se efectueaz prin aciuni de identificare i formare a

terenurilor proprietate public a statului i a terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-
teritoriale n modul stabilit de legislaie.
n cazul n care terenurile proprietate public a statului se mrginesc cu terenuri proprietate public
dobndite de unitatea administrativ-teritorial, reprezentanii statului i reprezentanii unitii
administrativ-teritoriale coordoneaz hotarele acestor terenuri. Dac reprezentanii prilor nu convin
asupra hotarelor, litigiul se examineaz n instan de judecat.
Executarea lucrrilor de delimitare a terenurilor proprietate public a statului i a terenurilor proprietate

public a unitilor administrativ-teritoriale este asigurat de Agenia Relaii Funciare i Cadastru.
Lucrrile de identificare a acestor terenuri, inclusiv a terenurilor care aparin domeniului public sau celui
privat, snt executate de instituiile i organizaiile subordonate Ageniei Relaii Funciare i Cadastru.
Lucrrile de elaborare a planului cadastral snt executate de ntreprinderile de stat i de cele private care
activeaz n domeniu.
De domeniul public al statului in:
a) terenurile institutelor i staiunilor de cercetri tiinifice, ale unitilor de nvmnt agricol i silvic,
destinate cercetrilor, producerii de semine i de material sditor din categoriile biologice, precum i
obinerii animalelor de ras;
b) terenurile fondului silvic proprietate public a statului; terenurile fondului apelor proprietate public
a statului, inclusiv terenurile obiectivelor acvatice de suprafa situate pe teritoriul a dou sau mai multor
raioane, ori situate pe teritoriul unui singur raion i destinate proteciei sistemului energetic, necesitilor
domeniului transporturilor i ale altor servicii de stat; terenurile obiectivelor acvatice de frontier;
terenurile declarate arii naturale protejate de stat; terenurile staiunilor balneare de importan naional;
terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor sanitare, conform datelor din cadastrele respective;
c) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea ministerele, alte autoriti ale
administraiei publice centrale, instituiile subordonate lor;
d) terenurile ocupate de drumurile naionale, de cile ferate i de zonele lor de protecie, terenurile
ocupate de conductele naionale i internaionale de transport al gazelor, de alte reele de transport
proprietate public a statului;
e) terenurile destinate ocrotirii naturii, inclusiv ariile naturale protejate de stat, ocrotirii sntii,
activitii recreative i terenurile de valoare istorico-cultural (rezervaiile istorico-culturale, parcurile
memoriale, monumentele arheologice i arhitecturale etc.) care snt de interes public naional;
f) terenurile destinate necesitilor de aprare, necesitilor trupelor de grniceri i trupelor de interne;
g) alte terenuri utilizate pentru asigurarea securitii statului.
De domeniul privat al statului in terenurile aferente ntreprinderilor de stat, alte terenuri care aparin
statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobndite de stat, dac nu fac parte din domeniul
public.
De domeniul public al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea primria, instituiile publice de interes
local, cum ar fi: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile, instituiile de educaie i de
nvmnt etc.;
b) terenurile mpdurite, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit.b), fiile forestiere, terenurile
destinate reinerii apei, terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor sanitare, terenurile destinate
msurilor antierozionale, coridoarelor ecologice i altor scopuri de protecie a mediului;
c) terenurile aferente obiectivelor de menire social-cultural proprietate public a unitilor

administrativ-teritoriale, terenurile ocupate de piee, strzi, pasaje, terenurile folosite pentru cile de
comunicaie, terenurile ocupate de parcuri, grdini publice, scuaruri, terenurile folosite pentru cimitire i
pentru alte necesiti ale gospodriei comunale locale;
d) terenurile destinate transportului rutier, feroviar, naval, aerian, transportului prin conducte, liniilor de
telecomunicaii, liniilor de transport de energie electric, exploatrilor miniere i altor necesiti
industriale ale autoritilor administraiei publice locale, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit.d);
e) terenurile zonelor verzi;
f) terenurile ocupate de obiective acvatice artificiale, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit. b),
precum i a celor aflate n proprietate privat.
De domeniul public al raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia in:
a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea consiliul raional i aparatul lui,
administraia unitii teritoriale autonome Gguzia, instituiile publice de interes raional, instituiile
publice ale Gguziei, cum ar fi: biblioteci, muzee, spitale etc.;
b) drumurile de interes raional;
c) alte terenuri de interes raional.
De domeniul privat al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile neprivatizate aferente obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente
construciilor nefinalizate, precum i terenurile aferente obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile
date n locaiune (arend) dac nu fac parte din domeniul public;
b) terenurile neprivatizate aferente cldirilor i altor construcii date n proprietate privat n contul
cotelor valorice, conform legislaiei cu privire la privatizare;
c) terenurile aferente ntreprinderilor municipale dac nu fac parte din domeniul public;
d) loturile neprivatizate ale ntovririlor pomicole;
e) terenurile fondului de rezerv dac nu fac parte din domeniul public;
f) alte terenuri dobndite de unitatea administrativ-teritorial dac nu snt destinate uzului public.
Atribuirea terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale n gestiunea economic a

ntreprinderilor municipale, nstrinarea, concesionarea, arendarea sau locaiunea terenurilor proprietate
public a unitilor administrativ-teritoriale se efectueaz n condiiile legii.
Este de mentionat faptul ca actul normativ nominalizat determina si delimiteaza domeniul public si
domeniul privat atat a statului cat si a unitatilor administrativ teritoriale.
- Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor este exercitat de catre persoanele fizice si juridice,
apatrizi, cetateni straini, care detin un act ce confirma dreptul de proprietate funciara si este inregistrat in
cadastrul bunurilor imobile, cadastrul funciar si registrul detinatorilor de terenuri.
Persoanele fizice si juridice ale RM pot detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile destinate
constructiei caselor de locuit individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile aferente acestora
(limite: localitati urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli sunt exceptii); terenurile
din fondul forestier; terenuri din fondul apelor. Cetatenii straini, apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate asupra terenurilor destinate constructiilor. Art. 6 din legea cu privire la pretul normativ si
modul de c/v a pamantului. n cazul n care cetenii strini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu
destinaie agricol sau ale fondului silvic prin motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de a le
nstrina prin acte juridice ntre vii numai cetenilor Republicii Moldova.
2.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiuni in legatura cu incalcarea legislatiei
privind terenurile din intravelanul localitatii.
Terenuri din intravilanul localitatilor:
- terenurile transportului auto local;

- terenuri atribuite pentru pietile publice si cele agricole;
- terenuri atribuite pentru spatiile verzi in scop de agrement si recreere;
- terenurile menite pentru constructia caselor de locuit, retelelor ingineresti, gospodariilor
comunale, constructiilor social-culturale, retelelor de canalizare.
Reesind din acesta constatare putem enumera urmatoarele cazuri:
- incalcarea dreptului familiei nou formate privind acordarea teren pentru constructia caselor de
locuit,
- Nerespectarea regulilor i instruciunilor
privind exploatarea construciilor, instalaiilor
i aparatelor de msurat hidrotehnice,
de gospodrire i de protecie a apelor
- Tierea ilegal sau vtmarea arborilori
arbutilor
- nclcarea cerinelor ecologice la construcia,

la punerea n funciune, la exploatarea
ntreprinderilor, instalaiilor,altor obiective
- nclcarea regulilor de gestionare a deeurilor
- Inceperea lucrarulor de constructie inainte de obtinerea permisiunii de la organele de arhitectura si

urbanistica
Test 11
Subiectul 1:Reglementarea juridica a expertizei ecologica
(1.1) Definiti notiunea si principiile expertizei ecologice
Notiunea-> Expetiza ecologic de stat (denumit n continuare expetiz)-> este o activitate de

protecie a mediului efectuat n scopul:
a) prevenirii sau minimalizrii unui eventual impact direct, indirect sau cumulativ al noilor
activiti economice asupra mediului, componenilor lui, ecosistemelor, sntii oamenilor;
b) aprecierii din punct de vedere al impactului asupra mediului a tuturor activitilor
economice, luate aparte sau n asamblu, care n prezent sau pe viitor pot afecta mediul, starea
sntii oamenilor, nivelul lor de trai. ( Art. 21 Legea cu privire la protectia mediului
inconjurator.)
expertiz ecologic - gen de activitate n domeniul proteciei mediului
nconjurtor, constnd n aprecierea prealabil a influenei activitilor economice preconizate
asupra strii mediului, a corespunderii parametrilor acestor activiti actelor legislative si altor
acte normative, normelor si standardelor n vigoare;( prevazuta in art.1 al L E G E privind
expertiza ecologic si evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor Nr.851-XIII din
29.05.1996)
Expertiza ecologic- este o component a ansamblului de msuri pentru
protectia mediului nconjurtor prin care se evalueaz, n prealabil, influenta activittilor
economice preconizate asupra strii mediului, conformitatea parametrilor acestor activiti cu
actele legislative si normative si standardele n vigoare.(prevazuta in O R D I N cu privire la
aprobarea Instructiunii despre ordinea de organizare si efectuare a expertizei ecologice de stat
nr. 188 din 10.09.2002 in DISPOZIII GENERALE)
Principiile de baz ale expertizei ecologice snt:

a) prezumtia c orice activitate economic sau alt activitate material preconizat
care presupune utilizarea resurselor naturale poate duna mediului;
b) efectuarea n mod obligatoriu a expertizei ecologice de stat nainte de
adoptarea deciziilor privind realizarea obiectelor;
c) aprecierea complex a influentei activittii economice preconizate asupra
mediului nconjurtor;
d) fundamentarea stiintific, obiectivitatea si legalitatea avizelor expertizei
ecologice;
e) transparenta, participarea asociatiilor obstesti si luarea n considerare a opiniei
publice.(prevazute in art5 al legii)
(1.2)Clasificati tipurile de expertiza ecologica.
Expertiza ecologic de ramur (departamental) se efectueaz de ctre ministere si

departamente n organizatiile si ntreprinderile din subordinea lor.
Expertiza ecologic obsteasc se organizeaz si se efectueaz din initiativa asociatiilor obstesti
oficial nregistrate n conformitate cu Legea privind expertiza ecologic si evaluarea impactului
asupra mediului nconjurtor
Organizarea si efectuarea expertizei ecologice obstesti
(1) Expertiza ecologic obsteasc se organizeaz si se efectueaz din iniiativa
asociaiilor obstesti oficial nregistrate, care au profilul proteciei mediului nconjurtor si
al cror statut prevede efectuarea expertizei ecologice obstesti.
(2) Expertiza ecologic obsteasc poate fi efectuat pentru toate proiectele,
documentele si activitile economice preconizate, cu excepia proiectelor sau a unor
pri ale acestora ce in de domeniul securitii statului, si/sau conin secrete de stat,
comerciale si/sau alte secrete aprate de lege.
(3) Expertiza ecologic obsteasc poate fi efectuat nainte de expertiza ecologic
de stat sau concomitent cu aceasta.
Articolul 10. Drepturile cetenilor si asociaiilor obstesti n domeniul organizrii
expertizei ecologice obstesti
Cetenii si asociaiile obstesti au dreptul:
a) s nainteze organelor sistemului expertizei ecologice de stat propuneri si
obiecii privind proiectele obiectelor economice concrete, noile activiti si tehnologii;
b) s solicite organelor sistemului expertizei ecologice de stat informaii privind
rezultatele expertizrii noilor obiecte si activiti economice preconizate;
c) s organizeze expertiza ecologic obsteasc a documentaiei de proiect si
planificare pentru obiectele economice noi si potenial periculoase pentru mediul
nconjurtor.
Articolul 11. Drepturile asociaiilor obstesti n domeniul efecturii expertizei
ecologice obstesti
Asociaiile obstesti care efectueaz expertiza ecologic obsteasc au dreptul:
a) s primeasc de la beneficiar, n volum deplin, documentaia de proiect si
documentaia privind evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor (n continuare -
E.I.M.), iar n cazul n care aceasta conine secrete comerciale si/sau alte secrete
aprate de lege (cu excepia secretelor de stat), n volumul care nu permite divulgarea
acestor secrete;
b) s ia cunostin de documentaia tehnico-normativ cu privire la efectuarea
expertizei ecologice de stat;
c) s participe, prin reprezentanii si, la sedinele comisiilor de experi la care se
iau n dezbatere avizele expertizei ecologice obstesti.
Articolul 12. Condiiile de efectuare a expertizei ecologice obstesti
(1) Expertiza ecologic obsteasc se efectueaz n baza cererii depuse de
asociaia obsteasc respectiv la organul administraiei publice locale. n decurs de 7
zile, organul administraiei publice locale informeaz oficial asociaiile obstesti, care au
depus cererea, asupra deciziei luate. n cazul n care au depus cerere dou sau mai
multe asociaii obstesti, se creeaz o comisie unic de experi care efectueaz
expertiza ecologic obsteasc.
(2) Cererile asociaiilor obstesti vor cuprinde: denumirea, sediul, copia de pe
statutul asociaiei obstesti, componena comisiei de experi informaia despre obiectul
expertizei ecologice obstesti si termenele expertizrii.
(3) Asociaiile obstesti care efectueaz expertiza ecologic snt obligate s
informeze populaia din zona n care urmeaz s fie amplasat obiectul despre nceputul
si rezultatele expertizei efectuate.
Articolul 13. Refuzul de a nregistra cererea de efectuare a expertizei ecologice
obstesti
(1) nregistrarea cererii de efectuare a expertizei ecologice obstesti se refuz
numai n cazurile n care:
a) expertiza ecologic obsteasc a fost efectuat anterior de dou ori si ulterior n
proiect nu au fost introduse schimbri eseniale;
b) se intenioneaz s se expertizeze documentaia de proiect si planificare pentru
obiectele legate de securitatea statului si/sau informaia despre care constituie secret
de stat, comercial si/sau alt secret aprat de lege;
c) statutul asociaiei obstesti nu prevede acest gen de activitate;
d) se ncalc cerinele de prezentare a cererii prevzute la art. 12 din prezenta
lege.
(2) Persoanele cu funcii de rspundere din organele administraiei publice locale
poart rspundere pentru refuzul nentemeiat de a nregistra cererea de efectuare a
expertizei ecologice obstesti.
Articolul 14. Avizul expertizei ecologice obstesti
(1) Avizul expertizei ecologice obstesti are caracter de recomandare si poate avea
putere juridic numai dup aprobarea lui de organele sistemului expertizei ecologice de
stat.
(2) Avizul expertizei ecologice obstesti poate fi publicat n pres, remis organelor
administraiei publice locale, ministerelor si departamentelor, beneficiarilor proiectelor
expertizate si organelor sistemului expertizei ecologice de stat
(1.3)Dezvoltati procedura de efectuare a expertizei ecologice de stat.
Aceasta procedura este reglementata de Instructiunea despre ordinea de organizare si efectuare a

expertizei ecologice de stat , aprobata prin ordinal ministrului ecologiei constructiilor si
dezvoltarii teritoriale nr. 188 din 10.09.2002
Conform punct 3.1 al Instructiunii , Expertiza ecologic de stat const din urmtoarele
subdiviziuni structurale si organizatii subordonate autorittii centrale pentru resursele naturale si
mediu, care constituie un sistem unic la diferite niveluri de coordonare si expertizare a
documentatiei de urbanism si amenajare a teritoriului si de proiect a activittilor economice n
dependent de complexitatea si importanta acestor obiecte:
- Directia general impactul ecologic si managementul deseurilor a autorittii centrale pentru
resursele naturale si mediu;
- Directia expertiz ecologic de stat a Inspectoratului Ecologic de Stat;
- agentiile teritoriale ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat;
- Institutul National de Ecologie;
- Comisia mixt de experi a autorittii centrale pentru resursele naturale si mediu.
Directia general impactul ecologic si managementul deseurilor a autoritii centrale pentru
resursele naturale si mediu n conformitate cu regulamentul acesteia:
- dirijeaz din punct de vedere metodologic activitatea subdiviziunilor sistemului Expertizei
ecologice de stat, organelor de expertiz ecologic departamentale;
- efectueaz Expertiza ecologic de stat a documentatiei de urbanism si amenajare a
teritoriului si de proiect pentru scheme, programe si planuri nationale, proiectelor de acte
legislative
si normative, instructiuni si standarde, conventii internationale si contracte de concesiune, a
documentatiei de proiect elaborat n alte tri, care prevd utilizarea resurselor naturale si/sau
care
pot afecta starea mediului;
- efectueaz controlul activittii subdiviziunilor sistemului Expertizei ecologice de stat,
generalizeaz practica de efectuare a Expertizei ecologice de stat si ntocmeste recomandri
privind perfectionarea acestei activitti;
- analizeaz tendintele si nivelul expertizei ecologice de peste hotare si modul de aplicare a
experientei internationale n domeniu;
In conformitate cu art. 7 alin4 al Legii privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra
mediului inconjurator, Expertiza ecologica de Stat a documentatiei de urbanismsi amenajare a
teritoriului si de proiect pentru obiectele si activitatile aconomice complexe si potential
periculoase pentru mediu , inclusive a celor ce necesita cercetari stiintifice special suplimentare
si implimentarea noilor tehnologii industrial , se efectueaza prin decizia autoritatiilorcentrale
pentru resursele natural si mediu de catre Comisia mixta de experti ecologici instituita pe linga
autoritatea central pentru resurse natural si mediu.Modul de constituire si desfasurare va
activitatii Comisiei mixte de experti este stipulate in Regulamentul cu privire la Comisia mixta
de experti ecologici a autaritatii central pentru resursele natural si mediu, aprobat prin ordinal
ministrului mediului nr.25 din 10decembrie 1998.
Expertiza ecologica de stat se efectueaza tinind cont de avizele serviciului sanitaro-epimiologic
de stat si de alte organe cu functii de supraveghere si control de stat.Documentele si materialele
de proiect si planificare prezentate trbuie sa corespunda cerintelor normative in vigoare sis a tina
autorizatiile prealabile ale organelor publice locale si ale organizatiilor interesate privind
amplasarea si asigurarea tehnica a obiectelor proiectate , precum si avizele organelor
supravegherii si controlul de stat privind desfasurarea activitatii economice
preconizate.Documenmtatia prezentata este supusa unei examinari complexeluinduse in
consideratie factorii ecologici, economici,si sociali cu studierea riguroasaa variantelor solutiilor
tehnice menite sa asigure indeplinirea cerintelor ecologice, si mentinerea stabilitatii
ecosistemelor natural in contextual unui eventual impact pe intreaga perioada de practicare a
activitatii economice preconizate , incepind cu construirea obiectului, punere lui in functiune
pina la momentul demolarii lui.Pentru tehnologii si utilaje noi elaborate si importate este
necesara prezentarea avizuluide efectuare la etapa initiala de proiectarea expertizei ecologice a
acesteiasau confirmarea documentara de catrefirma respective asecuritatii ecologice si folosirii
rationale a resurselor naturale.
Expertiza ecologica de stat se efectueaza de catre experti ecologici de stat titular , precum si
concursul savantilor, specialistilor de inalta calificare- membri ai comisiei mixte de experti, in
trei etape de lucru:
1. de pregatire,- consta din controlul suficientii completarii documentatiei prezentate spre
examinare pe obiectul proiectat conform cerintelor pct 4.1(4.1 Beneficiarii prezint
pentru examinare Expertizei ecologice de stat documentaia complet
privind activitatea economic preconizat, cu anexele si avizele necesare n conformitate cu
cerinele documentelor instructive si normative n vigoare, indicate n Lista cerinelor de baz
referitor la volumul si coninutul documentelor si materialelor de urbanism si amenajare a
teritoriului
si de proiect prezentate la organele de expertiz ecologic ale autoritii centrale pentru
resursele
naturale si mediu (anexa 2).
Denumirea obiectelor concrete si organul unde necesit s fie prezentate snt stabilite n Lista
obiectelor cldirilor, edificiilor si instalaiilor, documentaia de urbanism si amenajare a
teritoriului si
de proiect a crora necesit prezentarea pentru efectuarea Expertizei ecologic de stat la
subdiviziunile autoritii centrale pentru resursele naturale si mediu (anexa 3),al prezentei
instructiuni cu materialele si coordonarile necesare.
2. De elaborare a avizului general
3. de baza, -a expertizarii documentatia prezentata este supusa unei examinari complexe in
cadrul careia se verifica:
gradul de exactitate aevaluarii impactului activitatii economice preconizate asupra
mediului inconjurator
argumentarea necesitatii de realizare a activitatii economice preconizate pe terenul
ales si a modului de desfasurare a acestei activitati
caracterul solutiilor tehnice, ingineresti, architectural-urbanistice, precum si al
propuneriilor privind folosirea materiei prime, resurselor natural
Suficienta si eficacitateamasurilor prevazute pentru evitarea cazurilor de evariere
a utilajelor si de poluare a mediului inconjurator, precum si pentru interventiile de
urgent in vederea lichidarii consecintilor poluarii
Implimentarea metodelor eficiente de epurare a apelor uzate, de tratare a
namolului si utilizarii pentru obtinerea biogazului,excluderea deversariilor de ape
reziduale neepurate in bazinele de apa
Introducerea metodelor noi de restabilirii a fertilitatiisolului, de amiliorare si
recultivare a terenurilor, de prevenire a eroziunilor
Metode eficiente de protective a subsolului
Aplicarea metodelor eficiente de pastrare si completare a fondului genetic al
biodiversitatii, de optimizare a structurii regnului animalsi vegetal in ecosistemele
natural,folosirea mijloacelor de protective a resurselor piscicole, tehnologiilor de
reproducere a acestora, precum si metodelor de redresare ecologica si de
regenerare a padurilor
Minimalizarea a cantitatii de deseuri de productie rezultate la utilizarea resurselor
minerale
Eficacitatea solutiilor tehnice de prelucrare, reciclare si inhumare a deseurilor de
productie si menajere, relevarea posibilitatilor de cooperare regionala in acest
domeniu, examinarea posibilitatii de compostare cu obtinerea biogazului
Aplicarea metodelor de control recomandate pentru asigurarea securitatii
ecologice a activitatii economice preconizate si a calitatii normale a
mediuluiinconjurator
Elaborarea masurilor de prevenire sau de minimalizare a consecintelor ecologice
ale realizarii proiectului
Implimentarea producerii mai pure in procesele tehnologice a obiectelor existente
cu scopul micsorarii consumului resurselor energetic si resurse natural
Daca in materialele prezente nu este evidentiate sufficient influenta negative a obiectului
proiectat, nu este apreciata impactul posibil asupra mediului inconjurator si nu sunt prevazute
masurile necesare de protective in conformitate cu normativele in vigoare, documentatia se
restitue beneficiarului pentru reintocmire.Dupa examinarea complexa a documentatiei
prezentate se eleboreaza proiectul avizului general al expertizei ecologice de stat care trebuie
contina:enumerarea documentatiei prezentate;informatia despre obiectul proiectat;obiectiile si
propunerile clar formulate despre:
Posibilitatea si conditiile de realizare a proiectului,planului,programului,schemei
Necesitatea completarii si corectarii proiectului, prezentarii lui repetatepentru
expertizarea finala
Respingerea proiectului ca fiind inacceptabil in conditiile prevazute pentru realizarea
Avizul general al expertizei ecologice de stat se transmite beneficiarului proiectului si serveste
drept baza pentru:
a) Aprobarea vdocumentatiei E.I.M.I programelor, proiectelor, planurilor,schemelor si
finantarea realizarii acestora dupa efectuarea expertizei tehnice sau generale, conform
ordinei stabilite de normativele respective
b) Eliberarea de catre subdiviziunilor respective ale autoritatilor central pentru resursele
natural si mediu si alte si alte organe de resort ale autoritatiilor pentru dreptul de folosinta
a resurselor natural si acomponentelor naturii
c) Suspendarea temporara a construirii si punerii in functiune a obiectelor respective sau
executarea altor lucrari
Controlulu asupra respectarii cerintelor avizului general al Expertizei ecologice de stat pe teren
se efectueaza de catre inspectoratul ecologic de stat si subdiviziunile acestuia
Avizul expertizei ecologice de stat este valabil in termenul preconizat pentru pentru construirea
obiectului prevazut de normativele in vigoare si proiectul examinat.daca obiectul nu a fost
construe in termenele prevazutr, documentatia de proiect trebuie sa fie prevazuta si corectata cu
evident noilor conditii tehnice, cu aparitia noilor normative in Constructii prezentata la expertiza
pentru reactualizarea sau confirmarea coordonarii anterioare.
Instructiunea contine unele anexe:
Cerinte esentiale privind component tuturor capitulelor documentatiei de
planificare si proiectare, pe solutiile carora se bazeaza masurile de protective ale
mediului inconjurator
LISTA cerintelor de baz privind volumul si continutul documentatiei de
urbanism si amenajarea a teritoriului si de proiect, prezentare la organele de
expertiz ecologic ale autorittii centrale pentru resurse naturale si mediu. de
elaborare a avizului general.
LISTA obiectelor, cldirilor, edificiilor si instalatiilor, documentatia de urbanism
si amenajare a teritoriului si de proiect a crora necesit prezentarea pentru
expertiza ecologic de stat n subdiviziunile autorittii centrale pentru resursele
naturale si mediu
LISTA msurilor si solutiilor, prevzute de ctre investitor (beneficiar) pentru
lichidarea neajunsurilor expuse n avizul Expertizei ecologice de stat
LISTA obiectelor si activittilor pentru care documentatia privind E.I.M.I. se
elaboreaz n mod obligatoriu la etapa initial de proiectare*
Persoanele fizice si juridice care nu respecta legislatia din domeniul expertizei ecologice de stat
sunt trase la raspunderea administrative
Conform art.156 cod contraventional neindeplinirea prevederilor legislatiei privind expertiza
ecologica de stat si evaluarea impactului asupra mediului se sanctioneaza cu amenda de la 50 la
100 unitati conventionale aplicata persoanei juridice, cu amenda de la 300 la 400 unitati
conventionale aplicata persoanei juridice
Incalcarea legislatiei si a documentelor normative privind expertiza ecologica manifestata prin
Avizarea si coordonarea documentatiei de proiect si planificare, a documentatiei privind
evaluarea impactului asupra mediului inconjurator cu incalcarea legislatiei in vigoare sau
a documentelor normative
Nerespectarea premeditate a termenelor-limita de efectuare a expertizei ecologice de stat,
stabilite de legislatia si de documentele normative in domeniu
Obstructionarea premeditate sau interzicerea expertizei ecologice de stat
Neprezentarea premeditate pentru expertiza ecologica de stat a documentelor si
materialelor prevazute de legislatie sau de documentele normative atrage dupa sine
aplicarea unei amenzi in marime de la 5 la 10 salarii minime pentru cetatenii de rind si
pentru persoanele cu functie de raspundere-de la 15 la 20 de salarii minime
Subiectul 2: Adminisrarea de stat a Fondului funciar.Regimul juridic a terenurilor cu

destinatie Agricola.
(2.1)Caracterizati masurile de protective cantitativa si calitativa a terenurilor

