UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Ingineria Materialelor i a Mediului

Disciplina : Ingineria Sistemelor Energetice II

Studiu privind incalzirea heliotermica

a piscinelor

Numele i prenumele: Man Horatiu Marius

Anul: IV Grupa: 3741

2017-2018
Cuprins
1. Introducere
1.1. Aspecte generale
1.2. Avantajele si dezavantajele utilizarii energiei solare
2. Necesarul energetic
2.1. Apa calda menajera
2.2.Incalzirea piscinelor
3.Descrierea rolului si functionarii sistemelor de incalzire a piscinelor
3.1. Rolul unui sistem de incalzire al piscine
3.2. Functionarea sistemului de incalzire al piscine
3.3. Importanata folosirii surselor de energie regenerabila
4.Solutii termice de incalzire utilizand surse de energie regenerabila
4.1. Instalatii de incalzire utilizand incalzirea solara
4.1.2. Incalzirea apei din piscine
4.2. Necesitatea suplimentarii instalatiei solare pentru incalzire
4.3. Instalatia de incalzire utilizand pompe de caldura
4.3.1.Principiul de functionare a pompei de caldura
4.3.2. Functionarea unei pompe de caldura
4.4. Pompe de caldura sol-apa
4.5. Pompe de caldura apa-apa
4.6. Pompe de caldura aer-apa
4.7. Pompe de caldura cu cazane cu combustibil
4.7.1. Combustibilul solid regenerabil
4.7.2. Functionarea unui cazan cu combustibil solid
5.Analiza tehnico-economica a postului de exploatare
5.1. Instalatie de incalzire cu captator solar
5.2. Instalatie de incalzire utilizand pompe de caldura
5.3 .Analiza comparativa a costurilor de exploatare a instalatiilor
6.Memoriu justificativ de calcul
6.1. Exemplu de calcul
6.1.1. Fluxul de caldura datorat evaporarii apei
6.1.2. Fluxul de caldura transmis prin convenctie
6.1.3. Fluxul de caldura transmis prin peretii piscine
 6.1.4. Fluxul de caldura pentru incalzirea apei proaspete
6.2. Sarcina termica totala a piscine
7. Concluzii
8. Bibliografie
Tema proiectului : Studiu privind incalzirea heliotermica a piscinelor

Aplicatie : Se considera o piscine in aer liber cu urmatoarele dimensiuni

Lungime : 20 m
Latime :10 m
Inaltime : 1.5 m

Se considera urmatoarele temperature si conditii climatic :

- Temperatura apei din piscine : 24 C
- Temperatura aerului : 18 C
- Umiditatea relative a aerului : 40 %
- Viteza medie a vantului :4 m/s
- Perioadele de exploatare a piscine : este descoperita , 8 h/zi
- Piscina acoperita , neexploatata : 16 h/zi
1.Introducere

1.1 Aspecte generale

Sursele regenerabile de energie se refera la forme de energie rezultate din procese naturale
regenerabile, la care ciclul de producere are loc in perioade de timp comparabile cu perioadele
lor de consum. Astfel, energia luminii solare, a vanturilor, a apelor curgatoare, a proceselor
biologice si a caldurii geotermale pot fi captate utilizand diferite procedee. Sursele de energie
neregenerabile includ energia nucleara precum si energia generata prin arderea combustibililor
fosili, asa cum ar fi titeiul, carbunele si gazele naturale. Aceste resurse sunt, n chip evident,
limitate la existenta zacamintelor respective si sunt considerate n general neregenerabile. Dintre
sursele regenerabile de energie se pot enumera: energia eoliana, energia solara, energia apei,
energia hidraulica, energia mareelor, energia geotermica, energie derivata din biomasa: biodiesel,
bioetanol, biogaz.

Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric,
apei calde, etc. Regiunea de Nord-Vest a Romaniei dispune de resurse de energie regenerabila
identificabile la nivel local, in functie de specificul fiecarei zone.

