Sunteți pe pagina 1din 7

Avantajele tratamentului implantoprotetic

1. Conservarea volumului osos;


2. Tranferul functiei masticatorii in mod fiziologic osului si nu supra acestuia.
3. Permite refacerea optima a DVO a reliefului facial, fonatia, esteticul.
4. Posibilitatea realizarii unei restaurari implanto-protetice indiferent de tipul
edentatiei
5. Obtinerea eficientei masticatorii similar cu cea a dintilior naturali in caul unei
restaurari fixe pe implante
6. Supraproteza pierde doar 10% din eficienta masticatorie a dintilor naturali.
7. Realizarea uneii ocluzii precise
8. Absenta riscului de aparitie a cariei secundare la bonturile de fixare pe
implante.

Toate aceste beneficii devin reale doar in contextul respectarii principiilor specific
proteticii implantologice.
Elaborarea unui plan de tratament reprezinta un moment crucial de care va depinde
prognosticul restaurarii finale.
De aici rezulta ca gasirea unei solutii de tratament implanto-protetic implica
multiple cunostinte din partea practicianului si totodata vizualizarea finalitatii
tratamentului inainte de al incepe.
Bontul protetic- criterii de clasificare
Abutmentul(bontul protetic) acea parte a complexului implantar, care raspunde
de stabilirea unei legaturi etanse, si stabile cu implantul dentar, cit si de agregarea a
restaurarii protetice prin cementare sau insurubare a acestora pe bont.

Fiecare bont protetic prezinta o portiune transgingivala ce contribuie la ralizarea


conturului gingival peri-implantar si o portiune supra-gingivala raspunzatoare de
forma si inclinarea bontului precum si de retentivitatea restaurarii protetice.
Portiunea trans-gingivala poata fi mai lata sau mai ingusta.
Astfel, un bont cu inaltimea gingivala redusa va fi destinat realizarii unei
restaurari cu margini subgingivale, pe cind un bont cu inaltime gingivaa crescuta
este destinat fie pozitionarii pe un implant situate mai profund in os, fie realizarii
unei restaurari cu margini supragingivale.
Unele sisteme de implante au individualizat portiunea gingivala a bontului protetic
prin crearea unui contur specific marginii gingivale libere peri-implanteare, cu
scopul obtinerii unui effect esthetic superior.
In cee ace priveste portiunea supragingival a bontului protetic caracteristicile
acesteia reprezinta principalul criteriu de clasificare al bonturilor protetice in
implantologie.
Clasificarea bonturilor protetice
De-a lungul anilor s-au experimantat clinic multiple proiecte ale bonturilor
protetice, care s-au imbunatatit odata cu posibilitateqa analizarii prognosticului,
diversitatea raminind de remarcat.
- Dupa generatia implantului utilizat
- Dupa forma bontului protetic
- Dupa axul bontului in raport cu implantul
- Dupa numarul componentelor bontului protetic
- Dupa materialul din care este confectionat bontul
- Dupa modalitatea de agregare a restaurarii protetice finite.

Dupa generatia implantuui unilizat(implant one-step sau two-step)


Bontul protetic de generatia 1(one-stepp) este solidarizat la corpul
implantului facind corp comun cu acesta din acest motiv, implantul one-step
este destinat inclusiv incarcarii imediate a implantului.
Avantaje:
- Nu mai necesita o etapa clinica de montare;
Dezavantaje:
- Cresterea riscului de realizare a unui transfer imprecis din cav bucala pe
model.
- Imposibilitatea prelucrarii bonturilor protetice la paralelograf ele raminind in
cav buc
- Necesitatea frezarii bontului protetic in cav buc
Pentru realizarea unui transfer cit mai precis a datelor din cav buc pe model
este necesar ca bontul protettic sa fie prevazut cu santuri antirotationale in
care se va fixa cu precizie capade transfer, care va ramine atasat in amprenta,
deasemenea bontul analog sudat de implantul analog va fi identic cu bontul
protetic din cav bucala, atit in cee ace priveste proiectul , cit si dimensiunile.
Raminind in cav bucala bonturile protetice ale implantelor de generatia I nu
pot fi paralelizate si ajustatein inaltime in laborator. Toate aceste manopere
se vor realiza doar pe bonturile analog, urmind aoi a fi effectuate cu
aproximatie prin slefuire a bonturilor in cav bucala. Adaptarea lucrsrii
protetice va fi in consecinta destul de aproximativa.

La ora actuala mai frecvent se utilizeaza 2 categorii de implante generatia I:


implante provizorii si implantele Arows.

