Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluarea Ecocardiografică În Insuficiența Cardiacă Acută Și În Edemul Pulmonar Acut
Evaluarea Ecocardiografică În Insuficiența Cardiacă Acută Și În Edemul Pulmonar Acut
Dintre parametrii msurai mai sus, volumul AS, volumul end-diastolic i end-sistolic al
VS au fost identificai ca avnd valoare prognostic la pacientul cu insuficien cardiac
sistolic.
1.6.1.4.2 Morfologia valvelor i cunatificarea leziunilor valvulare de tip stenoz sau
regurgitaie.
Valvele frecvent implicate n etiopatogenia insuficienei cardiace sunt valva aortic i
valva mitral. Leziunile valvei pulmonare sunt rare. Implicarea valvei tricuspide este frecvent
ntlnit n patologia cordului stng, aceasta fiind adesea secundar creterilor de presiune din
patul vascular venos pulmonar i ulterior din cel arterial cu dezvoltarea de hipertensiune
pulmonar, dilatare de caviti drepte i regurgitaie tricuspidian. Mai rar leziunea valvei
tricuspide este primar i generatoare de simptome de insuficien cardiac. Prezena
hipertensiunii pulmonare n absenta patologiei de cord stng sau a unor defecte congenitale cu
unt dreapta stnga impune diagnosticul diferenial i identificarea cauzei.
a.Valva aortic
Valva aortic morfologic i structural este o valv tricuspid. Anomalii n morfologia
valvei pot s apar, cu caracter congenital. Discutm de valv bicuspid, cel mai frecvent sau,
mult mai rar, monocusp.
ntlnim trei tipuri de afectare la nivelul valvei aortice: stenoz, regurgitaie sau leziune
mixt.
a.1.Stenoza aortic poate s apar pe valv tricuspid sau pe valva bi monocuspid.
Cauzele stenozei aortice sunt adesea degenerative, acestea pot fi ns i reumatismale sau
congenitale.
Examenul doppler continuu la nivelul valvei aortice i n tractul de ejecie al VS(LVOT)
i evaluarea n 2D a dimenisunii LVOT servesc la calcularea ariei orificiului aortic. n anumite
situaii aria poate fi calculat planimetric.
Ghidul ASE din 2009 i Ghidul AHA din 2014 cuantific stenoza aortic ca fiind sever
conform datelor ecocardiografice atunci cnd: 96,97
Tabel 3: Parametrii de cuantificare a severitatii stenozei aortice:
Parametru Unitate Formul Valoare Comentarii
prag
Velocitate flux aorta m/s Msurtoare direct 4.0 Predictor important de
evenimente clinice
Gradient mediu mmHg P= 4v 2/N 40 sau Parametru dependent de
50 flux
Ecuaia de continuitate cm 2 AVA=(CSAlvotxVTIlvot)/VTIav 1.0 Depinde de accurateea
msurtorilor pentru
LVOT i velociti
Ecuaia de continuitate Cm2 AVA=(CSAlvot xVlvot)/Vav 1.0 Mai puin fiabil dac
simplificat curba velocitilor este
atipic
Planimetria valvei Cm2 TTE, TEE, 3D echo 1.0 Dificil de evaluat dac
valva este calcificat
Mai sunt descrise 2 forme de stenoz aortic sever: 1.Low flow/low gradient cu
FEVS redus, caracterizat prin aria arificiului aortic < 1 cm2, dar cu velocitate maxim a
fluxului pe valv < 4 m/s sau gradient mediu < 40 mmHg. Severitatea este confirmat de
meninerea unei arii sub 1 cm2 la testul cu dobutamin, dar cu creterea velocitii pe flux la
valori > 4 m/s. 2.Stenoza aortic sever cu low gradient caracterizat prin calcificare
important a valvei cu o arie < 1 cm2, dar cu velocitate pe flux < 4 m/s.
a.2 Regurgitaia aortic este fie consecina afectrii primare a valvei aortice, congenital
sau prin mecanisme degenerative, reumatismale sau dup un proces de endocardit infecioas,
fie consecina dilataiei de inel prin prinderea rdcinii aortei ntr-un proces cronic sau acut de
dilataie(anevrism de aort sau disecie acut de aort).