Analizind legislatia funciara in vigoare putem mentiona ca protectia terenurile se realizeaza prin
aplicarea a doua mijloace :
1. Determinarea unor obligatiuni legale
2. Determinarea unor interdictii stabilite in normele juridice funciare
Aceste mijloace juridice se refera in primul rind la detinatorii de terenuri, dar totodata si la
organeleadministratiei publice.Normele juridice funciare referinduse la protectia terenurilor
agricole pot avea ca effect interzicerea scoaterii din din circuitul agricol a terenurilor de calitate
superioara.Normele juridice funciare cu privire la protectia terenului agricole pot fi clasificate
in 2 grupe
Normele care asigura protectia cantitativa a terenurilor agricole
Norme care asigura protectia calitativa a terenurilor agricole
Normele care asigura protectia cantitativa a terenurilor agricole cuprinde urmatoarele obligatii:
a) Obligatia de a folosi toate terenurile agricole in scopul cresterii productiei
b) Obligatia de a respecta principiul prioritatii terenurilor cu destinatie Agricola
c) Obligatia de a respecta regulile cu privire la schimbarea destinatiei agricole
d) Obligatia de a reintroduce in circuitul agricol terenuri ce pot fi valorificate pentru
productia Agricola
e) Obligatia de a supraveghea procedura de scoatere a terenurile agricole din circuitul
agricol
Legislatia funciara contine si citeva reglementari cu privire la protectia calitativa a terenurilor in
conformitate cu legislatia ecologice in vigoare, toti detinatorii de terenuri sunt obligati sa
protejeze stratul fertile al solului, sunt obligati sa ia masuri de prevenire si combatere a
eroziunilor si de combatere si de prevenire a alunicarilor de teren.
Legislatia funciara determina urmatoarele reglementari cu privire la protectia calitativa a
terenurilor agricole:
a) Protectia terenurilor agricole contra eroziunilor, cauzate de apa si vint(de ex: plantarea
fisiilor forestiere)
b) Protectia terenurilor contra poluarii cu deseuri industrial cu substante chimice, biologice,
radioactive, produse petroliere, gunoi menajere si de productie cu ape reziduale precum si
contra altor procese ce duc la degradarea solului(art38 al legii privind protectia mediului
inconjurator Este interzis i se sancioneaz, coform legii, depozitarea i mprtierea
pe sol, n afara perimetrelor admise i special amenajate a deeurilor de producie i
menajere, a moluzului rezultat din construcii, a fierului vechi, a ambalajelor de orice fel,
a reziduurilor industriale, a substanelor chimice i radioactive)
c) Decopertarea stratului fertile al solului in procesul efectuariilucrarilor de constructive si a
altor lucrari legate de protectia solului
d) Amiliorarea terenurilor-masura de protective calitativa se efectueaza in conformitate cu
actul normative special-Legea cu privire la amiliorarea terenului degradate prin
impadurire,amiliorarea agrosilvica)
e) Conservarea terenurilor agricole (pastrarea calitatii natural a terenurilor cu destinatie
Agricola de calitate superioara)
Protectia ecologica a terenurilor(art.5 cod funciar Terenurile, ca spaiu de importan vital, ca
mijloc de producie agricol i spaiu de amplasare a tuturor obiectelor de activitate uman snt
protejate de stat. Protecia ecologic a terenurilor este prioritar altor forme de activitate.
(2.2)Relatati despre procedura de solutionare a litigiilor funciare
Solutionarea litigiilor funciare prin notiunea de litigiu funciar trebuie de inteles un conflict
dintre 2 sau mai multe persoane detinatori de terenuri care au ca obiect o cota de teren, sector de
teren, inclusiv repunerea in drepturi (proprietate funciara si folosinta funciara).Cesta este
prevazuta in capitolul 14 Cod funciar al R.M
Dupa natura juridica litiigile funciare se clasifica in citeva categorii:
1. Dupa continut:
a) Litigii funciare nepatrimoniale-se solutioneaza de catre organele ierarhic superioare,

decizia carora pot fi atacata in instanta de contencios administrativ, exista litigii
nepatrimoniale care se examineaza de catre instanta de judecata(prevazuta in art 90 si
art.91 al codului funciar Articolul 90. Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile
administraiei publice locale
Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile administraiei publice locale se soluioneaz
de organele ierarhic superioare, a cror decizie poate fi atacat n instana judectoreasc de
drept comun sau economic competent.
Articolul 91.Litigiile dintre deintorii de terenuri

cu titlu de proprietate
Litigiile n care prile sau una din pri snt deintori de terenuri cu titlu de proprietate se
examineaz de ctre instana judectoreasc de drept comun sau economic competent.
b) Litigii funciare patrimoniale-se solutioneaza in exclusivitate de instanta de

judecata(art.92 cod funciar Articolul 92. Litigiile patrimoniale privind raporturilor
funciare
Litigiile patrimoniale dintre ntreprinderi, instituii i organizaii privind raporturile funciare se

soluioneaz de ctre judectoria economic. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare,
n care prile sau una din pri snt persoane fizice se examineaz de ctre judectoria raional,
municipal (de sector) dac legislaia nu prevede altfel.
2. Dupa subiecti:
-litigii funciare ce apar intre organele administratiei publice si persoane fizce sau juridice;
- litigii funciare ce apar intre detinatorii de terenuri;
3. dupa obiect:
litigii aparute cu folosirea terenurilor agricole

litigii funciare aparute in legatura cu folosirea si protectia fondului forestier
litigii funciare aparute in legatura cu folosirea fondului apelor
litigii funciare aparute in legatura cu folosirea din intravelenul localitatii
Daca apar litigii in legatura cu delimitarea cotei echivalente se solutioneaza de instanta de
judecata.
Decizia autoritilor administraiei publice locale asupra litigiilor funciare intr n vigoare n
momentul adoptrii ei. Atacarea deciziei n instana judectoreasc competent suspend
ndeplinirea acesteia. Decizia instanei judectoreti competente servete ca temei pentru
eliberarea documentelor ce legalizeaz dreptul de proprietate, de posesiune i de beneficiere
funciar, inclusiv n condiii de arend. ndeplinirea deciziei asupra litigiului funciar poate fi
suspendat sau amnat de organul care a adoptat decizia sau de organul ierarhic superior.
(2.3)Recomandati elementele contractului de arenda in agricultura

Dreptul de beneficiere asupra terenurilor cu destinatie agricola reprezinta posibilitatea
beneficiarului de a folosi o cota sau sector de teren in scopuri personale in conformitate cu
legislatia in vigoare. Una din modalitatile de folosire a terenurilor agricole o reprezinta arenda in
agricultura. Relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de CC, CF, Legea cu privire la
arenda in agricultura.
Arenda in agricultura -reprezinta transmiterea in posesiune si folosinta in baza de contract pe

o durata determinata si contra plata a terenurilor cu destinatie agricola si a altor bunuri agricole.
Prin notiunea de alte bunuri agricole trebuie de inteles constructii, utilaje, instalatii, platforme,
depozite si altele care asigura procesul de productie agricola. Contractul de arenda in
agricultura -constituie si reprezinta un acord incheiat intre 2 parti, si anume proprietar a
terenurilor agricole sau a altor bunuri agricole, denumit arendator, si alta parte denumita arendas
in vederea exploatarii terenurilor agricole ce formeaza obiectul contractului pe o durata
determinata (de lege sau de contract) si la un pret stabilit de catre parti.
Reiesind din cele mentionate anterior, contractul de arenda in agricultura se caracterizeaza din
punct de vedere juridic prin urmatoarele:
contract sinalagmatic;
cu titlu oneros;
cu executare succesiva;
comutativ;
contract netranslativ de proprietate, exceptie insa alte obiecte(utilajul) dupa exploatarea
lor in agricultura, cota si sectorul de teren nu poate fi trnslativ de proprietate
Subiectii relatiilor de arenda si parti ale contractului sunt arendatorul si arendasul. Arendator-
poate fi orice persoana fizica sau juridica care are statut juridic de proprietar (sau posesor legal
al bunurilor agricole care urmeaza a fi atribuite in arenda. Arendas- poate fi orice persoana
fizica sau juridica cu domiciliul sau sediul in RM care conform contractului ia in arenda bunuri
agricole.
Obiecte ale relatiilor de arenda si respectiv a contractului de arenda in agricultura sunt bunurile
agricole aflate in proprietate publica sau privata cu exceptia celor ce sunt scoase din circuitul
civil sau in privinta carora prin lege sunt stabilite interdictii sau limitari. Contractul de arenda a
bunurilor agricole trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele date:
partile contractante, domiciliul sau sediul acestora;
obiectul contractului
actul care autentific dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului de a da bunul
agricol n arend (titlul detinatorului de teren cu drept de proprietate; contractul e/v;
contractul de donatie; contractul de schimb; certificatul de mostenitor legal sau
testamentar);
nregistrarea contractului n modul stabilit;
termenul contractului;
componena, forma i cuantumul plii pentru arend
modalitatea, termenul i locul achitrii plii pentru arend;
drepturile i obligaiile prilor;
rspunderea prilor;
condiiile de modificare i de reziliere a contractului;
condiiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat, inclusiv a utilajului i a
tehnicii agricole;
Inregistrarea contractului in modul stabilit
In contract de asemenea sunt incluse
condiiile de recultivare a terenului(termenul de recultivare sau conditiile de amiliorare a
terenului, dup caz;
obligativitatea respectrii normelor ecologice.
Neincluderea in contract a unei clauze esentiale sau nerespectarea formei scrise atrage nulitatea
acestuia. In conformitate cu legea cu privire la arenda in agricultura, la inceputul si la incetarea
arendei partile sunt obligate sa intocmeasca in termen de 14 zile actul/actele de predare-primire a
bunurilor agricole arendate. Actul de predare-primire a terenului agricol trebuie sa contina
urmatoarele date: 1)numarul cadastral al terenului;
2)suprafata terenului;
3)bonitatea terenului (poate fi luata bonitatea regiunii sau medie pe republica, daca nu sunt date
cu privire la teren);
4)modul de folosinta;
5)starea terenului (este sau nu prelucrat, este sau nu cultivat, care sunt culturile agricole
semanate); 6)viciile materiale si juridice(erziunea de apa sau de vint);
7)culturile cultivate in ultimii 5 ani si ingrasamintele folosite pe aceeasi perioada.
Actul de predare-primire a bunurilor arendate altele decat terenurile agricole va contine
urmatoarele date:
a)denumirea i destinaia bunurilor;
b)starea tehnic;
c)anul fabricrii sau drii n exploatare, termenul general i termenul care a rmas de exploatare
a bunurilor;
d)efectuarea ultimei reparaii curente i capitale;
e)valoarea real a bunurilor agricole evaluat conform prevederilor legislaiei;
f)condiiile de folosire; g)viciile materiale i juridice;
h)alte date, la cererea prilor. Din momentul semnarii, actele de predare-primire a bunurilor
agricole devine parte integranta a contractului de arenda. Contractul de arenda in agricultura
poate inceta in urmatoarele cazuri: expirarea termenului arendei; declararea nulitatii arendei;
rezilierea contractului; in alte cazuri prevazute de legislatie sau contract
TEST Nr. 12
Subiectul I:Regimul juridic de protectie al aerului atmosferic
(1.1)Determinati specificul aerului atmosferic ca obiect de protective
Ca element important a mediului natural aerul atmosferic si in special calitatea acestuia

reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusive pentru existent
florei si faunei.Din acest punct de vedere legislatia a hotarit sa protejeze aerul atmospheric ca
unul cel mai important obiect ale naturii.
Literatura de specialitate-> aerul atmosferic reprezinta un amestec de gaze natural, el formind

stratul atmosferic care inconjoara pamintul in afara de incaperile de locuit sau de producer care
s-a format in procesul evolutiei pamintului.Aceiasi definitie este determinate de legislatia rusa cu
privire la protectia aerului atmosferic.
Legislatia ecologica romina->atmosfera este definit ca fiind masa de aer care inconjoara
suprafata terestra ce include si stratul de OZON. Normele tehnice si standartele R.M prevede ca
atmosfera reprezinta invelisul gazos al pamintului si include in sine si notiunea de aer.
Legea nr.1422 din 17.12.1997 privind protectia aerului atmosferic-> aer - amestec unic de gaze
(azot i oxigen, mici cantiti de argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon,
hidrogen, vapori de ap i diverse particule) de importan vital major, n care pot vieui
organisme vii, cel mai mobil component al mediului, nedefinit prin hotare i care, ca urmare a
micrii maselor sale, rspndete urmrile influenei antropogene la distane imprevizibile.
Regimul juridic de protective a aerului atmosferic este reglemantat Legea nr.1422 din
17.12.1997 privind protectia aerului atmosferic si Legea privind protectia mediului inconjurator
nr.1515 din 16.06.1997, este de mentionat faptul ca obiectul de reglementare in cadrul dreptului
ecologic sunt relatiile cu privire la protectia aerului atmosferic si nu protectia aerului atmosferic
in general.
Astfel, legea cu privire la protectia aerului atmosferic nu reglementeaza relatiile cu privire la

aerul din incaperile de locuit si de producere. Aceste categorii de relatii sunt reglementate de
legislatia locativa, legislatia muncii si legislatia sanitaro-epidemiologica.
Ca criteriu principal de delimitare a aerului atmosferic de alte categorii si tipuri de aer, serveste
legatura dintre aerul atmosferic si mediul natural. Conform prevederilor Legii cu privire la
protectia aerului atmosferic, drept obiectiv de protectie este pastrarea puritatii si ameliorarii
calitatii aerului atmosferic, prevenirea si reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici,
biologici, radioactivi si de alta natura asupra atmosferei cu consecinte nefaste pentru populatie si
mediul inconjurator. Aerul atmosferic ca obiect al naturii indeplineste cateva functii:
1)serveste o sursa de neinlocuit a oxigenului;
2)serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatiei cosmice;
3)formeaza baza conditiilor climaterice.

Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in faptul ca in legatura cu
capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de proprietate, deoarece aerului
atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele traditionale ale acestui institut, adica aerul
atmosferic nu poate fi individualizat sau conservat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate.
Ca nici un alt obiect al naturii, aerul atmosferic nu recunoaste hotarele politico-geografice; aerul
formeaza un mediu unic vital pentru om. Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca
aerul atmosferic este folosit in urmatoarele scopuri:
1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei;
2)pentru emisia substantelor poluante in atmosfera;
3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie prima pentru dobandirea oxigenului si

azotului. Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa reprezinta ansamblul de caracteristici
calitative si cantitative depinde in cea mai mare masura de activitatea economica a societatii,
inclusiv de implementarea proceselor economice noi, de politica ecologica a statului care este
promovata de organele de competenta speciala. Legea 1422 determina cateva directii in vederea
luarii masurilor privind calitatea aerului atmosferic si anume:
1)protectia juridica a aerului atmosferic adica elaborarea si adoptarea normelor juridice;
2)masuri de ordin tehnico-stiintific care dau posibilitatea de a implementa noi tehnologii ce sunt
capabile sa reduca la minim poluarea aerului atmosferic;
3)masuri de ordin organizatorico-economic care dau posibilitatea de a elabora proiecte,

programe si alocarea investitiilor de ordin financiar pentru protectia aerului atmosferic pentru
mentinerea echilibrului ecologic (e.g. largirea fondului forestier).
(1.2)Determinati masurile juridice de protectie a aerului atmosferic

Degajarea de substante nocive in atmosfera impune in acelasi timp si problema protectiei aerului
atmosferic. Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a protectiei este stabilirea prin
legislatie a unor normative, standarde, masuri de protectie, conditii si cerinte care si poarta
denumirea de protectie juridica a aerului atmosferic. Legea cu privire la protectia aerului
atmosferic determina 2 normative cu privire la calitatea si protectia aerului atmosferic si anume:
concentratia maxima admisibila de poluanti (CMA) elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile
limitat admisibile de poluanti (ELA) stabilite de Ministerul Mediului. CMA reprezinta un
normativ de calitate a aerului atmosferic ce este permisa de legislatia in vigoare pentru anumite
zone si intervale de timp care nu are actiune negativa asupra mediului. In anumite situatii,
normativele concentratiei maxime admisibile pot fi diferite si aceasta depinde de calitatea aerului
atmosferic intr-o anumita localitate si intr-o anumita perioada de timp. Un alt normativ de
calitate a aerului atmosferic sunt emisiile limitat admisibile de poluanti de la la sursele de
poluare fixe si mobile. Emisiile limitat admisibile de poluanti reprezinta normativele poluantilor
evacuati in aerul atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de emisie
in corespundere cu normativele calitatii aerului atmosferic care sunt prevazute pentru populatie,
regnul animal si cel vegetal. Normativele emisiilor limitat admisibile de poluanti se stabilesc la
un asa nivel incat substantele evacuate de toate sursele existente dintr-o localitate sa nu
depaseasca concentratia maxima admisibila de poluanti. Emisiile de poluanti in atmosfera de la
sursele fixe de poluare se admit in fiecare caz conceret in baza autorizatiei eliberate de catre IES.
Autorizatia pentru emisia poluantilor in atmosfera de la sursele fixe de poluare cuprinde
urmatoarele:
1)denumirea autorizatiei si numarul acesteia;
2)persoana juridica careia ii este eliberata autorizatia si adresa juridica a acesteia;
3)autoritatea de mediu care a eliberat autorizatia;
4)numarul de inregistrare in registrul autoritatii de mediu si data eliberarii;
5)termenul de valabilitate a autorizatiei;
6)semnatura si tampila conducatorului autoritatii de mediu.
De asemenea autorizatia prevede lista poluantilor permisi si indicii cantitativi ai acestora.

Cantitatea poluantilor se calculeaza total pe ntreprindere si se divizeaza in 2 grupe:
grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa, praful metalic, praful de lemn;
grupa de poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid sulfuric, amiac, hidrocarburile.
Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. In cazurile in care se
incalca conditiile determinate in autorizatiile de emisii a poluantilor in atmosfera si apare un
pericol real de poluare a mediului natural, IES poate limita, suspenda sau interzice printr-o
hotarare de sistare emisiile de poluanti in atmosfera, inclusiv poate stopa functionarea unei
instalatii, sectii sau chiar a unei intreprinderi industriale. Legea cu privire la protectia aerului
atmosferic determina faptul ca degajarea de substante nocive in atmosfera fara autorizatie este
categoric interzisa. In ceea ce priveste emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de
transport, ele nu trebuie sa depaseasca normativele emisiile limitat admisibile. Practica
demonstreaza ca aceste emisii de asemenea sunt incluse in autorizatii, iar cantitatea poluantilor
se calculeaza in dependenta de numarul mijloacelor de transport si tipul acestora
(benzina/diesel). In scopul protectiei aerului atmosferic, autoritatile administratiei publice locale
si agentii economici sunt obligati sa reduca impactul daunator asupra atmosferei al proceselor
radiante, vibratiilor, undelor sonore. De asemenea in cazul darii in exploatare a unor intreprinderi
de producere urmeaza sa se efectueze inventarierea tehnica a surselor de poluare a atmosferei.
Insa pana la darea in exploatare, proiectul activitatii economice preconizate trebuie sa fie suspus
expertizei ecologice de stat. Este de mentionat faptul ca in legatura cu protectia aerului
atmosferic, RM a ratificat prin hotarare a Parlamentului Conventia privind poluarea
transfrontaliera de la distante mari Geneva 13 noiembrie 1979. Odata cu ratificarea acestei
conventii s-au luat masuri prioritare de prevenire a poluarii aerului atmosferic cum sunt:
interzicerea totale a folosirii tipurilor de combustibil etilat;

implementarea standardelor pentru combustibil cu indicii chimici.
In 1998 RM a semnat 2 protocoale la Aarhus: Protocolul privind poluantii organici persistenti si

Protocolul privind metalele grele. In 1996 RM a ratificat Conventia privind protectia stratului de
ozon si Protocolul de la Montreal referitor la substantele ce distrug stratul de ozon.
(1.3)Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu

careacter penal, contraventional si civil pentru nerespectatea aerului
atmosferic.
Pentru a determina cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu character

penal, contraventional si civil pentru nerespectarea aerului atmosferic trebuie de
mentionat faptul ca una din masuri de protejare a aerului atmosferic este si
raspunderea ca un institut juridic special ce urmeaza a fi aplicat de fiecare data in
cazurile de poluare a aerului atmosferic fara autorizatie sau cu incalcarea cerintelor
de protejare a aerului atmosferic .Legea cu privire la aerul atmosferic determina
care persoane fizice si juridice poarta raspunderea contraventionalasau penala in
urmatoarele cazuri:
a) depire a normativelor ELA de poluani;
b) depire a normativelor influenei fizice nocive asupra aerului atmosferic;
c) emisie a poluanilor n atmosfer fr autorizaia organului de stat abilitat;

d) nclcare a regulilor de exploatare i neutilizare a utilajului, aparatajului,
instalaiilor care servesc pentru purificarea i controlul emisiilor n atmosfer;
e) dare n exploatare a ntreprinderilor noi i a celor reconstruite, a instalaiilor i

a altor obiective ce nu corespunde normativelor de protective a aerului atmosferic
;
f) producere i exploatare a mijloacelor de transport la care concentraia
emisiei de poluani depete normativele CMA de poluani;
g) implementare a descoperirilor tiinifice, inveniilor, propunerilor de

raionalizare, de noi sisteme tehnologice, substane i materiale, precum i aplicare
a utilajului tehnologic i a altor obiecte, substane i materiale de import
neconforme cu reglementrile naionale privind protecia aerului atmosferic
i nenzestrate cu certificate de calitate a produciei i cu mijloace tehnice de
control al emisiilor de poluani;
h)neexecutarea prescriptiilor obligatorii a autoritatilor abilitate cu control de stat in
domeniul protectiei a aerului atmosferic
Caz de aplicare a masurilor de constringere cu caracter contraventional:
Articolul 146. Nefolosirea instalaiilor pentru purificarea de poluani i

controlul emisiilor n atmosfer, pentru epurarea apelor uzate
Nefolosirea instalaiilor, utilajului, aparatajului prevzute pentru

purificarea de poluani i controlul emisiilor n atmosfer, pentru
epurarea apelor uzate ce se evacueaz n obiectivele acvatice i pentru
controlul calitii lor, precum i nclcarea regulilor i instruciunilor de
exploatare a instalaiilor indicate se sancioneaz cu amend de la 10 la
20 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de la
200 la 400 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu sau
fr privarea, n ambele cazuri, de dreptul de a desfura o anumit
activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Articolul 147. Depirea normativelor gradului admisibil de aciune
duntoare asupra mediului i emisia de poluani fr autorizaie
Depirea normativelor gradului admisibil de degajare a substanelor
poluante, de aciune radiologic, fizic i biologic asupra mediului,
emisia de poluani n atmosfer fr autorizaia autoritii publice
abilitate, cnd obinerea unei astfel de autorizaii este necesar conform
legislaiei,
se sancioneaz cu amend de la 10 la 20 de uniti convenionale
aplicat persoanei fizice, cu amend de la 100 la 300 de uniti
convenionale aplicat persoanei juridice cu sau fr privarea, n ambele
cazuri, de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la
3 luni la un an.
Articolul 148. nclcarea regimului i modului de utilizare a
hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
(1) Fabricarea sau punerea n circulaie comercial a aerosolilor sau a
extinctoarelor portabile ce conin substane chimice care distrug stratul
de ozon
convenionale aplicat persoanei juridice.
(2) Utilizarea substanelor chimice care distrug stratul de ozon la
fabricarea de aerosoli, de noi sisteme industriale de rcire, de uniti
mobile de climatizare, precum i de produse de sterilizare, utilizarea lor
n orice alte domenii noi n care, anterior, nu au fost utilizate
(3) Utilizarea substanelor chimice care distrug stratul de ozon la
fabricarea de panouri izolante i de ambalaje confecionate din
expandate organice, flexibile ori semirigide
(4) Utilizarea i punerea n circulaie comercial a agenilor de
curire i a solvenilor ce conin una sau mai multe substane chimice
care distrug stratul de ozon, cu excepia tetraclorurii de carbon n cazul
cnd este utilizat ca solvent n procesele de clorurare n sistem nchis ori
ca solvent n procesele n care, din considerente de ordin tehnic, nu
poate fi substituit cu o alt substan, inofensiv pentru stratul de ozon,
(5) nclcarea regulilor de utilizare a bromurii de metil n agricultur
(6) Utilizarea, stocarea i transportul containerelor cu substane
chimice care distrug stratul de ozon neetichetate cu inscripia "Conine
substane care distrug stratul de ozon"
se sancioneaz cu amend de la 25 la 35 de uniti convenionale.
(7) Refuzul importatorilor, exportatorilor i al persoanelor care pun n
circulaie comercial substane, produse i echipamente ce conin
substane care distrug stratul de ozon de a prezenta la control
autoritilor abilitate cu acest drept documentele prevzute de legislaia
privind folosirea acestor substane
3 la 6 luni.
Articolul 149. Poluarea mediului cu cauzarea de prejudicii
Poluarea mediului (aerului atmosferic, a bazinelor acvatice de
suprafa i subterane, a terenurilor) cu deeuri industriale, de
construcie sau menajere, cu ape menajere, cu emisii de poluani ce au
cauzat prejudicii
6 luni la un an.
Articolul 150. Nendeplinirea obligaiilor de nregistrare n actele de
bord a operaiunilorcu substane i amestecuri nocive
Nendeplinirea obligaiilor, prevzute de legislaia n vigoare, privind
nregistrarea n actele de bord ale unei nave a operaiunilor cu substane
nocive pentru sntatea omului, pentru flora i fauna acvatic ori cu
amestecuri ce conin astfel de substane peste normele stabilite,
nscrierea n actele de bord a unor falsuri referitoare la astfel de
operaiuni
se sancioneaz cu amend de la 10 la 20 de uniti convenionale.
Articolul 151. nclcarea regulilor de testare tehnic i ecologic
nclcarea regulilor de testare tehnic i ecologic a vehiculelor
terestre, a navelor i aeronavelor prin testare necalitativ ce a avut ca
urmare depirea normelor admisibile de emisie a poluanilor sau
defecte tehnice
convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere, cu amend de
la 100 la 200 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice.
Articolul 152. Darea n exploatare a vehiculelor terestre, a navelor i
aeronavelor care depesc normativele admise de emisiea poluanilor i
de emitere a zgomotului
Darea n exploatare a vehiculelor terestre, a navelor i aeronavelor
care depesc normativele admise de emisie a poluanilor i de emitere a
zgomotului n timpul funcionrii
aplicat persoanei cu funcie de rspundere, cu amend de la 200 la 300
de uniti convenionale aplicat persoanei juridice.
Articolul 153. Exploatarea vehiculelor terestre, a navelor i
aeronavelor care depesc normativele admise de emisie a poluanilor i
de emitere a zgomotului
Obiectul nemijlocit al acestei componente de contraventii il constituie totalitatea de
relatii ce asigura protectia aerului atmosferic. Latura obiectiva se manifesta prin
actiuni sau inactiuni contraventionale ce se caracterizeaza prin 1)depasirea
normativelor gradului admisibil de degajare a substantelor poluante, de actiunea
fizica si biologica asupra mediului; 2)emisia de poluanti in atmosfera fara
autorizatie; 3)nefolosirea instalatiilor, utilajului, prevazut pentru purificarea de
poluanti si controlul emisiilor in atmosfera; 4)utilizarea substantelor chimice care
distrug stratul de ozon; 5)incalcarea regulilor de testare tehnica si ecologica a
vehiculelor; 6)neindeplinirea obligatiilor de inregistrare a substantelor nocive ce
pot polua aerul atmosferic. Toate componentele sunt formale
Caz de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal:
Articolul 230. Poluarea aerului

