PALARIE ALBA 1

-stilul de invatare e rezultat al eficientei maxime in utilizarea strategiilor de invatare si

expresie a maturitatii depline a funcionarii psihice

-daca strategia se centreaza pe sarcina, stilul se refera la persoana

-stilul e una dintre cele mai importante resurse pentru a face fata in mediul academic.

-reprezinta:- modul in care e abordata sarcina de invatare, strategiile activate pt sarcina, ceea
ce e stabil in modul de abordare a sarcinilor, ceea ce e caracteristic individului cand invata.

-termenul de stil apare in multe domenii;

- in psiho invatarii, stilul e abordat din trei directii diferite: cognitiv, activitate, centrata pe
personalitate.

-Prima categorie de abordari ale stilului se ocupa de diferentele individuale in perceptie,

gandire ~i cognitie, cea de-a doua de modul in care individul isi utilizeaza resursele personale
in controlul activitatii iar cea de-a treia de modul in care configuratia unica de atribute pe care
o exprima personalitatea determina un anumit mod de comportament

Stilul cognitiv:

-definit ca o dimensiune cuprinzatoare a individului, manifestata in domeniul perceptual,

intelectual, al personalitatii si in eel social

- Notiunea s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupra modului in care oamenii percep si isi
organizeaza informatia despre lumea din jurul lor si asupra modului in care raspund la stimulii
din mediu

-Aceste cercetari au demonstrat ca oamenii difera intre ei prin modul in care abordeaza
sarcinile dar ca diferentele nu se refera la nivelul inteligentei sau la anumite abilitati speciale
ci la modul de organizare a acestora.

- Messick (1994) a definit stilul cognitiv ca "modalitate individuala de organizare si procesare

a informatiei si experientei. Se refera la forma cunoasterii, nu la continutul cunoasterii sau la
nivelul deprinderilor exprimate in performanta cognitiva.

-Letteri (1976) a introdus un nou model conform caruia stilul cognitiv este o forma a
controlului prin care individul se conduce activ si constient ill fluxul informatiei de la receptia
ei (lntr-una din modalitatile perceptive -vaz, auz) si de la memoria perceptiva, pana la
sistemul filtru care decide relativ la viitoarea procesare a informatiei.
PALARIE ALBA 2

Dependenta/ Independenta de campul perceptiv

Persoanele ce prezinta un stil dependent de campul perceptiv tind sa perceapa totalitatea

acestuia, gestaltul. Acestea isi focalizeaza mai dificil atentia asupra elementelor sau detaliilor
si depun mai mult efort in a diviza structura pentru a o analiza. De asemenea, s-a dovedit ca
aceste persoane lucreaza mai eficient in echipa si au o afinitate pentru domeniile umaniste,
literatura sau istorie.

Persoanele cu un stil cognitiv independent de campul perceptiv privest mai degraba detaliile,
pot extrapola intregul dintr-o singura componenta sau situatie. Din punct de vedere al
personalitatii, aceste persoane au un grad mai ridicat de autosuficienta, prefera sa lucreze
solitar, iar preferintele acestora sunt stiintele exacte, matematica.

Reflexivitate/ Impulsivitate

Impulsivul se poate caracteriza ca acea persoana care lucreaza repede, dar efectueaza mai
multe erori. Aceste persoana prefera sa lucreze independent, cel mai adesea pe modelul
incercare-eroare, abordand sarcina la nivel global. Prefera sarcinile cu caracter verbal. De
asemenea, le este mai dificil sa rezolve probleme cu un continut vag, ce necesita strategii
metacognitive de exemplu.

Persoanele reflexive, pe de alta parte, lucreaza mai lent, dar mai precis. Ei prefera sa se
gandeasca mai mult timp la sarcina si la posibilele ei rezolvari, cat si sa fie mai mult ghidati
de profesori fata de cei impulsivi.

Nivel conceptual

Putem diferentia intre 3 niveluri conceptuale- jos, mediu, inalt. Ierarhic, ne putem da seama
ca elevii cu un nivel conceptual scazut vor prefera sarcinile bine structurate, pe cand cei cu un
nivel inalt le vor prefera pe cele vagi si mai putin structurate.

Abordare holista/ serialista

Din punctul de vedere al abordarii holiste, persoanele lucreaza cu parti ale unui intreg, cu
subprobleme si cu relatiile dintre acestea, dar pastrand totusi structura intregului.

Serialistii lucreaza in secvente si avanseaza treptat in asimilarea blocului de cunostinte.

Ideal din punctual de vedere al acestor abordari, pentru a asimila cat mai adecvat cunostintele,
cat si pentru performanta, ar fi o alternare congruenta intre holism si serialism.
PALARIA NEAGRA Care sunt erorile?
Cercetarile care au vizat masurarea stilului cognitiv au fost frecvent analizate critic, mai ales
din cauza ca unele probe ce si-au propus acest scop pot fi interpretate mai degraba ca teste de
abilitati decat ca instrumente de masurare a stilului, dar si pentru ca, in general, conceptul de
stil cognitiv nu este suficient de clar operationalizat (Woolfolk, 1998, p.127).

