Sunteți pe pagina 1din 305

t\(kian 1\'lulIlcallll (11. 1970) a absolvit Facultatea de Stiinle Economice Ia~i, sectia Contabilitate

~i Informatidl de Gcstiune. in prczent estc lector doctor §i predA disciplinelc "Retelc de calculatoare"

cadrul Catodrei de Informatica Economicll, Facultatca

de Economic ~i Administrarea Afaccrilor (www.feaa.uaic.ro). Univcrsitatea "Al.I. Cuza" Ia~i.

Auditul sistemclor informationale" in

~i

Valcrica Grcavu ~cl'ban (n. 1976) a absolvit Facultatca de Stiinle Economice Ia§i, scC(ia Contabilitatc §i Informatica de Gestiune. in prezent este administrator de retca la Facultatca de Economic ~i Administrarea Afacerilor §i doctorand in domeniul informaticii economicc.

1) 2003 by Editura POLIROM

www.polirom.ro

Editura POLIROM Ia~i, B-dul Carol I nL 4, P.O. BOX 266, 700506 Bucurc~ti, B-dul I.C. Bratiallu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37; P.O. BOX 1-728, 030174

Dcscricl'ca elP a Bibliotccii Nationalc a Romanici:

MUNTEANU, ADRIAN

Re[ele locale de ca{cu{(l{oare: proiectare ii administrare I Adrian Munleanu.

VaIcric~ Grcavu Serban - Iasi: Polirom, 2003

304 iJ.;

ISBN:

24 em

973-681-457-2

1. Gre,wu Serban, Valerieil

004.732(100)

Printed in ROMANIA

De cc ne-am apucat de scris a aSlfcl de carte cind oricum cxista oferta? Toat~ lumca estc de acard d intre teorie ~i praetidl sint diferen!c. Problema este c~, teoretic, gollil dimre teorie ~i practidi este ceva mai mic decit eel care cxist~ in praetica. De-a lungul ultimilor ani am imbinat munca [izid( eu eea ~tiin\ifica in catcdra ~i faeultate pc aeeasta tema. Pornind de aiei, am zis eil nu ar fi rau sa puncm pc hirtie eeca ee am aeurnulat. Cele 300 de pagini euprind lueruri cunoseutc. Sint culese din carti ~i din experienta noastra praetidi. Pentru di nu estc de iei de colo s~ luerezi intr-o institutie.: care.: arc 0 relea Cll 0 duzina de scrverc, peste 400 de stalii ~i aproximativ 10.000 de utili,7.atori. Si, spre rnlll\urnirca noaslra, rc\eaua asta chiar funclioneazl'i! Cartea se dare~tc un ghid, un how to pcntrll eei care dorese sa sc inilic/e in aeest domcnill. Am inccpllt cu pUlina teorie pentru ca cstc ncvoic de un astfcl de fundament, dar am euprins in mai putin de 100 de pagini ceca cc am considcrat ca trcbuic cunoscut desprc anumiw tehnoiogii. Nu am abordat subiectelc care se intilncsc in alte carli desprc relele, dar mai rar in praetic1i (tchnologia Token Ring de excmplu). Ne-am axat mai mult pc partea practica: care sillt ecilipamentele jolosile fntr-o relea, cc reprczinta adresele IP ,'j CUIIl se calculeaza, lI10dul ilejlmc/;onare al.nvitch-uri/or ,; releie virluale cu 0 scurla jlli/iere i/l sislemul de operare ai nvilcil-lIrilor CISCO, protocoale pentru ntlare ,i conflgurarea routerelor. proiectarea unei releie ,i illslrumente penlnt proiectarc ,i, nil tn II1tim1l1 rind, ce pOI face script-urile pentru Windows-ui 2000 Server ~i XP. Nu avem pretentia ca am cpuizat tot ce tine de uccst subject, pentru c1\nu ne-um propus a~a ccva. Dupa cum ve\i observa, pc linga exernplc1c ofcritc, cartca este prcs1\rata cu 0 mullime de trimiteri la adrese de pc Web. Nu ne adres~m numai avansa/ilor, ei ~i cetor care vor s~ se apuec de treaba, dar nu ~till de undc s1l inccap1\ §i cum sa continue.

Autorii la~i, iulie 2003

Adrian Munteanu, Valeridi Greavu ~erban

Retele locale de calculatoare

Proiectare §i administrare

POLIROM

2003

Tabla de materii

Preambul

9

 

Partea I

Arhitccturi ~i standarde

Capitolul 1

l\-Iodclc ~i standardc

 

13

I. I.

A fost odatll

13

1.2.

Definirea retelclor

16

1.2.1. Local Area Network (LAN - retele locale)

17

1.2.2. Wide Area Network (WAN - retele cu arie mare de intindere)

20

l,3.

Modelul de referintl! OS!

20

1.4.

Modelul TCP/IP

24

Capitolul2

 

Infrastructura rctelci

 

27

2.1. Cartela de re(ea

27

2.2. Medii de transmisie

28

2.3. Echipamente de transmisie a datelor

30

Capitolul 3

 

Nivelul legiHurli date

 

33

3.1. Funqiile MAC

34

3.2. Incadrarea (framing) $i standardul Ethernet

35

 

3.2.1.

Cadrul Ethernet

36

3.2.2.

Half-Duplex Ethernet (CSMA/CD Access Protocol)

37

3.2.3.

Full-Duplex Ethernet

40

3.3. FDDI

41

3.4. Domenii de coliziune

43

Capitolul4

 

Nivclul rctea

 

47

4.1.

Identificarea traseului

47

4.3.

Adresarea IP

51

4.4. Adrcsarca IP in subrelcle

 

54

4.5. Agregarca adreselor lP ~i NAT

57

Capitolul5

Nivelul transport

 

59

5.1. TCP Transmission Control Protocol

60

5.2. UDP - User Datagram Protocol

64

5.3. ARP - protocolul de rezolu!ie a adresei

,

65

5.4. lCMP - protocolul mesajelor de control

68

Capitolul6

Nivclurilc scsiune §i pl'czentare

 

71

6.1. Citeva consideralii generale despre 0 sesiune

71

6.2. Prezentare

 

72

Capitolul7

Nivelul aplicalie

 

75

7.1. DNS - Domain Name System

75

7.2. SNMP - Protocolul simplu pentru administrarea relelelor

77

7.3. Po~ta clectronicli

 

78

7.4. File Transfer Protocol (Protocol pentru transferul fi~ierelor)

80

7.5. \Vorld Wide Web

 

81

 

Partea a II-a Proiectarea rclelelol' de calculatoarc

Capi(Olul8

Cablarea structul'atli a unci rctcle de calculatoarc

85

8.1. Standardul ANSIITlA/EIA 568

 

85

8.2. Instalarca cablurilor

88

8.3. Factori care afccteaza semnalcle dintr-o relea

91

8.4. 10BaseT (Ethernet)

 

96

8.5. 100 BaseTX (Fast Ethernet)

97

Capitolul9

Cornu tarea pachctelor in retclelc de calculatoarc

101

9.1. Funqiilc ul1ui switch

 

101

9.2. FUIlqiol1arca switch-ului

103

9.3. Mctodc de comutarc a pachetclor

105

9.4. Spanning Tree Protocol (STP)

106

Capito luI 10

Rctcie virtualc

 

109

10.1.

Tipologia VLAN-urilor

109

10.2.

Configurarca VLAN-urilor

113

10.3.

VLAN Trunking Protocol (VTP)

113

lOA.

Comcnzilc lOS

115

Capitolul 11

Privire generaHi asupra routerelor

 

125

11.1. Componentele routerului ~i moduri de configurare

125

11.2. Pornirea unui router

 

127

11.3. Configurarea routerului

129

11.4. Accesul la alte routcre

129

11.5. Protocoale pentru rutare

130

11.6. RIP - Routing Information Protocol

134

U

. i.

IGR?

-

Interior Gatcw'ay Routing

Protocol

134

11.8. OSPF - Open Shortest Path First

135

11.9. Comenzi lOS

135

11.10. Studiu de caz

144

Capitolul 12

 

Proiectarea ~i administrarea retclelor

 

153

12.1. Proiectarca structuratll a unei releie de ealculatoare

153

12.2. Securitatea retelci

 

161

12.2.1.Aspecte legislative

161

 

12.2.2. Tipuri de atacuri intr-o re\ea

166

12.2.3.Mecanisme de protectie

175

12.3. Proiectarea unci relele. Studiu de caz

180

Capitolul 13

 

187

Instalarca §i configurarea logica a unci rctcle locale

187

13.1. Care este cel mai bun sistem de opcrare? !

188

13.2. Instalarea Windows 2000 Server

 

192

13.3. Configurarca serverului W2 in vederea realizlirii unui domeniu W2

201

13.4. Crearea unui server pentru un nou domeniu

209

13.5. Instalarea Windows XP in mod automat

213

13.6. Configurarea Active Directory. Crearea

 

utilizatorilor.

Definirea politicilor de sec uri tate

232

13.7. Instalarea ~i configurarea unui server de Web

258

13.8. Configurarea serverului ca un Gateway

 

260

13.9. Monitorizarea ~i inregistrarea activitlitii

262

13 .1O.1nstrumeme pentru depanare

 

268

Capitolul 14

 

Utili tare de administrarc

 

273

14.1. Utilitare pentru accesul centralizat la rcsurscle re\elei

273

14.2. Utilitare de monitorizare a traficului

 

274

14.3. Utilitare pentru acccsul la WMI

275

14.4. Utilitare pentru conectarea la distantli

276

14.5. Simulatoare ~i instrumcnte de invatare

278

14.6. Instrumente de proiectare a retelclor "

280

Allexa

285

Partea I

Arhitecturi ~i standarde

CAPITOLUL 1

Modele ~i standarde

1.1. A fost odata

Cite calculatoare sint racordate la Internet? Se aproximeaza ca ar fi peste 40 de mil ioane. dar nimeni nu are curajul sa avanseze 0 cifra exacta. Popularitalca Il1lcrnelului se datoreaza in principal World Wide Web-ului $i pO$lei electronice. Pe net gase$ti de toate. Este unul dintre motivele pcntru care cei din bran$a au ajuns sa fie numi~i Iletocrati dupa 0 evolutie care a durat vreo 40 de ani. Citi dintre noi mai pot trai astazi flira portia zilnica de Internet? Toate lucrurile rele au ~i 0 parte buna. De ce avem curajul sa afirmam 3$a ceva? Pentru ca, daca in 1957 URSS nu ar fi plasat pe orbita Pamintului primul satelit artificial (Sputnik). astazi nu am fi avut probabil Internet. Ca raspuns la aceasta palmti primita. in cadrul Departamentului de Apl!.rare al SUA (DoD) ia fiinlti Advallced Research Projects Agency (ARPA). Amcricanii doreau sa recupereze handicapul ~i sa devina lideri mondiali in domeniul $tiin\elor $i tehnologiilor cu aplica~ii mililare. Cinci ani mai tirziu (1962). Paul Baran de la Rand Corporalion a fost insarcinat de dlre US Air Force sa intocmeascil. un studiu cu privire la posibilitatea rnen(inerii comenzilor $i controlului asupra rachetelor intercontinentale in cazul unui atac nuclear din partea URSS. Trebuia dczvoltata 0 re!ea informatica descentralizata, astfel incit orice ora$ american ar fi fost atacat. armata sa poata declan$a un contraatac nuclear. Baran descrie mai multe variante prin eare se pUlea ajunge la rezultatul scontat. iar in final face a propunere concrcta: comutarea pachetclor presupune descompunerea datelor in pachete (sau datagrame) care vor contine informalii cu privire la originea $i destinatia lor. Aceste pac!1ete vor circula prin re\ea pina cind ajung la destina(ie. Sfir$itul anului 1968 $i inceputul lui 1969 marcheaza na$terea Internelului. in 1968. National Physical Laboratory din Marea Britanie realizeazil. $i testeaza prima re\ea construita dupa principiile lui Baran. La scurt timp. Advanced Research Projects Agency din cadrul Pentagonului decide realizarea unei re\ele mai mari. In toamna anului 1969. la UCLA se realizeaza primul nod al acestei re~e1c. iar pina in decembrie mai apar inca 3: University of California (Los Angeles), SRI (Stanford), University of California (Santa Barbara) ~i University of Utah. Aceasta relea va fi denumita ARPANET dupl1 numele sponsorului agenliei Pentagonului. Cele patru noduri puteau transmite informa\ii intre ele prin intermediul unoI' linii dedicate ~i chiar puteau fi programale de la distan\a.

14

ARHlTECTURI !;il STANDARDE

Pina in 1972 ARPANET va ajunge la 35 de noduri, principalul trafic al retelei constlnd in ~tiri ~i mesaje personale.

