Sunteți pe pagina 1din 3

Prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea si ameliorarea

calitatii acesteia, pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra


mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.

Pastrarea calitatii aerului in limitele satisfacatoare pentru evitarea si limitarea


influientelor daunatoare ale poluarii, implica stabilirea atat a normelor de
protectie privind emisiile de substante poluante (controlul de sursa),
reprezentand concentratiile maxime ale substantelor poluante in gazele evacuate
pe cosuri, ceea ce presupune, totodata, fixarea si a unor limite in ce priveste
volumul gazelor evacuate, cat si a normelor de concentratie maxima admisibile in
aerul localitatilor.

Atributii si raspunderi in domeniul protectiei atmosferei

Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului ii revine potrivit legii


obligatia ca dupa consultarea prealabila cu celelalte ministere competente, sa
elaboreze normele tehnice, standardele si regulamentele de aplicare privind:

- calitatea aerului in functie de factorii poluanti din atmosfera;

- emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe si mobile, precum si


conditiile de restrictie sau de interdictie pentru utilizarea, inclusiv pentru
substantele care afecteaza stratul de ozon;

- calitatea combustibililor si carburantilor, precum si reglementarile privind


vanzarea- cumpararea si transportul acestora;

- pragul fonic si reglementari pentru limitarea zgomotelor;

- supravegherea calitatii aerului, proceduri de prelevare si analiza,


amplasarea punctelor si instrumentelor pentru probare ssi analiza,
frecventa masuratorilor;

- identificarea, supravegherea si controlul agentilor economici a


caror activitate este generatoare de risc potential si/sau poluare
atmosferica;

- sistemul de notificare rapida, in caz de poluare acuta a atmosferei cu


efecte transfrontiera, a autoritatilor desemnate cu aplicarea Conventiei
privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale.
Bibliografie ;

1. Mircea Dutu-Dreptul mediului - Ed. Economica-Bucuresti 1996


2. Stefan Tarca-Dreptul mediului- Ed. Lumina Lex -Bucuresti -2005
3. Daniela Marinescu-Tratat de dreptul mediului-Ed. All Back 2003

2. Formele i etapele polurii atmosferice

Poluarea atmosferic se poate produce de ctre dou categorii de fenomene,


respectiv fenomenele naturale (furtuni de nisip, emanaii de gaze nocive, praf sau alte
substane produse de exploziile vulcanice, etc.) i fenomenele artificiale, datorate
activitilor umane.

Poluarea atmosferei se poate manifesta sub dou forme principale:

poluarea industrial, care este cea mai ampl i mai nociv form de poluare a
aerului, prin gaze i substane reziduale, pentru a crei prevenire i nl turare se
folosesc urmtoarele ci: stabilirea concentraiilor maxime admisibile pentru diferite
substane poluante, instituirea i stabilirea zonelor de protecie sanitar , respectiv a
teritoriilor protejate, stabilirea de reguli specifice n privin a amplas rii obiectivelor
economice sau a zonelor industriale care prin natura activit ii lor pot polua
atmosfera.

poluarea produs de autovehicule i aeronave prin gazele de eapament i


emisiile motoarelor de aviaie, zgomote, vibraii, etc.
Poluanii din atmosfer se mpart n dou grupe mari, n funcie de sursa lor:

poluani primari, emii direct din surse identificate sau identificabile;

poluani secundari, produi prin interaciunea a doi sau mai muli poluani sau prin
reacia cu anumite componente din aer.

Poluarea aerului genereaz fenomene de subproducie, subnutri ie, distrugere


progresiv a stratului de ozon, ploi acide ce reprezint un adevrat flagel pentru via a
omului, a plantelor i a animalelor.

Dac prin svrirea faptelor ilicite se cauzeaz i un prejudiciu material, acestea vor
atrage pentru autorul lor i rspunderea civil, persoana responsabil fiind inut la
repararea prejudiciului cauzat, independent de culp, aadar r spunderea civil n
dreptul mediului este o rspundere civil obiectiv.