Poluarea aerului cu depirea normelor stabilite, ca urmare a emisiei
n atmosfer a poluanilor sau a nclcrii regulilor de exploatare, sau a
neutilizrii utilajului, aparatajului, instalaiilor de purificare i control al
emisiilor n atmosfer, dac aceasta a cauzat daune n proporii
considerabile mediului, regnului animal sau vegetal, sntii populaiei
ori a provocat decesul persoanei,
se pedepsete cu amend n mrime de la 300 la 800 uniti
convenionale sau cu nchisoare de pn la 5 ani, iar persoana juridic se
pedepsete cu amend n mrime de la 1.000 la 3.000 uniti
convenionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit activitate.
obiectul nemijlocit sunt relatiile ce asigura protectia aerului atmosferic. Latura
obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni criminale ce se caracterizeaza prin
poluarea aerului a)cu depasirea normelor stabilite; b)ca urmarea a emisie in
atmosfera a poluantilor; c)ca urmare a incalcarii regulilor de exploatare a utilajului
de purificare si control al emisiilor in atmosfera; d)ca urmare a neutilizarii
utilajului de purificare si control al emisiilor in atmosfera. Infractiunea se
considera consumata daca in urma savarsirii actiunilor sau inactiunilor criminale s-
au cauzat daune 1)in proportii considerabile mediului; 2)regnului animal;
3)regnului vegetal; 4)sanatatii populatiei; 5)a provocat decesul persoanei
SUBIECTUL II:Administrarea de stat a fondului funciar.Regimul juridic al

terenurilor cu destinatie agricola
(1.1)Definiti notiunea de control privind protectia terenurilor.
Statul n persoana autoritilor administraiei publice locale are obligaia

s asigure folosirea raional i suficient a terenurilor, precum i
protecia acestora indiferent de destinaia lor.
CONTROLUL privind folosirii i protecia terenurilor repezinta

activitatea autoritatilor administartiei publice locale ce consta n
asigurarea respectrii de ctre toate organele de stat i cele obteti, de
ctre ntreprinderile, instituiile i organizaiile agricole de stat,
cooperatiste obteti, precum i de ntreprinderile mixte, persoanele
fizice i juridice strine, a cerinelor legislaiei funciare n scopul
folosirii eficiente i proteciei cuvenite a terenurilor.
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor l exercit Guvernul i
autoritile administraiei publice locale.
Dispoziiile autoritilor administraiei publice locale i ale organelor de stat

mputernicite s exercite controlul asupra folosirii i proteciei terenurilor, emise n
limitele competenei lor, snt obligatorii pentru toi deintorii de terenuri.
Dispoziiile autoritilor administraiei publice locale i ale organelor de
ocrotire a naturii n problemele folosirii i proteciei terenurilor n limitele
competenei lor snt obligatorii pentru toi deintorii de terenuri.
Monitoringul fondului funciar reprezint un sistem de supraveghere i

prognoz a strii fondului funciar pentru evidena schimbrilor, pentru
aprecierea acestor schimbri, pentru prentmpinarea urmrilor
proceselor i tendinelor negative. Structura, coninutul i modul de
realizare a monitoringului snt stabilite de legislaie, inndu-se seama
de condiiile zonale.
Deosebim :
- protectie calitativa a terenurilor agricole
1)protectia terenurilor agricole contra eroziunilor cauzate de ape si de vant;
2)protectia terenurilor contra poluarii cu deseuri industriale, cu substante chimice,

biologice, radioactive, produse petroliere, gunoi menajer si de productie, ape
reziduale precum si contra altor procese ce duc la degradarea solului (38 Legea
1515);
3)decopertarea stratului fertil al solului in procesul efectuarii lucrarilor de

constructie si a altor lucrari legate de protectia solului;
4)ameliorarea terenurilor este o masura de protectie calitativa;
5)conservarea terenurilor agricole (mentinerea starii si neadmiterea schimbarii

destinatiei); 6)protectia ecologica a terenurilor. Ameliorarea se efectueaza in
conformitate cu Legea c privire la ameliorarea terenurilor degradate prin
impadurire (ameliorare agro-silvica).
protectia calitativa a terenurilor. In conformitata cu legislatia ecologica in vigoare,

toti detinatorii de terenuri sunt obligati sa protejeze stratul fertil al solului, sunt
obligati sa ia masuri de prevenire si combatere a eroziunilor si a alunecarilor de
teren.
protectie cantitativa a terenurilor cuprind:
obligatia de a folosi toate terenurile agricole in scopul cresterii productiei agricole;
obligatia de a respecta principiul prioritatii terenurilor cu destinatie agricola;

obligatia de a respecta regulile cu privire la schimbarea destinatiei terenului;
obligatia de a reintroduce in circuitul agricol terenurile ce pot fi valorificate pentru

productia agricola;
obligatia de a supraveghea procedura de scoatere a terenurilor agricole din circuitul

agricol.
(1.2)Relatati despre sistemul organelor administrarii de stat in domeniul

protectectiei si folosirii terenurilor
Se deosebesc 2 categorii de organe:
organe de competenta general si
organe de competenta speciala.
Organele de competenta generala sunt Guvernul, Parlamentul, Organele

administratiei publice locale.
Organe de competenta speciala: Ministerul agriculturii si industriei alimentare;

Ministerul Sanatatii; Ministerul Transporturilor; Ministerul de Interne; Ministerul
Apararii; Ministerul Mediului; Inspectoratul Ecologic de Stat; Agentia Relatii
Funciare si Cadastru; Organele Cadastrale Teritoriale.
Una din functiile Administratiei Publice este schimbarea destinatiei terenurilor.

Schimbarea destinatiei terenurilor poate fi efectuata prin hotarare de Guvern (daca
bonitatea terenului este mai mica de 40 puncte, atunci schimbarea destinatiei se
efectueaza de catre APL nivel I si II la cererea proprietarului; daca bonitatea
solului este mai mare de 40 puncte prin hotarare de Guvern; se interzice
schimbarea destinatiei agricole a terenurilor cu calitate superioara (a)bonitatea de
peste 60 puncte; b)irigate; c)atribuite institutiilor stiintifice in scopuri de cercetare;
d)este interzisa schimbarea destinatiei terenurilor destinate ocrotirii naturii,
ocrotirii sanatatii, monumentelor istorico-culturale; e)atribuite trupelor de
graniceri, MAI, SIS.
Totodata legislatia funciara determina si procedura de schimbare a modului de

folosire a terenurilor. Aceasta tine de competenta APL. Principiul prioritatii
terenurilor cu destinatie agricola de calitate superioara din terenuri cu destinatia
pasuni si fanete se poate schimba in plantatii multianuale si arabile; invers nu.
De competena Guvernului in:

aprobarea perimetrului localitilor urbane;
elaborarea msurilor de protecie a terenurilor i organizarea realizrii lor;
inerea cadastrului funciar i organizarea reglementrii regimului proprietii

funciare pe teritoriul republicii;
aprobarea cadastrului funciar anual;
stabilirea modului de ncasare a impozitelor funciare i a altor pli;
stabilirea i schimbarea destinaiei terenurilor, la propunerea consiliilor unitilor

administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea, n
temeiul cererii proprietarului
schimbarea categoriei terenurilor cu destinaie special;

regimului proprietii funciare n republic i asigurarea realizrii lor;
elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor;
organizarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
aprobarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale n baza propunerilor

consiliilor raionale sau municipale;
determinarea listei ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor ale cror terenuri

rmn n proprietatea statului i prezentarea acesteia spre aprobare Parlamentului;
aprobarea suprafeelor de vii i livezi supuse casrii n baza propunerilor

comitetelor executive raionale sau primriilor municipale.
Articolul 9. Competena consiliilor raionale i municipale
De competena consiliilor raionale i municipale in:
exercitarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
stabilirea impozitelor funciare i altor pli, ncasarea lor;
stabilirea i schimbarea perimetrului intravilanului localitilor i soluionarea

litigiilor privind perimetrele;
inerea cadastrului funciar al raionului i municipiului, organizarea reglementrii
regimului proprietii funciare;

regimului proprietii funciare pe teritoriul raionului i municipiului i asigurarea
realizrii lor;
repartizarea i retragerea terenurilor, n modul stabilit de lege;
stabilirea suprafeelor care rmn n proprietatea statului n limita raionului i

municipiului;
schimbarea destinaiei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilitii

naturale mai mic de 40, n cazul trecerii acestora n fondul silvic, la propunerea
consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul nti, n temeiul
cererii proprietarului
autentificarea drepturilor deintorilor de terenuri;
privarea deintorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor n

conformitate cu legislaia n vigoare;
determinarea i repartizarea terenurilor pentru construcii;
elaborarea propunerilor privind hotarele unitilor administrativ-teritoriale

pentru a fi aprobate de Guvern.
Articolul 10. Competena consiliilor steti (comunale)i oreneti
De competena consiliilor steti (comunale) i oreneti in:
atribuirea terenurilor i nstrinarea lor fr schimbarea destinaiei acestora, n

modul stabilit de lege;
autentificarea drepturilor deintorilor de terenuri, n modul stabilit de lege;
asigurarea perceperii impozitului funciar;
exercitarea controlului de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor;
inerea cadastrului funciar n teritoriul din subordine;
privarea de drepturi a deintorilor de terenuri n condiiile prevzute de lege;

determinarea i atribuirea terenurilor pentru construcii i amplasarea lor, n
conformitate cu legea;
soluionarea litigiilor funciare n limitele competenei lor;
organizarea evalurii terenurilor conform metodicii unice, elaborate de Guvern;
stabilirea suprafeelor care rmn n proprietatea statului n limita teritoriilor

satelor (comunelor);
elaborarea propunerilor viznd aprobarea de ctre consiliul raional i municipal a

perimetrelor localitilor steti;
prezentarea propunerilor de schimbare a destinaiei terenurilor agricole n temeiul

cererii proprietarului.
(1.3)Recomandati temuirile juridice de aparitie si incetare a dreptului de

proprietate asupra terenurilor cu destinatie agricola.
Temeiurile juridice de aparitie a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu

destinatie agricola sunt:
legea (care trebuie sa fie elaborata, adoptata si sanctionata de organele puterii de

stat; publicata in MO)
actul administrativ (corespunderea conditiilor de fond si de forma);
contractul (v/c, donatie, schimb; obiect licit, determinat, consimtamant valid, scris,
autentificat, inregistrat la Oficiul Cadastral si la Cadastrul terenurilor agricole);
hotararea instantei de judecata (intemeiata si legala; definitiva; irevocabila);

Decizia instanei judectoreti competente servete ca temei pentru
eliberarea documentelor ce legalizeaz dreptul de proprietate, de
posesiune i de beneficiere funciar, inclusiv n condiii de arend.
mostenirea.
Dreptul asupra terenului se stinge n cazurile:
1) renunrii benevole a deintorului la teren;
2) nstrinrii terenului de ctre proprietar;
3) retragerii terenului pentru nevoile statului i societii;

4) retragerii terenului n cazul i n modul stabilit n articolul 25 din prezentul
Cod;
Articolul 25. Modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune i de

beneficiere
n cazul cnd deintorul cu titlu de posesiune sau de folosin nu utilizeaz

terenul n scopul n care i s-a atribuit, autoritatea administraiei publice locale
respectiv, la cererea proprietarului, va dispune aplicarea sanciunilor
contravenionale prevzute de lege i l va soma n scris, stabilind termenul, s-i
ndeplineasc obligaiile.
n cazul n care deintorul nu-i ndeplinete obligaiile n termenul stabilit (nu

mai mare de doi ani) el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin a terenului
prin decizia instanei judectoreti la cererea proprietarului funciar.
Hotrrea privind stingerea dreptului de folosin a terenului n cazurile

prevzute de alineatul nti al articolului 18 din prezentul Cod o adopt
administraia ntreprinderii, instituiei, organizaiei respective.
n cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosin funciar autoritatea

administraiei publice locale respectiv, cu participarea prilor interesate, adopt o
hotrre privitoare la eliberarea de compensaie deintorilor pentru cheltuielile
legate de ameliorarea terenurilor sau de repararea de ctre acetia a daunelor
pricinuite de ei prin folosirea lor neraional.
5) decedrii proprietarului;
6) neachitrii sistematice a impozitului funciar n termenul stabilit de lege;
7) expirrii termenului pentru care a fost dat n folosin terenul;
8) ncetrii activitii ntreprinderii, instituiei, organizaiei;
9) ncetrii raporturilor de munc, n virtutea crora a fost repartizat lotul

auxiliar, dac legislaia nu prevede altfel;
10) nerespectrii condiiilor contractului de arend;
11) exploatrii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la

poluarea lor chimic, radioactiv i de alt natur, la nrutirea situaiei
ecologice;
12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la nmltinire, la
salinizare secundar i la apariia focarelor de eroziune prin irigare.
Punctele 3), 4), 6), 11) i 12) ale prezentului articol nu se extind asupra dreptului
de proprietate a ceteanului asupra terenului destinat construirii casei de locuit,
anexelor gospodreti i a celui ocupat de grdini personale.
Apariia temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, posesiune

sau folosin funciar nu priveaz pe deintorii de terenuri, inclusiv pe
arenda, de dreptul de a strnge recolta i nu scutete de plata
impozitelor, de obligaia de a pstra calitatea solului.
Documentele ce confirm drepturile deintorilor de teren snt:
titlul de autentificare a dreptului deintorului de teren, eliberat de autoritile

administraiei publice locale n cazul atribuirii de ctre acestea a terenurilor
proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale sau de ctre Agenia de Stat
Relaii Funciare i Cadastru n cazul atribuirii de ctre stat a terenurilor proprietate
public a statului,
certificatul de motenire,
contractul de vnzare-cumprare, contractul de donaie, contractul de schimb,

contractul de arend i altele.
Forma titlului de autentificare a dreptului deintorului de teren se stabilete de

Guvern.
Drepturile de proprietate i alte drepturi patrimoniale asupra terenului se

nregistreaz n conformitate cu legislaia.
Testul 15
Subiectul 1 Controlul Ecologic
(1.1)Definiti si clasificati tipurile de controale ecologice
Tipurile de control ecologic reprezinta multitudinea de actiuni, organizatorice,

tactice si procedural de drept, grupate in modalitati clasificate de analiza a situatiei
de mediu, effectuate de catre persoane cu functie de raspundere/agentul constatator
in scopul prevenirii, constatarii si deferirii responsabilitatii persoanelor fizice si
juridice, in dependent de situatia si circumstantele cazului concret, intru
respectarea stricta a cerintelor actelor legislative-normative ecologice in teritoriul
sabordonat.
Drept actiuni de control ecologic permanent sunt considerate:
Controlul frontal(in complex) programat al activitatii agntului economic in

vederea respectarii adecvate a prevederilor si cerintelor actelor legislative-
normative ecologice
Control programat al unui sector sau a unor sectoare aparte a agentului
Control periodic programat anual,semestrial,trimestrial,luna in functie de
caz)
Controlulu automonitoringului(autoanalizeisi rezultatele ei) la unitatea
economica, a planurilor si masurilor ecologice ale acesteia intru evitarea
poluarii mediului(departamental)
Controlul pe compartimente de mediu sau integral
In functie de obiectivele controlului, tipurile de control se clasifica, dupa cum
urmeaza
a) Control de elaborare a conformarii-reprezintacontrolulu in cadrul caruia se

analizeaza modul de conformare(de adaptare, de supunere cerintelor unui act
legislative-normativ a unitatilor econmice ,inclusive a celor care desfasoara
activitatii supuse autarizarii de mediu si care isi automonitorizeaza
activitatile de protective a mediului
b) Controlul general consta in examinarea situatiei ecologice a obiectului
inspectat cu initierea monitorizarii calitatii mediului
c) Control general de autorizare reprezinta analiza obligatory a activitatii de
mediu a unitatilor economice ce tine de afectarea mediului din momentul
reactualizarii autorizatiei de mediu
d) Control tematic consta in analiza tematica a activitatilor economice si a
actiunilor de supraveghere a legislatiei si altor acte normative de mediu ,
prezentind un tip specific desfasurat in scopul informarii autoritatii central
de mediu, ale altor autoritati central si locale, publicului privind situatia
ecologica a anumiti factori de mediu , precum si a unor sectoare de activitate
inspectorala.
e) Control de urmarire este tipul de control al nmodului de executare de catre
persoanele fizice si juridice a unui compartiment prescris in cadrul actiunilor
de control anterior sau de revenire la analiza activitatii unor sectoare din
cadrul unui obiect supus anterior controlului, care coincide cu scopul
controlului
f) Control diagnostical este un tip special de analiza a situatiei ecologice, in
cadrul caruia se stabilesc cirumstantele si cauzele neexecutarii de catre
persoanele fizice si juridice a actiunilor de protective a mediului,
nereglementate direct in legislatie si in autorizatiile de madiusi/sau a
investigarii modului de confornare cadrului legal,in cazul cind acesta
provoaca interpretari
g) Control de evaluare a poluantilor toxici si/sau periculosi este un control al
organului(persoanei responsabile)de control ecologic in vederea identificarii
si limitarii intensitatii de evacuare a poluantilor toxici sau periculosi, cit si
de depozitare,inhumare etc. a acestora.
(1.2)Dezvoltati procedura de efectuare a controlului ecologic privind

respectarea legislatiei ecologice
In sensul art 26 ((1) Inspectoratul Ecologic de Stat are funcia de exercitare a

controlului de stat asupra respectrii legilor i altor acte normative n problemele
proteciei mediului i folosirii resurselor naturale.
(2) Controlul de Stat este efectuat de ctre inspectorul principal de stat,
inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii principali zonali,
inspectorii superiori zonali i inspectorii zonali ai mediului.
(3) Inspectorul principal de stat al mediului este eful Inspectoratul Ecologic de
Stat ; inspectorii principali zonali ai mediului snt efii ageniilor zonale ale
Departamentului; inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii
superiori zonali i inspectorii zonali ai mediului snt salarizaii Departamentului
sau ai subdiviziunilor lui i snt desemnai n aceste funcii conform studiilor i
rezultatelor atestriial legii cu privire la protectia mediului inconjurator) si pct.1 al
Statutului inspect. De stat de mediu, aprobat prin hot guv.R.M nr.431 din
19.07.1996 ,exercitarea controlului privind modul de respectare a legilor si alyor
acte normative ramurale in domeniul protectiei mediului si utilizarii resurselor
natural este pusa in sarcina Inspectoratului de Stat de mediu.
Structura organizatorici-juridica, atributiile , competent si domeniul de activitate a

Inspectorului Ecologic de Stat cu subdiviziunile sale a fost aprobata prin hot guv.
R.M nr.77 din 30 ianuarie 2004
In dependent de nivelulu organului de control, de functie ,nivelul si volumul

abilitatilor(prerogative,competentei), inspectorii de Stat de mediu se diversifica in
categorii reglementate prin pct.2 si 3 ale art. 26 al legii cu privire la protectia
mediului inconj si anume:
1. In aparatul Inspectorului ecologic de Stat(IES):