In acela~i an, Ray Tomlison de la BBN

realizeazli primul program de po~tlielectronicli.

lntcresant este ca acesta a fost folosit in principal pentru discu\ii intre implitimitii de

science fiction (Iista se numea SF-Lovers). Standardul original pe care se bazau comunicatiile retelei ARPA s-a numit NCP - Network Control Protocol. rnsa pe masurli ce anii au trecut ~i tehnica a avansat, Vinton Cer{ de la Stanford impreun~ cu Bob Kahn de 1<\ DARPA (noua denumire a retelei ARPA) au inlocuit, in 1973, NCP cu TeP/IP - Transmission Control Protocol/Internet Protocol. Acest nou protocol oferea suport pentru comunicatie calculatoarelor cu arhitecturi diferite. Mai mult, TCP/IP a fost folosit pentru a lega intre ele calculatoare care nu laceau parte din ARPANET (in 1983, reteaua militarli s-a desprins sub denumirea MILNet). Anul 1976 este unul al realizarilor deosebite. Dr. Robert M. Metcalfe dezvoltli lchnologia Ethcrnet care permitc transfcrul de date pe cablu coaxial. A fost 0 realizare cruciala pentru domeniul retelclor. In acela~i an ia na~tere SATNET reteaua care lega SUA de Europa. Chiar daca pare surprinzlitor, aceasta retca folosea satelitii INTELSAT atlali in proprietatea unui consoqiu de tliri europene. Trei ani mai tirziu, un tlnllr absolvent al Universit1itii North Carolina, Steve Bellovin, impreuna cu programatorii Tom Truscott Si Jim Ellis dezvolta USENET. Era-prima retea dcsccntralizata dcdicata in exclusivitate ~tirilor. Aceasta retea se bazape protocolul UUCP (Unix-to-Unix CoPy) dczvoltat de AT&T Bcll Labs ~i distribuit impreuna cu SiSICl11ul de operarc Unix. Similar cu USENET, relc.'lUa BITNET (Because It's Time Network) conecta mainframe- urile IBM din mediul educational pentru a oferi servicii de po~t11 electronic1i. Despre anul 1983 putem spune ell este anul Internet: se infiinteazli lAB - Internet Activities Board. Incepind cu prima zi a acesrui an, toate calculatoarele conectate la ARPANET folosesc TCP/TP ~i renunt1i la NCP. in sprijinul lAB a venit Universitatea din Wisconsin carc a creat Domain Name System - DNS. Acesta permitea pachetelor sli fie direqionate catre un nume de domeniu unde i se aloca adresa IP corespunzlitoare. Utilizatorii au putut astfel sll aeceseze mult mai usor serverele retelei. Cercetarile ~i dezvoltarile continua pe parcursul urmatorilor ani. Astfel, autoritatea care dirijeaza evolutia Internetului este ISOC (Internet SOCiety)l , intiintata in ianuarie 1992, cu scopul de a promova utilizarea lnternetului ~i de a prelua administrarea sa. In cadrul acestei organizaiii, 0 p,trte din membri sint reuniti in cadrul lAB (Internet Architecture Board)2 care are responsabilitatea tehnica a evolutiei retelei ~i define~te standardele Web. Membrii acestui consiliu au intilniri regulate in care sint acceptate noi standarde, a!oca adresele ~i pli~treaza 0 lista a numelor care trebuie sli rliminli unice. Comunicarile sint pusc la dispozitie printr-o serie de rapoarte tehnice, numite RFC-uri (Request For Comments)3, care sint memorate online ~i pot fi citite de oricine este intere8at de ele. Consiliul lAB este format din patru grupuri principale ~i anume: IRTF (Internet Research Task Force) care are rolul de a rezolva problemele pe termen lung, IETF

I.

www.isoc.org.

2.

www.iab.org.

:\.

http: ffwww.rfc-editor.org sau http: f/www.ietf.org/rfc.html.

MODELE SI STANDARDE

15

(Internet Engineering Task Force) care are sarcina de a rezolva problemelc pe termen scurt, IESG (Internet Engineering Steering Group) ~i IRSG (Internet Research Steering Group). Aceste grupuri sint responsabile cu evaluarea ~i testarea proiectelor ~i standardclor propusc, pcntru a detcrmina dad 0 propunerc merit~ s~ dcvina un standard Internet. Pe tot parcursul ani lor care s-au scurs de atunci dezvoltarile au continuat. Comuni- carea in Internet a devenit 0 sursa inepuizabi\1i ~i rapida de documentare, depa~ind compie! !oa!e celel!!!te surse de (iocvmentare, Internetu1 rune 1a dispozi\ia utilizatorilor (cel pUlin) cinci servicii extrem de importante ~i anume:

mesaje unor persoane

1. po~ta electronic~ (e-mail): poate fi folosita pentru a expedia

din orice coil al lumii ;

2. transferul fi~ierelor (ftp: File Transfer PlvlOcol): este folosit la transferul fi~ierelor (text sau binare) intre doua calculatoare ;

3. conectare la 0 ma~inli la distanla (tel net, ssh, Terminal Services): folosit la deschiderea unor sesiuni de lucru pe ma~ini af1ate la distanli:i ;

4. buletine de ~tiri (usenet): utilizatorii se pot inscrie la grupuri de disculii ;

5. Word Wide Web (sau WWW): faciliteazli transferul informaliei intre se:vere Web.

Primele programe (browsere, clienli de e-mail ~i ftp) Internet avcau 0 interfatll exclusiv bazata pe linia de comanda. Acest lucru a fost schimbat de World Wide Web, care ofera 0 prezentare grafica a Internetului tara a mai impune cunoa~terea unor comenzi cu sintaxa mai mult sau mai putin complicatii. De~i utilizeaza Internetul pentru functionare, Web-ul se bazeaza pe un concept total diferit: hypertextu!. Diferenta intre un text static (un articol de ziar) ~i hypertext este uria~a: in cazul hypertextului, calculatorul poate aduce direct pe ecran toate fragmentele la care textul curent are leglituri (cu doar un click!), tara a strica impresia de document unitar. Word Wide Web ofera hypertext ~i, mai mult, depa~e~te simpJa intcrconectare a documentelor text. Caracteristicile Web (JavaScript, CGI etc.) permit paginilor individuale de Web sa interactioneze cu utilizatorul, iar servereJe Web pot crea pagini Web bazate pe informalii dinamice. WWW este, astazi, cel mai "vizibil" instrument Internet. Web-ul prezinta informatia sub forma de text ~i grafica ~i oferli afacerilor cea mai motivata raliune pentru conectarea 1a Internet: u~urinla ~i rapiditatea comunicaliilor. Am inceput cu evolutia retelelor prin prisma Internetului dintr-un singur motiv: in cele mai multe cazuri, cei din afara bran~ei asociaza relelele eu Internetul. Si nu cred ca

gre~esc.

Pinli la aparilia Internctului, evolulia relelclor a fost la fel de interesanta. In faza lor incipienta, relelele nu se bazau pc 0 legatura fizic1l intre calculatoare (Sport-Shoe Networking). Mediul de comunica!ie era discheta, iar viteza de transmisie era determinatll de viteza de deplasare a utilizatorului de la un calculator la altul (de unde ~i numele). Astlizi, am ajuns sll discutam de releie pc fibra opticli sau de cele tara fire. intrebarea fireasca este cum s-a ajuns aici? Firmele care delineau calculatoare au fost ncvoite sa gaseasca 0 solulie prill care slHi poata partaja resursele, sa oblina 0 fiabilitatc ridicata prin accesul la echipamente ~i sa economiseasca bani. Toate aceste probleme au fost rezolvate prin dezvoltarea tehno- logiilor relelelor.

16

ARHITECTURI $1 STANDARDE

Dad in anii '70-'80 cele mai multe companii puneau la dispozitia angajatilor terminale coneetate la calculatoare puternice, popularitatea retelelor a crescut in momentul in care retelele formate din calculatoare persol):lie au oferit un raport pret/perforrnantl!. optim. incepind cu anii '90 accesul de la distan\J. la inforrnatii, cornunicatiile interpersonale ~i divertismentul interactiv au contribuil decisiv la expansiunca retelelor. La acestea se adaugl!. sistemele de ope rare disponibiJe comercial.

1.2. Definirea retelelor

in termeni foarte sirnpli, 0 re/ea reprezinta un sistern de oarneni ~i obiecte conectate intre ele. Oriunde privirn in jurul nostru putern observa un anurnit tip de retea (sisternul nervos, sistemul cardiovascular, sistemul de indilzire [sic]). Retelele de cornunicatii sint proiectate astfel inch doul!. ca1culatoare, localizate oriunde in lume. sti fie capabile sl!. cornu nice intre ele. indiferent de tipul acestora (PC, Mac, mainframe etc.). Acest lucru este posibil prin interrnediul unei Iimbi comune, numitl!. protocol. Protocolul este definit ca un set formal de reguli ~i conven/ii cu ajutorul carora este guvernat schimbul de informa/ii fntre echipamentele unei re/ele.

de obicei intr-o cladire,

campus) sau WAN (acoperl!. 0 arie geografidl mai mare). Ele sint rezultatul dezvoltl!.rii aplicatiilor pentru mediul afacerilor. Dar fiecare dintre aceste aplicatii avea 0 maniera proprie de operare, independentl!. de calculator. Eficienta displ!.rea in acest caz. Orga-

nizatiile aveau nevoie de 0 solutie care sa rezolve urmatoarele probleme :

Majoritatea retelelor sint clasificate in LAN 1 (localizate

• cum sti fie evitatl!. duplicarea echipament'" ~- ')

• cum se poate comunica eficient?

• cum se poate gestiona 0 retea?

o primti solutie la problemele organizatiei a fost realizarea retelelor locale (LAN). Deoarece puteau conecta toate statiile de lucru ~i perifericele dintr-o cllidire, LAN-urile au flicut posibill!. utilizarea eficientl!. a tehnologiilor informationale. Insl!., pe ml!.surl!. ce calculatoarele au inceput sa tie folosite pe scarl!. tot rnai larga in domeniul economic, LAN-urile nu mai crau suficicnte. A apl!.rut necesitatea schimbului de informatii intre organizatii, iar solu\ia a reprezentat-o aparitia WAN. La inceput, dczvoltarca rctelclor LAN ~i WAN a fost haotica. Anii '80 pot fi caracterizati printr-o cxpansiune extraordinarti a retelclor. Companiilc au inceput sa fie con~tiente de economiile rezultate in urma folosirii tehnologiei retelelor. La mijlocul anilor '80 insl!., aceastti cre~tere s-a oprit brusc. Multe dintrc tehnologiile folosite in retele se bazau pe solutii hard ~i soft diferite, fapt care a dus la incompa- tibilitatea dintre acestea. Devenea din ce in ce mai dificill!. cornunicarea intre retelele care foloseau specificatii diferite.

MODELE $1 STANDARDE

17

-------------------

-----_

------

-

1.2.1. Local Area Network (LAN - rete Ie loc<1Ic)

Retele de tip LAN (Local Area Network) reprezintii cea mai comuna impkmentare a tehnologiei retelelor pentru firmele de marime mica-medie. 0 astfcl de rc(ca sc caractc- rizcaza prin :

• opcrarc Intr-o arie geografic1i limitata;

• permite accesui utiiizatoriior ia mcdii de transmisie CLl lalime de band~ mare:

• ofera conectivitate continua pentru serviciile localc ;

• conecteaza fizic echipamente adiacente.

Dad privim acest tip de retele prin prisma sistcmclor dc opcrarc cc pot f". fo!osi!c,

yom putea clasifica aceste retele In peer-to-peer ~i rejele ba7.(!le pe sen'ere.

Retelele peer-to-peer nu implica existenta unui scrver care sa asigure serviciitc in retea. Fiecare dintre calculatoare!c rctelei poate lndeplini Si funqia dc servcr. Utiliza(orul este cel care hotara~te ce perifcric sau informalic dorcstc sa fic accesata ~i de ccilal(i membri ai relelei. Acest tip de relele se preteaza cel mai bine pentru firmc\c mici, unde. datoritli complexWitii relativ reduse a actlvitliliIor, nu este ne'!oie de servicii sofisticale. La polul opus, rele!ele bazate pe server(e) implicli existenta cel putin a unui c,\lcutator care sli joace rolul de server. in acest caz, informatiilc care trebuie partajate in cadrul firmei vor fi gestionate de server. Aceasta cste solutia adoptata de majoritatea fir111clur Si ca urmare a posibilitlitii gestionlirii centralizate a securitalii rClclei. Serverclc dintr-·o astfel de relea pot indcplini urmlitoare!e roluri :

• servere deji$iere $i imprimare - ofera un suport sigur PC'-itru tnale daleie LllIl1panici Si gestioneaza tiparirea la imprimantele partajatc in rqca;

• servere pelllru aplic{l/ii - asigura componenta cu aeel;,)i nllIllC pcntru aplica(iilc client-server. Exemple de astfe! de serverc: Web-serve:-ele, serverc!e pcntru baze de date;

• servere de mail - gestioneaza mesajcle electronice pentru cJientii unei t'c\clc ;

• servere pentru gestiullea securita/ii - asigurli securitaica unei re(eJc locale cind aceasta este conectata la 0 relea de tipul Internetu!ui. Pot ri inclusc in aeeast;( categorie firewall-urile, proxy serverele ;

• servere pentru comunicaJii - asigllra schimbul de informalii Intre re\ea~i cliet1\i i din afara acesteia (accesul prin dial-up, de cxemp!u).

Pentru desemnarca manierei de proiectare a unei relcle sc folosc~tc termenullop%gie. Trebuie sa precizam cli exista doua tipuri de topologii: fizica ~i logicii. Topologia fizic:t a unei relele se refera la configuratia mediilor de transmisie, a calculatoarclor ~i ;\ perifericelor. Topologia Iogidi reprczinta meloda folosita pentru transferlll illfoflnaliilor de la un calculator la altul. Despre aceste topologii vom discuta pe larg IntI-un alt capitol. Penlru moment, faeem 0 scurta trecere In revista a topo!ogiilor fizice :

• blls (magistraIa) ;

• star (stea) ;

• ring (inel) ;

• tree (arbore).

Se cuvine sa faeem 0 mica observatie:

accasta c\asific<ll'i.: Ill! arc earacler ahsolut.

Stnt lucrari In care topologia relclelor este prczentata In alta lIlanicra.

18

ARHITECTURI ~l STANDARDE

ReJeie de tip magistralil (Bus l )

Topologia magistralll este cea mai simplll modalitate de conectare a calculatoarelor 1ntr-o rClea: un singur mediu de transmisic (cablu) la care se conecteazll toate calculatoarele ~i pcrirericele, denumite in continuare noduri (fig. 1.2.1). Fiecare calculator verificll dadi illformatiile pe care Ie prime~te Ii sint adresate sau nu. Despre acest mecanism vom discuta pe larg intr-un all capitol.

 

Avantajc

Dezavantajc

U~urinla in conectarea calculatoarelor. NcccsaruI de cablu eSle rcdus.

Releaua nu funclioneazA dacll apar intreruperi in cabIu. Este nevoic de terminatori la ambeIe capete ale cabIuIui. ProbIemeIe sint greu de identificat dacll reteaua cade.

ProbIemeIe sint greu de identificat dacll reteaua cade. Figura 1.2.1. Topologie de rc\ca. magistrala ReJeie de

Figura 1.2.1. Topologie de rc\ca. magistrala

ReJeie de tip stea (star)

1l1tr-o astfel de relea, fiecare nod este co nee tat direct la un hU.b sau concentrator.

nod este co nee tat direct la un hU.b sau concentrator. Figura 1.2.2. Topologic de reten

Figura 1.2.2. Topologic de reten stea

MODELE ~1 STANDARDE

19

Informatiile sint transmise de la ca!culatorul sursli clitre cel destinatie prin intermediul hubu-Iui. Acesta este principalul dispozitiv care gestioneaza $i controleazli functiile retelei.

