= Z=z|© WD consisv. wuneysan maranues e mossTeRut EDUCATE NATIONALE
ne 5895) 3) / 06.10. 201¥
Aprobat
Director CJRAE MM,
Saptam4na Sanatatii Mintale
Proiect educational
E timpul sa vorbim!
PERIOADA DE DERULARE: 9-13 octombrie 2017
ROMANIA, MARAMURES, BAIA MARE, te 8 Martie, ar. 7, 430406
‘Tels 0040 262211226, Fax: 0040,262.211.237, bepliwwm cjraemm.ro,cjmemmiyahoo.com
}
‘J =|1® WD consi sreeensanaauney @- J STERUL EDUCATIEL NATIONALE
‘APLICANT CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE $I
Numele institutiei/unitatii de invatamant aplicante: | ASISTENTA EDUCATIONALA MARAMURES
‘Adresa complet ROMANIA, Maramures - Baia Mare, sir. 8 Martie,
nr. 7, CP 430406
Nr. de telefon/fax Tel.: 0040.262.2111.228, Fax: 0040.262.211.227
Site si adresi posti electronica hups/www.cjraemm.ro, cjraemm/@ yahoo.com
Coordonator (mime si prenume, functie, date de | Delia-Mariana ARDELEAN
contact) Director CIRAE Maramures
COORDONATOR ACTIVITATE:
* conf. univ.dr. Delia-Mariana ARDELEAN, director CIRAE MM.
ECHIPA ACTIVITATIL:
* prof. Elena-Oana NECHITA, consilier scolar [eu atributii de coordonator CJAP]
* prof. Andra Delia MOLDOVAN, consilier scolar CJAP
* prof. Luminita GEORGESCU, consilier scolar CIAP
‘* prof. Cristina AMBRUS, consilier scolar CJAP
* prof. Florin BARBUR, consilier scolar CJAP
© prof. Melinda KEMENYFI, consilier scolar CJAP.
A. _ INFORMATII DESPRE ACTIVITATE
A.1. Titlul activitatii: E timpul si vorbim
A.2, Precizati tipul activitatii principale din cadrul campaniei: educarea si sensibilizarea elevilor cu
privire la importanta sanatijii mintale in vederea functionirii optime pe palierele vietii personale
(cognitiv, emotional, social)
A3. Domeni
Ad. Participan{i la activitate: clevi, consilieri scolati, cadre didactice
B, REZUMATUL ACTIVITATIL
2017 Activitate de informare Consitieri seolari CJAP
‘Activitatea 2
Sanitatea mintali: intre mit si realitate Consileri seolari
Activitatea 3 Consileri scolari
2, | 913 Bctombrie | Simitatea mintala: acceptare si suport
Bate ‘Activitatea 4
Povesti de viati Consileri seolari
Activitatea 5
Vizionare filme Consilieri seolari
3, | octombrie | Activitatea 6
L2 | 2017 Consilieri scolari CJAP |
ROMANIA, MARAMURES, BAIA MARE, tr. 8 Marti 977 430006
“Teh: 0040.262211.26, Fax 0040262.
7 htpinwcjracmim.r,cjrsemmayahoa.con
{2 } =|1® WD consiivr suvetean maramures Q err ror.
b. Parteneri: unititile de inv:
inant implicate in proiect
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
CL. Argument
SGindtatea mintalé reprezints fundamentul unei vieti implinite, spre care tindem cu totii,
indiferent de varsta pe care o avem. Lipsa ei poate genera probleme mari in viata individului, a familiei
acestuia $i a societifii, Sanatatea mintala nu este un dat simplu, a edrei prezenfa nu se face simfita doar
lipsa bolii, ci este mai degraba un tot unitar care imbind mai multe aspecte: s& ne simjim oameni
integri, s& avem relatii armonioase cu cei din jur, si reusim si facem fata cerinjelor viefii cotidiene si s&
practicdim o gindire sin&toasa.
Practica vietii cotidiene ne invaga ci nu existi o granifi clara intre sAndtate si boak’, acestea
eprezentand doi poli ai unui continuum, pe care ne migedn/situim in diferite momente $i etape ale
vietii. Sanatatea sau boala nu sunt stari fixe, ci procese la care putem contribui in mod activ prin
acfiunile noastre
Din cauza fenomenului accentuat de stigmatizare intalnit in scoala si societate, care are
intotdeauna efecte negative, considerim necesara implementarea proiectului ,E timpul sa vorbim”, cu
scopul sensibilizarii, educarii si sprijinirii elevilor in formarea $i practicarea unor atitudini de acceptare
si suport, precum si identificarii unor modalitati eficiente de a face fafa situafiilor dificile aparute la un
‘moment dat.
.2. Scopul proiectului
Educarea si constientizarea elevilor in privinta importantei sindtajii mintale si dezvoltarea unei
atitudini pozitive fata de problemele psihice.
C.3. Obiectivele specifice ale activita
“larificarea termenilor de sAnatate si boal mintala:
~ Demontarea miturilor referitoare la sndtatea/boala mintalai.