Energia vntului (eoliana)

O prima resursa energetica ce poate fi luata in discutie este cea eoliana, adica folosirea
vntului, care este deja reprezentata printr-o tehnica de rutina, constituita de morile de vnt si o
tehnica de vrf constituita de sistemele puse la dispozitie de noua tehnologie care ne permite sa
realizam minicentrale eoliene de 1-10 MW. Aceste sisteme pot fi construite in numar mare. De
paretea acestui tip de energie, omenirea, nu spera sa aiba in anul 2000 mai mult din totalul
energiei produse.
Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta, o surs de energie rennoibila
generata din puterea vntului.Vntul este rezultatul activitatii energetice a soarelui si se formeaza
datorita ncalzirii neuniforme a suprafetei Pamntului. Fiecare ora pamntul primeste 1014 kWh
de energie solara Circa 1-2% din energia solara se transforma n energie eoliana.
Energia cinetica n vnt poate fi folosita sa intoarca turbine, care sunt capabile de a
genera electricitate. Unele turbine sunt capabile de a produce 5 MW de energie, desi aceste
necesita o viteza de vnt de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe ora. Putine zone pe pamnt
au aceste viteze de vnt, desi vnturi mai puternice se pot gasi la altitudine mai mare si n zone
oceanice.
Energie eolian este folosita destul de extensiv n ziua de astazi, si turbine noi de vnt se
construiesc n toata lumea, energie eoliana fiind sursa de energie cu cea mai rapida crestere n
ultimii ani. Capacitatea totala mondiala a turbinelor de vnt este 47.317 MW. Majoritatea
turbinelor produc energie 25% din timp, acest numar crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai
puternice.
Se crede ca potentialul tehnic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa
energie dect este consumata acum. Acest nivel de utilizare a acestei surse ar necesita 12,7% din
suprafata Pamntului (excluznd oceanele) sa fie acoperita de parcuri de turbine, nsemnnd ca
terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe kilometru patrat.
Situatia pe tara - ne aflam destul de departe de U.E. n domeniul energiei curate. n Europa
exista
34 000 MW instalati n turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, n timp ce n Romnia
sunt n funciune 900 kW.

Energia geotermala

Potentialul caloric geotermic mondial este estimat la cca. 1013 tone echivalent carbun,
dar el contribuie cu numai 0,05% la consumul mondial de energie. Temperatura solului creste cu
3o C la fiecare suta de metri in adncime, astfel inct la o mie de metri adncime am avea 30o C.
Ne putem imagina centrale geotermice in care apa pompata de la adncimi de cca. 2000 m (in
zonele mai calde) sa ne livreze vaporii (la cca. 300o C) necesari unor centrale de puteri mai mari
de 1000 MW.
Energia geotermala e o categorie particulare a energiei termice pe care o contine scoarta
terestra. Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre, temperatura creste si teoretic
energia geotermala poate fi utilizata tot mai eficient.
Este interesant de remarcat ca 99% din interiorul Pamantului se gaseste la o temperatura de peste
1000C, iar restul de 1% se gaseste la o temperatura de peste 100C. Aceste elemente sugereaza
ca interiorul Pamntului reprezinta o sursa regenerabila de energie care merita toata atentia si care
trebuie exploatata intr-o masura cat mai mare.
Energia geotermala este utilizata la scara comerciala, incepand din jurul anilor 1920, cand
a inceput sa fie utilizata in special caldura apelor geotermale, sau cea provenita din gheizere
pentru incalzirea locuintelor sau a unor spatii comerciale. Din punct de vedere al potentialului
termic, energia geotermala poate avea potential termic ridicat sau scazut. Energia geotermala cu
potential termic ridicat este caracterizata prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este
disponibila si poate fi transformata direct in energie electrica sau termica.
Energia electrica se obtine in prezent din energie geotermala, in centrale avand puteri electrice de
2050MW, care sunt instalate in tari ca: Filipine, Kenia, Rica, Islanda, SUA, Rusia. Energia
geotermala de potential termic scazut este caracterizata prin nivelul relativ scazut al
temperaturilor la care este disponibila si poate fi utilizata numai pentru incalzire, fiind imposibila
conversia acesteia in energie electrica.
Energia geotermala de acest tip este disponibila chiar la suprafata scoartei terestre fiind mult mai
usor de exploatat decat energia geotermala cu potential termic ridicat, ceea ce reprezinta un
avantaj.
Exploatarea energiei geotermale cu potential termic scazut necesita echipamente speciale
concepute pentru ridicarea temperaturii pana la un nivel care sa permita incalzirea si/sau
prepararea apei calde, ceea ce reprezinta un dezavantaj fata de enrgia geotermala cu potential
termic ridicat.
Echipamentele mentionate poarta denumirea de pompe de caldura si au acelasi principiu de
functionare ca al masinilor frigorifice, functionand cu energie electrica.
In fiecare zi planeta noastra absoarbe energie solara pe care o inmagazineaza sub forma de
calorii in sol. Aceasta rezerva gratuita este reaprovizionata in permanenta, deci inepuizabila.