Avalltaje

Dczavlll1taje

U~urintll in instalare. Releaua nu este afectaUi dadl sint adliugate sau retrase caJculatoare.

Necesitli cablu mai mull. Sint mai costisitoare. Dacli un hub se defecteazli, toate calculatoa-

I U~urint~ 1.11 detpct~re~ probleme!or.

I

rele rlin ~.c.e! nod rl"vin nef\.lnctionabile.

ReJele de tip inel (ring)

Din exterior, 0 astfel de retea seamana foarte mult cu 0 retea star. Din punctul de vedere

al topologiei log ice inSli, MAU (Multistation

in[ormatiilor sli treacli de la un nod la altul in cadrul unui inel comunicational.

Access Unit) este dispozitivul care permite

comunicational. Access Unit) este dispozitivul care permite Figura 1.2.3. Topologie de rctea inel ReJele de tip

Figura 1.2.3. Topologie de rctea inel

ReJele de tip arbore (tree)

Topologia de retea tree combin:! caracteristicile topologiilor bus ~i star. NoduriJe sint grupate in mai multe topologii star care la rindul lor sint legate la un cablu central. Acestea pot fi considerate topologiile cu cea mai buna scalabilitate.

central. Acestea pot fi considerate topologiile cu cea mai buna scalabilitate. Figura 1.2.4. Topologie de relea
central. Acestea pot fi considerate topologiile cu cea mai buna scalabilitate. Figura 1.2.4. Topologie de relea

Figura 1.2.4. Topologie de relea arbore

20

ARHITECTURI $1 STANDARDE

-

 
 

Avantaje

Dcz<'lv<'lnt<'ljc

Segmentele indiviuuale au legaturi directe.

Lungimea maxima a unui segment este Iimitatli. Daca apar probleme pe conexiunea principala, sin! afectate wate calculatoarcle de pc acel segment.

1.2.2. Wide Area r~envork ('"VAN

retele ell ,rie mare de intindere)

Pe masura ce utilizarea caIculatoarelor in domeniul economic a dcvenit omniprezenta, s-a ajuns la concluzia ca LAN-urile nu mai corespundeau nevoilor firmelor. Intr-o r('lea LAN, fiecare departament era privit ca 0 "insula electronica". A aparut insa. necesitatea schimbului de informatii intre aceste insule, iar solulia a reprezentat-o crearea WAN-urilor (Wide Area Network): retele care interconectcaza LAN-uri, furnizind acces la calculatoare din alte localii geografice. Tehnologiile folosite in cadrul WAN: modem-uri, ISDN (Integrated Services Digital

Network), DSL (Digiw/ Subscriber Loop), Frame Relay, ATM (Asynchronous Transfer Mode), T-Carrier Series (in SUA 1'1, T2, T3), SONET (Synchronous Optical Network).

1.3. lVIodelul de referinta OSI

Conccptul de /livel esr.e folosit pcntru a ne.: ajuta sa intclcgem aqiunile ~i procesele ce apar in timpul transrniterii informatiilor de la un calculator la altu!. Intr-o relea, comunic2rea arc la origine 0 sursa, apoi informalia circulii pina la a destinalie. Informa- (iile care traverseaza reteaua sint referitc ca date, pachete sau pacilete de date. Adresa sursa a unui paehct de date specifica identitatea calclilatorlilui care transmite respectivul pachet. Adresa destina\ic precizcaza identitatea calculatorului care va receptiona pachetul. Datde sint grupate III unitali logice de informalii. Ele inc1ud utilizatorul respectivelor i010rl11alii ~i alte clemente pe baza carora este posibiIa comunicarea. Dalele dintr-un calculator sillt reprezentate prin bili. Dad\ Ull calculator ar transmile doar unul sau doi biti, nu ar ri 0 maniera prea eficienta de comunicare. Prin urmare, are loc 0 grupare a acestora in kilo, mega sau gigabytes. An t1kut deja referire la un alt element intilnit in retelcle de calculatoare: "mediul". Acesta reprezinta un material prin care sint transmise datele ~i poate fi unul dintre unnaloarele elernente :

• cablu telcfonic ;

• cablu UTP;

• cablll coaxial (cablu TV) ;

• ribril opticil ;

• altc lipuri de cabluri bazate pc cupru.

Mai exi:ita ~i alte tipuri de media, Insa ele nu vor fi luate in caleul in aceastli carte. In primul rind, cste vorba de atmosfera prin care se propaga undele radio, microundele

MODELE SI STANDARDE

21

~i lumina. In al doilea rind, este vorba de undele clcctromagnctice care travcrscaza Cosmosul, unde in mod virtual nu exista molecule sau :)(omi. In accste cazuri, CO!l1U- nica\ia este denumitafara fir, iar retelele sint de tip wiJ'l~1cs~;. Protocolul reprezinta un set de reguli pe baza carom se determina forma dal('/or ~'i transmisia aeestora. Exemplul lui Andrew Tanenbaum) (comunicarca intrc doi fllosoi'i) este un inceput bun pentru a in\elege ce presupune comunicarea bazata pc nivcluri si protocoale (fig. 1.3.1.). Nivelul !I al unui calculator poate comunica cu nivclul n al altuia. Prin urmare, ~;e spune eli regulile folosite in comunicare se numesc protoeoale de nivel IJ. Un alt exemplu pentru explicarea transferului intrc c!ouli calculatoarc cstc modul in care putem citi 0 pagina Web afiata pc un calculator situat la marc distanta :

• utilizatorul lanseaza un program pentru vizualizarea paginilor Web (browser) ;

• browscrul este entitatea aplicatie care va "ncgocia" pentru noi obtincrea paginii ;

• nivelul aplicatie va identifica existcnta resursei ccrlltc de clienl (clicntlli csk browserul, care-l reprezinta pe utilizator in aceasta "tranzactic") ~i a posesorului acesteia (serverul- intelcs ca fiind cntitatea ce ofera rcsursa ceruta, nu ealculatorul central al unei rete Ie; in cazul nostru, avem de-a facc cu un server de Web). Se realizeaza autentificarea serverului (se verifidl. dad partcncrul eS1C intr-aclcv?ir cine pretinde ca cstc ~i se stabile~te daca acesta cste disponibil) ;

• nivelul sesiune va stabili 0 conexiune lntrc proccsul client ~i proccsul server;

• nivelul transport sc va ocupa dc lntretinerea concxiunii ~i de corcelarca crorilor netratate la nivelul retca;

• nivelul retea va asigura transfcrul datclor in secveo(e (paehctc), stabili;lcl drulllul acestora intre server ~i client.

Filosof A

 

Regnli intre filo~ofi

 

Filosof B

 

ooE

:lo

 

!Infonnatii

   

i

pentl'll translator

1'1' Translator

 

Reguli in1n trallslatori

'it

Translator

I

oE

'lo

 

Infonllatii

IpeUIl'U s~cretarl'i

Regllii specifice nctivitii!ii suportului cle cOlllllnicaj:ie

   

t

I~ Sec.'ctara

~ Sccretara

I

 

0(

,

I

i

Figura 1.3,1. Modelul de eomunieare lntre rilasofi

Lucrurile sint ccva mai complicate decit in ccle prezcntate mai sus. Datcle soscsc prill intermediul mediului de comunicatie ca un flux de biti. La nivclul Icgaturii de date, hi(ii

1.

Adaptare dupll Andrew S.

Tanenbaum:

Releie de caicuiatoare,

Editia a treia,

Editura

Agora.

22

ARHITECTURI Sl STANDARDE

sint transformati In cadre, iar la nivelul retea in pachete (vom vedea mai tirziu cum arata un pachet). In cele din urma, datele ajung la nivelul aplicatie unde sint preluate de browser ~i ne sint prezentate. Fiecare nivel adauga sau ~terge 0 parte din informatiile de control ata~ate datc10r de celelalte niveluri. Spuneam cli dezvoltarile timpurii din zona retelelor au fost haotice ~i ca inceputul

ani lor '80 se

dctinatorii. de relele puteau sa "vorbeasca aceea~i limba" a fost agrearea din partea

v1nzatorilor ~i produc~torilor de echipaiiiente de retea

a unui sel comun de standarde.

caracterizeaza printr-o expansiune a acestora. Singura modalitate prin care

Illternational Organization/or Standardization (ISO)

~ 6. PREZENTARE
~ 6. PREZENTARE

]

::1

EESIUNE

TRANSPORT

[3. RET=EA===:::=::,j~

[7. FIZIC
[7. FIZIC

este organizatia care a cercetat ~i dezvoltat scheme de reteie precum DECNET, SNA, TCP/IP. Rezultatul cerce- tarilor s-a cOllcretizat intr-un model de relea care i-a ajutat pe producatori sa creeze echipamente compatibile Intre ele.

Modelul de re/erin/ii OSI (Open Systems Intercon-

nect), realizat In 1984, nu este altceva decit 0 schema descriptiva care a pus la dispozilia vinzatorilor stan- dardele necesare asigurarii compatibilitatii ~i inter- operabilitatii intre diferitele tehnologii. $i este cel mai bUll instrument pentru invalare. Modelul de referintli OSI este primul model pentru standardizarca comunicaliilor in re\ele. Exista ~i alte modele, dar majoritatea producatorilor de echipamente rcspccta aceste standarde. Modelul permite utilizato- rilor sa vad1i funqiile relelei pe masura ce ele apar la fiecare nivel in parte. Chiar dadi pare destul de abstract, cste un instrument foarte bun pentru a ilustra modul in

care informaliile traverseaza 0 relea: explicli vizual circula\ia date lor de la 0 aplicatie catre mediul [izic de transmisie ~i apoi catre 0 alta aplicalie localizata pe un calculator din re\ea, chiar daca expeditorul ~i destinatarul fac parte din relele cu topologii diferite. Dupa cum se vede ~i din figura alaturata, in modelul de referinta OS! exista 7 niveluri, fiecare dintre acestea ilustrind 0 functie particulara a re\elei. Separarea intre functiile re\elei este denumita !livelare (layering). Modelul OS! este doar un model de arhitectura de re\ca, deoarece spune numai ceca ce ar trebui sa faca fiecare nivel, dar nu specifica serviciile ~i protocoalele utilizate la fiecare nivel. Fiecare nivel al modelului OS! are un set predeterminat de functii pc care Ie realizeaza pentru a duce la bun sfir~it comunicarea.

Nivelul 7: AplicaJie

Poetic vorbind, este nivelul situat cel mai aproape de inima utilizatorului. Prin ce difera de celelalte niveluri ale modelului? Ofera servicii pentru aplicatiile utilizatorilor, dar nu cfera servicii celorlalte niveluri. Nivelul ap1icalie identifica ~i stabile~te disponibilitatea partenerului de comunicatie, sincronizeaza aplica\iile intre ele ~i stabile~te procedurile pentru controlul integritatii

MODELE Sl STANDARDE

23

datelor Si erorilor. De asemenea, identificl!. dad existl!. suficiente resurse pentru a sprijini comunicatia intre parteneri. Pentru a fi mai u~or sl!. vl!. amintiti despre acest nivel, ginditi-vl!. la telecomanda TV: 0 folositi, dar nu stiti ce se intimpll!. in interiorul sl!.u.

Nivelul 6: Prezentare

Este nivelul care asigurl!. cl!. informatiile, pe care nivelul aplicatie al unui sistem Ie

transmite, pot fi cititc de c~trc nivclul aplicatie al altui sistefIi. Atunci cind este Ilt:cesar,

nivelul aplicatie face translatie intre diferitele formate ale datelor folosind un format comun pentru reprezentarea acestora. Trebuie sl!. priviti acest nivel ca cella care are loc codificarea datelor in format ASCII, de exemplu.

Nivelul 5: Sesiune

Dupl!. cum spune chiar numele sl!.u, acest nivel stabileste, gestioneazl!. si finalizeazl!. sesiunile de comunicatie intre aplicatii. Prin sesiune se intelege dialogul intre doul!. sau mai multe entitl!.ti. Nivelul sesiune sincronizeazl!. dialogul intre nivelurile sesiune ale entitl!.tilor Si gestioneazl!. schimbul de date intre aces tea. In plus, acest nivel oferl!. garantii in ceea ce priveste expedierea datelor, clase de servicii Si raportarea erorilor. in citeva cuvinte, acest nivel poate fi asemuit cu dialogul uman.

Nivelul 4:

Transport

Este nivelul la care are loc segmentarea si reasamblarea datelor. EI furnizeazl!. un serviciu pentru transportul datelor clHre nivelurile superioare Si, in special, cautl!. sl!. vadl!. cit de sigur este transportul prin retea. Nivelul transport oferl!. mecanisme prin care stabile~te, intretine Si ordonl!. inchiderea circuitelor virtuale; detecteazl!. "cltderea" unui transport Si dispune refacerea acestuia; controleazl!. fluxul de date pentru a preveni rescrierea acestora. Ginditi-vl!. la calitatea serviciilor sau la incredere !

Nivelul 3: ReJea

Este unul dintre ce1e mai complexe niveluri; asigurl!. conectivitatea Si selectia dilor de comunicatie intre doul!. sisteme ce pot fi localizate in zone geografice diferite. Ginditi-vl!. la selectarea liniilor de cale feratl!. intr-o garl!

Nivelul 2: Legiiturii date

Este nivelul care asigurl!. tranzitarea datelor de la nivelul fizic pe baza adresl!.rii fizice, topologiei retelei, notifidrii erorilor, ordonarea cadrurilor Si controlul fluxului informa- lional. Ginditi-vl!. la controlul accesului pe un aeroport.

Nivelul 1: Five

Defineste specificaliile electrice, mecanice, procedurale si funqionale necesare activl!.rii, intretinerii si dezactivl!.rii legl!.turii fizice intre sisteme. Specificaliile vizeazl!. nivelul voltajului, ratele de transmisie a datelor, distanla maximl!. de transmisie, conectorii fizici. Gindili-vl!. la semnale ~i medii de transmisii.

24

ARHITECTURI SI STANDARDE

1.4. Modelul TCP/IP

Am Inceput acest capitol cu modelul OS! dcoarece reprezinta abeccdarul acestui domeniu.