~ Reducerea stigmatizarii asociate problemelor de sindtate/boal mintala;
~ Cresterea gradului de informare cu privire la serviciile de sénatate mintala;
~ Constientizarea efectelor negative ale stigmatizarii persoanelor cu probleme/tulburari psihice:
~ Dezvoltarea la elevi a unor modalitati eficiente de a face fafa situatiilor dificile.
CA, Descrierea grupului tinta edruia i se adreseazi proiectul:
de invajimant preuniversitar, nivel gimnazial gi liceal
C.5. Durata proiectului:
+ 9-13 octombrie 2017, Siptimana Sanatatii Mintale
rea activitatilor:
sr. 7, 430806
inf ciraemm.ro ¢jraemmyayshoo.som
{3
Tel: 0040262. ye z -MINISTERUL EDUCATIE! NATIONALE
4 IS Doorn voerernnancnnes QD
a) Tithul act Activitate de informare
b) Data/perioada de desfiisurare: 02-06 octombrie 2017
©) Locul desfasuririi: Centrul Judetean de Resurse si Asistenté Educational Maramures
4) Participanti: coordonatorii proiectului, membrii echipei de proiect
€) Deserierea pe scurt a activitat
-intocmirea proiectului;
‘transmiterea materialelor suport de catre CJAP, pe grupul yahoo al consilierilor scolari, pe
site-ul CIRAE;
f) Parteneri: unitiji de invajamant din judejul Maramures
8) Responsabili: echipa de proiect
h) Modalititi de monitorizare si evaluare: verificarea si aprobarea proiectului,
site-ul CIRAE si pe grupul yahoo.
informare pe
a) Titlul activitatii: Sandtatea mintala: intre mit si realitate
b) Data/perioada de desfigurare: 9-13 octombrie 2017
©) Locul desfigurarii: unitati de invajamant preuniversitar din judet
4) Participangi: elevi, consilieri scolari
¢) Descrierea pe scurt a activitat
~ Brainstorming - Consilierul le va cere elevilor si spun primul Iucru care le vine in minte
cand aud termenii de snatate mintala, respectiv boali mintald, Se va discuta fiecare idee in
Parte, in vederea clarificarii semnificatiei termenilor
~ Consilierul va folosi fisa .Mit sau Adevar" legat de sinatatea-boala mintald (Anexa 1),
cerdndu-le elevilor si identifice care dintre enunfurile menjionate este un mit si care este un
adevir (se pot nota pe tabli in doud coloane/se poate prezenta fisa cu. ajutorul
videoproiectorului).
~ Consilierul va evidentia faptul c& miturile sau prejudecdtile care pot si apard legat de o
problema psihiea pot duce la aparitia fenomenului de stigmatizare. in acest sens se va putea
folosi ca material suport filmuletele din (Anexa 2).
~ Joc de rol cu ajutorul unor etichete — post-it-uri ce se vor lipi pe spatele clevilor. Cagiva dintre
clevi (3-4) vor primi etichete cu trisaturi negative (ex. nebun, depresiv, erizat, etc.) iar ceilalji
Yor avea notate trasituri pozitive (ex. fericit. implinit, norocos, vesel, cool, ete.). Elevii vor
avea sarcina de a comunica si stabili relatii cu colegii, in functie de etichetele pe care le au,
Dupa finalizarea jocului, se va purta o discutie pornind de la urmatoarele intrebari
~ Pentru elevii marginalizati: .Cum v-ati simfit in timpul jocului? Ai interactionat cu
ceilalti? Dac& da, cum v-aji simtit? Daca nu, cum a fost?”, ete.
~ Pentru elevii cu etichete pozitive: Cu cine ati preferat si interactionati? Cum v-af
raportat la elevii cu etichete negative?", ete
Consilierul scolar va conduce discutia in directia dezvoltarii empatiei si suportului social faya de
Persoanele etichetate negativ, ca avand probleme de sénatate mintala. Mai mult, acesta va
evidentia efectele negative ale stigmatizari (izolare, autoizolare, stima de sine scazuta, lipsa de
suportsprijin in momente dificile, relaii sociale precare, comunicare deficitard, etc.).