Energia solara

Soarele trimite catre pamnt un flux de energie care corespunde unei puteri de 170
miliarde MW. Daca s-ar captura numai 0,1% din aceasta energie pentru o populatie de cca. 6
miliarde de oameni (anul 2000), ar reveni fiecarui locuitor o ptere de 30 kW, cu o durata de 4-5
ore zilnic, s-ar putea produce cca. 50.000 kWh pentru fiecare locuitor (fata de cca. 3.000 kWh
produsi in prezent). Din pacate energia solara prezinta o serie de dezavantaje: concentratia de
energie solara este mica, iar captarea ei se face greu, cu cheltuieli mari si este distribuita
neregulat in timp si pe suprafata planetei.
O cantitate imensa de energie solara ajunge la suprafata pamantului in fiecare zi. Aceasta
energie poate fi captata, si folosita sub forma de caldura in aplicatii termo-solare, sau poate fi
transformata direct in electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF) . Pentru a intelege cum
CF si sistemele termo-solare capteaza energia solara, este important sa intelegem cum aceasta isi
urmeaza cursul de la soare spre Pamant si cum acest flux se schimba periodic. Cum produce
soarele energie Soarele este o sfera cu diametrul de aproximativ 1.4 milioane de km, formata din
gaze cu temperaturi foarte mari(temperatura interiora a soarelui este de aproximativ 15 milioane
de grade Kelvin). Aceasta temperatura imensa, combinata cu o presiune de 70 miliarde de ori
mai mare decat aceea a atmosferei Pamantului creeaza conditiile ideale pentru reactiile de
fuziune. Reactia de fuziune Reactiile de fuziune din soare au loc intre atomi de hidrogen, care se
combina si formeaza atomi de helium. In urma acestui proces se degaja energie sub forma unor
radiatii cu energie mare, mai cu seama raze gamma. In timp ce aceaste radiatii migreaza din
centrul spre exteriorul sferei solare, ele reactioneaza cu diferite elemente din interiorul soarelui si
se transforma in radiatii cu energie mica. Soarele a produs in acest fel energie timp de
aproximativ 5 miliarde de ani, si va continua sa faca la fel pentru inca 4-5 miliarde. Cum este
transportata energia pe Pamant Pamantul se roteste in jurul soarelui la o distanta de aproximativ
150 milioane de km. Radiatiile se extind la viteza de 300.000 de km pe sec, viteza luminii.
Timpul necesar pentru a ajunge pe Pamant este de aproximativ 8 min.
Energia solara este energia radianta produsa n Soare ca rezultat al reactiilor de fuziune nucleara.
Ea este transmisa pe Pamnt prin spatiu n cuante de energie numite fotoni, care interactioneaza
cu atmosfera si suprafata Pamntului. Intensitatea radiatiei solare la marginea exterioara a
atmosferei, cnd Pamntul se afla la distanta medie de Soare, este numita constanta solara, a
carei valoare este de 1,37*106 ergs/sec/cm2 sau aproximativ 2 cal/min/cm2. Cu toate acestea,
intensitatea nu este constanta; ea variaza cu aproximativ 0,2 procente n 30 de ani. Intensitatea
energiei solare la suprafata Pamntului este mai mica dect constanta solara, datorita absorbtiei si
difractiei energiei solare, cnd fotonii interactioneaza cu atmosfera.
Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pamnt depinde ntr-un mod complicat, dar
previzibil, de ziua anului, de ora, de latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea de energie
solara care poate fi absorbita depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru ncalzirea apei si a locuintelor. Acestea
nlocuiesc acoperisurile locuintelor. n emisfera nordica, ele sunt orientate spre sud, n timp ce n
emisfera sudica sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde
de latitudinea la care se gaseste instalatia respectiva. n general, pentru dispozitivele folosite tot
anul, panourile sunt nclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se aduna sau se scad 15 si
sunt orientate spre sud respectiv nord.
n plus, panourile solare folosite la ncalzirea apei sau a locuintelor prezinta pompe, senzori de
temperatura, controllere automate care activeaza pompele si dispozitivul de stocare a energiei.
Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide n sistemul de ncalzire solara si un acumulator
sau un rezervor cu apa, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de stocare a caldurii. n
anexa 1 este prezentata schema simplificata a unei locuinte care foloseste pentru ncalzire sau
racire astfel de panouri solare.