Inspectorul principal de Stat, Sef al IES desemnat in functie de
conducatorul organului central de mediu
Loctiitorul inspectoruui principalde stat, Sef-adjunctal IES., NUMIT IN
FUNCTIE DE CONDUCATORUL ORGANULUI CENTRAL DE MEDIU
Inspectorul Superior de Stat, sef directive, sectie sau serviciu, numit in
functie de Seful IES
Inspector de Stat, specialist de orice nivel, numit in functie de seful IES
2. In Agentiile ecologice(constituite in unitatile territorial-administrative
Chisinau, Balti , Cahul si unitatea teritoriala autonoma Gagauzia(gagauzi-
Yeri) si Serviciul Piscicol:
Inspectorul principal territorial(muncipal) de Stat, director al
Agentiei Teritoriale(muncipale)ecologice sau sef al Serviciului
Piscicol, numit in functie de conducerea autoritatii centrale de mediu
Inspectorul Principal Teritorial(municipal) de Stat,director-adjunct
al Agentiei Teritoriale(muncipale)Ecologice, numit in functie de Seful
Ies.
Ispectoratul Superior Teritorial(municipal) de Stat, sef sectie,
Serviciu al Agentiei sauSefull Serviciului piscicol
Inspectorul Teritorial(municipal) de stat, orice nivel de specialist,
desemnati in functie de conducatorii agentiei sa Serviciului Piscicol
In rezultatul activitatii de control, inspectorii de mediu tinind cont,tinind cont de
nivelul de competent si in dependent de rezultatele controlului, intocmesc
a) Actul de controlcu prescriptii obligatorii de lichidare a abaterilor de la
legislatia ecologica
b) Proces-verbal cu privire la contraventia administrative, prevazuta de art 28
lit e(s ntocmeasc procese-verbale i alte documente despre nclcrile
legislaiei cu privire la protecia mediului, despre neexecutarea de ctre
persoanele fizice i juridice a deciziilor organelor de resort n problemele
proteciei mediului, despre nerespectarea condiiilor expuse n autorizaia de
mediu;) din Legea cu privire la protectia mediului inconjurator
c) Decizia de sistare a activitatii agentului economic sau a unor sectoare de
producer in bazaart27 alin.1 lit a) din aceiasi lege((1) Inspectorul principal
de stat al mediului i inspectorii principali zonali ai mediului, iar n absena
lor adjuncii lor au dreptul:
a) de a sista din propria iniiativ sau la propunerea autoritilor
administraiei publice locale orice activitate, dac aceasta contravine
legislaiei cu privire la protecia mediului)
In acest context mai mentionam ca in conformitate cu prevederile art 31 din
legea cu privire la resurse natural, in cazul incalcarii conditiilor de folosire a
resurselor natural, prevazute in titlu de folosinta, organul care la eliberat sau
organul de control ecologic de stat este in drept sa decida suspendarea sau
incetarea dreptului de folosinta a acestora, in conformitate cu leg. In vigoare.In
acest Caz, beneficiarul, pe linga faptulca va fi tras la raspundere, va repara
daunele pricinuite
In cazul in care beneficiarul nu neste de accord cu decizia suspendarii sau

incetarii dreptului sau de folosinta asupra resurselor natural, el poate ataca
decizia in instant de contencios administrative competent.
1.3 Determinati competenta inspectorilor de stat de mediu
Inspectoratul Ecologic de Stat are funcia de exercitare a controlului de stat asupra

respectrii legilor i altor acte normative n problemele proteciei
mediului i folosirii resurselor naturale.
Controlul de Stat este efectuat de ctre inspectorul principal de stat, inspectorii

superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii principali zonali, inspectorii
superiori zonali i inspectorii zonali ai mediului.
Inspectorul principal de stat al mediului este eful Inspectoratul Ecologic
de Stat i primul adjunct al directorului general al autoritii centrale pentru

resursele naturale i mediu; inspectorii principali zonali ai mediului snt efii
ageniilor zonale ale autoritii centrale pentru resursele naturale i mediu;
Inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii superiori zonali i
inspectorii zonali ai mediului snt salarizaii autoritii centrale pentru resursele
naturale i mediu sau ai subdiviziunilor lui i snt desemnai n aceste funcii
conform studiilor i rezultatelor atestrii.
Inspectorul principal de stat al mediului i inspectorii principali
zonali ai mediului, iar n absena lor adjuncii lor au dreptul:
a) de a sista din propria iniiativ sau la propunerea autoritilor administraiei
publice locale orice activitate, dac aceasta contravine legislaiei cu privire la

protecia mediului
b) de a nainta pretenii persoanelor fizice i juridice, inclusiv strine, pentru
repararea prejudiciilor cauzate mediului ca rezultat al polurii lui i folosirii nera-

ionale a resurselor naturale;
c) de a cere de la organele de resort pedepsirea disciplinar a persoanelor de
decizie care nu au asigurat respectarea legislaiei cu privire la protecia mediului,
nfptuirea aciunilor de protecie a lui i folosire raional a resurselor naturale;
d) de a examina materialele (dosarele) despre nclcarea legislaiei cu privire la
protecia mediului i de a lua decizii conform legislaiei n vigoare.
Directorul general al autoritii centrale pentru resursele naturale i mediu
cu acordul colegiului are dreptul de a sista sau anula dispoziiile inspectorului

principal de stat al mediului. Inspectorul principal de stat al mediului are dreptul de
a
sista sau anula dispoziiile inspectorului principal zonal al mediului.
Inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii superiori
zonali i inspectorii zonali al mediului au dreptul:
a) s controleze nestingherii orice obiectiv de pe teritoriul republicii indiferent
de apartenena departamental i forma de proprietate, n cazul unei activiti sau
situaii ce pot influena negativ mediul sau componenii lui;
b) s opreasc i s inspecteze orice mijloc de transport, orice alte mijloace tehnice

n caz de nclcare a legislaiei cu privire la protecia mediului sau de aciuni
susceptibile de a aduce prejudicii mediului i resurselor naturale;
c) s cear persoanelor fizice i juridice prezentarea documentelor prevzute de
legislaie ce atest dreptul lor de folosin a resurselor naturale;
d) s rein persoanelor vinovate de nclcarea legislaiei cu privire la protecia
mediului i, n caz de necesitate (pentru identificarea persoanei), s le predea la cel
mai aprobat post de poliie sau primrie;
e) s ntocmeasc procese-verbale i alte documente despre nclcrile legisla-
iei cu privire la protecia mediului, despre neexecutarea de ctre persoanele fizice
i juridice a deciziilor organelor de resort n problemele proteciei mediului, despre

nerespectarea condiiilor expuse n autorizaia de mediu;
f) s efectueze controlul lucrurilor personale i al mijloacelor de transport ale
infractorilor legislaiei cu privire la protecia mediului al produciei, dobndite n
mod ilicit, al instrumentelor de dobndire a acestuia i al altor corpuri delicte n
locurile de dobndire, prelucrare i comercializare;
g) s ridice producia, dobndit n mod ilicit, instrumentele de dobndire a ei
i alte corpuri delicte, ce au servit la nclcarea legislaiei cu privire la protecia
mediului n locurile de dobndire, de pstrare, prelucrare i comercializare a

produciei, dobndite n mod ilicit;
h) s cear persoanelor fizice i juridice explicaii n scris pentru fiecare caz de
nclcare de ctre ele a legislaiei cu privire la protecia mediului;
i) s interzic pe teritoriile rezervaiilor naturale, monumentelor naturii, brani-
tilor, parcurilor naionale, pe terenuri cu destinaie special efectuat de lucrri ce
contravin regimului acestor teritorii; 23
j) s obin gratuit de la toate persoanele fizice i juridice, pentru exercitarea
funciilor de control, informaia i explicaiile necesare;
k) s examineze materiale despre contraveniile administrative n domeniul

proteciei mediului i s trag contravenienii la rspundere n limitele competenei
lor;
l) s participe la lucrrile comisiilor de stat de repartizare a terenurilor i de
dare n folosin a obiectelor nou construite sau reconstruite;
m) s efectueze i alte aciuni, n limitele competenei lor, n domeniul protec-
iei mediului i folosirii raionale a resurselor naturale.
Inspectorii mediului poart n exercitarea funciilor lor uniforma
de serviciu, dispun de tampil de metal i de plombator de modelul stabilit.
Inspector de stat i zonali ai mediului, care exercit controlul asupra p-
durilor i bazelor acvatice, li se permite purtarea, pstrarea i aplicarea armelor de

vntoare i a armelor de serviciu; inspectorii mediului, conform regulamentului
privind statului lor juridic, au dreptul de a folosi i aplica arma de foc pentru a se
apra n exercitarea funciilor lor.
Inspectorii de stat i zonali ai mediului snt supui asigurrii de stat obligatorii; n

caz de prejudiciu adus averii, sntii lor, precum i n caz de moarte a
inspectorilor mediului n exerciiul funciei prejudiciul va fi recuperat totalmente
de ctre persoanele fizice i juridice responsabile de prejudiciul cauzat
Subiectul2:Administrarea de Stat a Fondului Funciar
2.1. Determinati sistemul organelor administrarii de stat cu Fondul Funciar
Organele administrarii de stat in domeniul folosirii si protectiei terenurilor se clasifica

in functie de competenta in :
1) organe de competenta generala ;

2) organe de competenta speciala.
Din categoria organelor de competenta generala fac parte: Parlamentul , Guvernul,
autoritatile publice locale.
Atributiile Parlamentului RM:
- reglementarea egislativa a relatiilor funciare pe integ teritoriul RM;

- organizarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare;
- stabilirea suprafetelor cu regim juridic special;
- stabilirea tarifelor pentru calculare pretului normative al pamintului si impozitul
funciar.
Atributiile Guvernului RM :
- elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si organizarea realizarii lor ;

- tinerea cadastrului funciar si organizarea reglementarii regimului proprietatii
funciare pe teritoriul RM;
- aprobarea cadastrului funciar annual;
- stabilirea modului de incasare a impozitelor funciare;
- stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor.
Atributiile autoritatilor publice locale :
- executarea controlului asupra folosirii si protectiei terenurilor ;

- repartizarea si retragerea terenurilor in modul stabilit de lege ;
- tinerea cadastrului funciar in teritoriul din subordine;
- privarea de dreptul de detonator de teren in cazurile prevazute de lege;
- organizarea evaluarii terenurilor conform metodei unice elaborate de Guvern.
Din categoria organelor cu competenta speciala fec parte :
- ministerul ecologiei a carui structura si ale carui atributii de baza au fost aprobate
prin Hotarirea Guvernului RM
- Ministerul Agriculturii RM ale carui functii si sarcini de baza sint prevazute in
Regulamentul aprobat prin Hotarirea Guvenului nr.837 din 28 noiembrie 1994
2.2 Argumentati importanta juridica a cadastrului funciar.
Cadastrul este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta si inventariere sistematica a

tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul tarii din punct de vedere cantitativ, calitativ
si juridic, indiferent in posesia cui se afla bunurile, precum si reprezentarea acestora
pe planurile cadastrale si in documentele cadastrale, si in cartea funciara in vederea
realizarii publicitatii imobiliare.
Aspectul juridic al lucrarilor de cadastru se refera la proprietari si regimul juridic

al constructiilor cu diferite destinatii si folosinte, la proprietari si dreptul de
proprietate funciara si la situatia juridica a fondului funciar.
O componenta esentiala a cadastrului funciar general o constituie cadastrul

juridic prin care se realizeaza identificarea si evidenta proprietarilor si a titularilor
de proprietate, precum si a actelor juridice privind drepturile reale asupra
terenurilor si constructiilor n vederea publicitatii imobiliare.
n functie de interesele generale ale statului si de cele specifice ale anumitor

ramuri ale economiei nationale, care detin terenuri de constructii, ministerele
respective si pot organiza evidente speciale, folosind ca date de baza numai pe
cele trecute n cadastrul funciar general. In acest fel s-au diferentiat ca activitati
curente: cadastrul agricol, cadastrul forestier, cadastrul apelor, cadastrul cailor
ferate si cadastrul imobiliar - edilitar.
Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin corespondenta dintre

imobil sau propietarul acestuia prin publicitatea imobiliara.
Aceasta se rezolva, in timpul executarii lucrarilor de cadastru pe teren, prin

stabilirea posesorului de fapt al imobilului la data introducerii cadastrului general
si nu de drept.
Persoanele fizice sunt inscrise in regisrele cadastrale in calitate de posesori, care

fructifica imobilul si care au sau nu si dreptul legal de proprietate.
Raportul juridic in care se gaseste detinatorul de fapt fata de imobil inscris in
cadastru se stabileste, in mod oficial, numai prin sistemul de publicitate imobiliara,
care este reprezentat de cartea funciara.
2.3 Formulati masurile de protectie a terenurilor.
Dupa recoltare este interzis aratul terenurilor in panta pentru a permite dezvoltarea
vegetatiei naturale.
Recomandari pentru fermieri pentru a pastra terenul arabil n bune conditii
agricole:
semanare plante anuale sau perene sau permiterea regenerarii naturale a vegetatiei
ierboase
in scopul protectiei solurilor, legislatia in vigoare stabileste o serie de obligatii

pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu, protectia juridica fiind considerata
mijlocul cel mai eficient de conservare si ameliorare a calitatii acestora.
Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare, sub forma
de constructii hidrotehnice, lucrari de prevenire si inlaturare a secetei, inundatiilor,
umiditatii excesive, eroziunii, etc., in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a
terenurilor neproductive. Aceste lucrari se executa in corelare cu lucrarile de
gospodarire a apelor, de amenajare a teritoriului, in acord cu interesele
proprietarilor de teren.
Pentru ca regimul juridic al solului sa fie reglementat eficient, printr-o legislatie
adecvata, in scopul protectiei si imbunatatirii calitatii sale, este necesar a se lua in
considerare particularitatile specifice ale terenurilor. 4
Protectia cantitativa a terenurilor agricole are ca scop folosirea completa si

eficienta, precum si pastrarea destinatiei lor economice. Pentru a se evita reducerea
fondului funciar agricol, scoaterea din circuitul agricol (temporar sau definitiv) este
admisa numai in cazuri justificate si exceptionale, conform legii.
Protectia calitativa a terenurilor agricole are ca scop pastrarea potentialului
productiv al acestora, prevenirea si inlaturarea degradarii calitatilor fizico - chimice
si biologice, precum si imbunatatirea calitatii solului terenurilor agricole.
Art. 50 din Legea privind protectia mediului stabileste in sarcina autoritatilor

centrale pentru agricultura si silvicultura obligatia de a tine evidenta terenurilor
degradate, improprii pentru productia agricola, de a indruma si controla lucrarile de
imbunatatiri funciare, de a acorda asistenta tehnica de specialitate pentru lucrarile
de imbunatatiri funciare, elaborand reglementari privind mentinerea si ameliorarea
calitatii terenurilor, conservarea biodiversitatii si habitatelor naturale.
Detinatorii de terenuri cu orice titlu au stabilite prin lege6, in scopul asigurarii
protectiei calitatii solurilor, urmatoarele obligatii:
- sa previna deteriorarea calitatii solurilor7;
- sa respecte conditiile stipulate in acordul/autorizatia de mediu pentru lucrarile de
amplasare, construire si punere in functiune a obiectivelor de orice fel, precum si
pentru schimbarea destinatiei terenurilor;
- sa nu arda vegetatia ierboasa, stuful, tufarisurile, fara autorizatie eliberata de
autoritatea de mediu competenta;
- sa respecte toate prevederile legii privind protectia terenurilor.
Organele de stat au o serie de atributii in legatura cu protectia subsolului, astfel:

- sa tina evidenta tuturor resurselor subsolului, a lucrarilor de extractie si
prelucrare;
- sa monitorizeze lucrarile de exploatare si prospectiuni geologice;
- sa stabileasca procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare si explorare a
subsolului;
- sa stabileasca reglementari privind protectia subsolului.
Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau exploateaza bogatiile
subsolului sunt obligate:
- sa solicite si sa obtina acordul/autorizatia de mediu si sa-i respecte prevederile;
- sa refaca terenurile afectate ca urmare a activitatilor desfasurate, aducandu-le la
parametrii productivi si ecologici naturali;
- sa ia masurile preventive privind poluarea mediului si cauzarea de prejudicii
ecologice cu ocazia efectuarii lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului;
- sa anunte autoritatile competente despre orice situatii accidentale de natura sa
puna in pericol ecosistemul terestru.
incalcarea normelor juridice de protectie a subsolului ca urmare a neindeplinirii
obligatiilor legale sau savarsirea de fapte interzise in materie, de catre toti
utilizatorii subsolului, atrag dupa caz raspunderea juridica contraventionala, penala
sau civila.
Testul 16
Subiectul 1: Regimul juridic de protectie al aerului atmosferic.
1.1 Caracterizati formele de folosire a aerului atmosferic.
1.2.Determinati concentratia maxima admisibila si evacuarea limitat

admisibila a poluantilor in aerul atmosferic.
1.3.Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter

penal, contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei aerului
atmosferic.
1.1. Ca element important al mediului natural, aerul atmosferic si in special

calitatile acestuia reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea
populatiei, inclusiv pentru existenta florei si faunei. Aerul atmosferic ca obiect al
naturii indeplineste cateva functii: 1)serveste o sursa de neinlocuit a oxigenului; 2)
serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatiei cosmice; 3)formeaza
baza conditiilor climaterice.
Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in faptul ca

in legatura cu capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de
proprietate, deoarece aerului atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele
traditionale ale acestui institut, adica aerul atmosferic nu poate fi individualizat sau
conservat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate. Ca nici un alt obiect al
naturii, aerul atmosferic nu recunoaste hotarele politico-geografice; aerul formeaza
un mediu unic vital pentru om.
Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca aerul atmosferic este folosit in

urmatoarele scopuri:
1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei;
2)pentru emisia substantelor poluante in atmosfera;
3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie prima pentru dobandirea

oxigenului si azotului.
Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa reprezinta ansamblul de caracteristici

calitative si cantitative depinde in cea mai mare masura de activitatea economica a
societatii, inclusiv de implementarea proceselor economice noi, de politica
ecologica a statului care este promovata de organele de competenta speciala.
1.2 Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a protectiei este stabilirea
prin legislatie a unor normative, standarde, masuri de protectie, conditii si cerinte
care si poarta denumirea de protectie juridica a aerului atmosferic.
Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina 2 normative cu privire la

calitatea si protectia aerului atmosferic si anume: concentratia maxima admisibila
de poluanti (CMA) elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile limitat admisibile de
poluanti (ELA) stabilite de Ministerul Mediului. In anumite situatii, normativele
concentratiei maxime admisibile pot fi diferite si aceasta depinde de calitatea
aerului atmosferic intr-o anumita localitate si intr-o anumita perioada de timp.
Emisiile limitat admisibile de poluanti reprezinta normativele poluantilor evacuati

in aerul atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de
emisie in corespundere cu normativele calitatii aerului atmosferic care sunt
prevazute pentru populatie, regnul animal si cel vegetal. Normativele emisiilor
limitat admisibile de poluanti se stabilesc la un asa nivel incat substantele evacuate
de toate sursele existente dintr-o localitate sa nu depaseasca concentratia maxima
admisibila de poluanti. Cantitatea poluantilor se calculeaza total pe ntreprindere si
se divizeaza in 2 grupe: grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa, praful metalic,
praful de lemn; grupa de poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid
sulfuric, amiac, hidrocarburile. Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe
secunda si tone pe an. . In ceea ce priveste emisiile de poluanti in aerul atmosferic
de la mijloacele de transport, ele nu trebuie sa depaseasca normativele emisiile
limitat admisibile. Practica demonstreaza ca aceste emisii de asemenea sunt incluse
in autorizatii, iar cantitatea poluantilor se calculeaza in dependenta de numarul
mijloacelor de transport si tipul acestora (benzina/diesel) In scopul protectiei
aerului atmosferic, autoritatile administratiei publice locale si agentii economici
sunt obligati sa reduca impactul daunator asupra atmosferei al proceselor radiante,
vibratiilor, undelor sonore. De asemenea in cazul darii in exploatare a unor
intreprinderi de producere urmeaza sa se efectueze inventarierea tehnica a surselor
de poluare a atmosferei. Insa pana la darea in exploatare, proiectul activitatii
economice preconizate trebuie sa fie suspus expertizei ecologice de stat.
1.3 Masurile de protectie a aerului atmosferic este si raspunderea ca un institut

juridic special ce urmeaza a fi aplicat de fiecare data in cazurile de poluare a
aerului atmosferic fara autorizatie sau cu incalcarea cerintelor de protectie a aerului
atmosferic.
Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina ca persoanele fizice si

juridice poarta raspundere contraventionala sau penala in urmatoarele cazuri:
1)depasirea normativelor de emisii limitat admisibile de poluanti;
2)depasirea normativelor de influenta fizica nociva asupra aerului atmosferic;
3)emisia poluantilor in atmosfera fara autorizatia organului de stat abilitat;
4)incalcarea regulilor de exploatare a utilajului si a instalatiilor ce servesc pentru

purificarea si controlului emisiilor in atmosfera;
5)darea in exploatare a intreprinderilor, a instalatiilor ce nu corespund normativelor

de protectie a aerului atmosferic;
6)neexecutarea prescriptiilor obligatorii a autoritatilor abilitate cu controlul de stat

in domeniul protectiei aerului atmosferic.
Raspunderea contraventionala pentru incalcarea legislatiei privind protectia

aerului atmosferic este prevazuta de art. 146-153 CCon.
Obiectul nemijlocit al acestei componente de contraventii il constituie totalitatea de

relatii ce asigura protectia aerului atmosferic.
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni contraventionale ce se

caracterizeaza prin 1)depasirea normativelor gradului admisibil de degajare a
substantelor poluante, de actiunea fizica si biologica asupra mediului; 2)emisia de
poluanti in atmosfera fara autorizatie; 3)nefolosirea instalatiilor, utilajului,
prevazut pentru purificarea de poluanti si controlul emisiilor in atmosfera;
4)utilizarea substantelor chimice care distrug stratul de ozon; 5)incalcarea regulilor
de testare tehnica si ecologica a vehiculelor; 6)neindeplinirea obligatiilor de
inregistrare a substantelor nocive ce pot polua aerul atmosferic.Toate
componentele sunt formale.
Latura subiectiva se caracterizeaza atat prin intentie cat si prin imprudenta.

Subiectul este persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii
contraventiei a atins varsta de 18 ani. In calitate de subiect este si persoana
juridica. Ca sanctiune se aplica si privarea de dreptul de a desfasura o anumita
activitate. Constatarea si examinarea contraventiilor tine de competenta organelor
de protectie a mediului.
Raspunderea penala este prevazuta de 230 CP; obiectul nemijlocit sunt relatiile
ce asigura protectia aerului atmosferic.
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni criminale ce se

caracterizeaza prin poluarea aerului a)cu depasirea normelor stabilite; b)ca urmarea
a emisie in atmosfera a poluantilor; c)ca urmare a incalcarii regulilor de exploatare
a utilajului de purificare si control al emisiilor in atmosfera; d)ca urmare a
neutilizarii utilajului de purificare si control al emisiilor in atmosfera.
Infractiunea se considera consumata daca in urma savarsirii actiunilor sau

inactiunilor criminale s-au cauzat daune 1)in proportii considerabile mediului;
2)regnului animal; 3)regnului vegetal; 4)sanatatii populatiei; 5)a provocat decesul
persoanei. Este o componenta materiala. Subiectul e persoana fizica responsabila
care la momentul savarsirii a atins 16 ani. Latura subiectiva se manifesta prin
intentie fata de actiuni si imprudenta fata de consecinte. Persoana juridica poate fi
subiect.
Cod Penal
Articolul 230. Poluarea aerului.

Poluarea aerului cu depirea normelor stabilite, ca urmare a emisiei n
atmosfer a poluanilor sau a nclcrii regulilor de exploatare, sau a neutilizrii
utilajului, aparatajului, instalaiilor de purificare i control al emisiilor n
atmosfer, dac aceasta a cauzat daune n proporii considerabile mediului,
regnului animal sau vegetal, sntii populaiei ori a provocat decesul persoanei.
Cod Contraventional
Articolul 78. Degajarea de substane poluante n atmosfer peste

normative sau fr autorizaie i aciunea fizic duntoare asupra aerului
atmosferic.
Depirea normativelor gradului admisibil de degajare a substanelor
poluante sau de degajare provizoriu convenit a acestor substane n atmosfer;
depirea normativelor gradului admisibil de aciuni fizice duntoare aerului
atmosferic; degajarea substanelor poluante n atmosfer fr autorizaia organelor
de stat special mputernicite pentru aceasta; aciunea fizic duntoare aerului
atmosferic fr autorizaia organelor de stat special mputernicite pentru aceasta n
cazurile, cnd obinerea unei asemenea autorizaii este necesar n conformitate cu
legislaia Republicii Moldova, -
atrage dup sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu
funcii de rspundere n mrime de pn la douzeci i cinci de salarii minime.
Articolul 83. Nerespectarea cerinelor de protecie a aerului atmosferic
la stocarea i arderea deeurilor industriale i a resturilor menajere.
nclcarea reguli de stocare a deeurilor industriale i a resturilor
menajere, nerespectarea regulilor de protecie a aerullui n timpul arderii deeurilor
menionate -
atrage dup sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetenilor n
mrime de pn la cinci salarii minime i un avertisment sau aplicarea unei amenzi
persoanelor cu funcii de rspundere - pn la douzeci de salarii minime.
Articolul 84. nclcarea regulilor de transportare, pstare i folosire a
mijloacelor pentru protecia plantelor i altor preparate.
nclcarea regulilor de transportare, pstrare i folosire a mijloacelor
pentru protecia plantelor, stimulatorilor creterii lor, ngrmintelor minerale i
altor preparate, care au provocat sau snt n stare s provoace poluarea aerului
atmosferic, precum i care a pricinuit o daun regnului animal. Articolul 85.
Nendeplinirea dispoziiilor organelor, care exercit controlul asupra
proteciei aerului atmosferic.
Nendeplinirea dispoziiilor organelor, care exercit controlul asupra
proteciei aerului atmosferic, despre lichidarea nclcrii regulilor cu privire la
protecia aerului atmosferic.
Subiectul 2:ADMINISTRAREA DE STAT A FONDULUI

FUNCIAR.REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR CU DESTINATIE
AGRICOLA
2.1.Definiti si caracterizati cadastrul funciar.
2.2.Clasificati litigiile funciare.
2.3.Dezvoltati procedura de schimbare a destinatiei terenurilor agricole si

schimbarea a modului de folosire a terenurilor agricole
2.1Cadastrul funciar este un sistem unitar, de sine stttor i obligator de

eviden tehnic, economic i juridic prin care se realizeaz stabilirea,
nregistrarea, descrierea i marcarea pe hri i planuri topografice a tuturor
terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent de destinaie i de tipul de
proprietate.
Unitile de baz ale acestui sistem snt terenul i deintorul de teren.
Cadastrul funciar asigur autoritile administraiei publice locale

ntreprinderile, instituiile, organizaiile interesate i cetenii cu informaii despre:
1) statutul juridic al terenurilor;
2) tipurile de proprietate, posesiune i beneficiere funciar;
3) parametrii cantitativi i calitativi ai terenurilor;
4) valoarea economic a terenurilor;

5) alte date ce caracterizeaz particularitile resurselor funciare
n scopul impunerii fiscale, egalrii condiiilor teritoriale iorganizatorice pentru de
intorii de terenuri, inndu-se cont de diversele particulariti ale terenurilor, n
scopul evalurii economice a terenurilor, folosirii lor raionale
i proteciei, reglementrii
relaiilor funciare, efecturii altor msuri n vederea folosirii terenurilor.
Cadastrul funciar se ine la nivelul fiecrei uniti administrativ-teritoriale:

sat (comun), ora (municipiu), raion, republic.
Deintorii de terenuri snt obligai s prezinte organelor respective datele

necesare pentru ntocmirea cadastrului funciar.
2.2Litigiu funciar trebuie de inteles un conflict dintre 2 sau mai multe persoane
detinatori de terenuri care au ca obiect o cota de teren, sector de teren, inclusiv
repunerea in drepturi (proprietate funciara si folosinta funciara).
Dupa nat jur litiigile funciare se clasifica in citeva CATEGORII:
A)Dupa continut:
-Litigii Funciare nepatrimoniale; se solutionaeza de organele erarhic superioare,

decizia lor poate fi atacata in instanta de contencios administrativ, unele se
examineaza nemijlocit de instanta de judecata(art 90,95cod funciar);
- LF patrimoniale se solutioneaza in exclusivittate de inst de judecata art. 92

cfunciar;;
B)dupa subiecti:
-litigii funci ce apar intre organe adm pub si pers fiz sa jur;
- litigii funci ce apar intre detinatorii de terenuri;
C)dupa obiect:
-Litigii aparute cu folosirea si protectia din fond forestier, fond apelor, destinatie
agricola, destinata transporturilor, industriei si telecomunicatiilor, intravilanul
localitatilor, ariilor protejate de stat, ocrotirii naturii ect.
2.3 Codul Funciar (Art 73-77)
Schimbarea destinaiei terenurilor agricole se efectueaz prin hotrre de