) Responsabili: consilieri scolari
ROMANIA, MARAMURES, BAIA MARE, se. 8 Marte, 7, 430406
“els 0040.262.211.26, Fax: 040.262.211.227 pie woneremm ro, tem
{+} =|1®© consis svneteanmanamunes ( : ee
) Modalitati de monitorizare sievaluare: fis de monitorizare a activitat
i |
a) Titlul activitatii: Sinaitate mintald: aeceptare si suport
b) Data/perioada de desfasurare: 9-13 octombrie 2017
©) Locul desfisurdri: unitiji de invatamant preuniversitar din judet
4) Participanti: elevi, consilierii scolari
©) Deserierea pe scurt a activitatii:
> Dezbatere - La inceputul activita
finalul dezbaterii, consilierul ‘scolar va concluziona fapul ca, ambele tipuri de sinatate au 0
pe arc t maiors, cd sunt interdependent, se influenteaza reciproc si ca in funeie de problema
Pe care o au, existd specialisti la care pot apela,
~ _ Vizionare de filmulet youtube: (Amexa 3) sau (Anexa 4)
© Pomind de ta flmulefe, consilierl va discuta conceptul de sanitate si boald psihicd,subliniind
faptul ed acestea se dezvolti gradual, pe un continuum, putind varia de la o incense sedizuti a
stirilor (bucurie, suparare, trstefe etc.) pina la o intensitate accentuata (ex. eufore manie,
depresie, anxietate, ete),
© h funejie de intensitatea tririlor, strilor, simptomelor resimtite, avem la indemand diferite
mecanisme,altemative de aetiune pentru a ajunge la o stare de bine (Amexa 5). iar atancl civd
Se revels. putem solicita. sprijinul unor specialist: psiholog, psihoterapeut, psihiatru, Se
Trromand si clarificarea ideii c4 toti putem trece prin stiri negative (vulnerabilitaten noastak ra
{ata boli psihice) si ea pe parcursul viet ne putem situa in diferite zone ale eontinacnaina
sinditate-boalé,
- In continuare, consilierul va alege trei voluntari din clas (care au fost in prealabil instruiti la
inceputul activitatii). Fiecare dintre acestia va primi descrierea unui specialist din domeniul
Sandtatii mintale: psiholog, psihoterapeut, psihiatru (Anexa 6). Colectivul clasei va avea earciny
Hi descopere ce meserie are fiecare, adresdndu-l intrebari. Ca exemplu: «Ce seosld al erminna>
Unde lucrezi? Ce fel de persoane intilnesti in munca ta? etc.” Consilierul va clarifies atributiile
Fiecdrui specialist din domeniul sanatatii mintale si situafiile in care este potrivit s4 apelim la
fiecare dintre
1) Responsabili: consilieri scotari
8) Modalitati de monitorizare si evaluare: fisa de monitorizare a activitati
tatii: Povesti de viata
b) Data/perioada de desfasurare: 9-13 octombrie 2017
©) Locul desfasurarii: unitati de invatimant preuniversitar din judet
@) Participanti: levi, consilierii scolari
ROMANIA, MARAMURES, BALA MARE; str. 8 Martie ar, 7.430406
‘Tels 0040.262.211.226, Fax: 040.262.211.227, itp:/www.cjrnemin ro, craemmyahoo.com
{> } gr { i . ssossn wan
=z|© WD consiuiv. suveyean maraunes MiseRvL EOUcATI NaTiONALE
©) Deserierea pe seurt a activititii:
~ Lainceputul activitiii, elevii vor fi solicitai st dea exemple de personalitati din diferite domenii
(actori, seriitori, muzicieni, artist), care la un moment dat au intimpinat probleme de stinitate
mintala. Consilierul va sublinia faptul ci, problemele psihice sunt independente de: varst8, sex,
rasa, religie, situafie materiald, oricare dintre noi puténdu-se confrunta la un moment dat cu
situatii de vind critice,
~ Consilierul scolar va prezenta elevilor o lista cu personalitai din
care s-au confruntat cu o dificultate/tulburare psihica. (Anexa 7)
- Se vor prezenta si analiza trei studi de caz (Robin Williams, John Nash si Amy Winehouse)
(Anexa 8)
~ _Vizionare testimoniale ale unor vedete care au intimpinat probleme psihice si au reusit st le
depaseasca cu succes (Anexa 9),
ite domenii de activitate
isa de monitorizare a activitatii
b) Data/perioada de desfisurare: 9-13 octombrie 2017
©) Locul desfasurarii: unitaji de invatimént preuniversitar din jude
4) Deserierea pe scurt a activitatii:
Dezbatere pe baza unui film, care prezinta problemele psihice. Exemple de filme:
~ Beautiful mind 2001 (varsta 14 +)
~ Good will hunting 1997 (varsta 16+)
~The King Speech 2010 (varsta 14 +)
+ The book thief 2013 (varsta 14 +)
- Pay it forward 2000 (varsta 14 +)
~ Rain man 1998 (varsta 16+)
- Aweakings 1990 (varsta 10 +)
~ As Good as It Gets (1997) (varsta 14+)
- Inside out 2015 — toate varstele
~ One flew over the cuckoos nest 1975 (varsta 16 +)
“Consilierii pot opta si pentru alte filme, care nu se regaisese in aceastd anexa si pe care le considera
mintale.