Cu toate acestea, pentru transmisiile de c1ate din cea mai marc re!ea existenta - Internetul,

standardul Colosit estc TCPI/? (Trollsport

Control

Protocol/Interne! Protocol). A.cest !TI(yjeI a fost c.reat

de Ministcrul Aplidirii din SUA care a dorit sa con- struiasdi 0 re(ea capabila sa reziste Tn orice condi!ii, chiar ~i illtr-un razboi nuclear. Era extrem de important sa fie creaUi 0 re!ea capabila sa opereze cu 0 infra- structura distrusa In propoqie de peste 90 %, lara sa aiba vreo illlportanta starea fizica a anurnitor segmente ale retelei. Sprc deosebire de OSl, modelul TCP/IP arc doar patru niveluri: aplica!ie, transport, internet ~i re(ea. De~i exista doua niveluri cu acela~i nume ca la modelul OSI, nu trebuie confundate cu acelea pcntru ca fiecare nivel are functii total diferite.

~4. APLICATIE

~3. TRANSPORT

~ 4. APLICATIE ~ 3. TRANSPORT ~ 2. INTERNET ~ 1. RETEA

~2. INTERNET

~1. RETEA

Nivelul apliccljie

Proiectan(ii TCPIIP au considerat Gil protocoalele de nivel inalt din acest model trebuie sa includa dctalii cu privire la sesiuni!c de lucru ~i modul de prezentare a datelor. Astfel, Intr-un singur nivel sint combinate [oatc facilitatile legate de reprezentarea datclor, codificarea ~i controllli dialogului.

Nivelul transport

Acest nivel vizeaza calitatea serviciilor oferite: Increderea tn transmisie, controlul fluxului de date ~i corectarea erorilor. Unul dintre protocoalele Intllnite la acest nivel (Transport COlllrol Protocol) ofera 0 HlOllalitale tlexibila de realizare a comunicatiilor in re!ea. Fiind un protocol oriental conexiune, dialoglll dintre sursa ~i dcstina!ie se realizeaza prin impachetarea informa!iilor de la acest nivel in segmente. Oricntarea catre conexiune nu Inseamnli cli Intre calculatoarele care comunica exista vreun circuit, ci Gil segmentele cu date ale nivelului 4 circula inainte ~i tnapoi intre cele doua calculatoare intr-o perioada de timp data.

Nivelul internet

Scoplli accstui nivel este de a trimite pachetc\e SllrSa din arice re!ca catre 0 alta ~i sa faea astrel illclt aceslca s1i ajung1i la dCSlina(ic indifcrcnt de rllla ~i rc!caua din care au fost transmise. Protocolul care guverneaza acest nivel este Internet Protocol, functiile tndepli- nite de accsta tiinc\ determinarea ~i cornlltarea pacheteior (glndi!i-va la sistemul po§tal).

MODELE $1 STANDARDE

•. H J

Nivelul relea

Numele acestui nivel cslc cam general ~i de mulle ori creeaza eonfuzic. Este nivrlul care include detalii despre tehnologiile LAN/WAN, precul11 ~i toale detaliile incluse In nivelurile fizic ~i legalura dale din l110dcIul as!. De ce trebuie sa invalati despre doua modele cind unul (eel mai aclesc:a TCP/IP) ar fi suficient? Speciali~tii prefera modelul OS1 pcntru analize m,1i atente~i C:1. flll1d~m('!1t in orice disculie legata de retele. Este adevarat cn TeP/IP eSlc mai folositor pentru ca CSiC implcmentat in lumca realli. ea utilizatori finali avcti dc-a face lllllTlai cu llivdlll aplicl\ic, dar cunoa~tcrea dctaliata a nivclurilor estc vitalii. penlru n:alizarca unci rC1.ele. Estl:

adcvarat eli majoritatea ulilizatorilor IlU ~till l11ai nimic desprc protocoalc de ruiare sau alte detalii, dar este de ascmellea adevnral ca ace~ti lItilizalori nu lrebuic sa realizeze rqelc scalabile ~i sigurc (~i nici nu au de uat cxamene la astfel de discipline). Prill urmare, disculia legata de TePIIP continua In capilolcle viitoare.

CAPITOLUL 2

Infrastructura retelei

Clienrii, serverc1e, imprimantele, bazele de date relationale, dispozitivele de

interconectare formeaza componentele unei rerele locale. Acestea realizeaza incapsularea

sarcinile (transmitere mail-uri, editare

~i decapsularea datelor pentru a-~i indeplilli toate

texte, scanare, acces la baze de date). Continuam prezentarea tehnologiilor prin prisma

modelului OS!.

2.1. Cart~la de retea

Card) ~i un computer? NIC

este 0 placa cu circuite ce permite comunicarea in retea de la ~i catre un computer. Denumita ~i adaptor LAN, ea se monteaza intr-un slot de extensie (PCI) al placii de baza avind un port prin care se

realizeaza conectarea in retea a computerului. Similar altor dispozitive hardware, cartela de retea are nevoie de un driver prin care sa poata fi conlrolatiL In cazul in care cartela este plug&play, resursele sint configurate in mod automat simplificindu-se instalarea. In general, orice cartela de retea indepline~te urmatoarele funcrii :

Ce relatie exista ,intre 0 placa de retea (Network Interface

exista ,intre 0 placa de retea (Network Interface • pregale~te dalele pentru a putea fi transmise

pregale~te dalele pentru a putea fi transmise printr-un mediu ;

• transmite datele ;

• controleaza fluxul datelor de la PC la mediul de tranSf!1isie.

Prill retea datele circuli! in serie (un bit 0 data), in limp ce in interiorul calculatorului circula in paralel (16,32 sau 64 biti 0 data, in funclie de bus-ul sistemului). Prin urmare, cartela de rete a trebuie sa converteasca datele care circula in interiorul PC-ului in format serial. Pentru a funCliona, fiecare NIC necesita 0 intrerupere (IRQ - Interrupt Request

Line), 0 adresa I/O ~i 0 adresa

prin care procesorul ~i celelalte componente ale PC-ului i~i acorda atenlie unele altora. Unele din aceste Illtreruperi sint atribuite anumitor dispozitive chiar daca acestea nu au fost inca illstalate fizic in calculator (de exemplu, LPT2 pentru 0 a doua imprimanta).

de memorie. Intreruperea 0 puteti asocia unei resurse

ARHlTECTURI Sl STANDARDE

in cazul placilor dc re\ea, atribuirea unei intreruperi depinde de numarullntreruperii disponibile pe calculator ~i de numlirul Intreruperii prin care placa de retea a fost proiectata sa acceseze sistemul. Daca intreruperea pe care este proiectata sa lucreze placa de retea este ocupata de alt dispozitiv, trebuie sa rezolvati conllictul care apare reconfigurind cartel a sa lucreze pc alta intreruperc. Dctalii despre toatc intreruperile

unui PC gasi!i la adrcsa http://www.pcguide.com/rej/mbsys/res/irq.

memoric (Memory lIO Address) va contine informatii despre zona de

memorie pc care respcctivul dispozitiv ~i sistemui de operare 0 vor foiosi pentru a-~i transmite date. Interv31ul uzual de adrese pe care 0 placa de retea n folose~te este Ox240-0x360. 0 parte dintre acestc adrese sint deja atribuite unor dispozitive. De cxemplu, adresa Ox278 este folosita de cel de al doilea port paralel, iar Ox378, de primul. Cartelele de sunct pot folosi Ox220, iar drive-uri Ie CDROM pot folosi Ox300.

Adresa de

2.2. Medii de transmisie

Daca PC-ul este. dotat eu 0 Nrc, nu inseamna ca avem ~i 0 retea. Ca ~i in cazul telefonului, mai este nevoie de un clement prin care PC-ul nostru sa poata fi legat la retea. In aceasta categorie intra mediile de transmisie sau cablurile, in Iimbaj retelistic. Yom face in continuare 0 prezentare a principalelor medii de transmisie in funC\ie de gradul lor de utilizare 111 practica.

Unshielded Twisted-Pair (UTP)

Accst mcdiu de transmisie este formal din patru perechi de fire, izolate intre ele. Prin torsadarea perechilor de fire apare efectul de anulare, cfect ce limiteaza degradarea semnalelor din cauza interferentelor magnetice sau radio. UTP-ul este un cablu u~or de instalat (are un diametru de aproximativ 0,4 cm) ~i mult mai ieftin decit alte tipuri de cabluri. De~i este considerat cel mai rapid mediu de transmisie bazat pe cupru, este m?.! vulnerabil III rata zgo- motelor eleetrice in comparatie cu alte categorii de cabluri. Cablurile UTP din categoria 3 sint formate din dou5 fire izolatc impletite imprcuna. 0 variantli mai performanta de astfel de cabluri este categoria 5. Acestea sint similare celor din categoria 3, dar au mai multe rasuciri pe centimctru ~i ar trebui sa fie izolate cu teflon, rezultind de aici o interferen\a rcdusa ~i 0 mai buna calitate a semnalului pe distante mario Conectorul standard folosit in cazul acestui cablu este RJ-45 (Registered Jack), asemlinator cu cel dc la firul telefonie. Conec- torul este construit In baza unui standard din industria tele- fonid!, standard care precizeaza care fir trebuie sa fie conectat pe un anumit pin al conectorului (vom revcni cu dl!lalii).

standard care precizeaza care fir trebuie sa fie conectat pe un anumit pin al conectorului (vom
standard care precizeaza care fir trebuie sa fie conectat pe un anumit pin al conectorului (vom
INFRASTRUCTURA RETELEI ,'i .----------~- Tip cabIn Utilizarc ' --.~-- Categoria 1 - 22 sall 24
INFRASTRUCTURA RETELEI
,'i
.----------~-
Tip cabIn
Utilizarc
'
--.~--
Categoria 1 - 22 sall 24 AWG'
TclefoniL:
-.-
Categoria 2 - 22 sall 24 AWG
Tral\sfL~r date pina
!a 4Mbps
-
Catcgoria 3 - 24 AWG
Transfer date pilla ia 10 Mbp:;
-
Categoria 4 - 24 AWG
Transfer dale pina la 20 Mbps
-
Categoria 5 - 22 sau 24 AWG
Transfer dale pill[lla 100 Mbps

Fibra optica

Fibra opticli cstc mcdiul care asiglJra transmitcrea luminii, modulata la 0 anumila

freeventa. Comparativ eu alte medii ue transmisie, fibra optidi cstc cea mai costisitoare, dar nu este susceptibiBi la interferentc electromagnctice ~i, in plus, asigur:i rate de transfer mult mai ridicate decit celelaltc categorii de medii.

fibrc dc

sticlli imbracate separat inlr-un inveli~ dc plaslic (materialul sc nume~tc Kevlar). Cdc dOlla fibre formcazil inirna acestui l11edill de transrnisic, sli :la din care sint reaiizalc avind un grad rid teat dc

refractie. Vom reveni Cll mai multe dctalii.

Cab!u! fibdi optiC:; eonstii in doua

.4.;tl

"j:'~'f;:'''.;:.

in doua .4.;tl "j:'~'f;:'''.;:. ~;:~;:.~=;:~~ = Cablul coaxial Cablu! coaxial (coax) consta

~;:~;:.~=;:~~ =

Cablul coaxial

Cablu! coaxial (coax) consta dintr-un invcli~ protc(.;(or care lrnbraca doua ciemcntc conductoarc: un fir de cuprll imbracat lntr-un material iwlalOr ~i 0 folic Illetalicii (sau o pIasa) cc ac\ioncaza ca al doilca fir dill circuit. AceSI al doilca etemelll estc "OiIlSil pentru a reduce jnterfen.:n\e!e l!xternc. ESIC cablui eu cea mai bunil ecranarc. Pentru cll IlU prea SC ll1ai folosC)le (ell e)'cl'p\i,j rc\ciclor ,.foarte batrlnc"), IlU yom mai insista cu alte detalii asupra acestui tip de cablu. Concctoful folosit de acest tip de cablu se numc~tc BNC (Bayone-Neill-Concelman).

tip de cablu se numc~tc BNC (Bayone-Neill-Concelman). Shielded Twisted-Pair (STP) Cablu! shielded twisted-pair

Shielded Twisted-Pair (STP)

Cablu! shielded twisted-pair (STP) cambinli trei tehnici legate de transmisia datclor:

shielding (protejarea), cancellation (anularea) ~i twisted (torsadarea) firelor. Cablul STP de 100 ohm folosit in relelelc Ethernet ofera rezisten\a atit Is inter(cren\c!t:

electromagnetice, cit ~i la cele radio, flJrl1 a fj un cablu prea gros. inveli~ul protector folosit in cablul de 150 ohm tlU face parte din circuit J!)a cum se inrimpll1 in cazul cablului coaxial. Chiar daca. este mai scump dedI UTP (Vlls/lie/deri Twisted-Pair), cablul STP oferil protec\ie impotriva tuturar tipurilor de interfercn\<::. Spre deosebire de cablul coaxial, inveli~ll1 protector Ill! face parte din circuitul dectric.

30

ARHITECTURI SI STANDARDE

o conectare incorectli face ca inveli~ul protector sli actioneze ca 0 antenli, absorbind semnalele electrice din cablulrile aflate in vecinlitate. Prin prisma standardelor IEEE 802.3, Ethernetul folose~te doar citeva din standardele existente in materie de cabluri: IOBase5, IOBase2, IOBaseT, 10 BaseF, 100BaseF. Notatia anterioara inseamna ca reteaua folose~te 0 anumitli latime de bandli, utilizeazli semna- lizarea in banda de bazli· ~i po ate suporta segmente de diferite lungimi pe diferite medii de transmisie. Vom face 0 prezentare sintetizata a acestor standarde.

i

i

Standard

i

Mcdiul fizic

La!ime

i

Lungime

i

Topologie flZica

i Topoiogie I logica

de banda

segment

IOBase2

Coaxial subtire

lOMbps

185

metri

Bus

Bus

IOBascT

UTP categoria 5

lOMbps

100

metri

Star/Extended star

Bus

IOBaseFL

Fibrii opticii

lOMbps

2000

metri

Star

Bus

multimod

l00BaseTX

UPT categoria 5

lOOMbps

100

metri

Star

Bus

lOOBaseFX

Fibrii opticii

l00Mbps

2000

metri

Star

Bus

multimod

1000BaseT

UTP categoria 5

l000Mbps

100

metri

Star

bus

2.3. Echipamente de transmisie a datelor

Chiar daca. acest capitol trateaza subiecte legate de nivelul 1 OSl, yom extinde putin uiscutia prezentind ~i echipamentele care corespund nivelurilor 2 ~i 3.