Stilul cognitiv a fost definit prin 3 aspecte duale. Unul dintre ele se refera la independenta si
independenta de campul perceptiv.

Chiar daca stilul cognitiv tine cont de particularitatile fiecarei persoane , in functie de stilul lor
de invatare , relationare sau adaptare , nu trebuie sa le lipsim si de alte modalitati de lucru
deoarece traim intr-o societate in care trebuie sa ne adaptam rapid la orice , in care lucrurile
sunt foarte impredictibile iar fiecare persoana trebuie supusa mai multor abordari de lucru
pentru a stii sa se muleze pe orice situatie pe viitor .

O serie de limite pe care o invoc tin de incadrarea persoanelor ca fiind independente sau
dependente in stilul de invatare. Chiar daca cele dependente lucreaza mai bine in grup iar cele
depedente individual nu trebuie doar sa le incadram in categorii si sa le lasam sa lucreze
conform orientarii lor deoarece in viata se pot lovi de noi situatii si nu vor stii sa se adapteze .
Asadar persoana independenta nu ar fi capabila sa lucreze in grup iar persoana dependenta nu
ar stii sa puncteze niciodata detaliile si sa se focalizeze pe un singur element.

Dupa modul de predare holist si serialist exista o limita evidenta , si mai ales asupra
serialistilor . Ei sunt peroanele de genul care separa intregul in secvente si problema in
subprobleme. Doar ca ei obtin rezultate doar atunci cand exista congruenta intre stilul lor
personal si stilul de predare .

Este in regula sa se tina cont de stilul de invatare a fiecarei persoane , dar intr-o maniera de
nuanta numai , deoarece fiecare clasa sau grup de copii este format din mai mult de 3 4 stiluri
de invatare diferite si daca s-ar tine cont de fiecare cu un stil diferit ar iesi un haos . Probabil
ca am ajunge sa ii neglijam pe altii in favoarea altora si tot asa.
PALARIA GALBENA Beneficii

-Principalul beneficiu al stilului cognitiv este faptul ca permite individului sa aiba o forma
diferita de organizare si de procesare a diferitelor informatii cu care intra in contact

-Stilul cognitiv de invatare permite indivizilor sa se diferentieze intre ei din punctual de

vedere ar perceperii informatiei, unii fiind spre exemplu dependenti sau independenti de
memoria perceptiva

-Cel mai mare avantaj al stilului cognitiv din punctul meu de vedere este acela ca permite
individului sa aleaga ce doreste sa se intample cu informatia cu care intra in contact. Permite
luarea deciziei de a rejecta informatia, de a o memora, transforma ori o invata. Aceasta
alegere protejeaza practic individul de a nu rejecta toate informatiile pe care le primeste ori de
a se suprasolicita adunand informatii nefolositoare.De asemenea, beneficiul de a isi
transforma informatia primita in functie de propriul filtru al gandirii, de a-si personaliza
structura informatiei ce urmeaza a fi pastrata, de a o simplifica, abstractiza etc. in functie de
nevoi.

-Dependenta/Independenta de campul perceptiv permit indivizilor sa difere asupra aspectelor

procesate intai. Persoana dependenta poate privi situatia ca pe un intreg, pe cand persoana
independent este atenta la detalii. Aceste diferente in stilul cognitiv permit integrarea in medii
de munca, contexte sociale, prin alocarea de diferite roluri. Persoana dependenta ofera
importanta contextului social si are nevoie de obiective stabilite de altii, de un cadru stabil, pe
cand cea independent de campul perceptive este mult mai autonoma in situatii. Rolurile pot fi
stabilite mult mai usor folosind stilul cognitiv.

-Impulsivitatea individului ii permite sa aiba o rapiditate in rezolvarea problemelor si in

implicarea in vaste situatii incerte, de a reactiona mai bine in situatii cu grad mai mare de
nedeterminare. Indivizii impulsivi pot fi ajutati de cei reflexivi in repararea greselilor.

-Reflexivitatea are si ea un mare beneficiu in structura unei persoane, aceasta permite

individului sa exceleze in multe domenii deoarece il ajuta sa priveasca o problema in
profunzime, pe mai multe planuri, de a nu lua o decizie pripita.

-Nivele conceptuale permit indivizilor sa isi structureze mai putin sau mai mult situatiile
pentru a le rezolva, ofera posibilitatea de a inteleg in profunzime lucrurile, de a lucra
ghidandu-ne dupa anumite scopuri. Ofera individului libertate in structurare.