n continuare vom prezenta cteva dintre aceste dispozitive de captare a energiei solare:

A. Panourile solare
Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescuta datorita
transferului de caldura. Energia transferata fluidului purtator este numita eficienta colectoare
instantanee. Panourile solare au n general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimaliza pierderile de caldura si pentru a putea obtine o eficienta ct mai mare. n general,
sunt capabile sa ncalzeasca lichidul colector pna la 82C cu un randament cuprins ntre 40 si
80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru ncalzirea apei si a locuintelor. Acestea
nlocuiesc acoperisurile locuintelor. n emisfera nordica, ele sunt orientate spre sud, n timp ce n
emisfera sudica sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde
de latitudinea la care se gaseste instalatia respectiva. n general, pentru dispozitivele folosite tot
anul, panourile sunt nclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se aduna sau se scad 15 si
sunt orientate spre sud respectiv nord.
n plus, panourile solare folosite la ncalzirea apei sau a locuintelor prezinta pompe, senzori de
temperatura, controllere automate care activeaza pompele si dispozitivul de stocare a energiei.
Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide n sistemul de ncalzire solara si un acumulator
sau un rezervor cu apa, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de stocare a caldurii. n
anexa 1 este prezentata schema simplificata a unei locuinte care foloseste pentru ncalzire sau
racire astfel de panouri solare.
B. Captatoare de energie
Pentru aplicatii cum sunt aerul conditionat, centrale de energie si numeroase cereri de caldura,
panourile solare nu pot furniza fluide colectoare la temperaturi suficient de mari pentru a fi
eficiente. Ele pot fi folosite ca dispozitive de ncalzire n prima faza, dupa care temperatura
fluidului este apoi crescuta prin mijloace conventionale de ncalzire. Alternativ, pot fi folosite
colectoare mai complexe si mai scumpe. Acestea sunt dispozitivele care reflecta si focalizeaza
razele solare incidente ntr-o zona mica de captare. Ca rezultat al acestei concentrari, intensitatea
energiei solare este marita si temperatura care poate fi atinsa poate ajunge la cteva sute sau chiar
cteva mi de grade Celsius. Aceasta captatoare trebuie sa se miste dupa cum se misca soarele,
pentru a functiona eficient si dispozitivele utilizate se numesc heliostate.
 Fig 1.1 Repartitia zonelor de resurse eneregetice ale Romaniei

I. Delta Dunarii (energie solara)

II. Dobrogea (energie solara, energie eoliana)
III. Moldova (campie si platou: micro-hidro, energie eoliana, biomasa)
IV. Carpatii (VI1 - Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpatii de Vest, potential
ridicat in biomasa, microhidro)
V. Platoul Transilvaniei (potential ridicat pentru micro-hidro)
VI. Campia de Vest (potential ridicat pentru energie geotermica)
VII: Subcarpatii (VII1 - Subcarpatii getici; VII2 - Subcarpatii de curbura; VII3 - Subcarpatii
Moldovei: potential
ridicat pentru biomasa, micro-hidro)
VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermica, energie solara).
Fig.1.2 Harta solara a Romaniei
1.2 Avantajele si dezavantajele utilizarii energiei solare

Culeasa in mod adecvat, energia solara poate acoperi aproape 50% din nevoile de energie.
Totusi, ca orice alt proces, utilizarea energiei solare are si ea avantajele si dezavantajele ei.

Avantajele energiei solare

Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul sens al cuvantului. Nu va disparea decat
daca soarele va inceta sa arda, caz in care nu va mai exista deloc viata pe planeta noastra.
Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul functionarii, spre deosebire de reactoarele
nucleare si instalatiile termice. In timp ce primele cauzeaza probleme legate de evacuarea
deseurilor nucleare, cele din urma produc fum daunator si cenusa.
Productia de energie solara de catre panourile solare sau prin alte mijloace ce utilizeaza energia
solara este lipsita de zgomot, spre deosebire de alte metode.
Montarea panourilor solare este facila si eficienta din punct de vedere al costurilor. Mai mult,
acestea devin utile in situatiile in care retelele locale nu functioneaza, cum ar fi in spatiu, spre
exemplu.
Spre deosebire de rezervele de ulei si carbune, energia solara este disponibila in toate zonele
planetei, nefiind concentrata intr-o singura parte. Prin urmare, recoltarea energiei solare poate
fi realizata aproape in orice loc.
Unitatile generatoare de energie solare sunt compacte si flexibile ca proiectare, ceea ce inseamna
ca pot fi instalate aproape in orice tip de spatiu, fara a va face griji ca trebuie sa construiti locatii
speciale.
Initial, panourile solare costa mult, dar generarea gratuita de energie, de-a lungul anilor, duce la
un cost global extrem de eficient. In plus, panourile solare presupun mai putina mentenanta si
monitorizare.