Reperorul

Termenul "repetor" vine tocmai de la inceputurile comunicarii vizuale cind 0 persoana aflata pe un deal repeta semnalul pc care tocmai 11 primise de la 0 persoana aflata pe un alt deal situa[ in vecinatatea sa, pentru a-I transmite mai departe. Telegrafia, telefonia (mai ales cea mobilli) folosesc repetoare de semnal pentru a asigura transmiterea informatiilor la distante foarte mari.

Repetoarele pot fi single port in - single port out, slackable

(modulare) sau multi port (cunoscute mai ales sub denumirea de hub-uri). Ele sint clasificate ca fiind componente de nivel I, deoa- rece ac\ioneaza doar la nivel de biti. Nu uitati: scopul unui hub este de a amplifica ~i a retransmite semnale, la nivel de bit, clitre un numar mai mare de utilizatori: 8,16, sau 24. Procesul prin care se realizeaza aceasta functie se nume§te concentrare. Fiecare hub are propriul sau port prin care se conecteazli la retea ~i mai multe porturi disponibile pentru calculatoare. Unele hub-uri au un port prin care pot fi legate de 0 consolli, ceea ce inseamnli ca sint hub-uri gestionabile/cu management. Majoritatea, insli, sint dumb hubs (hub-uri proaste), deoarece doar preiau un semnal din retea ~i il repetli catre fiecare port in parte.

sint dumb hubs (hub-uri proaste), deoarece doar preiau un semnal din retea ~i il repetli catre

lNFRASTRUCTURA RETELEI

31

Switch-ul

La prima vedere un switch seamana foarte bine cu un hub, dar dupa cum vcdeti, simbolul sau arata un flux informalional bidireqional. Menirea acestui dispozitiv este dc a concentra conectivitatea, garantind in acela~i limp latimea de banda. Switch-ul este un dispozitiv ce combina conectivitatea unui hub cu acela~ilimp latimea de banda. Switch-ul este un dispozitiv ce combina conectivitatea unui hub cu posibilitatea regularizl1rii traficului pentru fiecare port. Ca maniera de lucru, el comutl1 pache-

tele de pe porturilc transmit:itoare catre Cele destlnatarc, asigurind fitCatUi port Hitiinea

de banda maximl1 a retelei. Aceasta comutare a pachetelor se face pe baza adresei MAC, ceca ce face din switch un dispozitiv de nivel 2.

Routerul 1

Simbolul routerului descrie foarte bine cele doua funclii ale sale: selectia diii de transmitere a informatiilor ~i comutarea pachctelor carre cea mai buna ruta. Fizic, routerele se prezintli sub ale sale: selectia diii de transmitere a informatiilor ~i 0 mullime de forme, in funqie de 0 mullime de forme, in funqie de model ~i de producator. Componentclc principale ale routcrului sint interfelele prin care reteaua proprietara se conecteaza la alte segmente de retea. Din acest motiv el este considerat un dispozitiv inter-retele. Scopul routerului este sa examineze pachetele receplionate, sa aleaga cea mai bunl1 cale de transmitere a acestora ~i, in final, sa Ie transfere catre portul corespunzator. Pentru retelele mari, el reprezinta cel mai important dispozitiv prin care se regleazl1 traficul retelei. Deciziile routerului, in ceea ce prive~te sclectarea caii de rutarc, se iau pc baza informatiilor de la nivelul 3 (adresele de retca), motiv pentru care sint considerate echipamente de nivel 3. De ascmenea, ele asigura concctivitate pentru diferitele tehno- logii ale nivelului 2: Ethernet, Token Ring, FDDJ.

in concluzie :

Echipament

Nivclul OSI la carc lucrcaza

Protocol

Domcniu

Cu cc lucl'caza

 

I

Transparent

Amplifica semnalul

Bili

Bridge

2

Transparent

Domcniu de coliziune

Cadre

Switch

2

Transparent

Domeniu de coliziune

Cadre

Router

3

Dedicat

Domeniu de broadcast

Pachete

Dacalucrurile nu sint prea clare inca, incercati sa citili ~i materialele de la urmatoarele adrese:

• http://www.whatis.com/encapsul.htm.

• http://www.jyu.fi/.

• http: //www.cs.mun.ca/,

• http://www.erg.abdn.ac.uk/users/gorry/coursc/intro-pages/encapsulation.html.

CAPITOLUL 3

Nivelul legatura date

Pin1i in acest moment am discutat mai mult despre ce se intimpl1i la \livel fizic lntr-o retea: medii de transmisie, bitii care traverseaz1i aceste medii, componente care transmit semnale electrice ~i topologii. Nivelul I joac1i un rol important in comunicatia dintre calculatoare, dar efortul sau singular nu este de ajuns. Fiecare dintre funqiile nivelului 1 are propriile Iimit1iri, dar aces tea sint eliminate prin ceca cc se intlmpll'i la nivelul 2. The Institute of Electrical and Electronic Engineers (IEEE) 1 este organizJ\ia profe- sional1i care a definit standardele aplicabile in domeniul re\c1elor de calculatoare :

• 802.1- modul de interconectare in retea;

• 802.2- controlulleg1iturii logice (LLC) ;

• 802.3- retele LAN cu acces multiplu §i cu detectarea purtl'itoarei ~i a coliziunilor CSMA I CD, sau retelele Ethernet2;

• 802.4- rete1e LAN cu transfer de jeton pe magistrala (Token Bus) ;

• 802.5- retele LAN cu transfer de jeton in inel (Token Ring) ;

• 802.6- retele metropolitane (MAN) ;

802.11- retele tar1i fir;

• 802. 12-retele LAN cu priori tate la cerere.

Conform standardului Ethernet, 0 relca 10caIa este compusl'i din noduri ~i medii de inlerconectare. Nodurile pot fi impanite in doul'i categorii :

• Data terminal cquipment (DTE) - sint echipamemele care func\ioneaza ca sursa sau destinalie a cadrelor transmise prin relea. Cel mai adesea, in aceasta categoric intr1i PC-urile.

• Data communication equipmcnt (DCE) - sint dispozitive intermediarc care receptioneaz1i ~i transmit cadrele prin retea. Se indud in aceasta categoric hub-uri Ie. switch-urile, routerele, NIC-urile sau modem-urile.

In timp ce modelul OSI reprezinta teoria care a stat la baza dezvoltal'ii rctcldor, standardele IEEE au aparut in momcntul in carc re\clclc au dcvcnit rcalitatc, cint! problemele practicc trebuiau rezolvate. Chiar dad! modelul OS) cste folosit in continllarc,

1. http://standards.icec.org.

34

ARHITECTURI Sl STANDARDE

cind se vorbe~te de nivelul 2, se au in vedere ~i cele dou~ noi componente ap~rute in timp: LLC ~i MAC:

• Media Access Control (MAC) - realizeaza tranzitia in jos, dtre mediul fizic de transmisie.

• Logical Link Control (LLC)l -

realizeaz~ tranzitia in sus,

Subnivelul LLC este independenl de

depenuent u(; It;hnologia folositl.

tehnologia folosita,

in

c~tre nivelul retea.

timp ce MAC este

3.1. Functiile MAC

Subnivelul LLC a fost introdus de catre IEEE din nevoia de a asigura independenta tchnologid1 a unora dinlre funqiile nivclului leg~lur~ date. Oarecum inconsistent in serviciile pe care Ie ofer~ protocoalelor de la nivelul retea, subnivelul LLC cornunid cu tehnologiile specifice nivclurilor dinaintea sa. LLC preia datele protocolului relea ~i Ie adauga mai multe informatii de control pentru a transmite pachetele IP catre destinatie. Pachetul IP astfel relmpachetat este transmis subnivelului MAC unde urmeazil a fi lncapsulat.

I

Orgllnizalional Uniquc

I

 

Identifier (QUI)