Guvern, cu excepia cazurilor prevzute la alin.2, la propunerea consiliilor
unitilor administrativ-teritoriale de nivelul I sau, respectiv, de nivelul al II, la
cererea proprietarului i cu acordul organelor pentru protecia mediului
nconjurtor.
Schimbarea destinaiei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilitii

naturale mai mic de 40, n cazul trecerii acestora n fondul silvic, se efectueaz prin
decizia consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul al II, la propunerea
consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul I, la cererea proprietarului.
Schimbarea destinaiei terenurilor silvice de calitate superioar, a

terenurilor ocupate de parcuri naionale, rezervaii, monumente, ansambluri
arheologice i istorice este interzis.
Daca bunitatea solului e mai mare de 40 de puncte se interzice schimbarea

destinatiei terenurilor agricole de calitate superioara. Terenurile agricole de calitate
superioara sunt terenurile cu o bunitate de peste 60 de puncte; terenurile irigate;
terenurile atribuite institutiilor stiintifice in scopuri de cercetare. Este interzisa
schimbarea destinatiei terenurilor ocrotirii naturii, sanatatii, monumentelor istorico
culturale, atriguite trupelor de graniceri, mai, serviciului de informatii si securitate.
Schimbarea modului de folosin a terenurilor agricole - terenuri arabile,

livezi, vii, puni, fnee, sere, a suprafeelor pe care se afl construcii i instalaii
agrozootehnice, drumuri de exploatare agricol - se poate face cu acordul
proprietarului funciar.
Trecerea terenurilor arabile ntr-o alt folosin agricol, precum i construirea

de noi drumuri care servesc activitile agricole se vor putea face numai cu
autorizarea autoritilor administraiei publice locale.
Casarea viilor i livezilor se face cu autorizarea autoritilor administraiei

publice locale n modul stabilit de Guvern.
Test Nr. 17
Subiectul I: Regimul juridic de folosire a Apelor
1 .1 Definiti obiectivul acvatic ca obiect al raportului juridic de folosire

Conform Codul Apelor al R.M. Nr. 1532 din 22.06.1993:
Reprezint activitatea persoanelor juridice sau fizice reglementat de lege i orientat spre utilizarea
obiectivelor acvatice, care la rndul su reprezint o concentraie de ap la suprafa n formele reliefului
terenului sau n subsol, care are granie, volum i caracteristici de regim al apelor pe care la rndul su
persoan juridic sau fizic poate beneficia de folosina a resurselor de ap creia i s-a atribuit n folosin
un obiectiv acvatic (sau o parte a acestuia) n baza hotrrii autoritii publice.
1.2 Determinati specificul folosirii apelor si ordinea de atribuire a lor n folosint

Conform Codul Apelor al R.M. Nr. 1532 din 22.06.1993 specificul folosirii apelor:
Poate fi beneficiar de folosin a apei orice persoan juridic i fizic, indiferent de forma de
proprietate.
Fondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale i artificiale de pe teritoriul Republicii
Moldova. Terenuri ale fondului apelor snt terenurile aflate sub ape (albiile cursurilor de ap,
cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare), mlatinile, terenurile pe care snt amplasate
construcii hidrotehnice i alte amenajri ale serviciului apelor, precum i terenurile repartizate
pentru fiile riverane de protecie a apelor rurilor, bazinelor de ap, canalelor magistrale
intergospodreti i colectoarelor.
Apa ca resurs natural este proprietate public exclusiv i poate fi atribuit doar n folosin
Folosina general i special a apei. n funcie de condiiile tehnice de folosire a apei se
disting: folosina general a apei, realizat fr aplicarea unor instalaii i (sau) dizpozitive
tehnice, care afecteaz starea apelor, i folosina special a apei, realizat cu aplicarea unor atare
instalaii i (sau) dispozitive tehnice. n unele cazuri, la categoria foloinei speciale a apei poate
fi trecut folosirea obiectivelor acvatice fr aplicarea instalaiilor i (sau) dispozitivelor tehnice,
dac procesul afecteaz n consecin starea apelor.
Folosina comun i separat a apei. n folosina separat se afl obiectivele acvatice (sau unele
pri ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosin a apei n baza hotrrii autoritilor
administraiei publice centrale.
Folosina primar i secundar a apei. Snt considerai beneficiari primari de folosin a apei
persoanele juridice i fizice, crora li s-au atribuit obiectivele acvatice n folosin separat. n
cazurile prevzute de legislaia n vigoare, beneficiarii primari snt n drept s elibereze altor
persoane juridice i fizice n acord cu autoritile pentru mediu i organele de stat pentru
gestionarea fondului apelor autorizaii de folosin secundar a apei.
Conform Codul Apelor al R.M. Nr. 1532 din 22.06.1993 ordinea de atribuirea n folosire a apelor:
Obiectivele acvatice se atribuie n folosin n primul rnd n scopul satisfacerii necesitii de

ap potabil i menajar a populaiei.
Obiectivele acvatice se atribuie n folosin separat, integral sau parial n baza
hotrrii Guvernului sau a autoritilor administraiei publice local. n hotrrile cu privire la
atribuirea obiectivelor acvatice n folosin separat se indic scopul atribuirii i condiiile
principale de folosin. Modul de a face i de a examina demersurile privind atribuirea
obiectivelor acvatice n folosin separat se stabilete de ctre Guvern
Obiectivele acvatice proprietate public a statului se atribuie n folosin separat de ctre
Guvern, la propunerea autoritii centrale pentru resursele naturale i mediu, coordonat cu
autoritile administraiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor.
Obiectivele acvatice proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale se atribuie n
folosin separat de ctre autoritatea administraiei publice locale, de comun acord cu autoritatea
central pentru resursele naturale i mediu i cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor
Dreptul beneficiar la folosina separat a obiectivului acvatic (sau a unei pri a acestuia) se
autentific prin titlul de stat de folosin separat a apei, eliberat de organul de stat pentru
gestionarea fondului apelor stabilit de Guvern
Folosina special a apei se realizeaz n baza autorizaiei eliberate de ctre autoritile pentru
mediu, n coordonare cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autoritile pentru
hidrogeoligie, autoritile pentru supravegherea minier (n cazul folosirii apelor minerale i apei
potabile subterane pentru mbuteliere) autoritile pentru supraveghere sanitar de stat, autoritile
pentru protecia rezervelor piscicole, precum i cu alte organe interesate.
Folosina general a apei se realizeaz fr autorizaie. Folosina general a apei impune
respectarea necondiionat a cerinelor autoritilor pentru supravegherea sanitar de stat,
autoritilor pentru protecia rezervelor piscicole, instanelor ce reglementeaz navigaia, precum
i a regulilor privind ocrotirea pe ap a vieii oamenilor, folosirea raional i protecia apelor. n
scopul ocrotirii vieii i sntii oamenilor i n alte scopuri, autoritile administraiei publice
locale stabilesc locurile unde se interzice scldatul, plimbatul cu barca, captarea apei n scopuri
potabile i menajere pentru necesitile populaiei, adpatul animalelor preconiznd i alte condiii
de folosin general a obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul localitii respective.
n cadrul obiectivelor acvatice, atribuite n folosin separat, folosina general a apei este
autorizat de beneficiarul primar de folosin a apei n baza condiiilor, pe care acesta le
stabilete, iar n caz de necesitate poate fi interzis. Beneficiarul primar de folosin a apei este
obligat s fac publice condiiile de folosin general a apei sau interzicerea acesteia n cadrul
obiectului acvatic, care i-a fost atribuit n folosin separat. Dac beneficiarul primar de
folosin a apei i autoritile administraiei publice locale n-au fcut publice condiiile de
folosin general a apei sau interzicerea acesteia n cadrul obiectivului acvatic atribuit n
folosin separat, folosina general a apei se consider permis fr restricii conform
legislaiei apelor.
Pentru folosirea apei i poluarea ei se achit n modul stabilit plile prevzute de legislaia n
vigoare. Plata pentru poluarea apei nu scutete persoanele fizice i juridice de obligaia de a
repara prejudiciul cauzat resurselor acvatice i mediului nconjurtor.
Obiectivele acvatice se atribuie n folosin permanent (pe o perioad nelimitat) sau n folosin
temporar (pe o perioad limitat). Folosin temporar poate fi de scurt durat - pn la trei ani,
i de lung durat - de la trei pn la douzeci i cinci de ani. n caz de necesitate, termenele de
folosin a apei pot fi prelungite pe o perioad, care nu va depi respectiv termenele de
folosin temporar de scurt durat sau de lung durat. Folosin general a apei nu este
limitat.
Termenul de folosin temporar a apei ncepe s curg din ziua adoptrii hotrrii cu privire la
atribuirea obiectului acvatic n folosin separat sau din ziua primirii autorizaiei de folosin
special a apei, cu excepia cazurilor cnd n decizia, hotrrea sau autorizaia n cauz nu este
indicat un alt termen. Prelungirea termenului de folosin temporar se efectueaz la cererea
beneficiarilor de folosin a apei interesai, n baza hotrrii autoritii a administraiei publice
centrale, care a atribuit obiectivul acvatic n folosin separat sau a eliberat autorizaia de
folosin special a apei.
1.3 Argumentati cazurile de aplicare a msurilor de constrngere cu caracter penal,

contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei apelor
CONTRAVENTII :
Articolul 109. nclcarea regimului de protecie a apelor
Articolul 110. nclcarea regulilor de folosire a apei
Articolul 111. Nerespectarea regulilor i instruciunilor privind exploatarea construciilor, instalaiilor i

aparatelor de
msurat hidrotehnice, de gospodrire i de protecie a apelor
Articolul 112. Deteriorarea construciilor i instalaiilor hidrotehnice, de gospodrire i de protecie a

apelor
Articolul 113. nclcarea regulilor de desfurare a activitii economice n zonele de protecie a apelor
INFRACTIUNI:
Articolul 229. Poluarea apei
Articolul 234. ndeletnicirea ilegala cu pescuitul, vnatul sau cu alte exploatari ale apelor
CIVIL : Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate
datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine prezena tuturor elementelor
eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.
Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt: prejudiciul, fapta
ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.
Lipsa unei din aceste condiii, potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu excepia
cazurilor prevzute expres de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n lipsa unei sau altei
condiii. n cazurile prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual se antreneaz n lipsa
caracterului ilicit al faptei.
Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta ilicit i
prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care se determin
mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a faptei ilicite.
Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim prejudiciul moral i

prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile prevzute de lege. Spre
exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de ap din sistemele de alimentare
cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material, Legea cu privire la apa potabil nr. 272 din
10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral de ctre persoana vinovat.
Potrivit regulii generale, pentru angajarea rspunderii delictuale, este necesar vinovia autorului faptei
ilicite. Nu ntotdeauna aceeai persoan ntrunete calitatea de autor al faptei ilicite i cea de debitor n
obligaia delictual. Astfel, n cazul n care paguba material a fost pricinuit de ctre un minor,
prejudiciul cauzat mediului nconjurtor se repar de prini (adoptatori), tutori, instituiile de nvmnt,
de educaie, curative sub a cror supraveghere se afl minorul, dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a
produs nu din vina lor (art. 1406, art. 1407 CC); potrivit prevederilor art. 1410 Cod civil, persoanele a
cror activitate este legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea
vehiculelor, a instalaiilor, mecanismelor, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii
etc.) au obligaia s repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c
prejudiciul se datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor n care dauna a survenit ca urmare a
exploatrii navelor aeriene) sau din intenia persoanei vtmate.
Articolul 106. Nulitatea tranzaciilor, prin care se ncalc dreptul proprietii de stat asupra
apelor
Tranzaciile prin care, ntr-o form direct sau indirect, se ncalc dreptul proprietii de stat
asupra apelor snt considerate nule.
Articolul 107. Rspunderea pentru nclcarea legislaiei apelor

(1) Persoanele, culpabile de comiterea tranzaciilor, vizate la articolul 106, precum i de:
a) ocuparea nelegitim a obiectivelor acvatice sau folosirea nelegitim a apelor;
b) captarea apei cu nclcarea regimului stabilit de folosin;
c) poluarea i impurificarea apelor;
d) darea n exploatare a unor ntreprinderi, obiective comunale i altor obiective neutilate
cu construciile i instalaiile corespunztoare pentru prevenirea polurii i impurificrii apelor
sau a efectelor lor distructive;
e) folosirea neraional, lipsit de spirit gospodresc, a apei;
f) nclcarea regimului de protecie a apelor la bazinele de recepie, care provoac
impurificarea lor, eroziunea solului i alte fenomene periculoase;
g) executarea neautorizat a lucrrilor hidrotehnice i a altor lucrri care afecteaz starea
apelor;
h) deteriorarea construciilor i instalaiilor hidrotehnice, de gospodrire i de protecie a
apelor, inclusiv a reelelor i instalaiilor sistemelor de alimentare cu ap potabil;
i) nclcarea regulilor de exploatare a construciilor i instalaiilor de gospodrire a apelor;
j) nclcarea regulilor de inere a evidenei primare a folosinei de ap, snt pasibile de
rspundere civil, administrativ sau penal n conformitate cu legislaia n vigoare.
(2) Legislaia poate stabili rspunderea i pentru alte cazuri de nclcare a legislaiei apelor.
Articolul 108. Restituirea obiectivelor acvatice ocupate n mod nelegitim
Obiectivele acvatice, ocupate n mod nelegitim, se restituie deintorilor lor legali fr
compensarea cheltuielilor, suportate n decursul folosirii lor nelegitime.
Articolul 109. Repararea prejudiciilor aduse prin nclcarea legislaiei apelor

Persoanele juridice i fizice snt obligate s repare prejudiciile aduse prin nclcarea
legislaiei apelor n proporiile i n modul stabilit de legislaia n vigoare.
Articolul 110. Conveniile internaionale

Dac o convenie internaional la care Republica Moldova este parte are alte reguli dect
cele prevzute de prezentul cod, se aplic regulile conveniei internaionale.
Test Nr. 18
Subiectul I: Dreptul Ecologic - ca ramur de drept
1.1 Definiti notiunea dreptului ecologic ca ramur de drept
Evolutiile sociale, economice, politice si legislative din ultimele decenii, dinamica dreptului si tendinta ce
se manifesta in sfera dreptului si anume aceea de conturare a unor noi ramuri de drept, distincte, au
determinat recunoasterea dreptului mediului ca ramura de drept autonoma in sistemul de drept. Pentru
desemnarea acestei ramuri de drept se folosesc diferite denumiri: 'dreptul mediului inconjurator' , 'dreptul
protectiei naturii si mediului', 'dreptul ecologic', 'dreptul ambiental', 'dreptul mediului', etc. Dreptul
mediului poate fi definit ca fiind ramura de drept distincta din sistemul de drept romanesc, formata din
totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre persoane stabilite in legatura cu protectia
si dezvoltarea mediului. Din aceasta definitie, putem contura urmatoarele trasaturi specifice dreptului
mediului:
- este o ramura de drept distincta in sistemul nostru de drept;
- este o ramura de drept formata din norme juridice specifice, ce prezinta trasaturi comune;
- normele de dreptul mediului reglementeaza relatiile sociale formate in procesul de prevenire a poluarii,
ameliorarea si dezvoltarea mediului, sanctionarea faptelor poluante etc.
1.2 Determinati cercul de raporturi juridice ecologice. Stabiliti cercul subiectilor, obiectelor si
continutul raporturilor juridice ecologice
Cercul de raporturi juridice:
Relaiile sociale privind protecia i dezvoltarea mediului sunt reglementate prin norme imperative,
obligatorii, de la care nu se poate deroga. Statul intervine n mod autoritar i direct n reglementarea
juruduc a raporturilor sociale de mediu datorit faptului c protecia i dezvoltarea mediului reprezint o
problem de interes naional.
Subiecti:
Orice persoan fizic sau persoan juridic poate s aib calitatea de subiect al raporturilor juridice
privind protecia i conservarea mediului.
Calitatea de subiect activ sau pasiv poate s aparin oricrei persoane fizice sau juridice, n funcie de
raportul juridic concret care se nate, n baza normei juridice. Astfel, potrivit art.6 din Legea nr.137/1995,
protecia mediului constituie obligaia i responsabilitatea autoritilor administraiei publice centrale i
locale, precum i a tuturor persoanelor fizice i juridice. n acelai timp, potrivit art.5 din aceeai lege,
statul recunoate tuturor persoanelor dreptul la un mediu sntos.
Obiectul:
Dreptului mediului l reprezint relaiile sociale ce se nasc n legtur cu conservarea i dezvoltarea
mediului natural i artificial.
Coninutul raporturilor juridice ecologice:
- relaii sociale stabilite n scopul prevenirii polurii mediului i producerii pagubelor ecologice;
- relaii sociale formate n scopul evitrii producerii unor daune ecologice;
- relaii sociale stabilite n scopul mbuntirii condiiilor de mediu;
- relaii privitoare la structura organizatoric a proteciei mediului.
1.3 Formulati si argumentati criteriile de corelatie din dreptul ecologic cu alte ramuri de drept
(drept constitutional, drept civil, drept administrativ)
Corelatia dintre dreptul mediului si celelalte ramuri de drept in conditiile divizarii dreptului in tot mai
multe ramuri juridice si, pe cale de consecinta a aparitiei unor ramuri juridice mixte, si in cadrul dreptului
mediului se regasesc norme juridice apartinand mai multor ramuri de drept. Delimitarea dreptului
mediului de alte ramuri este dificila si prezinta dinamicitate, pe masura progresului social si a evolutiei
fenomenului juridic. Aceasta delimitare este necesara insa pentru relevarea necesitatii si determinatiilor
acestei ramuri de drept.
Dreptul mediului si dreptul constitutional
Normele juridice constitutionale, reglementand relatiile sociale fundamentale, fixeaza si pentru dreptul
mediului, cadrul general de manifestare a relatiilor sociale.Constitutia cuprinde norme care consacra
principii ale dreptului mediului, obligatia statului de a ocroti si reface echilibrul ecologic, obligatia
respectarii de catre proprietari a sarcinilor privind protectia mediului, garantii juridice ale dreptului la
mediu. De asemenea Constitutia revizuita din 2003 consacra dreptul fundamental al omului la un mediu
sanatos (art.35). in privinta raspunderii juridice, dreptul constitutional creeaza cadrul in care trebuie sa se
manifeste si raspunderea juridica in dreptul mediului. Desi intre cele doua ramuri de drept exista o serie
de interferente, deosebirile dintre ele sunt evidente si planeaza asupra naturii obiectului supus
reglementarii.
Dreptul mediului si dreptul civil
Dreptul civil cuprinde norme ce reglementeaza cea mai importanta institutie juridica: proprietatea. in
sfera de reglementare a acestei institutii si cu privire la aceasta, se determina domeniul relatiilor sociale de
mediu. Interconexiunile dintre cele doua ramuri sunt determinate, in primul rand, de exercitarea dreptului
de proprietate asupra factorilor de mediu protejati legal (sol, subsol, ape, paduri, etc.). Diferentele dintre
dreptul civil si dreptul mediului sunt determinate de obiectul si metodele de reglementare specifice pentru
fiecare, dar si de calitatea titularului dreptului si a obligatiei, in raporturile juridice civile si cele de dreptul
mediului.
Dreptul mediului si dreptul administrativ

Intre aceste doua ramuri de drept exista atat asemanari, cat si deosebiri. Astfel, atat in raporturile juridice
administrative, cat si in cele de dreptul mediului, partile se afla pe pozitie de subordonare, una dintre ele
fiind, de regula, un organ al administratiei de stat. Raporturile de drept administrativ se nasc in cadrul si
pentru realizarea activitatii executive, pe cand, raporturile de dreptul mediului se nasc in scopul infaptuirii
protectiei, conservarii si dezvoltarii mediului. Problema infaptuirii si aplicarii unei politici de mediu a
determinat si instituirea unei administratii cu atributii specifice, organizata special in acest sens. De
asemenea, regulile aplicabile faptelor ce constituie contraventii in domeniul mediului, sunt stabilite prin
norme juridice administrative.
Dreptul mediului si dreptul comercial
Dreptul comercial fixeaza regulile de baza in privinta cadrului de exercitare si a exercitarii in concret a
drepturilor comerciale, a savarsirii faptelor de comert etc. Activitatile cu caracter comercial trebuie sa se
desfasoare in asa fel incat sa nu aiba efect asupra mediului, cu respectarea normelor de dreptul mediului.
Dreptul mediului si dreptul penal
Anumite fapte pot aduce atingere grava valorilor sociale ale mediului si obiectivelor politicii de mediu.
Din acest motiv, legiuitorul a incriminat o serie de fapte antisociale cu privire la mediu, prin norme
juridice penale speciale. Dealtfel, din punct de vedere istoric, se remarca faptul ca normele juridice ce au
reglementat relatiile de mediu, la inceputul aparitiei acestora, au avut, in marea lor majoritate, un caracter
represiv.
Dreptul mediului si dreptul international
In ultimele decenii, odata cu diversificarea domeniilor in care au incidenta normele juridice de drept
international, s-a conturat tot mai clar ideea ca in atingerea obiectivelor de mediu, este utila si necesara,
implicarea statelor pe plan international in elaborarea de politici de mediu, precum si urmarirea realizarii
si indeplinirii masurilor stabilite cu prilejul conferintelor si intrunirilor la nivel international. Totodata,
remarcam ca prin implicarea Romaniei in elaborarea, adoptarea sau ratificarea de tratate internationale in
materie sunt realizate si obiective de politica externa permit in acelasi timp o apreciere pozitiva a
Romaniei pe plan mondial de catre statele si organismele internationale implicate in monitorizarea
mediului national si mondial.
Dreptul mediului si dreptul comparat
In toate statele lumii, obiectivele de baza ale politicii mediului sunt aceleasi si vizeaza protectia si
dezvoltarea mediului, gestionarea eficienta si continuitatea factorilor de mediu, in scopul dezvoltarii sale
durabile. Diferentele in privinta normelor juridice cu privire la mediu, de la un stat la altul, sunt
determinate, in primul rand, de obiectivele economice ale fiecarui stat, dar ele pot fi determinate si de alti
factori cum sunt: pozitia geografica, regimul politic, structura de stat, nivelul de dezvoltare etc. Pentru
aceste considerente, exista norme juridice cu incidenta in domeniul mediului, mai eficiente si mai
evoluate, mai necesare sau dimpotriva. Totusi, in prezent, in procesul de apropiere a legislatiei nationale
cu reglementarile comunitare ale mediului, se va ajunge la o uniformizare la nivel continental al acestor
norme.
Subiectul II: Principiile dreptului funciar
2.1 Determinati principiile dreptului funciar
Principiile dreptului funciar :
Diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra pamintului ;

Circuitul terenului ca obiect de dispunere ;
Folosirea rationala a pamintului ;
Administrarea de stat a fondului funciar ;
Raspunderea juridica pentru incalcarea legii funciare ;
Gospodarirea sinestatatoare conform destinatiei lor;
Egalitatea subiectilor privind folosirea pamintului.
2.2 Comparati principiul folosirii rationale a terenurilor cu princpiul folosirii terenurilor

conform destinatiei
2.3 Argumentati aplicarea practic a principiului circulatiei libere a terenurilor
Aplicarea const n ideea ele pot fi nstrainate si dobndite liber prin oricare din modurile prevazute
de lege. Terenurile cu sau fara constructii, situate n intravilan si extravilan, indiferent de destinatia
sau de ntinderea lor, pot fi nstrainate si dobndite prin acte juridice ntre vii, ncheiate n forma
autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Cetatenii straini si apatrizii, precum si persoanele juridice
straine nu pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor n R.M. n conditiile prevazute de
legea speciala. Cu exceptia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privata si
legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un
teren cu sau fara constructii, nu mpiedica nstrainarea acestuia si nici constituirea altor drepturi reale
sau de creanta, dupa caz. nstrainarile realizate nu valideaza titlurile de proprietate ale nstrainatorilor
si dobnditorilor, daca acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a ncalcarii dispozitiilor legale n
vigoare la data ncheierii lor. n situatia n care, dupa ncheierea unui antecontract cu privire la un
teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa ncheie contractul, partea care si-a
ndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta, care pronunta o hotarre care sa tina loc de
contract.
TESTUL NR.19
Subiectul 1.:Regimul juridic al Fondul ariilor naturale protejate de stat
1.1 Definiti notiunea si componenta Fondul ariilor naturale protejate de stat
Fondul al ariilor protejate - totalitate a ariilor naturale, a obiectelor i a complexelor naturale

protejate de stat;
Arie natural protejat - spaiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative i rare,
desemnat i reglementat n scopul conservrii i proteciei tuturor factorilor de mediu din limitele lui;
Fondul ariilor protejate const din urmtoarele categorii de obiecte i complexe naturale:
1) delimitate n conformitate cu clasificarea Uniunii Internaionale de Conservare a Naturii:
a) rezervaie tiinific;
b) parc naional;
c) monument al naturii;
d) rezervaie natural;
e) rezervaie peisajer (de peisaj geografic);
f) rezervaie de resurse;
g) arie cu management multifuncional;
care nu in de clasificarea Uniunii Internaionale de Conservare a Naturii:
a) grdin dendrologic;
b) monument de arhitectur peisajer;
c) grdin zoologic.
3) stabilite prin alte reglementri internaionale:
a) rezervaie a biosferei (Programul UNESCO);
b) zon umed de importan internaional (Convenia Ramsar)
a) grdin dendrologic;
b) monument de arhitectur peisager;
c)grdin zoologic.
1.2 Comparati regimul juridic al Rezervatiilor Stiintifice cu regimul juridic al Monumentelor Naturii
Rezervaie tiinific - spaiu biogeografic terestru i/sau acvatic de importan naional cu statut de
instituie de cercetri tiinifice, destinat meninerii intacte a obiectelor i complexelor naturale,
conservrii biodiversitii, elaborrii bazelor tiinifice de protecie a mediului;
Rezervaia tiinific are ca obiectiv prioritar protecia mediului, efectuarea de cercetri

