SINDROMUL DE STRES TRAUMATIC SECUNDAR

Sunt comportamente i emoii care rezult n mod natural, ca o consecin la

cunoaterea unui eveniment traumatic trit de o persoan semnificativ; stresul care rezult
din ajutarea sau dorina de a ajuta o persoan traumatizat sau care sufer (Figley, 1993).
Oboseala compasiunii: stare de tensiune i preocupare fa de pacienii cu traum,
manifestat prin re-experimentarea evenimentelor traumatice, evitarea sau activarea, datorit
unor reamintiri persistente asociate cu pacientul; este o funcie a strii de martor la suferinele
celorlali.
Abilitatea empatic - aptitudinea terapeutului de a observa suferina altora
Preocuparea empatic - motivaia de a rspunde celor n nevoie
Expunerea la client - experiena energiei emoionale din suferina clienilor, prin
expunere direct
Rspunsul empatic - msura n care terapeutul face un efort s reduc suferina
celuilalt prin nelegere empatic
Stresul compasiunii - reziduu al energiei emoionale din rspunsul empatic ctre client
i cererea continu de aciune pentru a uura suferina lui
Sensul realizrii - msura n care terpeutul este satisfcut de efortul de a ajuta clientul
Dezangajarea - msura n care terapeutul se poate distana de suferina clientului, ntre
sesiunile de lucru
Expunerea prelungit - sentimentul continuu de responsabilitate pentru ngrijirea celui
n suferin, pe o perioada mare de timp
Reamintiri traumatice - amintiri care provoaca simptome de PTSD i reacii asociate
(depresie, anxietate etc.)
Perturbri n via - schimbri neateptate de rutine i responsabiliti