Numlir serial

+-1J 24 bili ~

~~ 6 dCrc in he.u

.~

~~~

I) 24 bili

~

~

6 clCrc in hcxa

~

+~00602F~. ~~3A07nc~

~

RTL

~,~ #dispozitiv

~

~

Subnivelul LLC raspunde de gestionarea comunicatiilor lntre echipamentele de pe 0 singura linie/leglitur~ a retelei. LLC este definit prin specificaliile IEEE 802.2, specificalii care se refer~ atit la serviciile orientate conexiune, cit ~i la cele tara conexiune, scrvicii folosite de protocoalele superioare. Subnivelul MAC se ocupa de protocoalele pe care un calculator Ie folose~te pentru a accesa mcdiul fizic de transrnisie a datelor. Adresa MAC are 0 lungime de 48 de biIi ~i este exprimata In hexazecimal (12 cifre). Primele 6 care formeaza OUI (Organizational Unique Identifier) sint administrate de catre IEEE, identificind produditorul sau vinzatorul

!.

Dcfinit prin IEEE 802.2.

NIVELUL LEOATURA DATE

35

produsului. Celelalte 6 descriu numl1rul interfetei (Serial Number Interface) sau 0 aWl. valoare administratl1 de fiecare producator sau vinzator. Adresa MAC este "scrisa" in memoria ROM a cartelei de relea, de unde este apoi copiatl'i in RAM la inilializarea cartelei. Prin urmare, dacl'i 0 cartelli este inlocuitli, se va schimba ~i adresa fizicl'i a calculatorului. Cind un dispozitiv din cadrul unei relele Ethernet incearca sli transmitl'i date cl'itre ait dispozitiv, va cliuta sl'i deschida un canal de comunicalie cu acesta, folosind adresa MAC:

datele transmise vcr transporta ~i adrcsa ~1AC a destiuaiiei. Pe masura ce dale1e traver

seazl'i mediul fizic de transmisie, NIC-ul fieclirui calculator din relea veri fica dad adresa sa MAC corespunde adresei destinatie incluse in pachel. Dacli adresele nu sint identice, NIC ignora datele din pachet, date ce continuli sli circule catre urmlitoarea destinatie. Dad adresele stnt identice, NIC face 0 copie a pachetului cu date ~i plaseazl'i aceastl'i copie tn calculator, la nivelul legaturli de date. Pachetul original va continua sli circule prin re\ea, clitre alte destinatii, unde se va veri fica corespondenta dintre adresele MAC. Dezavantajul major al adresarii MAC constli In faptul ca aceste adrese nu au 0 structurli strict definita: vinz1itorii au OUI-uri diferite. Altfel spus, adresarea MAC nu este 0 adresare ierarhicli, dupa cum se va vedea d este adresarea IP. Pe mlisurli ce

releaua

cind se discuta de adresa MAC, trebuie sli vli ginditi la nivclul legaturli date.

cre~te", acest dezavantaj devine 0 problemli majora. Nu uita\i: de fiecare datli

3.2. incadrarea (framing) ~i standardul Ethernet

Framing-ul sau fllcaararea este un mecanism prin care se oblin informa\ii complexe, operatic ce nu poate fi realizata prin simpla transmisie a bitilor prin mediul fizic al re\elei. Care sint calculatoarele ce doresc sli comunice intre ele? Cind incepe comunicarea intre douli calculatoare ~i clnd se termina? Clnd ii vine rindul unui calculator sa comunice? Spuneam ca nivelul fizic al unui calculator se ocupl1 doar de hili. In timp ce incearcli

sa transmitl1 ace~ti biti

catre

destinalie, nivelul fizic nu garanteazli cl'i nu existli ~i erori.

Aici intervine nivelul legl'iturl1 date. Prin Incadrare, bilii transmi~i de nivelul fizic sint

incapsulali la nivelul 2 in unitali de date ale protocolului de nivel 2 (PDU de nivel 2) sau

cadre (frame-uri) .

. Existl1 mai multe tipuri de cadre, in funclie de standardele folosite la descrierea lor.

Standardul Ethernet este dcfinil de IEEE (lnstitllte Jar Electrical and Electronic Engineers)

ca IEEE 802.3. Acest standard define~te regulile pcntru configurarea unci relele Ethernet precum §i modul de interacliune Intrc diferitclc clemente ale unci astfel de re\ele (existl'i 18 variante ale accstui standard!). In mod generic, un cadru este Impartit In sccliuni numite cimpuri, fiecare clmp fiind alclhuit din bytes:

L

 

/

/

/

/

/

/

 

Start

Adresa

Tip!

Dale

Cirri! de

Stop

   

lungirnc

 

control

 

/

Figura 3.2.1. Structura gcncrall! a unui cadru

36

ARHITECTURI SI STANDARDE

Orice calculator conectat la 0 relea trebuie sa delina un mecanism prin care sa poata at rage atenlia celorlalte calculatoare din re\ea Cll privire la transmiterea unui cadru. Acest lucru este posibil prin intermediul cimpului start din formatul cadrului. Orice cadru conIine informa\ii cu privire la numele calculatorului sursa (sub forma adresei MAC) ~i numele calculatorului dcslinalie (tot adresa MAC). Un cadru are insa ~i cimpuri specializale: lungimea exacta a cadrului sau tipul sau, pentru a specifica protocolu! de nivel 3 ce face posibila transmiterea sa prin retea. Datele transmise prin retea sin! impartile in doua componente: datele propriu-zise ~i un set de bytes incapsu1ali, denumili padding bytes sau bytes de limplere. Ace~ti bytes sint adaugati cadrului pentru ca acesta sa aiba 0 lungime minima ~i sa poata respecta illlervalul de limp in care este lransmis. Informaliile continute de un cadru sint susceptibile de a suporta erori ce pot sa aiba surse diferite. Cadrele care contin erori sint relransmise. Acest lucru este realizat cu ajutorul cimpului secvenla/cifra de control al cadrului. Aceasta cifra este un numar obtinut pe baza datelor din cimpul de dale al cadrului. Cifra de control este citita de calcuIatorul destinalie pentru a veri fica in ce masura cadrul receptionat este corect sau este alterat de zgomotele relelei. Calculatorul sursa calculeaza 0 cifra de control pc care 0 adauga cadrului. La destinalie, se calcuIeaza 0 noua cifra de control pe baza datelor continute de cadruI recep(ionat, cifra care este comparata cu cea calculata de sursa mesajului. Daeli cele doua cifre de control sint identice, datelc din cadru vor fi acceptate. In situalia in care cifreIe de control nu sint identice, sursa va fi atentionata eli trebuie sa retransmita dateIe. Pentru ca transmisia sa se termine in condilii optime, sursa mesajului trebuie sa atraga atenlia celorlalte calculatoare asupra momenlului in care cadrul se termina.

3.2.1. Cadrul Ethernet l

Fiecare calculator echipat cu 0 placa de re\ea Ethernet fUllqiolleaza independent de toate celelalte sta\ii din relea: IlU exista Ull control centralizat. Toate staliiIe ata~ate la relea sint conectate la acela~i sistem de transport pentru semnaI, denumit mediu de comuni- calie. Informalia este transmisa serial, bit cu bit prin linia de comunica\ie catre toate statiile ata~ate acesteia. Figura urmatoare ilustreaza formatul unui cadru Ethernet a$a cum este el prezentat in specitica\iile IEEE 802.3 2 (cifreIe reprezinta lungimea cimpurilor in bytes).

41,·1500

(cifreIe reprezinta lungimea cimpurilor in bytes). 41,·1500 Figura 3.2.2. Structura cadrului Ethernet Conform acestui

Figura 3.2.2. Structura cadrului Ethernet

Conform acestui standard, cimpuriIe care alcatuiesc un cadru Ethernet sint :

I.

Vezi detalii la http://www.ethermanage.com/ethernet/ethcrnel.html.

NIVELUL LEGATURA. DATE

37

• Preambul

Aceasta secventa de 56 biti este folosita pentru sincrollizarea transmisiei. Ace~ti biti permit componentelor unei retele sa detecteze prezenta unui semnal ~i sa inceapa citirea acestui semnal inainte de sosirea datelor continute in cadrul respectiv. Prin intermediul

acestor bili, stalia destinatara este avertizata cu privire la sosirea unui cadru.

• Start cadru

Conform specificaliilor IEEE 802.3, byte-ul care delimiteaza inceputul cadrului de restul conlinutului sau se termina cu doi bili consecutivi cu valoarea I (1010101\). Ace~ti

bili servesc la sincronizarea recepliei cadrului de catre toate statiile.

• Adresii destillalie ~i adresa sursa

Primii 3 bytes ai acestui cimp sint precizali de catre IEEE in functie de cerintelc prodllcatorilor de echipamente pentru relele. Urmatorii 3 sint descri~i chiar de produ- catori. Adresa sursa cste 0 adresa unicast (single node). Adresa des tina tie po:!te fi unieast (un singur calculator), multicast (mai multe calculatoare) sau broadcast (toate calcu- latoarele).

• LUl1gime/lip

Acest cimp indica numarul de bytes de date care urmeaza in cadru dupa acc~1 cJll1P

sau tipul cadrului, daca acesta este asamblat folosind un format oPtional.

• Date

~i legatura date s-au tcrminat, dalele

continute in cadru sint transmise catre un protocol de nivel superior, care trcbuie definit

in cadrul acestui dmp. Daca datele din cadru nu oCllpa cel putin 46 bytes, vor fi inseI"ali bytes de umplere pina la atingerea acestei valori.

Dupa ce procesarile de

la nivelurile

fizic

Cifrii de control

Acest cimp conIine 0 cifra de verificare pe 4 bytes, cifra ce este calcul:1ta de c1itre dispozitivul care transmite datele, urmind a ti recalculata de catre receptor ~i comp~ra(a cu originalul in scopul identificarii eventualclor diferente.

Dispozitivele Ethernet trebuie sa permita un interval minim de timp intre doua cadre care se transmit pe un mediu. Acest interval se nume~te inieifrallle gap (iFG) sall illlerpacket gap (IPG) ~i folose~te pentrll pregatirea receptionarii urmiitorului cadru transmis de 0 static. Acest interval este de 9,6 microsecunde pentru re!elele pc 10 Mbps, 960 nanosecunde pentru 100 Mbps ~i 96 nanosecunde pentru I Gbps. in continuare yom prezenta cele douli protocoale prin care se controleazil accesul la mediul de transmisie lntr-o retea EtIH~rnet: half-duplex ~i full-duplex.

3.2.2. Half-Duplex Ethernet I (CSMA/CD

Access Protocol)

Half DupJexul reprezinta forma tmdilionalll. de control in Ethernet. bazata pc protocolul CSMA/CD - Carrier Sense Multiple Access/Collision Detectioll (acces multiplu cu detectia purtatoarei ~i coliziunii).

ARHITECTURI SI STANDARDE

Pc baza acestui protocol, statiile care partajeaza acela§i mcdiu §i care doresc sa ini\iezc 0 transmisie trebuie sa asculte canalul pentru a vedea dad nu cumva transmite altcincva in acel moment. In cazul in care canalul este ocupat, statia a§teapta pina la eliberarea acestuia. Atunci cind canalul este liber, statia transmit;: un cadru catre toate celelalte statii (operatie ca,re se nume§te broadcast sau diJuzare). Exista Insa probabilitatea

ca, imediat ce aceasta static Inccpe sa transmitll, 0 alta static sa fie pregatita de tl'ansmisie

§i

sa asculte canalul. in situatia In care cadrul difuzat In re\ea nu a ajuns Indl. la cea de

a

doua stal!e, aceasta din urma va detecta canalul ca fiind liber si va initia, la rindul sAu,

o

transmisie, rezultind 0 coliziune. Coliziunile pot fi detectate urmarind puterea sau Ill\imea impulsului semnalului

rect!p\ionat §i comparindu-Ie cu semnalul transmis. in acest caz, stalia care a initiat transmisia lanseaza in relca 0 secvenilijam (de blocare) de 32 biti prin care se asigura ca toate cclelalte statii din retea au fost informatc cu privire la e§uarea transmisiei. Apoi, sta\ia sursa i§i abandoneazll transmisia, a§teapta 0 perioada de timp §i incearca iarA§i, dad nici 0 alta statie nu a inceput sa transmita intre timp. Acest proces se repeta pina cind cadrul este transmis cu succes la dt!stinalie. In sinteza, principalele etape in transmiterea ullui cadru sint:

1. sta\ia care dore§te sa transmita asculta reteaua cu scopul detectarii prezentei unei slalii care transmite (carrier sense - deteC\ia purtatoarei) ;

2. dad! este detcclatll 0 purtatoare activa, transmisia este aminata. Statia continua sa Illonitorizezc re\eaua pinl'i in momentul dispariliei purtatoarei ;

3. dad!. nu t!ste detectata 0 purtatoare activa, statia sursa iniliazll transmiterea cadrelor;

4. 0 datA cu lransmiterea cadrului, statia sursll supravcgheazll mediul In vederea detectllrii coliziunilor ;

5. dad este detectat[ 0 coliziune, statia sursa opre§te transmisia cadrelor §i lanseaza o sec venia de blocare pentru a se asigura c[ toate celelalte stalii iau cuno§tinta de exislenta coliziunii ;

6. dup[ ce a transmis secvenla de blocare, statia sursA a§teapta 0 perioada de limp inainte de a reincepe transmisia (de la punctul 1). Acest prcices se nume§te backoff algorithml (algoritm de regresie): se reduce probabilitatea de aparitie a coli- ziunilor prin adaptarea dinamid[ a numarului statiilor care incearca sa transmita (interval de intirziere generat aleatoriu) ;

7. daca totu§i reapar coliziuni, intervalul de generare aleatorie cre§te exponential. Algoritmul asiguril 0 intirziere minima cind se "ciocnesc" numai clteva statii, dar garanteaza cil ciocnirea este rezolvata intr-un interval rezonabil cind este yorba de mai multe statii ;

8. procesul se repeta pina cind 0 stalie transmite un cadru farll coliziuni.

Un parametru important al operarii in modul half duplex este slot time (marimea cuantei). Accst parametru a fost definit ca avind 512 intervale de bit (51,2 microsecunde) pentru retelele Ethernet care opereaza la viteze de 10 §i 100 Mbps, respectiv 4096

NIVELUL LEGATURA DATE

39

intervale de bit pentru re~elele Gigabit. Marimca cuantei se refera la intervalul de timp pe care un dispozitiv it a~teapU'i inainte de a retransmite dupa aparitia unci coliziuni. Pe masura ce travcrseaza reteaua, semnalele transmise sufer:!. intirzieri. Aceste intirzieri reprezinta timpul nccesar unui semnal sa tranziteze prin componentele electronice ale retelei. Cu cit lungimea segmentelor ~i numarul de repetoare (hub-uri) se apropie de maximul admis de standardele Ethernet (2500 mctri ~i 4 rcpetoare), cu atit se mare§te ~i intervalul de timp necesar unui semnal pentru a traversa reteaua de la un capat la altul.

Acest interval de timp se nume~te intfrziere La propagare.

Suma dintre intirzierea dus-intors la propagare (maxima) Si timpul necesar pentru a transmite 0 secventa de blocare sint componentele care definesc marimea cuantei in Ethernet. G cuanta cu marimea de 512 intervale de bit stabile~te marimea minima a unui cadru Ethernet la 64 bytes (in cazul Gigabyte, celc 4096 intervale de bit impun adaugarea unui cimp de extensie la cadru pentru a se atinge marimea minima de 512 bytes). Grice cadru a carui dimensiune este mai mica de 64 bytes este consideratfragment de coliziune ~i este distrus in mod automat de stalia care it receptioneaza. Marimea cuantei impune 0 limita maxima in ceea ce priveste dimensiunea unei retele: lungimea segmentelor de cablu Si numarul repetoarelor pe 0 singura cale. Dad releaua este dezvoltata dincolo de aceste limite, apare fenomenul de coliziune fntfrziata. Acestea sint coliziunile care apar prea tirziu in timpul transmiterii unui cadru pentru a mai putea fi gestio nate prin functia de control al accesului. Cadrele afectate vor fi distruse, fiind necesara reinitierca transmisiei. Mllrimea cuantei este cea care asigura ca aceasta va fi identificata in primE 512 biti transmi~i sub forma de cadre, daca este posibil sa apara 0 coliziune. Revenim acum la algoritmul de regresie pentru a explica mai in detaliu ce se intimpla. Prin intermediul acestui algoritm statia care a initiat transmisia determina intervalul de timp care trebuie sa treaca dupa aparitia unci coliziuni, inainte ca un cadru sa fie retransmis. De ce este nevoie de asa ceva? Daca toate statiile ar a~tepta acela~i interval de timp, atunei in mod sigur va aparea 0 noua coliziune. Acest lucru este evitat prin algoritmul amintit: fiecare stalie genereaza aleator un numar care va determina timpul cit trebuie sa astepte inainte de a trece la identificarea purtatoarei. Acest interval de timp