evaluarea activitatii
h) Data/perioada de desfasurare: 13 octombrie 2017
NIA, MARAMURES, BAIA MARE, tr. Martie ar 7,430406
M0.262.211.226, Fax: 040.263.211.227, hep wmciraemnro, crsemhn yahoo.com
ce) an" ul E. Lins It EL 1 ALE
Pe ® WD) consiuin suoeyeanmananunes @ ACARI ROCA IR Reon
8) Locul desfasurarii: unitayi de invayimant preuniversitar din judet
4) Descrierea pe scurt a activitatii:
~ Completarea fiselor de monitorizare de cétre consilieri
Gapmm@yahoo.ro
‘entralizarea figelor de monitorizare a activ
ky Responsabili: consilieri scolari, echipa de proiect
1) Modalitati de monitorizare si evaluare: figa de monitorizare
activitaii,
seolari si trimiterea acestora pe adresa
raportul final al
a activi
€.7. Modalititi de monitorizare si de evaluare ale activitatii:
* completarea fisei de monitorizare a activitajii (Anexa 10)
* intocmirea raportului final asupra derula
ROMANIA, MARAMURES, BALA MARE, st. 8 Martie nr 7, 430406
‘els 004.262.211.226, Fax: 6640.262.21.227 mp/tmmo.craemm.ro,craemma\yahoncom
{7} 2z|® D consiiut sv0e pean waramunes @ MINISTERUL EDUCATIEU NATIONALE
Anexa 1
Mit sau Adevar
MIT: Bolile mintale nu pot fi tratate,
ADEVAR: Bolile mintale pot fi la fel de uyor de diagnosticat ca si diabetul, astmul sau cancerul gi
exist o mare varietate de medicamente si psihoterapii care sunteficiente pentru fiecare dintre ele.
MIT: Nu este posibil ca boala mintald si-mi afecteze familia, deoarece noi suntem oameni buni
ADEVAR: Oricine poate si dezvolte o boala psihica; una din patru familii este afectatdde o problema de
sinitate mintald. In plus, bolile mintale nu sunt cauzate de forte maletice, ci de dezechilibre chimice sau
leziuni ale ereierului
MIT: Oamenii cu boli mintale sunt retardayi.
ADEVAR: Boala mintald si retardul sunt lucruri diferite. Retardul reprezinta 0 capacitate redusi de
inyajare, dar oricine poate sé fie afectat de o boala psihica, indiferent de nivelul de inteligenta.
MIT: Oamenii cu boli psihice ar trebui tinuti in spital.
ADEVAR: Cercetarile stiin{ifice au demonstrat cd tratarea in comunitate are rezultate .
incontestabil mai bune in ceea ce priveste evolutia clinica a pacientilor si ameliorarea viet lor. in plus,
aceasta s-a dovedit a fi mult mai putin costisitoare pentru societate.
MIT: Oamenii cu boli mintale sunt violenti.
ADEVAR: Cercetatile arataicdoamenii care suferade boli mintale nu sunt mai periculosi
decat persoanele snditoase din aceeasi populatie. Mai putin de 3% dintre persoanele care au boli mintale
au un potential de violent’, atunci cand nu se trateaza, cand primese un tratament inadecvat sau cdnd
intervine consumul de alcool sau droguri.
MIT: Oamenii cu boli mintale nu pot munci
ADEVAR: De fapt, ei pot munci chiar dacdiau simptome. Munca itdipe oameni sa-si
revind, si-si recdstige stima de sine, si-si creeze relatii sociale, sdcdstige bani pentru a fi
independenti si astfel sase integreze in societate.
MIT: Bolile psihice nu se vindeca niciodata.
ADEVAR: In realitate existdio mare varietate de medicamente i psihoterapii cu ajutorul
carora bolile mintale pot sifie tratate si in multe cazuri, vindecate complet. in decursul vietii, un mare
procent din populatie poate suferi de o formémai usoarisau mai gravaa unei tulburari mintale, care nu se
‘mai repeta. Un mic procent din oameni suferafreevent de asemenea episoade de boala. Foarte putini sunt
afectati pe intreaga perioadia vietii. Chiar si oamenii care au fost afectati de tulburdri mintale timp de
cativa ani igi pot reveni, cu conditia recunoasterii simptomelor si a consultirii unui specialist care
sérecomande cel mai bun tratament. Recidivarea acestora nu este mai raspanditédecat in cazul bolilor
fizice.
MIT: Bolile mentale sunt contagioase.
ADEVAR: Boala mintald nu e contagioasa.
MIT: Boala mintala poate fin vindecata prin puterea vointei
ADEVAR: Oamenii cu boli psihice au nevoie de suportul oamenilor din jur si ajutor de specialitate
MIT: Oamenii fra adapost sunt bolnavi mintali
ADEVAR: Problemele psihice nu fin de situatia materiala,
MIT: fntotdeauna ar trebui si ne simfim bucurosi si fericiti.
ADEVAR: Dispozitia unei persoane poate fluctua in mod natural. Sandtatea psihicd nu inseamnd si nu
Prezentim emofii negative, ci si gestionam bine aceste stiri
ROMANIA, MARAMURES, BALA MARE, sr, 8 Marti, nr. 7, 430406
“Teh: 0040,262.211.226, Fa: 040.262.211.237 ep iwwcjrsemmaro,cevemm yahoo.com
{*) = MINISTERUL EDUCATIEL NATIONALE
==|© WD consitivs suoe pean manamunes @
Anexa 2 - Filmulet pe stigmatizare
hetps://www. youtube. h?v=Wv49RFo 1 el
Anexa 3 - Filmulet clarificare concepte: siniitate/boali mintala
‘hutps://www.youtube.com/wateh?v=ZmnbiqxNMNw
Anexa 4 - Filmulet clarificare concepte: siniitate/boald mint:
hups://www.youtube.com/watch?v=ohpFsit’kDY
Anexa 5 — Filmulef: meeanisme de actiune
https://www. youtube.com/watchv=SRko7NQjL
Anexa 6 ~ Diferentiere concepte Psiholog - Psihiatru - Psihoterapeut
Ce este un psihiatru?
