REDOBANDIREA JUCARIILOR

REDOBANDIREA

JUCARIILOR

de Dan Sofia Maria

1
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

Capitolul I

GRADINA SECRETA

Ingrid era o tanara foarte curioasa si inteligenta. Ea locuia cu

mama, cu tata i cu bona. Era vacanta. Mai erau cateva zile pana
incepea scoala. Deci ea mai avea timp pentru a mai explora
subsolul blocului unde locuia. Asadar, anunta parintii ca se duce
sa exploreze si porni. Ea locuia la etajul zece dar nu era o
problema. Trecu pe la prietenul ei Jimmy ca sa vada daca vrea sa
o insoteasca in aventura. Acesta accepta cu placere. Au coborat si
au iesit din bloc. Ocolira blocul si in spatele lui au dat de o usa
neagra cu maner alb si coborara cu atentie. Mersera ce mersera,
pana cand Ingrid spuse:

- Asculta Jimmy, ar trebui sa facem o harta ca sa nu uitam

pe unde sa ne intoarcem.
- Ok, dar din intamplare eu am doar hartia de la placinta de
azi dimineata.
- Super, eu mi-am adus creionasul norocos, zise Ingrid.
- Stii Ingrid, creionul acela al tau este chiar norocos.

2
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Pai da, acum ca ai adus vorba, da, nu m-am gandit spuse

ea razand.

Dar imediat atmosfera vesela a copiilor inceta, iar Ingrid, uitandu-

se putin mai in fata zise:

- Hei Jimmy, mai incolo un pic se face tot mai intuneric. Hai
du-te acasa la tine si adu o cutie cu chibrituri si patru
lumanari.

Jimmy fugi luand harta cu el iar Ingrid ramase sa il astepte. In zece

minute se intoarse si inaintau iar Ingrid tinea o lumanare aprinsa
in timp ce Jimmy completa harta. Dupa ceva timp gasira o usa.
Ingrid, cea mai curajoasa, intra inauntru si ce ii vazura ochii? Un
labirint in forma de J iar in mijlocul labirintului locuiau toate
jucariile pierdute vreodata. Labirintul era inconjurat de flori iar
jucariile pentru intra lasasera loc pentru o portita mica. Acolo erau
fluturi, dar soarelele neputand ajunge, au pus candelabra, iar pe
candelabre bucatele de soare. Stiti, inainte soarele era patrat, dar
jucariile luandu-i colturile pentru candelabre, a ramas rotund.

- Uaaau Jimmy, ce loc.e chiar mai frumos decat afara in

parc.

3
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Da, este minunat, hai sa mergem in labirint.

Ii dadura un ocol pana cand gasira poarta si intrara.

- Mama mia Ingrid, uite o casa mare acolo. Hai sa intram

Jimmy.

Intrara in casuta.

4
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Vai de mine Ingrid, uite cate jucarii. Uite, acolo in colt este
robotul Ciptorcat de cand era mai mic.
- Uite printesa mea de jucarie, Bell!
- Buna Bell, ce mai faci?
- Bine Ingrid, foarte bine.
- Jimmy, haide sa luam jucariile acasa.
- Ingrid, nu se poate
- De ce, intreba Ingrid uimita, nu iti mai place de mine?
- Ba da, dar uite o sa va spun povestea.

Isi drese vocea si

grai:

- Demult
demult, jucariile erau
iubite de copii ca
acum, pana cand intr-o zi era ziua unui baiat si a primit un
iepuras cu fundita roz. Acesta se gandi ca cineva vrea sa
rada de el si intreba cine i-a dat iepurasul.
- Mama, cine mi-a dat acest iepuras?

5
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Cred ca Matei.

Atat i-a trebuit lui Alexandru, caci asa il chema. S-a dus la Matei
si ii ceru socoteala.

- Matei, te credeam prietenul meu.

- Dar Alex, nu am mai gasit cu funda albastra si doar nu era
sa vin la tine cu mana goala, nu?
- O da, pai uite ce o sa fac cu iepurele tausi il arunca in
apa.

Iepurele pluti, pluti, pana ce il gasi Creatorul de jucarii,

Jucarimono. Acesta hotara ca nici o jucarie sa nu mai iasa din
subsol pana cand un copil se va dovedi demn de jucaria pierduta.

6
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Si uite asa suntem sortiti sa nu mai putem iesi din locul

acesta pana cand cand un copil se va dovedi demn de noi,
spuse Ciptorcat.
- Imi pare rau, Ingrid, dar se pare ca nu se poate decat daca
te dovedesti demna de noi, spuse Bell.