se numeste intfrziere de regresie.

Dupa aparitia primei coliziuni, fiecare static a~teapta 0 sau 1 cuante inainte de a incerca 0 noua transmisie. Dacl'\ apare 0 noua coliziune, intervalul de a~teptare va fi intre o ~i 3 cuante, pentru 0 a treia coliziune, intre 0 ~i 7 (2 3 _1). in general, dupa i coliziuni se asteapta intre 0 ~i 2;-1 cuante. Daca se ajunge la un numar de 10 coliziuni, intervalul de asteptare este inghetat la 1023 cuante. Dupa 16 coliziuni, functia MAC raporteaza esecul caIculatorului (excessiye collision error), iar cadrul care trebuia transmis este distrus, aplicatia care it folosea fiind nevoita sa initieze 0 nOlla transmisie. De ce atitea vorbe despre acest algoritm? Pentru ca erorile care apar ca urmare a coliziunilor in exces dintr-o relca reprezinta cel mai bun indiciu ca reteaua nu mai este eficienta. Timpul necesar transmiterii unui cadru este invers proportional cu rata de transmisie. Pentru 0 retea cu 0 lalime de banda de 100Mbps , un cadru cu 0 dimensiune minima este transmis intr-un timp egal cu 1110 din marimca cuanlei. Prin urmare, 0 coliziune care apare in timpul acestei transmisii nu va putea fi detectata de staliile care emit semnal.

40

ARHITECTURI SI STANDARDE

Este motivul pentru care diametrul maxim al unci retclc pe 10 Mbps nu poate fi utilizat in cazul retelelor pe 100Mbps (Fast Ethernet). Solutia in acest caz a fost reducerea diametrului relei.

l'arametm

10 Mbps

 

100 Mbps

 

IOOOMbps

Mlirimea minima a unui cadru

64 bytes

64 bytes

520

bytes

Dhunetrul iliaxim al

 

100 metri UTP

100

metri UTP

domeniuJui de coJiziune

100 metri UTP

412

metn fibra optica

316

mctn fibrll optica

Diarnetrul maxim aJ domeniuJui de coliziunc cind se folosesc repetoare

2500 metri

205

melri

200

metri

Numarul maxim de repetoare pe 0 ruta LAN

5

 

2

 

1

3.2.3. Full-Duplex

Ethernet l

Cel de-al doilea mod de operare al rClelelor Ethernet depa~e~te limitarile impuse prin protocolul CSMA/CD: 0 statie, la un moment oat, poate fie sa tranSmila date, fie sa Ie receplioneze. Niciodata nu se intimpIa acest lucru simultan. In cazul full-duplex-ului, doua sta\ii pot sa schimbe simultan informatii, dadi existli

o legatura care sa permitli acest lucru. In acest caz, throughput-ul agregat al relelei se

dubleaza!

Operarea in modul full-duplex este restriclionata de respectarea mai multor criterii. in primul rInd, mediul fizic de transmisie trebuie sa suporte transmiterea ~i recep\ionarea simultana de informatii, tara a exisla inlerferente. Mediile ale caror specificatii respecta aceste cerinle sint: 10-Base-T, WBase-FL, 100Base-TX, 100Base-FX, 100Base-T2, 1000Base-CX, 1000Base-SX, 1000Base-LS ~i 1000Base-T. Urmatoarele specifica\ii nu suporta modul full-duplex: 10BaseS, IOBase2, lOBase-FP, 10Base-FB, 100Base-T4. In al doilea rind, pentru a opera in acest mod, legaturile trebuie sa fie point-to-point (punct-Ia-punct) sau, altrel spus, legatura trcbuie sa fie direct intre douli statii. Atit timp cit nu exisla conflicle ca in cazul mediilor partajate, nu vor aparea coliziuni ~i, prin urmare, nici prolocolul CSMA/CD nu mai este necesar. Ambele statii trebuie sa suporte ~i sa fie contigurate pentru a opera in modul full-duplex. De~i mai slnt destule de spus, ne oprim aici cu descrierea Ethernetului nu inainte de

a mai aminti despre agregarea legtirurii sau rrunking-ul disponibil in modul full-duplex. Acest lucru inseamna ca mai multe leglituri fizice de tip point-to-point pot fi agregate

pentru a functiona ca 0 singur~ legalura logidi. In conc1uzie. nivelul legatura date lndepline~te urmatoarele functii:

• arbitrare: determina dadi se poate folosi mediul fizic de transmisie a datelor ;

• adresare: asigma ca dalcle au fOSl receplionatc ~i procesate de catre destinatarul coreet;

• detectarea erorilor:

detennina daca datcle au ajuns la destinatie nealterate.

NIVELUL LEGATURA DATE

41

3.3. FDDII

Comitetul de standardizare ANSI X3T9.5 este primul autor al standardului Fiber Distributed Data Interface (FDDI). Dupa completarea tuturor specifica\iilor, ANSI a transmis standardul FDDI Organizatiei Interna!ionale pentru Standardizare ([SO) care a realizat 0 wrsiune interna\ionaHi a standardului FDDI, versiune perfect compatibil5 cu versiunca ANSI. Chiar dad astazi rqtltie FDDr nu sint atit de cOlllune preeulll cele Ethernet, pe masura ce costurile de implemelltare se vor reduce, ele vor dcveni accesihile pe 0 scara mai marc. FDDI prezinta 4 specificatii:

Media Access Control (MAC) - define~te modul in care se realizcaza acccsul la mediul fizic de transmisie, incluzind: formatul cadrului, adresarea, manipularea jelonului, algoritmul prin care se calculeaza CRC (verificarca redundan\ei ciclicc) ~i mecanismelc pentru refacerea starii initiale ca urmare a aparitiei unci erori. Physical Layer Protocol - protocolul nivelului fizic define~te proccdurile pentru codificarea/decodificarea datelor, incluzind: cerintelc ccasului (frccvcnta), incadrarca ~i alte functii. Physical Layer Medium - mediul nivclului !izic definc~te caractcristicili: mcdiului de transmisie, inclllzind: conexiunile fibrei optice, ratele de eroare Ia nivel de bit. compo- nentele optice. Station Management - define~te configuratia statiilor intr-o retea PDDI, incIuzind :

configuratia inelului, adallgarea ~i cIiminarea statiilor, inilializarea, izolarea diderilor, statistici. Dupa cum se vede ~i din Figura urmatoare, cirnpurile ce alcatuiesc un cadru FDDI sint :

• Preambul - pregate~te fiecare statie pentru a putea recep\iona cadrlll.

• Delimitator de start - indica inceputul unui cadru.

• Control - indica marimea cimpurilor adrcsa ~i contine informa(ii de control (de exemplll, dad datele sint asincrone sau sincrone).

(de exemplll, dad datele sint asincrone sau sincrone). Figura 3.3.1. Structura cadrului rOD! • Adresa destinalie

Figura 3.3.1. Structura cadrului rOD!

• Adresa destinalie - conIine 0 singura adresa (unicast), un grup de adrcsc (multicasl) sau adresele tuturor sta\iilor (broadcast). Adrcscle au 6 bytl's.

42

ARHITECTURI SI STANDARDE

• Adresa sursa - identifica stalia care trimite cadrul (are 6 bytes).

• Date - continc informalii de control sau informalii destinate unui protocol de

nivel superior.

• Cifra de control - esle complctata de stalia sursa care calcuJeaza 0 CRC. Aceasta valoare depinde de continutul cadrului. Statia destinalie recalculeaza aceasta valoare pentru a determina dad a fost modificat cadrul in timpul tranzitarii prin retea.

• Delimitator de sftr$it -

• Stare - permite statiei sursa sa detcrmine aparitia erorilor ~i dad. la destinalie

indica sfir~itul cadrului.

eadrul a fost recep\ionat ~i eopiat de respectiva statie.

Strategia fo10sita in retelele FDDI pentru transmiterea jetonului este similara cu cea din retelele token-ring. FDDI pcrmite alocarea latimii de banda in timp real, fapt ce Ie face ideale pentru 0 mare varietate de aplicalii. Acest lucru este posibil prin cele doua tipuri de trafic ce pot fi implementate: sineron ~i asincron. Traficul sincron poate consuma doar 0 poqiune din totalul lalimii de banda a unei reteJc (sa zicem lOOMbps), in timp ce traficul asineron consuma restul. Llitimea de banda penlru traficul sincron este alocata

statiilor care necesita transmiterea con- tinua a datelor (de exemplu, voce sau

IIIIIl1LII video), Specificaliiic FDDI SMT definesc

(\

".

'

j

: :(::::

';">~"""'''''''

.A1II

,'.'~:

'.,'.

.- 0 schcm~ distribuita prin care se aloc~

.- 0 schcm~ distribuita prin care se aloc~ lalimca de banda, In traficul asincron, lalimea de

lalimca de banda, In traficul asincron, lalimea de banda este alocata folosind 0 schema de prio- ritali pc opt niveluri. Fiecarc static are atri- buil un !live! de prioritale asincron ~i poate folosi la un moment dat toalli la\imea de banda asincron1i, Mecanismul de priori tate poate bloca staliile care nu folosesc l11\imea de band1i sau care au un nivel de prioritate prea mic. Speeificaliile FDDI definesc doua tipuri de fibra: single mod (sau mono-mod) ~i multi mod. Aceste moduri se refera la fascicolul de lumina care intra in fibra optica sub un anumit unghi. Mono-modul, dupa cum Ii spune ~i numele, permite unui singur tip de fascicol sa se propage prin fibra, in timp cc multi-modul suporta mai multe tipuri de fascicole. Oeoarece in multi-mod lumina care se propaga prin fibra poate parcurge distante diferite (in funqie de unghiul de ineidenta), iar semnalele pot sa ajunga la destinatie la intervale diferilc de limp, mono-modul of era latime de banda mai mare, Acesta este ~i motivul pentru care fibra mono-mod este folosita mai ales la cablarile intre cHidiri in timp ce fibra multi-mod se folose~te pentru cabUl.rile intra-cladiri, Oispozitivele prin care se genereaza lumina sinl LED-uri Ie pentru fibra multi-mod ~i laserul pentru fibra mono-mod. Conform specificatiilor FDDI, pentru rcalizarea conexiunilor fizice se folose~te un inel (ring) dublu, Pfin fiecare dintre aceste inele, traficul se desfli~oara in sensuri opuse, Fizic, inelcle sint alcatuite din doua sau mai multe conexiuni punct-la-punct intre staliile adiacente. Unul dintre cele doua inele se nume~te inel principal ~i este folosit pentru lransmiterea datelor. Cel de-al doilea inel se nume~te secundar ~i este folosit, in general, pentru back-up. In FODI se intilnesc doua categorii de sta\ii :

llull)I1IOGle

NIYELUL LEGATURA DATE

43

Single Attachement Stations (SAS) sau statii din clasa B, ata~ate inclului principal prin

intermediul unui concentrator care oferll conectivitate pcntru mai multc astfcl de statii

~i asigurli continuitatea rete lei

ruperilor de tensiune sau "ci'iderilor" oridreia

dintre statii. Dual Attachemellt Stations (DAS) sau statii din clasa A ata~ate ambelor inele. Fiecare dintre aceste statii are doua porturi (A ~i B) prin care se conecteaza la ambele inele ale FDDI.

in cazul intre-

care se conecteaza la ambele inele ale FDDI. in cazul intre- 3.4. Domenii de coliziune Coliziunea

3.4. Domenii de coliziune

Coliziunea apare in momentul in care bitii transmi~i de douli calculatoare se intilnesc pe accla~i mediu de transmisie. Fizic, in cazul cablurilor bazate pe cupru acest lucru inseamnli un plus de voltaj in respectivul mediu, lucru care nu este perm is in sistemele binare care sinl capabile sa fnleleaga doar douli valori ale voltajului. Majoritatea lehnologiilor de retea sc confrunta cu aceaslli problemli. In unele cazuri, coliziunile sint parte comPOnenla a reteiei. Prea multe coliziuni insli pot conduce la incetinirea retelei sau chiar la intreruperca funclionlirii acesteia. Dacli exista reguli in baza clirara aceasta problemli sli poatli fi contralatli, lucrurile nu sint deloc complicate. Retelele Ethernet folosesc mecanismul CSMA/CD prin care identificli coliziunile apllrute la un moment dat.

prin care identificli coliziunile apllrute la un moment dat. Figura 3.4.1. Domenii de coliziune ~i domenii

Figura

3.4.1. Domenii de coliziune ~i domenii de broadcast

44

ARHITECTURI .51 STANDARDE

Poqiunea de relea in care pachetele lransmise intrii in coiiziune se nume~te domclliu de coliziune. Acest fenomen apare in lOate cazurile in care l11cdiui de transmisie este partajat intre mai multe calcuialoare. Toate conexiunile care se fac prin intermediul dispozitivelor de nivel 1 fac parte dintr-un domeniu de coliziune. Pachetele implicate intr-o coliziune SIn! distruse bit cu bit. Spuneam eli pentru a se evita astfel de situatii, relcaua trebuie sa detina un mecanism (CSMA/CD, de exemplu) prin care sa gestioneze conflictele care apar. in functie de tehnologia folositii, numarul calculatoarelor care pot folosi impreuna un mediu de transmisie (denumit segment) este limitat. Despre hub-uri (repetoare) am spus eli SIn! dispozitiveie care regenereaza traficul unei relele tara lnsa a filtra In vreun fel informatiile pe care Ie receptioneaza/transmit. Informatiile primite de un port al unui hub sint trans mise tuturor celorialte porturi. Prin urmare, foiosirea acestor dispozitive conduce la extinderea unui domeniu de coliziune. Exista 0 regul1i care trebuie respectata in retelele Ethernet: nllmarui maxim de

hub-uri entre doua calculatoare din re{ea trebuie safie 4! Aceasta deoarece fiecare hub

induce latent1i, iar depa~irea acestui numar duce la cre§terea numarului de coliziuni intirziate. Coliziunca intirziatli apare dupa transmiterea primilor 64 bytes din cadru. ChipselUrile pl1icilor de retea nu au capacitatea de a retransmitc informatiile in urma aparitiei unei coliziuni intirziate. In practic1i aceastli regula este cunoscuta sub denumirea 5-4-3-2-1 : cinci sectiuni de retea, 4 repelOare, 3 segmente cu host-uri, 2 segmente de legatura $i un domeniu de

coliziuJ1c.

2 segmente de legatura $i un domeniu de coliziuJ1c. Workstation Workstation Workstation Workstation Figura

Workstation

Workstation
Workstation

Workstation

Workstation

Figura 3.4.2. Regula 5-4-3-2-1

Chiar dacli sint dispozitive ieftine, repetoarele sint principalele echipamente care contribuie la extinderea domeniilor de coliziune. Rezolvarea acesmi neajuns consta in segmellTarea re]elei cu ajutorul switch-milor §i routerelor. Doua sint motivele pentru care yom dori s1i segment1im 0 rc\ea :

• izolarca traficului intre segmentcle relelei ;

obtincrea unei llitimi de banda mai mari pcntru utilizatori, prin crearea unor domenii de coliziune reduse.

NIVELUL LEGATURA DATE

45