Psihiatrul este specialistul care a studiat facultatea de medicind, urmand o specializare in
psihiatrie (Stiinta care se ocupa cu studiul bolilor psihice si tratamentul acestora). Medicul psihiatru
Poate evalua starca de sandtate a pacientului, atét din punct de vedere fizic, prin analize de laborator, cit
din punet de vedere psihic, printr-un interviu clinic (totalitatea datelor pe care medicul le adund
interogind bolnavul asupra aparitiei si evolutiei bolii de care suferd, asupra antecedentelor). Medicul
Psihiatru pune un diagnostic clinic si prescrie tratament medicamentos. El poate recomanda intemnarea in
spital, in ambulatoriu, la o clinica de specialitate sau poate da concediu medical pentru recuperare la
domiciliu.
Ce este un psiholog?
Psihologul este persoana care a urmat facultatea de psihologie. Dup’ terminarea studiilor,
hologul poate opta pentru o specializare in psihologia muncii, psihologie educationalé sau psihologie
clinica. Ramura care are legatura cu partea de sinitate mintald este psihologia clinica si presupune
atestarea psihologului conform normelor Colegiului Psihologilor din Romania. Psihologul clinician are
ca si atributi evaluarea clinied, psihodiagnosticul (diagnostic prezumtiv adicd provizoriu), interventia
psihologica.
Ce este un psihoterapeut?
Psihoterapeutul este absolvent de psihologie, urménd o pregatire intr-o forma de terapie (ex.
cognitiv-comportamentald, terapie rafional-emotiva, terapie pozitiva). Acesta trateaza tulburdrile
Psihice sau organice prin metode psihologice. Psihoterapeutul poate sprijini persoana in procesul de
aulocunoastere, dezvoltare personal si preventie. Psihoterapeutul nu pune un diagnostic si nu
recomanda tratament medicamentos.
ROMANIA, MARAMURES, BAIA MARE, sr Martie, ur. 7,430406
Teh: 0040,262.211.226, Fax: 040.262.211.227, hip: wwm.ciracmmro, crmemmalyuhoo.com
: {>} sar I® (D) consuu suocreananamunes e sunasrenu Evcari Naonaae
Anexa 7 —Personalititi cu probleme psihice din diferite domenii de activitate
LISTA PERSONALITATI CU PROBLEME/TULBURARI MINTALE
—actort SCRUTORIJURNALISTT
Hans Christian Andersen
Jim Carrey Charles Dickens
Francis Ford Coppola Agatha Christie
Winona Ryder Larry King
| Richard Dreyfuss Edgar Allan Poe
Megan Fox Mark Twain
Carrie Fisher Ley Tolstoi
Enest Hemingway
Virginia Wolf
William Blake
‘Mark Twain
Emily Dickinson
William Faulkner
Victor Hugo
COMPOZITORI/MUZICIENI
CANTARETI
Ludwig van Beethoven
Kurt Cobain
Sheryl Crow
Janet Jackson
| WORLD LEADERS
Abraham Lincoln
Winston Churchill
Boris Yeltsin
ROMANIA, MARAMURES, BALA MARE, st. $ Martie ar. 7.430406
‘el 0040-262.211.226, Fax: 040.262.211.227, httpliewcjenemmern,ciracmm yahoo.com
— =|© WD consiiut suoetean wanamunes © MINISTERUL EDUcATIE| NATIONALE
Anexa 8 — Studii de caz
Studiu de caz - Amy Winehouse
Amy Winehouse s-a ndscut la 14 septembrie 1983 in cartierul Enfield din Londra.
Paring sai, un gofer de taxi (Mitchell Winehouse) si o farmacista (Janis Winehouse) au
divorjat pe vremea cand ea avea nous ani, iar de atunci Amy si Alex, fratele sau mai mare, au locuit
impreund cu mama lor in Southgate. La varsta de zece ani, Amy a cantat pentru 0 scurtd perioadd intr-o
formajie de rap numiti Sweet-n-Sour. De la 12 ani, Amy frecventeazi Scoala de Actorie "Sylvia
Young", dar este exmatriculati dupa numai un an, din pricina unui piercing ficut in nas si pentru lipsa
de disciplina. La 14 ani a consumat pentru prima data droguri si a inceput si isi cdstige existenta,
lucrand initial ca jurnalista, iar apoi a cantat intr-o trupa jazz.