Capitolul II

GASIREA LUI JUCARIMONO

Ingrid era foarte trista. |Intr-o zi se reintalni cu Jimmy in parc.

- Salut Ingrid, ce mai faci?

- Bine. Jimmy, trebuie sa il cautam pe Jucarimono acesta ca
sa putem sa ii scoatem pe Ciptorcat si pe Bell de acolo din
subsol. Am fost azi pe la ei sa vad ce mai fac si spuneau ca
se simt ca intr-o inchisoare.
- Da, dar cine stie cate zile ar putea dura
- Nu este nimic, le spunem parintilor si vom merge la
Jucarimono, spuse Ingrid.

7
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

In clipa aceea a aparut o lumina albastra foarte puternica si o voce

din bula albastra sclipitoare grai:

- Copii, eu sunt cea care o sa va ajute sa-l gasiti pe

Jucarimono.
- Da, dar este prea departe si nici macar nu stim unde sta,
spuse Jimmy.
- Pai tu vrei sa il salvezi pe Ciptorcat?
- Da, Bula albastra.
- Si daca nu stii unde sta Jucarimono, de unde stii ca sta
departe?
- Pai, nu stiu ,Bula Albastra.
- Atunci, haideti cu mine sa va arat unde locuieste.

Ingrid si Jimmy o urmau pe Bula Albastra in subsolul blocului

unde locuiau cei doi copii.

- Uaaau, dar Bula Albastra, se pare ca ne duci chiar la Casa

Jucariilor, zise Ingrid surprinsa.
- Da, ai dreptate Ingrid.
- Bula Albastra, unde mergem, intreba Jimmy.

8
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- In primul rand, ti-am spus ca

va duc la casa lui Jucarimono
si in al doilea rand, pe mine
nu ma cheama Bula Albastra
ci Cristiana.

Mersera ei ce mersera pana

trecura de Casa Jucariilor ,iar
Cristiana a deschis o trapa in
pamant si spuse:

- Ei copii, de aici va las singuri. Mergeti cu bine si cand

ajungeti la o cabana cu gard de trandafiri, va rog sa intrati
caci este casa lui Jucarimono.
- Pa Cristiana, multumim pentru drum.
- Pe curand copii, spuse aceasta.
- Ingrid, este cam ciudata scara aceasta. Parca este un pod,
nu o scara, spuse Jimmy.
- Stai asa, scara aceasta nici nu urca, nici nu coboara. Chiar
este un pod, un pod de franghii, spuse Ingrid.
- Uite acolo, este o casa cu gard de trandafiri, exact cum a
spus Cristiana.

9
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Ce casa minunata, este rosie si albastra, cu puncte albe.

- Da, ai dreptate Jimmy. Uite, pe marginea potecii sunt
tufisuri in care sunt sculptate jucarii.
- Haide sa intram Ingrid, spuse Jimmy.

Dar cand sa treaca pe poarta, un pitic mic si grasut, cu barba

sura, purtand o tichie cu mot multicolora, pantaloni umflati
visinii, o curea de lac maronie, cu o bluza neagra pepit si o
vesta in carouri, le bloca calea.

- Stop, spuse piticul. Nu aveti voie sa treceti pana nu

rezolvati ghicitoarea.
- Ce ghicitoare? Zi repede, spuse Ingrid.
- Sunteti gata? intreba piticul.
- Da, da, suntem, raspunsera cei doi copii in cor.
- Ghicitoare este urmatoarea: Pe obraz si-n tufa deasa se
aprinde ca-i sfioasa.
- Grea ghicitoare Ingrid, nu am ce zice, spuse Jimmy.
- Haide Jimmy, trebuie sa reusim. Trebuie!

Se gandira, se gandira, dar la cateva minute, Jimmy incepu sa

spuna cuvinte la intamplare.

10
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Copac, striga el la pitic.

- Nu, spuse piticul.
- Casa, continua Jimmy.
- Nu, spuse din nou piticul.
- Penarul, zise Jimmy exasperat.
- No, eroare totala, dragul meu.
- Poate este o vulpe , zise Ingrid.
- Nu, dar si asa, vulpea este maro roscat.
- Obrazul, cand iti este rusine, spuse Jimmy.
- Nu, nu, este total gresit, spuse piticul razand.
- Daca nu este o persoana, material nu am vazut sa se
aprinda singur, animale nu am vazut sa se aprinda, deci
raman doar plantele.
- Hmmmm.zise Jimmy, oare ce o fi?
- Eu cred ca este un bujor de munte, zise Ingrid.