Rezervaia tiinific are statut de instituie de cercetri tiinifice i se subordoneaz
autoritii centrale pentru mediu.
Delimitarea atribuiilor de gospodrire a terenurilor silvice din rezervaie ntre autoritatea central
pentru mediu i autoritatea central pentru silvicultur se efectueaz n baza unui regulament special.
Rezervaia tiinific are urmtoarele sarcini:
a) conservarea biodiversitii i meninerea complexului su natural n afara impactului antropic;
b) conservarea staiunilor terestre i a habitatelor acvatice (biotopurilor terestre i acvatice);
c) efectuarea de cercetri tiinifice;
d) aplicarea realizrilor tiinei din domeniul ariilor naturale protejate i realizarea programelor
ecologice;
e) inerea analelor naturii;
f) efectuarea monitoringului ecologic;
g) colaborarea n domeniul ariilor naturale protejate cu organisme i instituii de specialitate din ar i

din strintate;
h) popularizarea cunotinelor privind protecia mediului;
i) pregtirea cadrelor tiinifice i a specialitilor n domeniul ocrotirii naturii, n special n cel al ariilor
naturale protejate.
n rezervaia tiinific, excepie fcnd zonele cu protecie integral, snt permise:
a) lucrrile de regenerare i reconstrucie ecologic;
b) derularea msurilor de aprare contra incendiilor;
c) efectuarea msurilor de profilaxie veterinar i sanitar;
d) reglarea selectiv a numrului de animale pentru meninerea echilibrului ecologic;
e) punatul i strngerea fnului de ctre salariaii rezervaiei, conform regulamentului acesteia;
f) tierile de igien, de ngrijire i de regenerare a pdurilor;
g) construcia de locuine de serviciu pentru personalul tiinific al rezervaiei;
h) alte activiti ce nu contravin sarcinilor rezervaiei, aprobate de consiliul ei tiinific i coordonate

cu autoritatea central pentru mediu.
n rezervaia tiinific snt interzise activitile ce pot conduce la dereglarea evoluiei fireti a proceselor
naturale, n special:
a) lucrrile de instalare a reelelor de termoficare, liniilor de transport electric, lucrrile
hidroameliorative i de alt natur, care conduc la deteriorarea echilibrului ecologic;
b) explorarea i extragerea resurselor naturale, cu excepia celor de importan naional (petrol, gaze
naturale) cu condiia respectrii cerinelor speciale de protecie a mediului nconjurtor stabilite de ctre
autoritatea central abilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu protecia mediului nconjurtor;
c) administrarea de ngrminte minerale, ierbicide, pesticide i de alte substane chimice nocive;
d) deplasarea vehiculelor pe cile terestre i acvatice altele dect cele de uz comun i parcarea lor n
locuri neamenajate n astfel de scopuri;
e) punatul, vnatul, pescuitul sau cositul neautorizat, precum i distrugerea cuiburilor,

vizuinelor, ascunziurilor, muuroaielor i altor slae de animale;
f) colectarea speciilor de plante i animale n stare vie i prelucrat, precum i a unor pri ale
acestora, cu excepia colectrii lor n scopuri tiinifice i, dup caz, muzeistice;
g) recoltarea plantelor medicinale, florilor, fructelor, pomuoarelor, ciupercilor, stufului, papurei,

vtmarea arborilor;
h) tierile rase;
i) introducerea unor noi specii de plante i animale;
j) arderea pajitilor, a stufului i a papurei, aprinderea rugurilor, orice form de odihn a populaiei;
k) aflarea persoanelor strine, cu excepia lucrtorilor tiinifici din alte instituii i a

reprezentanilor organizaiilor neguvernamentale care au permis.
n rezervaia tiinific se creeaz zon cu protecie integral unde se efectueaz numai cercetri
tiinifice. Aceast zon cuprinde cel puin 20% din teritoriul rezervaiei. Ea poate fi situat pe unul sau
pe cteva sectoare din aria rezervaiei, n dependen de suprafaa sa i de tipurile ecosistemelor.
Amplasamentul i suprafaa zonei cu protecie integral se stabilesc de consiliul tiinific al rezervaiei
i se aprob de autoritatea central pentru mediu i de Academia de tiine a Moldovei.
n rezervaia tiinific se instituie consiliu tiinific, care examineaz i reglementeaz orice activitate
din cadrul ei.
(2) Componena i regulamentul consiliului tiinific snt aprobate de autoritatea central pentru mediu.
(3) n rezervaie, cercetrile tiinifice snt organizate i efectuate de secia ei tiinific i de alte
instituii tiinifice, precum i de organizaii neguvernamentale.
Statul de funcii al rezervaiei tiinifice se aprob de autoritatea central pentru mediu i de Academia de
tiine a Moldovei.
Monument al naturii - obiect unic al naturii avnd o deosebit valoare ecologic, tiinific, cultural,
istoric i estetic;
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor
elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de
specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari,
asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa,
cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu
valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse
in perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone
de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului. Managementul monumentelor
naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. In
functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.
1.3 Dezvoltati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal, contraventional si

civil pentru nerespecatrea legislatiei privind regimul juridic al Fondul Ariilor naturale Protejate de
Stat
nclcarea legislatiei privind ariile naturale protejate de stat atrage , dup caz, atit rspundere civil,
administrativ sau penal, conform legislaiei n vigoare.
Se consider contravenii, dac nu constituie, potrivit legii, infraciuni, urmtoarele fapte:
a) folosirea ariilor naturale protejate n alte scopuri dect n cele prevzute de prezenta lege;
b) organizarea fr expertiz ecologic a activitii economice n ariile naturale protejate, precum i n

zonele lor de protecie;
c) deteriorarea sau distrugerea ariilor naturale protejate;
d) nelichidarea urmrilor ecologice ale avariilor, catastrofelor i ale altor fenomene distructive;
e) introducerea de plante i animale strine zonei respective, care polueaz fondul genetic autohton;
f) nclcarea regulilor de export al plantelor i animalelor luate sub protecia statului;
g) executarea neautorizat a oricrei lucrri de amenajare i construcie;
h) deversarea deeurilor industriale i menajere n ape sau pe terenuri, depozitarea lor n ariile naturale
protejate i n zonele lor de protecie;
i) folosirea peste normele admise a chimicalelor n zonele de protecie;
j) recoltarea neautorizat a fructelor i pomuoarelor de pdure, a ciupercilor, plantelor medicinale,

seminelor i a organismelor acvatice;
k) strmutarea nesancionat a hotarelor ariilor naturale protejate;
l) deteriorarea, tergerea sau ridicarea bornelor de hotar, geodezice sau topografice, a

panourilor de avertizare sau a indicatoarelor;
m) intrarea persoanelor neautorizate, cu sau fr autovehicule, n zonele cu protecie integral;
n) camparea n zonele interzise;

o) punatul n zonele interzise;
p) organizarea i desfurarea neautorizat de activiti economice, de turism i agrement;
r) fotografierea sau filmarea n scopuri comerciale fr achitarea de taxe.
Prejudiciile materiale cauzate de persoane fizice i juridice obiectelor i complexelor din

fondul ariilor protejate se repar n modul stabilit de legislaia n vigoare.
Reparaia prejudiciilor cauzate obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate

se efectueaz benevol sau prin hotrre judectoreasc.
n caz de dezacord cu decizia reprezentantului autoritii pentru mediu, persoana fizic sau juridic
este n drept s o atace n ordinea contenciosului administrativ.
Deintorii de terenuri din fondul ariilor protejate nu poart rspundere pentru pagubele pricinuite
agenilor economici de animalele slbatice.
La fel , poate sa survina si raspunderea penala in caz ca persoana vinovata a incalcat

regimul de administrare i protecie a fondului ariilor naturale protejate de stat, dac
aceasta creeaz pericolul cauzrii de daune n proporii mari sau a cauzat daune n proporii mari.
Scopul acestei norme const n asigurarea proteciei unor teritorii i obiecte excepional protejatede stat,
prevenirea cauzrii unor daune lor, lumii animale care le populeaz, pdurilor sau altor vegetaiicare
cresc pe aceste teritorii, protejarea diversitii biologice. Cadrul juridic pentru asigurarea
protecieieficiente i folosirii raionale a fondului ariilor naturale protejate de stat este reglementat de
de alte acte normative. Obiectul infraciunii l constituie fondul ariilor naturale protejate de
stat. Obiectul material alinfraciunii l constituie teritoriile naturale excepional protejate
de stat, adic acele sectoare de pmnt,suprafee de ape, de aer, n care sunt amplasate complexele
i obiectele cu o destinaie special de proteciea naturii, tiinific, cultural, estetic, de
ocrotire a sntii etc., excluse complet sau parial - prinhotrrile organelor puterii de stat -
din folosin n gospodria naional, fiind considerate drept obiecteale culturii i patrimoniului
naional.3.
Fondul ariilor naturale protejate de stat
l constituie rezervaiile naturale de stat, incluzndrezervaiile biosferice, parcurile naturale

naionale, monumente ale naturii, parcurile-dendrarii i grdinile botanice, localitile sanitaro-
curative i sanatoriile, care sunt asigurate cu o protecie excepional din partea statului n
interesul prezentei i viitoarelor generaii. n privina fiecruia din aceste obiecte
seinstaureaz un regim special de protecie. De exemplu, pe teritoriul rezervaiilor
naturale se scot dinfolosin gospodreasc complexele i obiectele naturale (pmntul, apa, subsolul,
lumea animal i ceavegetal). Pe aceste teritorii este interzis orice activitate ce contravine sarcinilor i
destinaiei rezervaiilor,introducerii organismelor vii n scopul aclimatizrii lor, de asemenea este interzis
accesul persoanelor fr permisiune special.4. nclcarea regimului de administrare i protecie
a fondului ariilor naturale protejate de stat serealizeaz prin svrirea de aciuni strict interzise
de legislaia i de actele normative respective, cum ar fi ptrunderea fr permisiune special pe aceste
teritorii, efectuarea unor activiti de gospodrire n
zoneler e z e r v a i i l o r n a t u r a l e i a l e p a r c u r i l o r n a i o n a l e , a c t i v i t i d e e x p l o a t a r e
i e x t r a g e r e , d o b n d i r e a mineralelor, construirea i dezvoltarea pe teritoriile parcurilor naionale a
vilelor i grdinilor, micarea i parcarea mijloacelor de transport care nu sunt legate de
funcionarea parcurilor naionale, colectarea plantelor i a altor elemente ale florei,
mprtierea gunoiului sau depozitarea lui pe aceste teritorii,distrugerea monumentelor naturale
etc.. L a t u r a o b i e c t i v a i n f r a c i u n i p o a t e f i r e a l i z a t i p r i n i n a c i u n e ,
a t u n c i c n d p e r s o a n e l e mputernicite (administraia acestor teritorii i obiect
e ) n u i a u m s u r i l e c u v e n i t e p e n t r u a s i g u r a r e a regimului proteciei lor, de exemplu -
nu traseaz hotarele acestor teritorii, nu instaleaz alte semne nvederea distinciei lor etc.
Consecinele infracionale constau n: a) crearea pericolului cauzrii de daune n proporii mari i b)
cauzarea de daune n proporii mari.daunele n proporii mari pot fi exprimate n daune materiale (a se
vedea art.126 CP) i n alt form,n funcie de importana obiectelor asupra crora se atenteaz:
distrugerea sau degradarea unor monumented i s t i n c t e a l e n a t u r i i ( d e e x e m p l u , d o b o r r e a
u n u i s t e j a r d e 5 0 0 a n i , l u a t s u b p r o t e c i a s t a t u l u i , e t c . ) , nrutirea strii acestor
obiecte i teritorii, dobndirea pe aceste teritorii a animalelor slbatice sau aspeciilor de
vegetaie rar etc. Dauna n proporii mari este determinat n fiecare caz aparte n funcie
decircumstanele cauzei, de gradul de pierderi ireparabile, de raportul dintre partea distrus sau degradat
aobiectului i cea rmas intact, mrimea cheltuielilor necesare pentru repararea sau restabilirea
obiectelor sau teritoriilor distruse sau degradate etc.n cazul crerii pericolului cauzrii de daune n
proporii mari este necesar s constatm ca pericoluls fie real i iminent.Pentru existena componenei de
infraciune este necesar n fiecare caz existena legturii cauzalentre aciunile fptuitorului i
survenirea sau pericolul survenirii consecinelor prejudiciabile: crearea pericolului cauzrii
de daune n proporii mari sau cauzarea de daune n proporii mari.. Latura subiectiv a infraciunii
se realizeaz att prin intenie direct (persoana nelege c prinaciunile sale ncalc
regimul de administrare i de protecie a fondului ariilor naturale protejate de stat,dorete
survenirea acestor consecine, de exemplu - s doboare copaci din rezervaiile naturale sau
sdistrug plantele etc.), ct i prin intenie indirect (persoana nelege c prin aciunile sale ncalc
acestregim i admite n mod contient cauzarea de daune n proporii mari fondului ariilor naturale
protejate destat sau are o atitudine indiferent fa de consecinele survenite). Subiect al infraciunii este
persoana fizic responsabil, care la momentul svririi infraciunii aatins vrsta de 16 ani, sau persoana
juridic.
Subiectul 2. :Regimul juridic al terenurilor cu destinatie agricola
2.1 Determinati notiunea si componenta terenurilor cu destinatie agricola
terenurile cu destinatie agricola sunt suprafete de teren atribuite diferitor subiecti de profil agricol ce
sunt folosite permanent sub forrna de cota sau sector de teren, precum si suprafete atribuite temporar
pentru producerea agricola din cadrul altor categorii de terenuri.
Parte componenta a fondului funciar, terenurile cu destinatie agricola sunt alcatuite din:
- terenuri agricole productive (arabile, vii, livezi, pasuni, fanete, sere, solarii);
- terenuri cu vegetatie forestiera (-teren.fara de care procesul de crestere a productiei agricole nu este
posibil)
- pasuni impadurite, terenuri ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole, de

imbunatatiri funciare, drumurile de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare pentru produse
agricole ;
- terenuri neproductive (ce pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola)
2.2 Comparati regimul juridic al terenurilor cu destinatie agricola cu regimul juridic al terenurilor
din intravilanul localitatilor
Terenurile din intravilanul localitatilor pot avea categoria de folosinta arabil, vii, livezi, pasuni, fanete,
curti, constructii sau alte terenuri. In acest sens s-a aratat, cu deplin temei, ca in intravilan, in afara de
categoria de folosinta curti constructii, se includ si alte categorii de folosinta ca arabil, livezi, ape etc.
Chiar daca terenurile din intravilanul localitatii nu au categoria de folosinta constructii, aceasta nu
inseamna, nicidecum, ca asupra lor nu pot fi amplasate constructii, cu toate acestea , nu putem mentiona
acelasi lucru referindu-ne la terenurile cu destinatie agricola, pe care in afara de faptul ca sunt arabile, cu
plantatii multianuale sau servesc ca pasuni si finete, nu pot fi utilizate in alte scopuri, decit in urma
schimbarii destinatiei acestora, deci prin urmare , terenurile din intravilanul lovalitatilor au o aplicabilitate
mai larga si pot fi exploatate in mai multe activitati economice, ecologice sau de agrement si recreare.
Spre deosebire de terenurile din intravilanul localitatilor, cele cu destinatie agricola, nu permit amplasarea
pe ele a pietilor publice si agricole ;constructia obiectelor social culturale , retelelor de canalizare,precum
si amenajarea spatiilor verzi.
2.3 Propuneti metode legale de scoatere a terenurilor agricole din circuitul agricol.
Documente necesare pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate n extravilan cuprinde:
- cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a proprietarului,
dup caz;
- extrasul de carte funciar pentru informare i copia actului de proprietate sau a altui act de deinere
valabil ncheiat (de exemplu: contract de concesiune, arend, nchiriere), nsoit de acordul proprietarului;
- documentaia cadastral;
- certificatul de urbanism, nsoit de planul de situaie i de planul de ncadrare n zona; planul de

situaie va evidenia suprafaa propus pentru scoaterea din circuitul agricol;
- documentaia pentru ncadrarea terenului n clase de calitate;
- expertiza de evaluare a terenurilor efectuata de evaluatori atestai de Ministerul Agriculturii,

Pdurilor i Dezvoltrii Rurale;
- copii ale documentelor de plat a taxelor de protecie la Fondul de ameliorare a fondului funciar,
virate n conturile Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale i Ageniei Naionale de
Cadastru si Publicitate Imobiliara;
- avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului, n cazul

anumitor terenuri
- avizul Administraiei Naionale a mbuntirilor Funciare;
- memoriul tehnic al lucrrii, n care se descrie obiectivul de investiii.
Scoaterea temporar din circuitul agricol a terenurilor agricole se poate face pe o perioad de maximum
doi ani, cu plata unei garanii egale cu taxa pentru fondul de ameliorare a fondului funciar.
Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri agricole pentru realizarea unor obiective economice sau
de destinaie social se realizeaz prin hotrre de Guvern, la propunerea consiliilor unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea, n temeiul cererii
proprietarului, cu acordul organului central de mediu al administraiei publice ; n cazul unei hotrri
pozitive se va asigura decopertarea stratului de sol fertil i utilizarea lui pentru refacerea terenurilor
degradate.
TESTUL NR. 20
Subiect I: Dreptul de proprietate asupra resurselor naturale
1.1 Descrieti elementele dreptului de proprietate asupra resurselor naturale

Elementele dreptului de proprietate sunt urmatoarele:
Posesia reprezinta acel element care permite proprietarului de stapini in fapt resursele naturale ce-i
apartine.
Folosinta este acel element al dreptului de proprietate care ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta
resursele naturale ,culegind si prcepind in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Dispozitia este acel element al dreptului de proprietate care cuprinde posibilitateastatutului juridic al
bunurilor(vinzarea, cumparare, transmitere prin mostenire)
1.2 Determinati particularitatile drreptuluide proprietate asupra
Legilsatia ecologica determina citeva particulritati in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra
resurselor naturale.Astfel, indiferent de tipul si forma de proprietatea toate categoriile de resurse naturale
sunt inregistrate obligatoriu sub aspect cantitativ si calitativ in cadastrele resurselor naturale.
Indiferent de tipul si forma drepului de proprietae toate categoriile de proprietate sunt supuse
supravegherii si control ecologic de stat .Controlul ecologic de stat se efectuiaza cu regularitate dar nu
mai putin de o data pe an.
Toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a resurselor naturale sub aspectul
volumului, cantitatilor se inregistreaza in Monitoringul ecologic tinut de Ministerul Mediului.In baza
acestuia se efectuiaza prognoze , program de ameliorare a situatiei.
1.3 Recomandati temeuirile juridice aparitiei, modificarii si stingerii dreptului de proprietate

asupra resurselor naturale
Temeurile de aparitie si incetare sunt acele fapte si evenimente care dau nastere, modifica si inceteaza
raporturile ce apar intre participanti la relatiile ecologice in legatura cu posesisia ,folosinta si dispunerea
dreptului deptului de proprietatea , benefeciere
Ca temeiuri de aparitie si modificare putem mantiona urmatoarele:
- legea, elaboarata ,adoptata de catre stat si publicata in Monitorul Oficial al RM

- actele administrative care corespund conditiilor de fond de forma
- contractele ;vinzarea cumparare donatie,schimb inregistrat la cadastrul RM
- hotaririle instantei de judecata care trebuie sa fie definitiva , irevocabia , legala , intemeiata
- mostenirea (testamentara ,legala
Temeiurile de incetare sunt urmatoarele:

-decesul proprietarului
-epuizarea reurselor naturale
-calamitatile naturale
-desfiintarea persoanei jurdica
-hotaririle instantei de judecata
-exproprierea in caz de utilitate publica
Subiect II; Raporturile si normele juridice funciare
2.1 Identificati obiectele raporturilor juridice funciare
Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile asupra lor.
Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au statut juridic i alte
caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a dreptului asupra pmntului.
Sectoarele de teren i obiectele aferente acestora (solul, bazinele de ap nchise, pdurile,

plantaiile multianuale, cldirile, construciile, edificiile etc.), strmutarea crora este imposibil fr
a cauza pierderi directe destinaiei lor, constituie bunuri imobile.
Sectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile.
Se consider divizibile sectoarele de teren care pot fi mprite n poriuni fr a le schimba

destinaia, fr a nclca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice i urbanistice,
fiecare poriune formnd dup divizare un teren de sine stttor.
n cazurile prevzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil.
Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea constituie obiecte ale
relaiilor funciare.
Cotele de teren au expresie cantitativ i descriere, cuprinznd indicaii privind destinaia i

categoria de folosin. Cotele de teren n natur nu se delimiteaz.
2.2 Clasificati raporturile si normele juridice funciare
In cadrul dreptului funciar se studiaza urmatoarle categorii al relatiilor funciare care si reprezinta
obiectul de studiu:
1) relatiile cu privire la atribuirea terenurilor

Astfel autoritile administraiei publice locale atribuie cetenilor terenuri fr plat, eliberndu-le
titluri de proprietate:
In asa fel, trec n proprietatea cetenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodreti i
grdini care li s-au atribuit n conformitate cu legislaia;
atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pn la epuizarea

acesteia pentru construcia caselor de locuit, anexelor gospodreti i grdini: n orae - de la 0,04
pn la 0,07 hectare, n localiti rurale - pn la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de
teren se stabilesc de ctre autoritile administraiei publice locale;
trec (n limita normelor de urbanism, iar dac aceasta nu este posibil, reieind din suprafaa real a
terenului ce deservete construciile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente
privatizate, care nu constituie blocuri, n proprietatea comun n diviziune a proprietarilor
apartamentelo Amplasarea terenurilor care se atribuie n calitate de cote de teren echivalent va fi
determinat de primria satului (comunei) sau oraului fr cererea titularului cotei de teren
echivalent n baza proiectului de organizare a teritoriului, elaborat de o ntreprindere de stat sau
privat care dispune de licena respectiv.
Proiectul de organizare a teritoriului se aprob de primria satului (comunei) sau oraului la

propunerea comisiei funciare.
La elaborarea proiectului de organizare a teritoriului se va ine cont de listele grupurilor de

proprietari ai cotelor de teren echivalent, aprobate de primria satului (comunei) sau oraului, i de
consecutivitatea atribuirii terenurilor n hotarele cmpurilor.
La cererea proprietarului cotei de teren echivalent, n cadrul elaborrii proiectului de organizare a

teritoriului, primria satului (comunei) sau oraului poate decide atribuirea n natur (pe loc) a cotei
de teren echivalent i grdinii (grdinilor) din extravilan ntr-un singur teren.
Cota de teren echivalent ce se atribuie n natur (pe loc) n conformitate cu proiectul de organizare
a teritoriului poate fi divizat, n funcie de situaie, n cel mult 3 terenuri (teren arabil, vie i livad).
b)relatiile cu privie la retragerea terenurilor din folosinta
c)relatii cu privie la protectia terenurilor
d)relatiile cu privie la ameliorarea terenurilor
c)relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor
e)relatiile cu privie lamodul de schimbare modului de folosinta a terenurilor
f)relatiile ce tin de exercitarea dreptului de proprietate
g)relatiilece tin de administrarea si gestionarea terenurolor
i)relatii ce tin de incalcarea legislatiei funciare
k)relatii cu privire la protectia si folosirea terenurilor agricole
Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :
A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor :
de proprietate funciara ;
din domeniul administrarii de stat al pamintului ;
de protectie a pamintului.
B. Dupa categorii de terenuri :
cu destinatie agricola ;
cu destinatie industriala ;
extravilanul localitatilor ;
intravilanul localitatilor.
In cadrul raporturilor funciare sunt urmatoarle categorii de norme juridice:
Norme juridie imperative care obliga subiectii raportului funciar la anumite actiuni
Norme jurdice dispozitive care permit subiectilor raportului sasi aleaga comportamentul
Norme juridice notiuni care cuprind careva definitii si nu obliga partcipantii la raport sa faca careva
actiuni
Norme principii sunt acele reguli de conduita fundamentale care stau la baza reglementarii
raporturilorfunciare
2.3 Recomandati temeuirile juridice specifice aparitiei, modificarii si stingerii raporturilor juridice
funciare
Temeurile de aparitie si incetare sunt acele fapte si evenimente care dau nastere, modifica si inceteaza
raporturile ce apar intre participanti la relatiile ecologice in legatura cu posesisia ,folosinta si
dispunerea dreptului deptului de proprietatea , benefeciere
Ca temeiuri de aparitie si modificare putem mantiona urmatoarele:
- legea, elaboarata ,adoptata de catre stat si publicata in Monitorul Oficial al RM
- actele administrative care corespund conditiilor de fond de forma
- contractele ;vinzarea cumparare donatie,schimb inregistrat la cadastrul RM
- hotaririle instantei de judecata care trebuie sa fie definitiva , irevocabia , legala , intemeiata
- mostenirea (testamentara ,legala
Temeiurile de incetare sunt urmatoarele:

-decesul proprietarului
-epuizarea reurselor naturale
-calamitatile naturale
-desfiintarea persoanei jurdica
-hotaririle instantei de judecata
-exproprierea in caz de utilitate publica