A realizat prima ei inregistrare, pe 0 caseta demo, la 16 ani. Prietenul ei, cdntiretul soul Tyler
James, a trimis inregistrarea unui reprezentant al companiei A&R, care a avut o reactie favorabila, tandra
cantirea{a pregatindu-si astfel debutul profesional. S-a ficut remarcatd pentru vocea sa puternica,
contralto, care ii permitea sd ating note muzicale foarte joase,
A debutat in 2003 cu albumul intitulat "Frank", pentru care primeste 0 nominalizare la Mercury
Prize. in 2007, Winehouse cAstiga un premiu BRIT la categoria "cea mai bund cdntireata britanics" si o
nominalizare pentru "cel mai bun album britanic" - "Back to Black"
Acest album a céstigat locul intdi in topul albumelor din Marea Britanie si a debutat pe locul sapte in
topul U.S. Billboard 200, devenind cel mai mare debut pentru un album realizat de catre o céntareata
britanica,
Winehouse a castigat $i premiul "Ivor Novello", de trei ori - in 2004, pentru single-ul "Stronger than
Me", in 2007, pentru single-ul "Rehab", primul extras de pe albumul "Back to Black", si in 2008 pentru
piesa "Love Is a Losing Game". Winchouse a fost recompensaté cu cinci premii Grammy in 2008,
Pentru “inregistrarea anului, "cdntecul anului” si "cea mai bund interpreta’
bun album pop" - "Back to Black" - sila categoria "debutantul anului”.
Pe lingii premiile, criticile favorabile si succesul comercial de care s-a bucurat, Winehouse a atras
atenjia presei prin problemele pe care le-a avut legate de consumul de substanfe interzise. Fa a
Fecunoscut in mai multe interviuri e# avea tendinge de automutilare, probleme alimentare si suferea de
depresie.
in 2005, a trecut printr-o perioada in care a baut foarte mult, a consumat droguri, avand schimbari
bruste de dispozitie si slabind foarte mult. In octombrie 2006, Winehouse a recunoscut ca a fost afectati
de anorexie gi alte probleme cu manearea generate de sistemul nervos.
In 2007, cantareata s-a maritat cu Blake Fielder-Civil, intr-o ceremonie neanunjatd, tinuti in Miami,
Florida,
In 2008, artista a fost diagnosticata eu emfizem pulmonar in stadiu incipient,plamanii sii suferind
din cauza abuzului de droguri si tutun. in acelasi an, ea a marturisit, intr-un interviu pentru revista
Rolling Stone, c& a Iuat droguri in timp ce se trata pentru dependenja de heroind, motiv pentru care sefii
curi au pus-o sub “arest la domiciliu"
Amy Winehouse a divortat de Fielder-Civil pe data de 16 julie 2009. Dupa ce s-a internat de mai multe
ori la reabilitare, dar gi pentru a se trata de diverse afectiuni, Amy Winehouse le-a dat din nou fanilor ei
motive de ingrijorare, in 2011, dupa ce a fost fluierata copios de spectatori in timpul unui concert pe care
‘ba sustinut la Belgrad, in luna iunie, deoarece pairea cdi se afla in stare de ebrietate.
Cantireaja cu o voce exceptional a fost cunoscuta pentru problemele sale legate de consumul de
droguri, alcool, tendinja de automutilare, anorexie si bulimie. Amy Winehouse a efectuat céteva cure
ROMANIA, MARAMURES, BALA MAREE, st. § Martin. 7.430406
Tels 0040.262.211.226, Fax: O040.262.211.227 htp:/rw.cenemracjraemmra'yahoo.com
er ‘Ber M1 i [MINISTERUL EDUCATIEI NATION,
=© D consis suveyean maramunes © INISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
scurte de dezintoxicare, iar in ultima vreme, p&rea ci gi:
facut ordine in viata personal’, dupa o vacanfa prelungita
pe insula St, Lucia in 2009.