Far;l segmcntare, () rc(ea mai marc tledl eea tlestinata ullui grup de luerll (de ohieei, maximum 10 caIculatonre) va deveni foarle repede "inuntlalii" de colizillni, ba chiar virtual ar ajunge in situatia de a nu mai avea disponibila latime de banda. o relea Ethernet care folose~te switch-uri conduce la 0 topologie care se comporta ca ~i cind ar exista doar doua noduri in respeetiva retea: un nod sursa ~i un nod deSlina\ie. Aceste doua. noduri partajeaza, de exemplu, 10 Mbps intre ele, ceea ce inse<lmna intreaga la.lime de banda disponibiJa pentru transmisia datelor. Folosirea aeestor eehiparnente pcrmiie fe\elei sa fUllqioneze mul! mai eficient, deoarece disponibilitatea Iiilimii de banda. se apropie de 100 %. In cazul ullui switch, fiecare nod reprezinta 0 conexiune eatre un segment de retea. Crearea acestor microsegmente de retea conduce la eliminarea coliziunilor dintr-un domeniu. Fiecare nod este conectat direct Ia un port al switch-ului sau la un segment care este conectat la un port. Prin aceasta se creeaza 0 conexiunc pc 10 Mbps i!ltre fiecare nod ~i pentru fiecare segment al switch-ului. Un calculator concctat direct la un port al switch-ului va reprezenta propriul sa.u domeniu de coliziune ~i va avea acees la intreaga llilime de banda: lOMbps. Switch-ul cite~te adresa sursli ~ilsau destinalie a fieearui cadru pc care il primc~le. in func\ie de informaliile acumulate va hoti1ri ce decizic trebuie Illata : dac~ trcbuic [omutat catre un alt segment sau nu. Daea switeh-ul este eonsiderat un echipament pasiv ec aetioncaza doar la nivciui leg1Hura date, routerul actioneaza. la nivelul rc\ea ~i ia decizii pc baza adrcscinr fo\ositc de protocoaJele aeestui nive!. Acest lucru presliplIllc cxaminarca adreselor tkstina(ie continutc in fiecare pachet ~i consullarea talwlcIllr de rlllan: ell privirc la instrllqiullik ce trcbuie urmate. Cu ajutorul aecstor cchipamelltc sc atinge eel mai ridieatnivd de scgmclllarc datorita eapacillitii lor de a decide eu exactitate unde trebuie sa ajunga un pachct ~i cc calc trebuic sa urmeze. Acesle aetiuni indue insa, inevitabil, Iatenta.

CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 4 Nivelul retea joadi un rol important in transmisia datelor: folose§te 0 schema de adresare

Nivelul retea joadi un rol important in transmisia datelor: folose§te 0 schema de adresare pe care se bazeazll echipamcntcle pcntru a determina care este destinatia datelor transmise. Protocoalele care nu sint suportate de nivelul 3 pot fi folosite doar in retelele de dimensiuni mici. Aceste protocoale folosesc, de obicei, un nume pentru a identifica un calculator din retea (cum ar fi adresa MAC). Dar, pe masura ce reteaua se dezvolta, organizarea acestor nume devine un calvar. Dael! vrem sa interconectam intre ele doua subretele, va trebui sa vcrifiel!m daca numele ealculatoarelor din cele doua subretele nu sint duplicate. Internetul a ajuns astazi 0 colectic de scgmente de retea care partajeaza in comun resurse informationale. Echipamentele de nivel 3 folosite la interconectarea retelelor sint routerele. Acestea sint capabiJe sa ia decizii logice cu privire la traseul cel mai bun pe care trebuie sli-l urmeze un pachet prin retea.

4.1. Identificarea traseului

Traseul (ruta) pe care il are de parcurs un pachet este determinat in cadrul nivelului retea. Functia prin care este identificat traseul permite routerului sa evalueze posibilele trasee pe care Ie are la dispozitie un pachet pentru a ajunge la destinatie. Serviciile pentru rutare folosesc informatiile despre topologia retelei pentru a evalua aceste rute. Deter- minarea traseului (se mai nume~te ~i rutare) reprezinta procesul la care face apel un router pentru a alege cea mai buna calc pe care lrebuie sa 0 urmeze un pachet pentru a ajunge la destinatie. Acest proces poate fi comparat cu conducerea unei ma§ini de la Ia§i la Neptun, de exemplu. Avem nevoie de 0 hartli pentru a stabili care este traseul optim (din punct de

timpului ~i combustibilului consumat) pe care trebuie sli-l parcurgem pentru a

vedere al

ajunge la Neptun. Adresele de retea identifica partial drumul folosit de un router pentru transmisia unui pachet Intr-o relea: care este sursa §i destinatia unui pacheL Ginditi-va la sistemul de telefonie: fiecare ora§, tara, continent au un cod \lnic de identificare. Fiecare abo nat are un numar de telefon ! Dacli la nivelul 3 nu ar exista 0 schema de adresare similara cu exemplul anterior, rutarea nu ar putea avea loco Routerul are nevoic de adrese de retea (atribuite in mod

48

ARlf[TECTURl Sl STANDARDE

ierarhic) pentru a putea transfera in mod corespunzator pachetele catre destinatie (vezi ~i http://www.rad.com/networks/1997/nettllt/router. hunl). Majoritatea dispozitive!or de retea detin atit 0 adresa MAC, cit ~i 0 adresa specifica unui anumit protocol. Cind un calculator este mutat dintr-o retea in alta, l$i pastreaza adresa MAC, dar i$i modi fica adresa de retea. Adresa MAC 0 putem compara cu numele noastre: 0 data declarat, numc1e unei persoane poate fi mai greu schimbat. Adresa de

retea 0 putem compara cu adresa

Principala functic a nivelului re;e~ 0 reprezinta gasirea celui mai bun drum pe care trebuie sa-l parcurga un pachet prin retea, de la sursa la destinatie. Aminteam, la un moment dat, ca sint doua metode de adresare: ierarhizata $i non-ierarhizatlL Schema de adresare non-ierarhizata atribuie unui echipament urmatoarea adresli disponibila dintr-o lista data. Aceasta schema se aseamana cu mecanismul dupa care se aloca marcile angajatilor intr-o firma. Adresele MAC functioneaza in aeeasta maniera. Un produca!or de placi de retea prime$te 0 secventa de numere ce pot fi atribuite respectivelor dispozitive. Spre deosebire de aceasta, adresarca ierarhizata nu folose$te alocarea aleatorie a unei adrese, ci mai degraba in functie de localizarea unei statii de lucru. 0 astfel de schema de adresare este adresarea IP, care are 0 structura specifica $i care nu aJoca aleator adresele. Internet Protocol reprezinta cea mai folosita schema de adresare ierarhica la nivelul 3. Dad aruncam 0 privire asupra modelului OSI, yom observa ea pe masura ce informatiile strabat in jos nivelurile acestui model, datele sint incapsulate la liecare nive\. La niveJuJ relea dateJe sint transform ate in datagrame, ~i dad reteaua folose$te adresarea IP, dateJe sint transformate in datagrame IP.

domiciliului:

astazi

sinteti flotanti. Miine

4.2. Protocolul Ip!

I Captm'''!'d at +00 00 S9~ I Length· 148 Fro.; User Status: Ok I IP:
I Captm'''!'d
at
+00
00 S9~
I Length· 148
Fro.;
User
Status:
Ok
I IP:
Version
4
(46,
lIP:
IHL
24
[Bytes]
(46 )
lIP;
Type of
Service.
0
00
(00,
lIP:
Routine
lIP:
Nonal Delay
liP:
Nonal
lIP:
Nonal
lIP;
Total length
Throughput
Rei iabi li t y
284
,011C,
lIP;
Identifiers' 13973
(3695,
IlP:
Flags;
OxOO
( DO'
lIP:
Mav Frag.en t
liP;
last Fraglnen t
liP: Frag.ent O[fset
o [Bytes]
(DODO>
IlP:
Time to live'
15
[Seconds/Hops]
(OF,
lIP: Protocol· 1 ICMP
(01,
I IP: Header
(2CO,
Checksu~ • Ox2CC9
liP Source Addre5s • 180 180.2.4
(B4840204,
lIP:
Destination
Address·
200.200
200.2
«(SCOCC02,
lIP;
Option'
1
[No
Operation]
<01 >
lIP;
Copy Flag·
0
lIP:
Optlon Cldss
0
(Datagl'all or
network control]
lIP:
Opt ion
!lumber •
1
lIP:
Option'
1
<01,
[No Oper~tion]
lIP;
Copy Flag·
0
lIP:
Optlon
Class·
0
(Datagram or
nett.Tork control]

Elcmentul central aI Internctului este protocolul de nivel retea numit IP (Internet Protocol). Sarcina aces- tui protocol este de a oferi 0 cale pentru a transporta datagramele de la sursli la destinatie, tara a tine seama

daca ll1a~inile sint sau nu in aceea~i

re(ea, sau dad sint sau nu alte retele intre ele. Teoria spune ca datagramele IP pot sa aibli fiecare pina Ja 64K octeti, dar in practica acestea au in jur de 1500 octeti. Fiecare dintre aceste datagrame este transmisa prin Internet, eventual fragmentata in uni- tati mai mici. Cind toate aceste unitati ajung la destinatie, ele sint reasamblate

NIVELUL RETEA

49

de nivelul retea formind datagrama originaHi, care este pasaU\ nivelului transport de pc ma~ina receptoare. o datagrama IP este alcatuita dintr-o parte de alllet (header) ~i 0 parte de text. Antetul are 0 parte fixa de 20 octeti ~i 0 parte oPlionalll. cu lungime variabiHL Structura antetului IP este prezentata In continuare :

4 biti

4 hiti

[

8 hiti

---

16 hili

Versiune

IHL

I

Tip serviciu

Lungime totala

I

Identificare

I

Flags (3biti)

J

Deplasament fragment

(Fragment offset)

Timp de viata CfTL)

Protocol

Suma de control

Adresa sursa

Adresa destinatie

OPliuni

Clmpul Versiune memoreazli versiunea protocolului caruia ii apartine datagrama transmisa. Astfel devine posibila tranzitia dintre versiunile aceJlIia~i protocol (de la JPv4 la IPv6, de exemplu). ClmpullHL (Internet Header Length) specifica cit de lung cste antetul (spuneam cii lungimea sa nu este constanta) in cuvinte de 32 biti. Valoarea minima este 5 ~i se aplica atunci cind nu sint prezente alte op!iuni. Tip serviciu este cimpul care permite sursei sa comunice cc tip de serviciu dore~te :

fiabil, rapid sau 0 eombinatie. La rindul sau, acest cimp conIine un subdmp numit preceden/i:i ~i 3 fJaguri (indicatori): D, T, R. Subcimpul precede/1Jii arc 0 lungime de 3 bili ~i stabile~te prioritatilc de la 0 la 7 :

Valoare

Descrierc

0

Normal.

I

Prioritatc.

2

ImediaL

3

Flash.

4

Flash override.

5

CRITIC/ECP.

6

Internetwork control.

7

Network control.

Cei trei indicatori (fJaguri) permit sursei sa stabileasca care factori 0 afeCleaza cel mai mult: intirzicrea. throughput-ul' (productivitatca) sau fiabilitatea. Aceste cimpuri au fast introduse pentru a sprijini dceiziile pe care le au de luat rou]crcle. Majoritutea routerelor ignora ins1l ace~ti indicatori.

50

ARHlTECTURI Sl STANDARDE

Valoare D

Dcscriere

 

0 intirzierc normall1.

 

1 intirziere redusa.

Valoare T

Dcseriere

0

Productivitate nannalll

1

Productivitate ridicata.

Valoare R

Dcseriere

 

0 Fiabilitate nannaHL

 

1 Fiabilitate ridicata.

Cimpul lungime totala se refera la intregul continut al datagramei: antetul ~i datele. Lungimea maxima este de 65535 octeti. La ora actuala pot fi trans mise datagrame m'ai mari de aceasta dimensiune doar in masura in care destinatarul este capabil sa Ie accepte. Prin intermediul cimpului identificare destinatarul unei datagrame determina carei datagrame apartine un anumit pachel. Toate fragmentele unei datagrame contin aceea~i valoare de identificare. Cimpul deplasamentul jragmelltului este precedat de doua indicatoare: DF ~i MF. DF (Doll't Fragment) indica routerelor sa nu fragmenteze a datagrama deoarece calcu- latorul destiml\ie nu este capabil sa 0 asambleze la lac. Toate calculatoarele trebuie sa accepte fragmentc de 576 octeti sau mai mici.

Valoare DF

Dcseriere

 

0 Fragmenteazii dadl eSle necesar.

 

1 Nu fragmenta.

IvlF (More Fragments) estc indicatorul care arata daca to ate fragmentele unei datagrame au ajuns la destinalie. Toate fragmentele, cu exceptia ultimului, au acest indicator activat.

Vuloare MF

Dcscrierc

0

Acesta este ultimul frag- ment.

1

Urmeaza alte fragmente.

Dupa acqti indicatori spuneam ca urmeaza deplasamentul fragmentului care indica locul fragmentului curent in cadrul datagramei. Toate fragmentele unei datagrame, cu exceplia ultimului, trebuie sa fie multipli de 8 octeti. Cum acest cimp are 0 lungime de

fragmente pc datagraml1 (8192) ~i a lungime

maxima a acesteia de 65536 octeti! Timpul de viaJa estc un contor [olosit pentru a limita durata de viata a pachetelor. Acest timp cste masurat in secunde, avind 0 valoare maxima de 255 secunde. Prin intermediul sau se previne ca un pachet sa circule la infinit prin relea. in practica, TTL contorizeaza doar hop-urile (salturile, routerele) dintr-o retea in alta. Dupa ce reasamblcaza datagramele, nivelul retea trebuie sa ~tie ce sa faca mai depane eu accasta. In acesl moment intervine cimpul protocol care spune nivelului retea carui

13 bili, inseamna eli exista maximum 2 13

NIVELUL RETEA

51

proces de transport trcbuie pasata dalagrama (In eonlinuare sinl prezentate ccIe mai cunoscute protocoa!e I).

Valoare

Protocol

1

ICMP - Internet Control Message Protocol.

2

IGMP - Internet Group Management Protocol. RGMP - Router-port Group Management Protocol.

6

TCP - Transmission Control Protocol.

S

EGP - Exterior Gateway Protocol.

9

IGRP - Interior Gateway Routing Protocol.

17

UDP - User Datagram Protocol.

41

IPv6 over IPv4.

88

EIGRP.

89

OSPF - Open Shortest Path First Routing Protocol. MOSPF - Multicast Open Shortest Path First.

255

Reserved.

Suma de control a antetului trebuie recalcul3ll'i de tiecare datl'i cind anletul unei datagrame se modifica (de obicci, la trecerea dil1lr-o rctca in alta) ~i detecteazll c:rorile gcnc:rate dc memoria routerdor. Despre cimpurile adresti sursl! ~i adresii deslinaJie discutam in paragrafcIe urmatoare. EJe indica cine esle la originea datagramci ~i cine cslc deSlinatarul accsteia. Clmpul 0pfiuni, a (;ami lungime este variabiJa, a fOSl inclus pentru a permilc:

dezvoltarca versiunilor viiloare ale prolocolu.lui. CeJe mai importante optiuni sinl:

 

Optiune

Valoare

Lungimc

 

Dcsc.ricrc

2-

Securitate

l30

 

11

Cit de secrc:ta este datagrama

 

3-

Dirijare aproximativa pc baza sursei

131

Variabila

Lista routerelor care nu trebuie

, sll.rite

4

-

Amprenta de [imp

68

Variabila

Fiecare router i§i adauga adresa ~i 0

 

adr~sri de limp

 
       

--

7

-

lnregistreaza calea

 

7

Variabila

Fiecan: router i~i adauga adresa

 

-----1--

   
       

9 -

Dirijare stricta pe bU7

a

sursci

137

VariabiIa

Ind iea calea completa de pareurs

4.3. Adresarea IP

Dadi ati lnteles ccIe spuse plna acum, nu ar trebui sa ave\i prea multe problcme In continuare. Dad. nu, s-ar putea ca rlndurile care urmeaza sa va induca un U$or disconfort. o adresa IP contine informatiile necesarc: penlru a transporta un pachet cu date prin rctea ~i este reprezentata printr-un numar binar cu 0 valoare egala cu 32 bili.

52

ARHITFCTURI .51 STANDARDI::

' . ., . .
' .
.,
.
.

,,-:,-'-_-'-

~""'-

;J

Pentru a putea fi u~or de citit, adresa IP a fost impar- !ita in patm octeti, fiecare octet continind 8 biti. Valoa- rea maxima a fiedirui octet (In zecimal) este 255. Orice adresa IP este logic

Imp!irtita in doua zone. Prima

zona se nume~te network id ~i identifica reteaua careia ii

apartine un echipament. Cea

de a doua zona se nume~te lIosl id §i identifica, in mod unic, dispozitivul conectat la retea. Deoarece 0 adresli IP este aldtuita din patru octeti separati prin pUllct, primul, al doilea sau al treilea dintre acc§tia pot fi folositi pentru a identifica reteaua din care face parte un dispozitiv. La fer ~i pentru ic!entificarea dispozitivullli In sine. Exista trei cJase de adrese IP comerciale, clase gestionate de InterNIC I : clasa A, B sau C (mai exista D ~i E, dar acestea flU