Test Nr. 21
Subiectul 1:Dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale.
1.1 Definiti notiunea dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale
In liter de specialitate se considera ca dr. de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi examinat sub
citeva aspecte:
A)dr de beneficiere asupra resurselor naturale reprezinta o institutie juridica care cuprinde in esenta sa o
totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre organele administratiei publice si
beneficiarii de resurse naturale,cu privire la atribuirea,exploatarea,protectia si retragerea din folosinta a
resurselor naturale.
B)dr de benef.asupra resurselor naturale reprezinta un dr subiectiv a unei pers fizice sau juridice care
exploateaza sau poate exploata din punct de vedere cantitativ si calitativ.
C)tot dr de benef.reprezinta din punct de vedere teoretic un raport juridic care apare intre organele de stat
si beneficiarii de resurse naturale care este reglementata de legislatia ecologica cu privire la atribuirea
,exploatarea,autorizarea licentierea si retragerea din folosinta a resurselor naturale.
1.2.Clasificati si determinati tipurile si formele dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale.
Se considera ca exista 2 tipuri de beneficiere asupra resurselor naturale:
1)generala
2)speciala
Beneficiere generala se considera acel tip de beneficiere care da posibilitatea pers fizice sa si satisfaca
necesitatile vitale prin intermediul folosirii resurselor naturale.Totusi in conf cu legis R.M dr de
beneficiere general poate fi limitat
Beneficiere speciala reprezinta acel tip de beneficiere prin intermediul caruia resursele naturale se
exploateaza din punct de vedere cantitativ si calitativ in scopuri exclusiv economice si in baza de
autorizatie sau licenta.
Beneficierea asupra resurselor naturale se clasifica:
1:beneficiere funciara-relatiile sunt reglementate de Codul Funciar si Legea cu privire la arenda in

agricultura
2:benificiere silvica-reglem de Codul Silvic si de regulamentul cu privire la folosinta a terenurilor

agricole
3:beneficiere acvatica-Codul Apelor si Legea cu privire la zonele de protectie a riurior si zonelor acvatice
4:benificiere miniera:Codul subsolului
5:beneficiere asupra spatiilor verzi asupra localitatilor urbane si rurale
6: beneficiere asupra aerului atmosferic

1.3 Dezvoltati temeiurile de incetare a dr de beneficiere
Temeiurile juridice de aparitie si incetare a dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale constituie
totalitatea faptelor si evenimentelor care dau nastere si inceteaza raporturile juridice care apar intre
organele administratiei publice si beneficiarii de resurse naturale in legatura cu atribuirea, licentierea,
autorizarea, exploatarea, retragerea din folosinta a resurselor naturale.
Temeiuri de incetarea:
- decesul beneficiarului persoana fizica;

- desfiintarea persoanei juridice;
- renuntarea benevola;
- epuizarea resurselor naturale/distrugerea resurselor naturale;
- calamitatile naturale (statul poate retrage in orice moment);
- expirarea termenului contractului, autorizatiei, licentei;
- hotararea de sistare a activitatii economice emisa de catre seful inspectoratului ecologic de stat in
cazurile incalcarii legislatiei ecologice;
- retragerea resurselor naturale pentru necesitatile statului; exproprierea;
Subiectul 2:Dreptul funciar ca ramura de drept.
2.1.Definiti notiunea dreptului funciar ca ramura de drept.
Dr funciar reprezinta o ramura de drept independenta,dar complexa care cuprinde o totalitate de norme
juridice ce reglem relatii ce apar intre subiectii(detinatori de terenuri) in procesul de folosire a terenurilor
ce formeaza fondul funciar al R.M.Se considera ca dr funciar are un obiect propriu de studio si acest
obiect il formeaza totalitea relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in lit.de
specialitate relatii funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare.
2.2 Determinati obiectul de reglementare a dreptului funciar.
Obiectul de reglementare a D. Func. - sunt raporturile sociale ce apar in timpul folosirii pamintului.
Specificul raporturilor e legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite ramuri ale
economiei nationale.
In agricultura si silvicultura pamintul e principalul mijloc de productie, unde stratul fertil are o
insemnatate hotaritoare.
Cu totul alte functii au terenurile de pamint in restul sferelor de activitate economica. Pentru industrie,
transport, construcii, localitati, terenurile sunt spatiu, suprafata, teren de amplasare a cladirilor,utilajelor,
cailor de comunicatie .
Indeplinirea acestor functiigenereaza aparitia si existenta raporturilor funciare, exprimate in relatii sociale
ce apar la atribuirea, folosirea, retragerea si protectia terenurilor de pamint.
Reiesind din aceea ca pamintul ca principalul mijloc de productie si conditia principala pentru
satisfacerea cerintilor materiale a societatii, se afla in legatura cu celealte componente ale naturii si rezulta
ca raporturile funciare interactioneaza cu cele silvice, acvatice si trebuie sa stabilim ca raporturile funciare
au caracter prioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din domeniul folosirii obiectelor naturale.
Astazi in conditiile efectuarii reformei agrare si a celei funciare, caracterul raporturilor juridice funciare
se schimba radical. Trecerea de la nationalizarea la privatizarea pamintului, infaptuirea demonopolizarii
proprietatii de stat asupra pamintului si improprietarirea rela a taranilor prin legiferarea dreptului de
proprietate, confirma aparitia si existenta unor noi particularitati ale raporturilor funciare.
Dupa stabilirea noilor forme de proprietate aasupra pamintului, raporturile funciare au dobindit caracter
patrimonial.
Pamintul e obiect al raporturilor de vinzare-cumparare, gajare, arenda, donare, mostenire etc. deci
terenurile sunt bunuri imobile si se incadreaza in circuitul de piata(economic si civil).
Pe de alta parte nu toate raporturile sociale, care au ca obiect pamintul sunt raporturi funciare( ex. cele ce
apar in procesul platii pentru folosirea pamitului, al stabilirii si perceperii impozitului funciar, au ca obiect
pamintul, dar nu sunt de ordin funciar.
Raporturile funciare reglementate de normele dreptului funciar devin raporturi juridice funciare(
Constitutia RM, normele Codului Funciar s.a acte normative emise conform legislatiei in vigoare).
Relatiile din sfera folosirii si protectiei altor bogatii naturale, subsol, paduri, ape, regnul animal si vegetal,
aerul sunt reglementate prin legislatie speciala(ex. Codul apelor).
Obiecte sunt sectoare de teren, cotele de teren si dreptul asupra lor.
Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :
A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor :
de proprietate funciara ;
din domeniul administrarii de stat al pamintului ;
de protectie a pamintului.
B. Dupa categorii de terenuri :
cu destinatie agricola ;
cu destinatie industriala ;
extravilanul localitatilor ;
intravilanul localitatilor.
Raporturile financiare care apar in procesul posesiunii si folosirii a terenurilor de pamint si a drepturilor
asupra lor, constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar.
2.3 Formulati criteriile de corelatie a dreptului funciar cu alte ramuri de drept.
Corelatia cu alte ramuri de drept
Dreptul funciar are si sistem ca ramura de drept si car amura de stiinta.Acestea se afla intr o strinsa
legatura dar se deosebesc prin cercul problemelor abordate,stiinta dreptului funciar fiind cu mult mai
larga car amura de dreptul funciar
In etapa actuala dreptul funciar se afla in legatura cu dreptul constitutional.Normele constitutionale
privind proprietatea,economia de piata diversitatea formelor de gospodarie si apararea drepturilor si
intereselor proprietarilor constituie baza legislativa a dreptului funciar.
O importanta are si legatura dreptului funciar cu drept civil.Relatiile de proprietate,drepturile

patrimoniale,apararea juridica a drepturilor funciare sint numai unele din punctele de tangenta ale
dreptului funciar cu dreptul civil.
Fara folosirea pamintului este imposibila folosirea celorlalte obiecte si resurse naturale.Prin urmare
corelatia dreptului funciar cu ramurile ecologice de drept dreptul apelor ,dreptul silvic dreptul subsolului
etc.-este conditionata de faptul ca pamintul ca o parte a mediului natural a biosferei este locul de
amplasament al tuturor obiectelor naturale
Dr. Func. Dr. Administrativ
sanctiuni administrative cu privire la folosirea irationala a terenului ;
raspundera administrativa a persoanelor vinovate de incalcare a legislatiei funciare, dovedesc existenta

legaturii dreptului funciar cu dreptul administrativ.
Fara folosirea pamintului e imposibila folosirea celorlalte obiecte si resurse naturale. Deci corelatia Dr.
Funciar cu ramurile ecologice de drept(dr. apelor, silvic, subsolului) e conditionata de faptul ca pamintul
ca o parte a mediului natural e un amplasament a totalitatii obiectelor naturale, de unde rezulta necesitatea
ecologizarii normelor dr. funciar si a legaturii lor cu protectia obiectelor naturii in ansamblu.
TEST 10
SUBIECT 1:Regimul juridic al subsolului
1.1 Descrieti specificul subsolului ca obiect de folosire si de protective.
In sistemul unic al mediului inconjurator, subsolul reprezinta totalitatea formatiunilor geologice mai vechi
decat stratul fertil al solului care este element integral al acestuia.
Se considera ca subsolul este o parte componenta a teritoriului statului care reprezinta spatiu fizic situat
sub stratul fertil al solului. Subsolul are o forma geometrica a unui con neregulat cu baza constituita din
sol si cu varful in centrul pamantului.
O notiune juridica este prevazuta de CodSubsolul care determina ca subsolul reprezinta partea scoartei
terestre situata mai jos de stratul de sol fertil iar in lipsa acestuia mai jos de suprafata terestra si de fundul
bazinelor de apa si apelor curgatoare care se extinde pana la adancimi accesibile pentru cercetare
geologica si valorificare (exploatarea cantitativa si calitativa a zacamintelor minerale utile).
a)ASTFEL CA OBIECT DE FOLOSIRE consta in aceea ca zacamintele minerale utile sunt un izvor
de materie prima care contribuie la cresterea economiei nationale. De asemenea subsolul se exploateaza si
in scopul instalarii unor retele termice, de comunicatie, de depozitare, de canalizare.
b) CA OBIECT DE PROTECTIE .Subsolul este folosit in vederea depozitarii deseurilor de diferit tip si
caracter. De asemenea subsolul reprezinta intermediarul dintre natura vie si natura moarta.
1.2 Determinati formele, subiectii, obiectul si continutul dreptului de folosinta a subsolului.
Dreptul de beneficiere reprezinta posibilitatea beneficiarului subsolului de a realiza unul din tipurile de
folosire a sectorului de subsol.
Formele de folosire a subsolului sunt urmatoarele: 1)cercetarea geologica, inclusiv evaluarea si

exploatarea zacamintelor minerale utile; 2)extragerea substantelor minerale utile, apelor subterane;
3)construirea sau exploatarea constructiilor din subteran ce nu tin de extragrerea zacamintelor minerale
utile;
4)depozitarea substantelor nocive si deseurilor industriale;
5)organizarea obiectelor geologice protejate de insemnatate stiintifica, ecologica, culturala, sanitar-

curativa si de alta natura;
6)colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, altor materiale geologice de colectie.
7) nhumarea (depozitarea) substanelor nocive i deeurilor industriale;
Temeiurile de aparitie a dreptului de folosinta a sectoarelor de subsol sunt:
1)hotararea Guvernului, care este adoptata pentru:
a)ca urmare a concursului pentru explorarea sau extragerea substantelor minerale utile de importanta
nationala in baza de concesiune;
b)in scopul depozitarii substantelor nocive si deseurilor industriale;

c)in vederea organizarii obiectelor geologice de importanta republicana protejata de stat; 2)hotararea
organului abilitat cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator;
3)transmiterea sau trecerea dreptului de folosinta a sectoarelor de subsol in conformitate cu Legislatia

Civila referitoare la succesiune;
4)stabilirea si confirmarea descoperirii zacamintelor de substante minerale utile de catre beneficiarul

subsolului din mijloace proprii.
Obiecte ale dreptului de folosinta sunt sectoarele de subsol, substantele minerale utile. Sectorul de
subsol reprezinta o parte de subsol geometrizata atribuita pentru folosirea subsolului care are hotare in
spatiu ale caror coordonate sunt fixate sub forma de tabel sau forma grafica. Actele care confirma dreptul
de beneficiere asupra unui sector de subsol sunt perimetrul geologic si perimetrul minier. Perimetrul
geologic reprezinta un act in care este determinat un sector al subsolului atribuit pentru cercetare
geologica. Perimetrul minier reprezinta un act in care este determinat un sector al subsolului ce este
atribuit pentru exploatarea zacamintelor minerale utile, construirea sau exploatarea constructiilor din
subteran ce nu tine de exploatarea zacamintelor minerale utile. Insa legislatia RM determina ca pentru
exploatarea zacamintelor minerale utile si pentru imbutelierea apelor minerale este necesar inca un act:
licenta.
Termenele de folosinta a subsolului sunt:
1)pe un termen de 5 ani pentru cercetare geologica a subsolului in vederea realizarii constructiilor
subterane ce nu tin de exploatarea zacamintelor minerale utile;
2)pana la exploatarea definitiva a zacamintelor minerale utile;
3)pentru extragerea actelor subterane 25 ani;
4)pentru depozitarea deseurilor industriale termen nelimitat-se atribuie autoritilor administraiei

publice centrale, instituiilor publice din subordinea acestora.
Temeiuri de incetare a dreptului de folosinta asupra sectoarelor de teren sunt:
1)expirarea termenului actului prin care se atribuie sectorul;
2)necesitatea de retragere a sectorului de subsol in scopuri publice;
3)lichidarii sau reorganizarii persoanei juridice;
4)neachitarea platilor pentru folosire;
5)folosirea sectorului de subsol contrar destinatiei si scopului de atribuire;
6)imposibilitatea folosiri sectoarelor de subsol in cazuri de calamitati naturale;
7)expirarea termenului licentei.
Continutul este reprezentat de totalitatea de drepturi si actiuni care apartin beneficiarilor subsolului.
!!! Acte necesare: perimetrul minier/geologic; decizia consiliului de atribuire a terenului; proiectul de
recultivare a terenului; licenta;
In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, beneficiarii subsolului au urmatoarele drepturi:

Beneficiarii subsolului au dreptul:
a) s foloseasc sectoarele de subsol atribuite n conformitate cu scopurile i clauzele prevzute n
contract;
b) s foloseasc rezultatele activitii lor, inclusiv materia prim mineral extras i deeurile
produciei extractive miniere, dup cum gsesc de cuviin n cazul n care contractul nu prevede altfel;
c) s sisteze ridicarea construciilor pe suprafeele cu zcminte de substane minerale utile n limita
perimetrelor miniere, prin organele abilitate ale administraiei publice centrale i locale;
d) s efectueze, fr autorizaie suplimentar, cercetarea geologic a subsolului din contul mijloacelor
proprii, n limitele perimetrelor miniere atribuite, cu nregistrarea cercetrii n Fondul de stat de informaii
privind subsolul;
e) s antreneze subantreprenori pentru executarea unor tipuri de lucrri legate de folosirea subsolului;
f) s solicite prelungirea termenului de folosire temporar a sectoarelor de subsol;
g) s se adreseze autoritilor care au acordat dreptul de folosin asupra sectorului de subsol, inclusiv
n condiii de concesiune, pentru revizuirea condiiilor de folosire a sectoarelor de subsol n cazul apariiei
unor circumstane care se deosebesc n mod substanial de cele n care a fost ncheiat contractul;
h) s-i nceteze activitatea n conformitate cu condiiile determinate de prezentul cod sau de contract.
Totodata legislatia determina si volumul obligatiilor beneficiarilor sectoarelor de subsol:
a) s respecte cerinele legislaiei, precum i ale standardelor, normelor i regulilor, privind tehnologiile
de efectuare a lucrrilor legate de folosirea subsolului i de prelucrarea primar a materiei prime minerale;
b) s foloseasc sectoarele de subsol numai n scopurile pentru care au fost atribuite;
c) s achite la timp i integral plile pentru folosirea subsolului;
d) s respecte cerinele proiectelor tehnice, schemelor i planurilor de dezvoltare a lucrrilor miniere,
limitelor i normelor; s nu admit pierderi supranormative, diluarea i extragerea selectiv a substanelor
minerale utile;
e) s in i s perfecteze documentaia geologic, de topografie minier i de alt natur n procesul
folosiri subsolului; s asigure integritatea acesteia; s elaboreze planuri anuale de dezvoltare a lucrrilor
miniere;
f) s prezinte informaia geologic Fondului de stat de informaii privind subsolul;
g) s prezinte Fondului de stat de informaii privind subsolul, precum i autoritilor publice, n
conformitate cu competenele acestora, date veridice despre rezervele de substane minerale explorate,
extrase i rmase n subsol, componentele coninute n ele (despre micarea rezervelor), despre folosirea
subsolului n scopuri nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
h) s pstreze excavaiile miniere de explorare i sondele de foraj care pot fi folosite la exploatarea
zcmintelor de substane minerale utile sau n alte scopuri;
i) s lichideze, n modul stabilit, excavaiile miniere i sondele de foraj ce nu vor fi folosite n
continuare;
j) s asigure securitatea efecturii lucrrilor legate de folosirea subsolului ;
k) s respecte cerinele actelor normative care reglementeaz condiiile de folosire i protecie a
subsolului, protecie a aerului atmosferic, terenurilor, pdurilor, apelor, precum i a cldirilor i
construciilor de impactul duntor al lucrrilor legate de folosirea subsolului;
l) s informeze nentrziat autoritile administraiei publice despre crearea situaiilor periculoase pentru
viaa i sntatea populaiei, mediul nconjurtor;
m) s decoperteze stratul de sol fertil i s-l pstreze n tot volumul iniial n stare util pentru
recultivarea terenurilor degradate;
n) s aduc, potrivit prevederilor actelor normative i cerinelor proiectelor tehnice, terenurile, alte
obiective naturale, cldirile i construciile distruse n timpul folosirii subsolului ntr-o stare bun pentru
utilizarea lor ulterioar conform destinaiei;
o) n cazul descoperirii unor obiective unice naturale i cultural-istorice, s sisteze lucrrile care pot
distruge integritatea obiectivelor menionate i s ntiineze despre aceste descoperiri autoritile
administraiei publice centrale i instituiile tiinifice;
p) s asigure respectarea regulilor de comercializare a substanelor minerale utile solide, stabilite de
Guvern.
Obiectele dreptului de beneficiere asupra subsolului sunt substantele minerale utile, zacamintele de
substante minerale utile si sectoarele de subsol.
Subiecti ai dreptului de beneficiere sunt persoanele fizice sau juridice care in conformitate cu
prevederile legislatiei in vigoare are dreptul sa desfasoare activitate ce tine de folosirea subsolului.
Legislatia subsolului determina un subiect special a dreptului de beneficiere asupra subsolului si anume
intreprinderea miniera. Intreprinderea miniera este agentul economic titular de licenta pentru genul
respectiv de activitate care foloseste subsolul in scopul extragerii si prelucrarii zacamintelor minerale
utile.
1.3 Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal,

contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei subsolului.
Raspunderea penala pentru legislatia cu privire la subsol este prevazuta de 228 CP si anume Incalcarea
cerintelor de protectie a subsolului.
Obiectul nemijlocit al acestei componente il constituie relatiile sociale ce asigura protectia subsolului ca
obiect al naturii.
Obiectul material zacamintele minerale, alte resurse ale subsolului (apele subterane);
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni criminale ce se caracterizeaza prin
1)incalcarea cerintelor de protectie a zacamintelor minerale;
2)incalcarea cerintelor de protectie a altor resurse ale subsolului;
3)constructia neautorizata pe terenurile cu zacaminte minerale;
4)amplasarea deseurilor toxice pe terenurile cu zacaminte minerale;
5)deversarea nesanctionata a substantelor nocive in subsol.
Infractiunea se considera consumata numai in cazurile in care au survenit urmatoarele daune:

a)prabusirii sau alunecarilor de proportii ale terenurilor;
b)poluarea apelor subterane ce creeaza un pericol pentru sanatatea populatiei (real si imediat); c)decesul
persoanei din imprudenta;
d)alte urmari grave.
Latura subiectiva se caracterizeaza printr-o forma de vinovatie dubla, adica intentie fata de actiuni si
imprudenta fata de consecinte. Subiectul e persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii
infractiunii a atins varsta de 16 ani; persoana juridica tot poate fi subiect.
In conformitate cu prevederile Codului Subsolului, persoanele fizice si juridice poarta raspundere

contraventionala, penala si civila pentru urmatoarele fapte: 1)folosirea neautorizata a subsolului;
2)incalcarea modului de atribuire in folosinta a subsolului; 3)neresepctarea prevederilor actelor normative
in domeniul efectuarii in conditiile de securitate a lucrarilor ce tin de folosirea subsolului, protectia
subsolului si mediului inconjurator inclusiv normelor tehnice si standardelor in vigoare ce determina
procesul in exploatare a zacamintelor minerale utile; 4)construirea neautorizata pe suprafetele cu
zacaminte minerale utile; 5)incalcarea regulilor, normelor si cerintelor in procesul de cercetare geologica
a subsolului; 6)incalcarea dreptului de proprietate la informatia geologica si de alta natura privind
subsolul (proiectul de recultivare, expertiza ecologica de stat efectuata si achitata reprezinta proprietate
beneficiarului).
Raspunderea contraventionala pentru incalcarea legislatiei cu privire la subsol este prevazuta de 119 al
CCon si anume Incalcarea modului de protectie si de folosire a subsolului.
Obiectul nemijlocit al acestei componente de contraventie constituie totalitatea de relatii sociale ce

asigura protectia, folosirea rationala a subsolului, precum si relatiile privind securitatea lucrarilor de
exploatare a subsolului.
Obiectul material substantele minerale utile, constructiile din subteran.
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni si inactiuni contraventionale care se caracterizeaza prin
a)folosirea neautorizata a subsolului;
b)studierea si cercetarea subsolului fara proiecte speciale;
c)prezentarea de informatii neveridice privind cantitatea si calitatea substantelor minerale utile;

d)nerespectarea cerintelor de proiectare, construire, dare in exploatare a obiectivelor legate de folosirea
subsolului;
e)neindeplinirea cerintelor si masurilor privind recultivarea terenurilor.
Este o componenta formala si se considera consumata din momentul producerii actiunilor si

inactiunilor.
Latura subiectiva se caracterizeaza atat prin intentie, cat si prin imprudenta. Subiectul e persoana fizica
responsabila de 18 ani. Subiect special e persoana cu functie de raspundere. De asemenea in calitate de
subiect poate fi si persoana juridica.
Legislatia cu privire la subsol determina faptul ca daca prin actiuni ilegale s-a cauzat un prejudiciu, acesta
urmeaza sa fie recuperat. Astfel daunele cauzate statului ca urmare a activitatii beneficiarului subsolului
sunt supuse compensarii din contul beneficiarului subsolului.
Legislatia cu privire la subsol determina ca gradul de raspundere si marimea compensarii pentru

prejudiciul cauzat se stabileste in fiecare caz in parte de catre instanta de judecata. Daunele cauzate
beneficiarului subsolului ca urmare a actiunilor intreprinse de catre autoritatile administratiei publice se
recupereaza si se supun compensarii din contul persoanelor vinovate.
In cazurile in care printr-o decizie a autoritatilor de mediu sa- incalcat un drept, s-a suspendat sau a
incetat activitatea, actul administrativ urmeaza a fi atacat in instanta de contencios administrativ.
Prejudiciul cauzat subsolului urmeaza a fi evaluat in baza metodicii de calcul a prejudiciilor cauzate
subsolului. Calculul prejudiciului este efectuat de catre colaboratorii Agentiei pentru geologie si resurse
minerale.
SUBIECT2: Dreptul de proprietate funciara. Regimul juridic al terenurilor din intravelanul

localitatii
2.1 Caracterizati particularitatile dreptului de proprietate funciara
Dreptul de proprietate funciara reprezinta o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate de
norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar in legatura cu posesia, folosinta si dispozitia asupra
unor cote de teren sau sectoare de teren. De asemenea dreptul de proprietate funciara este caracterizat ca
fiind un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia proprietarul unei cote de teren sau sector de teren isi
exercita dreptul de posesiune funciara, dreptul de folosinta funciara si/sau dreptul de dispozitie funciara.
Deosebim urmatoarele particularitati ale dreptului de proprietate funciara:
- indiferent de tipul si forma de proprietate toate categoriile de terenuri ce constituie fondul funciar
al RM sunt inregistrate in mod obligatoriu sub aspect cantiativ si calitativ in cadastrul funciar.
- Indiferent de tipul si forma de proprietate toate categoriile de terenuri ce constituie fondul funciar
al RM sunt supuse supravegherii si controlului de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor
exercitat de Guvernul i autoritile administraiei publice locale.
- Indiferent de tipul si forma de proprietate toate categoriile de terenuri ce constituie fondul funciar
al RM, toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a terenurilor sub
aspectul calitatii se inregistreaza in Monitoringul fondului funciar. Monitoringul fondului funciar
reprezint un sistem de supraveghere i prognoz a strii fondului funciar pentru evidena
schimbrilor, pentru aprecierea acestor schimbri, pentru prentmpinarea urmrilor proceselor i
tendinelor negative.
2.2 Relatati despre subiectii dreptului de proprietate funciara
Analizand legislatia funciara, putem spune ca exista cateva categorii de subiecti ce detin dreptul de
proprietate funciara si anume:
- statul RM poseda, foloseste si dispune de urmatoarele categorii de terenuri:
a)terenuri cu destinatie agricola; lista acestora este aprobata prin hotarare de Parlament; b)terenuri
destinate industriei, transportului auto national, naval, feroviar, aerian, destinate telecomunicatiilor;
c)terenurile atribuite ministerelor si organizatiilor de stat;
d)terenurile din fondul apelor proprietate publica a statului; e)terenurile din fondul forestier, proprietate
publica a statului;
f)terenuri monumente istorico-culturale si ale naturii de valoare nationala;
g)terenurile ocupate de spatiile verzi de-a lungul cailor de comunicatie.
- Unitatile administrativ-teritoriale poseda, folosesc si dispun de urmatoarele categorii de terenuri:
a)terenurile cu destinatie agricola din intravilanul localitatilor;
b)terenurile ocupate de constructii pentru constructia caselor de locuit individuale;

c)terenuri ocupate de gospodaria comunala;
d)retelele ingineresti, de canalizare;
e)terenurile ocupate de spatiile verzi;
f)terenuri din fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
g)terenuri din fondul apelor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
h)terenuri din fond de rezerva. Delimitarea fondurilor stat/unitate administrativ teritoriale se face de
Guvern in favoarea autoritatilor administrativ-teritoriale si de consiliile locale in favoarea Guvernului.
- Persoanele fizice si juridice ale RM pot detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile destinate
constructiei caselor de locuit individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile aferente acestora
(limite: localitati urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli sunt exceptii- ex se acorda
manastirilor teren agricol pina la 100 hectare); terenurile din fondul forestier; terenuri din fondul apelor.
- Cetatenii straini, apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor destinate constructiilor.
Art. 6 din legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare/cumparare a pamantului spune ca in
cazul n care cetenii strini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaie agricol sau ale
fondului silvic prin motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de a le nstrina prin acte juridice
ntre vii numai cetenilor Republicii Moldova.
2.3 Propuneti categoriile de terenuri incluse in intravelanul localitatii.
Terenuri din intravilanul localitatilor:
- terenurile transportului auto local;