Fanii si eriticii laolalta i-au aclamat farmecul
necizelat, umorul incisiv si combinajia unicd de jazz si
soul care-i caracterizeazi. muzica, Un alt atu al
controversatei artiste britanice este talentul incontestabil
de compozitoare - muzica pe care sctie este, fara
exceptie, profund personala, de o candoare brutala,
Producatorul american Quincy Jones a declarat cA Amy
Winehouse este atét de talentatd incdt "vine de pe alta
planeta", sustinand ca este onorat de faptul cd artista
britanicd cénta pe albumul sau de cover-uti intitulat "Q:
Soul Bossa Nostra". (sursa: ht pu//www.mediafax.ro/life-
inedit/biografie-amy-winehouse-o-voce-remareabila-intr-
on -tulburari-autodestructive-85 19387)
O minte selipitoare
~John Nash 1928-2015 ~
John Forbes Nash, pe numele complet, s-a nascut Ly
Pe 13 iunic 1928. Teoriile sale matematice au fost dezvoltate in domenii precum teoria jocului,
geometria diferentiala si a ecuajiilor diferentiale partiale, iar pentru lucrarea sa de doctorat, care a avut
27 de pagini, a primit premiul Nobel pentru Economie in 1994,
John Nash a devenit cu adevarat cunoscut in 1998 si apoi in 2001. Prima data a fost public
biografia sa, iar a doua oar a fost lansat filmul ,,A Beautiful Mind”, care a primit patru premii Oscar. in
ciuda bolii sale, schizofrenie paranoida, el a dezvoltat teoria care in film si-a primit supranumele de nu
© alege mereu pe blonda”. Aceasta presupune ci intr-o negociere cu mai multe parfi, trebuie cdutat
Punctul de echilibru in care fiecare parte primeste ceea ce doreste. Mai mult, niciuna dintre parti nu-si
Poate imbunatiti conditiile castigului sau pierderilor fra ajutorul celorlalfi. El a folosit principiile
matematicii pentru a demonstra c& exist un punct (cel de echilibru) in care niciuna dintre parti nu poate
reusi mai multe decat ceilalti
Teoria aceasta a fost folosita cu succes chiar de cAtre Statele Unite ale Americii, cand, in 1994, a
fost comercializat spectrul pentru telecomunicatiicatre clienti comercial. Per total, guvemnul a primit 10
miliarde de dolari sia fost asigurata o distributie eficienta a resursclor. in comparatie, 0 licitatie similar
in Nowa Zeelanda, facutd fird a folosi ideea lui Nash, a ficut ca guvernul si edstige doar 15% din edt se
astepta.
John Nash n-a fost cel mai ascultator elev si nici cel mai indragostit de cdi. Ideea dupa care si-a
ghidat cercetarile in matematica a fost si demonstreze singur teoreme, pornind de la principii. in 1941,
cla fost admis la Colegiul Bluefiled. La 14 ani, a cit cartea Men of Mathematics” a lui E-T. Bell sia
decis si demonstreze singur teorema lui Fermat, Contrar performantelor sale, nu a luat in calcul o earieri
in matematica, crezdnd ca va deveni inginer electric, ca tatal sau.
Cand a devenit student la Princeton, avea o scrisoare de recomandare de la profesorul su, Pe
Sceasta era o singura fraza: ,Acest om este un geniu”. A fost admis la scoli doctorale de la Harvard,
Princeton, Chicago si Michigan si a ales Princeton, deoarece i-au oferit cea mai buna burs8. A devenit
doctor in 1950, iar in acelasi an s-a angajat la RAND Corporation, un think-tank ultrasecret din
California. Cu teoria sa si mintea geniald, a devenit un lider in diplomatia Razboiului Rece.
ROMANIA, MARAMURES, BAIA MARI ar. 7, 430406
Tel: 0040.262211.226, Fax: 40.262.21 Yremm.co, raem a yahoo.com
SP MINISTERUL EDUCATE! NATIONALE
Din 1952, a predat la Massachusetts Institute of
Technology (MIT). Problemele sale cu schizofrenia
paranoida de care suferea au devenit serioase cénd intr-
© zi a intrat in salonul de la MIT cu un exemplar din
»New York Times” sia spus cd in paginile ziarului este
un mesaj de la extraterestri pe care doar el il poate
descifra. Pani la finalul anilor ‘50, boala |-a
transformat intr-un altfel de om. A demisionat din
postul de la MIT.
Au urmat dowd decenii in care a fost scos in
afara societifii si vietii universitare din cauza bolii sale,
oe Pe rand, s-a crezut Dumnezeu, un shogun japonez,
Saturn si chiar un refugiat palestinian pe nume Corpse.
El si-a revenit in anii ‘70, cénd boala a inceput sa lase
de geniu care isi lua doctoratul la 22 de ani cu o tezd de 27 de pagini. Totusi, profilul de
schizofrenic nu |-a ajutat prea mult inainte de a primi premiul Nobel,
in 1994, atunci cand a pr premiul Nobel, John Nash era somer. La insistentele prietenului
siu, matematicianul Harold Kuhn, Universitatea Princeton a creat rapid titlul de ,,Visiting Research
Collaborator” pentru ca Nash si poatd avea o titulaturd oficiala la ceremonia de primire a premiului. Tot
Kuhn, alaturi de alti matematicieni mai tineri, a insistat pe lang comitetul Nobel ca lui Nash s& nuvi fie
refuzat premiul din motive de sandtate
far nebunia lui, Zarathustra ar fi fost doar unul dintre miliardele de indivizi care au trait si,
poi, au fost uitati”. a spus Nash. Ce ar fi fost John Nash fra nebunia lui? Nu stiu. ins am considerat
‘mai sigur sa vorbese despre Zarathustra decdt si vorbesc despre Mahomed”, a completat el,
La doi ani dupa ce a castigat premiul Nobel, intr-un discurs pentru Congresul Mondial al
Psihiatriei editia a 10-2, John Nash sublinia c& exist o linie intre nebunie si geniul matematician,
Ratiunea, credea John Nash, de multe ori a interferat cu gandirea ultralogica necesara pentru matematica
purl, Daca a fi .vindecat” inseamna si nu-si mai poatd face treaba la acelasi nivel, spunea el, atunci 0
remisie nu este de dorit
La 0 intrebare despre mintea lui, intre voci, personaje, imaginatie si genialitate, John Nash a
raspuns: .Boala mea ¢ o boali in sensul anormalitatii care interfereaza cu nojiunea dezirabila de
funcjionare a unui om. Dar ne putem apoi intreba: si care este functionarea dezirabild a unei fine
umane? Van Gogh ar fi fost un pictor inferior, daca ar fi avut o minte normala. Asadar, ghinionul poate
fi noroc pentru persoana care posed anumite inzestrari exceptionale”
Povestea victii lui John Nash a fost ecranizati de citre regizorul Ron Howard in filmul ,A
beautiful mind” (2001), avandu-l in rol principal pe actorul Russell Crowe. Pelicula a castigat patra
premii Oscar.