-Beneficiul existentei modurilor de abordare a sarcinilor de invatare (cognitiv-holist/cognitiv-

serialist) este faptul ca avem indivizi capabili sa resolve probleme privind totul ca pe un intreg
interconectat, ori totul separat, cu o cauza diferita.
PALARIA VERDE - idei

Referitor la invatarea in scoli, mi s-ar parea o idee buna ca inca din clasele mici sa se
identifice stilul de invatare al elevilor, iar clasele ar putea fi impartite in functie de stilurile de
invatare. Profesorii ar putea sa pluseze pe stilul clasei respective, insa sa-i invete si sa-i
intrepte usor si catre celelalte. Din cele trei abordari prezentate anterior, elementul principal ar
fi dezasamblarea sau nu a materialului de lucru. Astfel, holistii se aduna cu impulsivii si
dependentii, iar serialistii, reflexivii si independentii sunt cei atenti la detalii, care au nevoie
de explicatii mai multe, care vor validare samd.

Stilul cognitiveste si un bun indicator al performantei in munca. De exemplu, daca angajatorul

vrea sa ofere un training angajatilor lui, e de preferat sa se tina cont de ambele stiluri. Sa
prezinti informatia si ca un tot unitar, dar si structurat, pe componente. Astfel o parte mult mai
mare a oamenilor vor asimila mai multa informatie. In sens invers, angajatorul sau managerul
poate valorifica caracteristica dominanta a unui angajat, astfel sa ii dea taskuri si sa il puna in
contextele in care se simte cel mai bine si e cel mai productiv.

Pe de alta parte, stapanirea cat mai buna a stilului cognitive ajuta si la imbunatatirea satatatii
mentale. Putem sa profitam foarte mult de faptul ca noi alegem ce facem cu informatia, o
pastram, o interpretam, o stergem, astfel incat, cu putin exercitiu, putem face asta si cu
gandurile negative care ne trec prin minte. Daca am reusi sa ne controlam ideile care ne trec
prin minte, am putea pastra si valorifica gandurile positive, iar viata noastra ar fi mult mai
simpla.
PALARIE ROSIE

Stilul cognitiv este una dintre cele mai importante resurse pentru a face fa n mediul
academic

Acesta reprezinta modul n care este abordat sarcina de nvare, strategiile

activate pentru ndeplinirea sarcinii de nvare, ceea ce este caracteristic individului atunci
cnd nva.

Stilul cognitiv de invatare si personalitatea individului afecteaza direct strategiile de invatare

utilizate.

Asa cum elevii au diverse preferinte legate de stilul cognitiv, care se pot schimba in functie de
situatie,pot utiliza diverse strategii de invatare in functie de imprejurari. Acest lucru ne face sa
ne simtim sigur pe noi si pe informatia dobandita.

Spre exemplu procesul de invatare a celei de-a doua limbi, elevul poate selecta cele mai bune
strategii pentru a intelege, insusi si utiliza limba straina, iar pentru ca suntem liberi sa ne
alegem proprile strategii de invatare acest lucru ne face sa fim mai putin anxiosi deoarece
informatia este mult mai bine stapanita.

Din puncul meu de vedere, al unei persoane independenta de campul perceptiv, pot spune ca
imi place aunci cand trebuie sa lucrez singura si ca ma face sa ma simt mult mai stapana pe
lucrurile pe care le fac deorece stiu ca sunt atenta la detalii si ma gandesc ca ceilalt poate ar
neglija unele aspecte care mie mi se par importante.

Pe de alta parte,de cand eram in scoala generala si chiar si in liceu, am fost pusa in situatii in
care a trebuit sa imi pun increderea in ceilalti ceea ce la inceput m-a frustrat deoarece simteam
ca nu pot da randament, dar cu timpul m-am obisnut si mi-am dezvoltat si aceasta latura si pot
spune ca am devenit si o persoana care este dependenta de campul perceptiv si pot vedea
ansambul si nu numai detaiile. Acest lucru a devent usor pentru ca am invatat sa imi adaptez
stiul de lucru la ceilalti si am realizat ca pot sa imi urmez strategiile de invatare si asa. Acum
pot spune ca mi-am dat seama in ce situatie functionez cel mai bine si ce stil pot folosi in
situatia aferenta pentru a da randement maxim.

Spre exemplu atunci cand invat pentru un examen, abordez stilul independent deoarece mi-am
dat seama ca mi se reduce anxietatea si ma pot concentra pe detalii, dar cand este vorba de
lucru in echipa am observat ca este cel mai bun de abordat este cel dependent deoarece vedem
un ansamblu si un rezultat general.

Intr-o alta ordine de idei pentru a atinge performanta este esential sa ne concepem propriul stil
de invatare, care ne este cel mai folositor si mai ales sa ne dam seama daca suntem impulsivi
sau reflexivi si sa realizam pe ce anume trebuie sa ne concentram, pentru a nu ne simti
incatusati de o anumita situatie sau sa nu ne simtim obligati sa prelua stilul de lucru al
majoritatii.