- terenuri atribuite pentru pietile publice si cele agricole;
- terenuri atribuite pentru spatiile verzi in scop de agrement si recreere;
- terenurile menite pentru constructia caselor de locuit, retelelor ingineresti, gospodariilor
comunale, constructiilor social-culturale, retelelor de canalizare.
Test nr14
Subiectu I:REPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR
1.1 Identificati categoriile de terenuri proprietate publica
1) De proprietate public snt terenurile cu drept de proprietate al statului sau al unitilor administrativ-
teritoriale, dreptul de posesiune, de folosin i de dispoziie asupra crora ine de competena Guvernului
sau a autoritilor administraiei publice locale.
(2) Proprietatea public asupra terenurilor poate fi:

a) de interes naional, regim de drept n care proprietatea aparine statului (proprietate public a statului);
b) de interes local, regim de drept n care proprietatea aparine satului (comunei), oraului
(municipiului), raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia (proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale).
(3) Din domeniul public al statului, al raionului, al unitii teritoriale autonome Gguzia, al oraului
(municipiului), al satului (comunei), dup cum snt de interes naional sau local, fac parte terenurile
determinate de lege, precum i terenurile care, prin natura lor, snt de uz sau de interes public.
(4) Terenurile care snt n proprietatea statului sau a unitilor administrativ-teritoriale i care nu fac
parte din domeniului public aparin domeniului privat al statului sau domeniului privat al unitii
administrativ-teritoriale.
Terenurile din domeniul public i cel privatal statului
(1) De domeniul public al statului in:

a) terenurile institutelor i staiunilor de cercetri tiinifice, ale unitilor de nvmnt agricol i silvic,
destinate cercetrilor, producerii de semine i de material sditor din categoriile biologice, precum i
obinerii animalelor de ras;
b) terenurile fondului silvic proprietate public a statului; terenurile fondului apelor proprietate public a
statului, inclusiv terenurile obiectivelor acvatice de suprafa situate pe teritoriul a dou sau mai multor
raioane, ori situate pe teritoriul unui singur raion i destinate proteciei sistemului energetic, necesitilor
domeniului transporturilor i ale altor servicii de stat; terenurile obiectivelor acvatice de frontier;
terenurile declarate arii naturale protejate de stat; terenurile staiunilor balneare de importan naional;
terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor sanitare, conform datelor din cadastrele respective;
c) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea ministerele, alte autoriti ale
administraiei publice centrale, instituiile subordonate lor;
d) terenurile ocupate de drumurile naionale, de cile ferate i de zonele lor de protecie, terenurile
ocupate de conductele naionale i internaionale de transport al gazelor, de alte reele de transport
proprietate public a statului;
e) terenurile destinate ocrotirii naturii, inclusiv ariile naturale protejate de stat, ocrotirii sntii,
activitii recreative i terenurile de valoare istorico-cultural (rezervaiile istorico-culturale, parcurile
memoriale, monumentele arheologice i arhitecturale etc.) care snt de interes public naional;
f) terenurile destinate necesitilor de aprare, necesitilor trupelor de grniceri i trupelor de interne;
g) alte terenuri utilizate pentru asigurarea securitii statului.
(2) De domeniul privat al statului in terenurile aferente ntreprinderilor de stat, alte terenuri care aparin
statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobndite de stat, dac nu fac parte din domeniul
public.
Articolul 5.Terenurile din domeniul public i cel privat al unitilor administrativ-teritoriale

(1) De domeniul public al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea primria, instituiile publice de interes
local, cum ar fi: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile, instituiile de educaie i de
nvmnt etc.;
b) terenurile mpdurite, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit.b), fiile forestiere, terenurile
destinate reinerii apei, terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor sanitare, terenurile destinate
msurilor antierozionale, coridoarelor ecologice i altor scopuri de protecie a mediului;
c) terenurile aferente obiectivelor de menire social-cultural proprietate public a unitilor administrativ-
teritoriale, terenurile ocupate de piee, strzi, pasaje, terenurile folosite pentru cile de comunicaie,
terenurile ocupate de parcuri, grdini publice, scuaruri, terenurile folosite pentru cimitire i pentru alte
necesiti ale gospodriei comunale locale;
d) terenurile destinate transportului rutier, feroviar, naval, aerian, transportului prin conducte, liniilor de
telecomunicaii, liniilor de transport de energie electric, exploatrilor miniere i altor necesiti
industriale ale autoritilor administraiei publice locale, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit.d);
e) terenurile zonelor verzi;
f) terenurile ocupate de obiective acvatice artificiale, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit. b),
precum i a celor aflate n proprietate privat.
(2) De domeniul public al raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia in:

a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea consiliul raional i aparatul lui,
administraia unitii teritoriale autonome Gguzia, instituiile publice de interes raional, instituiile
publice ale Gguziei, cum ar fi: biblioteci, muzee, spitale etc.;
b) drumurile de interes raional;
c) alte terenuri de interes raional.
(3) De domeniul privat al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile neprivatizate aferente obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente
construciilor nefinalizate, precum i terenurile aferente obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile
date n locaiune (arend) dac nu fac parte din domeniul public;
b) terenurile neprivatizate aferente cldirilor i altor construcii date n proprietate privat n contul
cotelor valorice, conform legislaiei cu privire la privatizare;
c) terenurile aferente ntreprinderilor municipale dac nu fac parte din domeniul public;
d) loturile neprivatizate ale ntovririlor pomicole;
e) terenurile fondului de rezerv dac nu fac parte din domeniul public;
f) alte terenuri dobndite de unitatea administrativ-teritorial dac nu snt destinate uzului public.
(4) Atribuirea terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale n gestiunea economic
a ntreprinderilor municipale, nstrinarea, concesionarea, arendarea sau locaiunea terenurilor proprietate
public a unitilor administrativ-teritoriale se efectueaz n condiiile legii.
1.2Determinati particularitatile continutului dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Regimul juridic al terenurilor din domeniul public
(1) Terenurile din domeniul public snt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile, dup cum urmeaz:
a) nu pot fi nstrinate, ci pot fi date numai n administrare, n concesiune, n arend sau n locaiune n
condiiile legii;
b) nu pot fi supuse executrii silite; asupra lor nu se pot constitui garanii reale;
c) nu pot fi dobndite de teri prin uzucapiune.
(2) Actele juridice ncheiate cu nclcarea alin.(1) snt lovite de nulitate absolut.
(3) Terenurile din domeniul public pot fi trecute n domeniul privat doar n condiiile legii.
(4) Dreptul de proprietate asupra terenurilor din domeniul privat al statului sau al unitii administrativ-
teritoriale este supus regimului de drept comun dac legea nu prevede altfel.
(5) Terenurile din domeniul public pot fi date, dup caz, n administrare ministerelor, altor autoriti ale
administraiei publice centrale, autoritilor administraiei publice locale, instituiilor publice,
ntreprinderilor de stat sau municipale. Darea n administrare se efectueaz, dup caz, prin hotrre de
Guvern, prin decizie a consiliului raional, a Adunrii Populare a unitii teritoriale autonome Gguzia, a
consiliului orenesc (municipal), stesc (comunal).
(6) Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor din domeniul public se fac, dup caz, prin
hotrre de Guvern, decizie a consiliului autoritii administraiei publice locale de nivelul nti sau al
doilea.
(7) Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor se fac prin licitaie public. Pot fi ncheiate
contracte directe doar cu proprietarii construciilor amplasate legal pe teren pn la intrarea n vigoare a
prezentei legi. Contractul de locaiune va cuprinde n mod obligatoriu clauze care s asigure exploatarea
terenului n locaiune potrivit specificului acestuia.
(8) Statul sau, dup caz, unitatea administrativ-teritorial poate atribui terenuri n folosin persoanelor
juridice cu scop nelucrativ care desfoar activitate de binefacere sau de utilitate public, n conformitate
cu legislaia.
Dreptul de proprietate funciara reprezinta o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate de
norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar in legatura cu posesia, folosinta si dispozitia asupra
unor cote de teren sau sectoare de teren. De asemenea dreptul de proprietate funciara este caracterizat ca
fiind un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia proprietarul unei cote de teren sau sector de teren isi
exercita dreptul de posesiune funciara, dreptul de folosinta funciara si/sau dreptul de dispozitie funciara.
In conformitate cu Constitutia RM, Codul funciar, terenurile in RM pot fi in proprietate publica si in
proprietate privata. Dreptul de proprietate publica asupra terenurilor este exercitat de catre statul RM si
organele administratiei publice locale; delimitarea terenurilor proprietate publica a statului si proprietate
publica a unitatilor administrativ teritoriale este determinata de legea privind terenurile proprietate
publica si delimitarea lor. Este de mentionat faptul ca actul normativ nominalizat determina si delimiteaza
domeniul public si domeniul privat atat a statului cat si a unitatilor administrativ teritoriale. Dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor este exercitat de catre persoanele fizice si juridice, apatrizi, cetateni
straini, care detin un act ce confirma dreptul de proprietate funciara si este inregistrat in cadastrul
bunurilor imobile, cadastrul funciar si registrul detinatorilor de terenuri. Obiectele dreptului de proprietate
funciara sunt terenurile care formeaza fondul funciar al RM; toate categoriile de terenuri indiferent de
tipul de proprietate si destinatia lor constituie fondul funciar al RM. In dependenta de destinatia lor
principala terenurile se clasifica dupa cum urmeaza: Terenuri cu destinatie agricola: terenuri arabile,
terenuri cu plantatii multianuale; pasuni si fanete. Terenuri din intravilanul localitatilor: terenurile
transportului auto local; terenuri atribuite pentru pietile publice si cele agricole; terenuri atribuite pentru
spatiile verzi in scop de agrement si recreere; terenurile menite pentru constructia caselor de locuit,
retelelor ingineresti, gospodariilor comunale, constructiilor social-culturale, retelelor de canalizare.
Terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicatiilor, alta destinatie speciala: terenurile
atribuite pentru exploatarea zacamintelor minerale utile; terenurile transportului auto national,
transportului feroviar, transportului naval, transportului aerian; terenurile atribuite organizatiilor TV si
radio, telefonie fixa si telefonie mobila; terenurile atribuite MAI, MApararii, Trupelor de graniceri, SIS.
Terenurile destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sanatatii: terenurile atribuite pentru rezervatiile naturale,
rezervatiile stiintifice, ariile protejate de stat; terenurile atribuite institutiilor medicale, terenurile pe care
sunt amplasate sanatoriile si statiunile balneo-climaterice. Terenurile din fondul silvic (forestier):
terenurile impadurite; terenurile destinate impaduririi si reimpaduririi; terenurile degradate care urmeaza a
fi ameliorate prin impadurire; alte categorii de terenuri incluse in amenajamentul silvic. Terenurile din
fondul apelor: terenurile care constituie fundul bazinelor acvatice; albiile raurilor si bazinelor acvatice;
zonele de protectie a raurilor si bazinelor acvatice. Terenurile din fondul de rezerva: art 12.1 Din fondul
de rezerva fac parte toate categoriile de terenuri care nu au fost atribuite cu dreptul de posesie, folosinta
funciara sau in legatura cu care s-a stins dreptul de folosinta sau beneficiere funciara. Subiectii sunt
detinatorii de terenuri care poseda, folosesc si dispun in conformitate cu legislatia in vigoare de cote de
teren sau sectoare de teren. Analizand legislatia funciara, putem spune ca exista cateva categorii de
subiecti ce detin dreptul de proprietate funciara si anume: statul RM poseda, foloseste si dispune de
urmatoarele categorii de terenuri: a)terenuri cu destinatie agricola; lista acestora este aprobata prin
hotarare de Parlament; b)terenuri destinate industriei, transportului auto national, naval, feroviar, aerian,
destinate telecomunicatiilor; c)terenurile atribuite ministerelor si organizatiilor de stat; d)terenurile din
fondul apelor proprietate publica a statului; e)terenurile din fondul forestier, proprietate publica a statului;
f)terenuri monumente istorico-culturale si ale naturii de valoare nationala; g)terenurile ocupate de spatiile
verzi de-a lungul cailor de comunicatie. Unitatile administrativ-teritoriale poseda, folosesc si dispun de
urmatoarele categorii de terenuri: a)terenurile cu destinatie agricola din intravilanul localitatilor;
b)terenurile ocupate de constructii pentru constructia caselor de locuit individuale; c)terenuri ocupate de
gospodaria comunala; d)retelele ingineresti, de canalizare; e)terenurile ocupate de spatiile verzi; f)terenuri
din fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; g)terenuri din fondul apelor
proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; h)terenuri din fond de rezerva. Delimitarea
fondurilor stat/unitate administrativ teritoriale se face de Guvern in favoarea autoritatilor administrativ-
teritoriale si de consiliile locale in favoarea Guvernului. Persoanele fizice si juridice ale RM pot detine:
terenuri cu destinatie agricola; terenurile destinate constructiei caselor de locuit individuale si anexelor
gospodaresti, inclusiv terenurile aferente acestora (limite: localitati urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale:
0.08-0.12; de la reguli sunt exceptii); terenurile din fondul forestier; terenuri din fondul apelor. Cetatenii
straini, apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor destinate constructiilor. Art. 6 din
legea cu privire la pretul normativ si modul de e/v a pamantului. Temeiurile juridice de aparitie a
dreptului de proprietate funciara sunt faptele, evenimentele care dau nastere, modifica si sting raporturile
juridice aparute intre subiecti in legatura cu posesia, folosinta, dispozitia asupra unei cote de teren sau
sector de teren. Temeiuri: actul normativ; actul administrativ individual; contractul translativ de
proprietate; hotararea instantei de judecata; mostenirea. Actele care confirma dreptul de proprietate
funciara: titlul detinatorului de teren cu drept de proprietate (proprietatea statului eliberat de Relatia
Agentiei Funciare si Cadastru); contractul de vanzare-cumparare; contractul de donatie; contractul de
schimb (toate se incheie in scris); certificatul de mostenitor. Temeiurile juridice de incetare a drepturilor
funciare sunt: decesul proprietarului; desfiintarea persoanei juridice; calamitatile naturale; exproprierea
pentru cauza de utilitate publica; hotararea instantei de judecata;
1.3Determinati procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica
Articolul 5. Utilitatea publica

(1) Se considera de utilitate publica lucrarile privind:
a) prospectiunile si explorarile geologice;
b) extractia si prelucrarea substantelor minerale utile;
c) instalatiile pentru producerea de energie electrica;
d) caile de comunicatii si cladirile aferente lor, trasarea,
alinierea si largirea strazilor;
e) sistemele de telecomunicatii, de termoficare si de canalizare, de
alimentare cu energie electrica, cu apa si cu gaze;
f) instalatiile pentru protectia mediului;
g) indiguirile si regularizarile de riuri, lacurile de acumulari
pentru surse de apa si atenuarea viiturilor;
h) statiile hidrometeorologice, seismice si sistemele de avertizare
si de prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de avertizare a
populatiei;
i) combaterea eroziunii de adincime, sistemele de irigare si
desecare;
j) terenurile necesare constructiei de locuinte din fondul de stat,
edificiilor de invatamint, sanatate, cultura, sport, de protectie si
asistenta sociala si altor obiective sociale care fac parte din
proprietatea publica, precum si constructiei de sedii pentru
administratia publica, pentru autoritatile judecatoresti, ambasadele,
consulatele, reprezentantele tarilor straine si organismelor
internationale;
k) terenurile pentru organizarea gradinilor publice si cimitirelor,
pentru acumularea si inmormintarea deseurilor;
l) reconstructia centrelor urbane, zonelor locative si industriale,
a ansamblurilor arhitectonice existente, conform planurilor urbanistice
ale localitatii aprobate, in conditiile legii, de consiliul local;
m) salvarea, protejarea si punerea in valoare a monumentelor,
ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale,
rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii;
n) prevenirea dezastrelor naturale: cutremure, inundatii, alunecari
si prabusiri de terenuri, alte fenomene naturale periculoase;
o) apararea tarii, ordinea publica si securitatea nationala;
p) salvarea si protejarea valorilor cultural-artistice si istorice
de o importanta exceptionala pentru sentimentele nationale ale
poporului, precum si a celor care atesta statalitatea tarii;
q) salvarea, protejarea si asigurarea reproducerii speciilor de
plante, de animale, tuturor reprezentantilor naturii vii, aflate pe cale
de disparitie.
(2) Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national
sau de interes local.
(3) Sint de utilitate publica de interes national lucrarile care
raspund obiectivelor si interesului intregii societati sau ale
majoritatii ei.
(4) Sint de utilitate publica de interes local lucrarile care
raspund obiectivelor si interesului unei localitati, ale unui grup de
localitati din cadrul unei unitati administrativ-teritoriale.
Articolul 3. Expropriatul
Expropriat, in sensul prezentei legi, este proprietarul sau titularul de alte drepturi reale asupra
obiectului exproprierii.
Articolul 4. Expropriatorul
Expropriator, in sensul prezentei legi, este statul pentru lucrarile de interes national si pentru lucrarile
de interes local, prin organele
lui abilitate sau prin persoane special desemnate conform legii.
Procedura are loc in urmatoarele etape:
Declararea utilitatii publice

Cercetarea prealabila
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si numai in cazul
in care exista toate conditiile pentru expropriere, prevazute de lege.
Publicitatea declararii utilitatii publice
Actul de declarare a utilitatii publice de interes national si de interes local se aduce la cunostinta
publica prin afisare la sediulconsiliului local in a carui raza este situat obiectul exproprierii si prin
publicare in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Inaintarea propunerii de expropriere
Inaintarea intimpinarii impotriva propunerii de expropriere (o face potentialul expropriat expune
propriile exigente vis--vis de expropriere) Intimpinarile vor fi solutionate in termen de 30 de zile de
catre o comisie constituita prin hotarire a Guvernului pentru lucrarile
de interes national si prin decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local sau prin decizie a
consiliilor locale respective pentru lucrarile de interes comun.
Solutionarea intimpinarilor
Dispozitiile de procedura
(1) In cazul in care partile nu ajung la un acord asupra exproprierii in modul stabilit la art.9-12,
exproprierea pentru cauza de utilitate publica nu poate fi facuta decit prin hotarire judecatoreasca cu
dreapta si prealabila despagubire.
(2) Pentru cazurile de expropriere in scopul asigurarii apararii tarii, ordinii publice si securitatii
nationale, procedurile de expropriere mentionate la capitolele II-IV se fac in regim secret ca sa nu se
divulge informatiile si, in felul acesta, sa nu se aduca prejudicii potentialului de aparare al tarii,
ordinii publice si securitatii nationale.
(3) Expropriatorul este in drept sa renunte la expropriere, inclusive in cazul hotaririi definitive a
instantei de judecata privitoare la despagubire daca aceasta din urma nu s-a efectuat. Expropriatul,
inacest caz, are dreptul sa ceara despagubirea prejudiciului cauzat.
Articolul 21. Proceduri speciale de expropriere
(1) Cu derogare de la procedurile mentionate in prezenta lege, in
caz de urgenta, de asediu si de razboi, exproprierea se face in mod
expres conform procedurilor stabilite de legislatie.
(2) In caz de executare imediata a unor lucrari ce tin de apararea
tarii, ordinea publica si securitatea nationala si in caz de calamitati
naturale, expropriatorul poate intra in posesiunea obiectului
exproprierii nemijlocit dupa ce a platit despagubirea.
(3) In cazul in care nu este de acord cu suma despagubirii,
expropriatul poate intenta o actiune in instanta de judecata, conform
procedurii prevazute.

Teste Ecologic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Ecologic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEST nr.

1.2 Determinati organele competente in domeniul solutionarii litigiilor ecologice.

Se atenioneaz instanele judectoreti c soluionarea incorect a litigiilor ecologice poate

Instanele judectoreti, la examinarea pricinilor civile privind nclcarea legislaiei ecologice,

Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluioneaz de autoritile administraiei

Litigiile patrimoniale legate de folosirea i protecia subsolului se soluioneaz de instana de

Autoritatea competent pentru producia agroalimentar ecologic este Ministerul Agriculturii i

Se atenioneaz c cererile de chemare n judecat privind contestarea actelor administrative, n

Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluioneaz de autoritile administraiei

1.3 Dezvoltati principiul Accesul la justitie in domeniul protectiei mediului.

Se atenioneaz instanele de judecat c informaia legat de ecologie se atribuie la informaia

SUBIECTUL II: Notiunea , Obiectul si Sistemul Dr. Funciar - Regimul Juridic al

2.1 Definiti obiectul de reglementare a dreptului funciar.

Obiectul de reglementare-reprezinta relatiile sociale care apar in timpul folosirii pamintului .

2.1 Delimitati obiectul raporturilor juridice funciare de obiectele relatiilor funciare.

-in cazul incalcarii dr. de proprietate, posesiune si beneficiere funciara;

-in cazul incalcarii recomandarilor agrothnice , conditiile de exploatare a terenurilor, structura

- in cazul neintreprinderii unor masuri de prevenire si combatere a eroziunilor, a compactarii

-in cazul nerespectarii drepturilor altor detinatori de terenuri ;

-in caz de nerespectare a a proiectului de organizare a teritoriului.

CONTRAVENII N DOMENIUL AGRICOL I SANITAR-VETERINAR

Articolul 184. nclcarea normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, pstrarea i

Articolul 185. Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a

Articolul 187. Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere

Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de

Articolul 189. Neexecutarea msurilor obligatorii de combatere a organismelor duntoare sau

Articolul 190. Scoaterea materialelor din punctele de frontier fr control de carantin i fr

Articolul 191. mpiedicarea specialitilor din Agenia Fitosanitar de a exercita supravegherea

Articolul 192. nclcarea modului stabilit de ncercare i raionare a soiurilor de vi-de-vie

Articolul 193. Producerea i/sau comercializarea materialului de nmulire i sditor viticol

Articolul 194. nclcarea modului stabilit de nfiinare a plantaiilor viticole

Articolul 195. nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor

Articolul 196. nclcarea regulilor i normelor sanitar-veterinare

1.1Definti notiunea si particularitatile normelor de drept ecologic.

1.2 Determinati metodele de reglementare juridica a dr. Ecologic

Luind in consideratie faptul, ca protectia si amiliorarea mediului, conservarea acestuia , precum

In dreptul ecologic se aplica si a doua metoda, denumita dispozitiva(civila).Aceasta metoda se

1.3 Dezvoltati principiul folosirea rationala si in complex a resurselor naturale

a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin implementarea de tehnologii de prelucrare a lor

b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse naturale netraditionale (cum ar fi

In legatura cu reforma ramurilor economiei nationale, necesitatea schimbarii atitudinii fata de

SUBIECTUL II: Dreptul de Beneficiere Funciara. Regimul juridic al terenurilor cu

2.1 Definiti continutul dreptului de beneficiere funciara.

2.1 Determinati volumul drepturilor si obligatiilor beneficiarilor funciari.

Articolul 28. Drepturile posesorilor i ale beneficiarilor funciari

Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor

1.1 Caracterizati temeiuril si conditiile raspunderii juridice pentru incalcarea legislatiei

1.2 Determinati sistemul organelor ce examineaza si solutioneaza cazurile privind

Articolul 406. Organele supravegherii sanitar-epidemiologice de stat

ORGANELE DE URMARIRE PENALA

Poate fi creata o comisie interna care va examina situatia

1.3 Formulati cazurile de raspundere penala pentru nerespectarea legislatie ecologice.

-infractiuni ce atenteaza la securitatea ecologica a populatiei(art.223 incalcarea cerintelor

SUBIECTUL II Dreptul de beneficiere funciara. Regimul juridic al terenurilor cu

2.1 Definiti notiunea dreptului de beneficiere funciara.

2.2 Determinati temeiurile juridice de aparitie si incetare a dreptului de beneficiere

1) renunrii benevole a deintorului la teren;

Articolul96. Rspunderea pentru nclcarea legislaiei

Documentele ce confirm drepturile deintorilor de teren snt: titlul de autentificare a dreptului

Cod Contraventional prevde:

Nerespectarea clauzelor contractuale privitor la masurile cu privire la decopertarea stratului fertil

Cauzarea de prejudicii detinatorilor terenurilor agricole, inclusiv si productiei

SUBIECTUL I Dreptul de proprietate asupra Resurselor Naturale

1.1 Definite fondul resurselor natural ca obiect al dreptului de proprietate.