Piticul sari ca ars strigand:

- Bravo, bravo, bravissimo

..ai ghicit! Esti printre
putinele persoane care au

11
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

reusit sa rezolve aceasta ghicitoare, spuse piticul

aplaudand.
- OK..deci ne dai voie sa intram? intreba Jimmy cu putina
speranta.
- Nu, zise piticul, trebuie sa imi aduci bujorul de pe acel
munte, zise el, aratand cu degetul spre un munte foarte
inalt din dreapta colibei.

Capitolul III

BUJORUL DE MUNTE

Cei doi incepura sa urce. Am uitat sa va spun ca acolo, in tinutul

subteran, timpul era putin altfel. Spre exemplu, o zi sub pamant,
dura cat o ora pe pamant. Cand ajunsera pe la mijlocul muntelui,
dadura de o padure foarte deasa. Ingrid era cu ochii in patru dupa
animale salbatice.

- Ingrid, oare pe unde se gasesc bujorii de munte?

- Habar nu am spuse Jimmy.
- Ce ne facem acum? continua Ingrid.

12
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

Deodata, Jimmy tipa de uimire atat de tare, incat Ingrid se dadu

trei pasi inapoi.

- Ce este? Ce ai patit? Te doare ceva? intreba Ingrid.

- Nu, am gasit prastia in buzunar, zise Jimmy.
- Offff.ce m-ai speriat, zise Ingrid usurata.
- Sa mergem in continuare, spuse Jimmy.

Erau asa de afundati in ganduri ,incat nu observara ca in spatele

lor se apropie un sarpe. Deodata Ingrid tipa scurt si facu semn lui
Jimmy sa se uite in jos. Cand colo, ce ii vazura ochii lui Jimmy.
Un sarpe? Un sarpe lung, cu spatele verde inchis, cu o dunga
neagra pe mijloc. Pe masura ce iti fugea ochiul pe lateralele
acestuia, era tot mai galbui. Curajos, Jimmy lua prastia si ochi
sarpele. Dar in acel moment, sarpele sari ca ars si se dadu jos
spunand:

- Te rog lasa-ma in viata si o sa-ti arat locul unde cresc

bujorii de munte.

Si mersera in continuare. Deodata vazura un copac cu mii de bujori

de munte in jur.

13
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Multumim sarpe! Ce doresti in schimb, intreba Jimmy.

- Doresc prastia ta, copile.
- Fie, mai am una acasa.

Si i-o dadu. Peste putin timp, se intorceau deja cu buchetele de

bujori de munte in mana.

Capitolul IV

CINE ESTE DE FAPT PITICUL?

Cand ajunsera inapoi, copiii nu mai gasira piticul la poarta, asa ca

intrara in casa lui Jucarimono. Casa era frumoasa. In acea camera
era o vaza de flori si un mar pe ea. Perdelele albastre erau cu
puncte albe.

- Uaaaauuuexclamara cei doi copii in cor.

Deodata aparu piticul.

- Buna ziua copii! Eu sunt Jucarimono.

- Dar tu esti piticul, zise Jimmy.
- Poate arat eu ca un pitic, dar eu sunt marele Jucarimono.

14
 REDOBANDIREA JUCARIILOR

- Bine! Fa ce trebuie sau spune-ne ce trebuie sa facem pentru

a recupera jucariile.
- Uaaauuu..exclama Jucarimono. Dar cate flori de bujor
mi-ati adus! Cred ca o sa dati jucariile inapoi tuturor
copiilor. Bravo copii!
- Acum luati florile si mergeti inapoi la jucarii si atingeti-le
pe cap. Odata atinse, ele se vor intoarce in casa
proprietarului.
- Sarpe! Sarpe! Vino si condu-i pe copii!

Sarpele veni sa-i conduca.

- Sarpe ,cum de te cunoaste Jucarimono? intreba Ingrid.

- Eu sunt slujitorul lui, spuse sarpele. El mi-a spus sa va pun
la incercare.
- Ahaaa.spuse ea.
- Am ajuns. Dati-i drumul copii, spuse sarpele.

Si copiii incepura sa atinga jucarii, care pe loc incepura sa dispara.

Cand disparura toate, copiii iesira din subsol si se dusera la ei
acasa.

A fost o aventura de neuitat!

15