Evaluarea ecocardiografic a regurgitaiei aortice se bazeaz pe utilizarea comprehensiv
a tehnicilor 2D, doppler color, doppler pulsat i continuu. Sunt utilizate metode calitative i
cantitative, ce pot fi obinute dintr-o singur evaluare. Metodele calitative i semicantitative sunt
frecvent utilizate, cele cantitative fiind mult mai laborioase i consumatoare de timp.96,97
Tabel 4: Parametri ce definesc insuficiena aortic moderat i sever:96,97
Parametru/unitate de msur Moderat Sever
PHT(rata jetului de deceleraie), 500-200 < 200
ms
Fluxul revers diastolic n aorta intermediar Holodiastolic
descendent
Grosimea venei contracta, cm 0.3 -0.6 >0.6
Grosime jet/diametrul LVOT 46-64 65
Jet CSA/LVOT CSA 21-59 60
Volumul regurgitant, ml/btaie 45-59 60
Fracia regurgitant, % 40-49 50
Aria efectiv a orificiului 0.20-0.29 0.30
regurgitant(EROA), cm2
b.Valva mitral
Cnd se discut de valva mitral se discut, de fapt, de aparatul valvular mitral constituit
din pilieri, valve i inel mitral. Afectarea oricrei componente poate conduce la perturbarea
fluxului valvular.
b.1.Stenoza mitral este, cel mai adesea, consecina unor procese degenerative
postreumatismale sau primar degenerative. Alte cauze pot fi: obstacole mecanice determinate de
tumori benigne sau maligne, trombi, vegetatii.
Urmtoarele evaluri ecocardiografice sunt necesare pentru a cuantifica stenoza
mitral:96,97
Tabel 5: Parametrii de cuantificare a severitatii stenozei mitrale
Parametru Unitate Formul/Metod Comentarii
Aria cm 2 Trasarea orificului mitral 2D Nu mereu fezabil.
planimetric 2D Operator dependent
Pressure half cm 2 220/T Uor de obinut,
time dependent de compliana
AS, funcia diastolic VS
Ecuaia de cm 2 MVA= Necesit multe
continuitate (CSAlvot)(VTIaortic)/VTImitral msurtori. Invalid dac
exist IM sau Iao
PISA cm 2 - Tehnic dificil
Gradientul mmHg P=4v2/N Dependent de FC i
mediu condiiile de flux
Presiunea mmHg PAPs=4V2tr + presiune AD Estimare arbitrar a
pulmonar presiunii n AD. Nu este
arterial estimat rezistena
sistolic vascular pulmonar
c.Valva pulmonar.
Implicat rar n etiologia insuficienei cardiace. Adesea patologia de valv pumonar este
parte dintr-o anomalie congenital mai complex. c.1.Regurgitaia pulmonar sever este o
condiie rar, observat la pacienii cu anomalii ale valvei pulmonare sau dup valvulotomie.
Datorit dificultilor imagistice i a prevalenei reduse a formelor severe, amenintoare de
via, puine studii validate de cuantificare a regurgitaiei pulmonare au fost conduse. Exist ns
civa parametri ecocardiografici utili, dar puin specifici: dimensiunea VD, grosimea jetului,
vena contracta, panta de deceleraie a jetului pe fluxul CW. Micarea paradoxal a septului
reprezint un semn calitativ, specific de regurgitaie sever.c.2. Stenoza pulmonar, foarte rar
este o condiie dobndit. Cel mai adesea este o anomalie congenital. n mod normal valva
pulmonar este tricuspid, dar cnd este stenotic poate fi bi, monocuspid sau chiar displazic.
Adesea este nsoit de hipertrofia VD. Evaluare severitii se face prin determinarea gradientului
transvalvular. Poziia anatomic face imposibil cunatificarea planimetric a orificiului
pulmonar. Vorbim de stenoz pulmonar sever cnd gradientul la vrf este >64 mmHg i
velocitatea maxim> 4 m/s.
d.Valva tricuspid:
d.1.Regurgitaia tricuspidian patologic este adesea consecina dilataiei ventricului
drept i a inelului tricuspidian secundar hipertensiunii pulmonare. Cauze primare ale regurgitaiei
tricuspidiene sunt endocardita, sindromul carcinoid, anomalia Ebstein, patologia reumatismal.
Determinri cantitative standardizate pentru severitate nu sunt disponibile. n evaluarea
regurgitaiei pulmonare este ns important determinarea corect a velocitii maxime a jetului
pentru o estimare corect a presiunii arteriale pulmonare sistolice. Evaluarea severitii
regurgitaiei tricuspidiene se face folosind metode 2D, doppler pulsat, continuu i color. Un
sumar al parametrilor se regsete n tabelul urmtor:96,97
Tabel 8: Parametrii de cuantificare a regurgitatiei tricuspidiene
Parametru Moderat Sever
Valva tricuspid Normal sau Anormal/flail de
anormal valv/defecit de coaptare
VD/AD/vena cav Normale sau De obicei dilatate
dimensiuni dilatate
Aria jetului jet 5-10 >10
central
Grosime vena Nedefinit dar >0.7
contracta <0.7
Raza PISA 0.6-0.9 >0.9
Densitatea i conturul Dens, contur Dens, trunghiular cu vrf
jetului CW variabil precoce
Fluxul n venele Sistolic diminuat Revers sistolic
hepatice