ROBIN WILLIAMS ... SAU CAND RASETELE NU VINDECA
Robin Williams, actor de comedie genial, este unul dintre pi mericani care au reusit
‘si aibd succes att in televiziune, cat si in marile productii cinematografice de la Hollywood.
Robin McLaurin Williams s-a nascut la Chicago, pe 21 julie 1951. A crescut intr-o familie bogata si a
dezvoltat de mic o veritabild pasiune pentru comedie
Actorul Robin Williams @ adus multi bucurie milioanelor de oameni, pe care le-a strns in fata
televizorului, vorbindu-le in limbajul universal a risului, a exuberanfei sia caldurii sufletest. A dat viata
oricérui personaj pe care Ia interpretat: tati a 3 copii (in filmul ,Doamna Doubtfire”), profesor (in
filmul .Cercul Poetilor Disparuti"), comediant, scritor, extraterestru (in serialele de televiviune Happy
Days” sau Mork si Mindy"), exponat insufleit de muzeu (in filmul ,O noapte la muzeu), Popeye
ROMANIA, MARAMURES. BAIA MARE, se: sr. 7, 430406
Te: 0040.262.211.226, Fax: 040.262.211.227. hupsewrcjrsmincrosejraemim yahoo.com
co} =|1® D ccmmmncumpenisaniones @ austen toucaTE NaiONAL
stones
Marinarul sau Alladin si a facut o lume intrega si rida cu spontaneitatea si talentul stu inegalabil de
actor si improvizator. Performanta din acel serial a actorului american Ia transformat rapid intr-un actor
celebru pe plan nafional. Primul lui film de mare succes a fost .Good Morning, Vietnam" (Buna
imineata, Vietnam” - 1987), in care versaltatea sa din registrul comic, element de baza in interpretarea
unui DJ revoltat contra autorititii $i regulilor impuse de aceasta, a fost egalati doar de talentul sau
nemasurabil din domeniul improvizatiei. Asa cum a recunoscut ulterior in interviurile sale, celebritatea
si faima au venit prea repede, iar tanarul star a trecut printr-o perioada dificil, marcata de numeroase
episoade cu probleme de adictic. Insi omul care oferea de fiecare data lumii bucurie si incntare se lupta
cu o depresie grava si urma un program terapeutic care sa il ajute si stea departe de aburul de droguri si
alcool, Starsitul tist al omului care a duit lumii résul aduce in discutie o problema care nu tine de
granite, faima, varstd, avere, ci de o suferinja interioara att de puternic’, inedt s& infranga toate
instinctele si resursele interioare. Dupa vestea ci actorul in varsta de 63 de ani s-a sinucis, in presa
intemationalg au apirut marturii ale celor pentru care depresia nu este nicidecum o preocupare minor’,
cio realitate, uneori coplesitoare. Din pacate, depresia este de cele mai multe ori nediagnosticatd, pentru
4 simptomele sunt greu de observat, iar alteori pentru ca cei in cauzd nu vor s& ceard ajutor, de teami sa
nu fie stigmatizagi sau considerati nebuni.
imeni nu se poate vindeca singur si nu este vinovat pentru cd s-a imbolnivit. Depresia nu este
nici pe departe .o toana” sau o indispozitic de moment, deci nu trece de la sine..., dupa un somn bun sau
© iesire cu prietenii la cinematograf, cum gresit isi imagineaza unele persoane. intr-o pelicula din 2009,
Personajul interreptat de Robin ii indemna pe oameni si puna viata lor mai preus de orice: ,,Daca esti
S-ar putea să vă placă și
- Raport Clinic PsihologDocument3 paginiRaport Clinic PsihologRaluca PopÎncă nu există evaluări
- Fundamentele Psihologiei2Document50 paginiFundamentele Psihologiei2carmen_calin8822100% (1)
- Introduce Re in PsihologieDocument79 paginiIntroduce Re in Psihologieapi-3838631Încă nu există evaluări
- Anexa 10 Fisa de Caracterizare Psihopedagogica 2017-2018Document4 paginiAnexa 10 Fisa de Caracterizare Psihopedagogica 2017-2018Raluca PopÎncă nu există evaluări
- Scala GBSDocument10 paginiScala GBSRaluca PopÎncă nu există evaluări