Dezavantajele energiei solare

Costurile initiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face ca instalarea unui panou
pentru captarea energiei solare sa coste destul de mult.
Celulele solare functioneaza doar in timpul zilei, iar eficienta lor este redusa pe parcursul zilelor
mohorate si innorate. Din acest motiv, sistemul trebuie sa fie dezvoltat si eficient, beneficiind si
de un sistem de stocare a energiei.
Poluarea poate cauza efecte adverse asupra eficientei panourilor solare. Eficienta poate fi
redusa, celulele solare fiind nepotrivite pentru anumite zone.
Desi aproape orice locatie primeste lumina soarelui, nu orice locatie este fezabila pentru
panourile solare.
Crearea unor instalatii mari pentru energia solara este costisitoare si dificila din punct de vedere
al gasirii locatiei.
Energia solara nu este o energie concentrata precum combustibilii fosili. Prin urmare, utilizarea
ei in cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este dificila, daca luam in considerare
rezultatul energetic.
Decizia alegerii unui astfel de sistem depinde de necesitatile si posibilitatile fiecarei persoane in
parte, de locatia in care va aflati si mai ales de banii de care dispuneti. Este o investitie
folositoare, dar si costisitoare si in niciun caz nu este una care face minuni.

2. Necesarul energetic
2.1. Apa calda menajera

Producia de ap cald menajer se numr printre cele mai eficiente aplicaii ale utilizrii
energiei solare, n special pentru sistemele colective din cldirile rezideniale i
teriare,acolo unde cererea de ap cald menajer este semnificativ i constant; n
special pentru locuinele colective i instituiile de sntate.
Cerinele actuale pentru locuinele colective (cldiri de locuit, hoteluri, spitale,...) arat o
cerere crescnd pentru ap cald, nu numai pentru nevoile sanitare, dar i pentru sarcinile
domestice. Utilitatea unui sistem de alimentare cu ap cald menajer este caracterizat de
disponibilitatea apei calde, intr-o cantitate suficient, la o temperatur dat, atunci cand
este necesar i la un pre ct mai mic posibil.
Necesarul zilnic de ap calda menajer pentru locuinele colective Alimentarea cu ap
cald menajer i nclzirea reprezint cheltuielile cele mai ridicate cu exploatarea
locuinelor.
Costul unei Gcal n Romnia se situeaz ntre 30 i 71.3 .
Cteva cifre
n sectorul rezidential, sarcina energetic a unei cldiri, poate fi calculat plecnd de la
ecuaia urmtoare:

Becs = S 1,16 . Vecs . D T . lp

Unde:
Becs = suma consumurilor de energie n fiecare locuin (Wh)
Vecs = 35 litri de ap cald menajer pe zi pe locatar.
T = 45 K
lp = numrul de locatari din locuine

Necesarul zilnic de ap calda menajer pentru hoteluri

n funcie de categoria hotelului, consumul zilnic de apa cald menajer variaz ntre 70 i
160 litri pe camer i ntre 8 i 15 litri n buctrie pe porie.Clientela este din ce n ce mai
ataat de protecia mediului, iar un sistem care utilizeaz energia solar contribuie la buna
imagine a hotelului. Cu toate acestea, valoarea unui sistem care utilizeaz energia solar
depinde n mare msur de gradul de ocupare al hotelului.
Instituii de sntate i sanatorii pentru vrstnici Aceste instituii au necesaruri importante de
ap cald menejer, acestea fiind relativ
constante de-a lungul anului. Consumul zilnic este de aproximativ 60 de litri pe pat, la care
trebuie adugat necesarul pentru buctrie (de 8 la 15 litri pe porie) i pentru spltorie (6
litri pe kg de rufrie).