Implantele provizorii sunt implantele de generatia I subtiri, destinate


sutinerii unor restaurari provizorii confectionate imediat post implanter.

Implantul Arows sunt implante cu diametrul redus, indicate pentru zona


frontal a osului mandibular. Deseori, bontul protetic atasat are forma de
sfera, fiind destinat unei supraproteze (overdenture).
Bonturile protetice ale implantelor de generatia a II
- Sunt mai diverse si mai complexe
- in acelasi timp shunt mai frecvente comparative cu cele de generatia I
- la implantul de egneratia II bontul protetic este separate de implant si se
realizeaza legatura cu aceasta prin intermediul unui surub ce se infileteaza
in interiorul corpului implantului prin intermediul unei chei speciale.

Dezavantajele
- Este dat de necesitatea montarii lor in implante si de probabilitatea
producerii unor inexactitati in decursul acestei etape. Insuficienta montarii
bontului in implant prin insurubare incomplete a surubului de fixre duce la
crearea unui punct de minima rezistenta si a unui spatiu retentive, unde se va
acumula flora bacteriana ce va produce ulterior inflamatia tesuturilor
periimplantare.
- Din cauza imposibilitatii curatirii acestui microspatiu atit prin detartraj, cit si
prin mijloace chimice cu solutii antibacteriene, este indicate situarea
supragingivala a acestuia, obtiune insotita insa de neajunsuri estetice.
- Mai multi savant au remarcat faptul ca exista o legatura intre rezorbtia
osoasa periimplantara si topogrfia microspatiului in raport cu marginea
gingivala.
- Astfel, dupa 4 ani de la debutul incarcarii protetice progressive, doar 14,9%
din implante cu jonctiunea bont/implant plasat supragingival au prezentat
rezorbtie osoasa, pe cind la cele cu jonctiune bont/implant plasat
subgingival, resorbtie osoasa a fost prezenta fara exceptii.

Avantajul bonturilor protetice de generatia II


-fiind reprezentat de posibilitatea de prelucrare precise a acestuia in laborator,
facindu-se astfel obtinerea unei restaurari prottice cu adptare precisian cav
bucala.

Clasificarea bonturilor protetice dupa forma acestora


- Indifferent de tipul generatiei implanturilie utilizare pot avea diverse forme:
- Conice
- Sferice
- Cilindrice

Bonturile protetice conice


Sunt cel maifrecvent utilizate, dinn cauza gamei largi de indicatii de utilizare
(edentate unidentre, partiale, totale, lucrari protetice aggregate prin
cimentare)\
MIsch remarca faptul ca retentia coaroanei scade rapid daca conicitatea
bontului creste de la 6 la 25 acest grad de conicitate fiinnddat de suma
ambelor versante ale bontului protetic.
- Pentu a creste retentia bonturior conice se recurege de obicei la urmatoarele
metode:
1. Crestrea unor retentii aditionale petru rsterea suprafetei bontului protetic
2. Alegerea unui bont protetic cit mai inalt posibil in situatia clinica
respective
3. Sablarea suprafetei bontului protetic.

Bonturile cilinndrice
Sunt indicate pentu situatiile clinice in care spatial protetic disponibil este
redus sau atunci cind se prefer realizarea unei restaurari protetice aggregate
prin insurubare.
Forma cilindrica prezinta si bonturiloe care pot fi prelucrate de technician
prin frezare de technician, ele din telfon care se pot turna direct si bonturile
protetice provizorii.
Bonturile Sferice
Reprezinta indicatia de elective pentru situatiile in care se doreste realizarea
overdenture inferior sustinut pe 2 implante.

Cl. Bonturilor dupa axul bontului in raport cu implantul si numarul


componentelor
Dupa ax:
- Bontul protetic poate corespunde ca si ax cu implantul in care se
insurubeaza
- Situatia ideala o constituie existent unui unghi de 90(grade) intre implant si
planul de ocluzie, in aceste conditii putindu-se allege un bont drept.
- Daca implantul formeaza un unghi de alta valoare cu planul de ocuzie sau
exista o lipsa de parallelism accentuat inte implantul resprectiv si cdelelalte
implante, sau dintii vecini, se va allege un bont angulat, in vederea incadrarii
unuiei restaurari protetice in ansamblul arcadei pentru reaizarea unor
rapoarte intermaxilar adecvate.
- Angulatia bontului variaza in functie de firma producatoare, dar niciodata nu
va depasi un unghi de 90 grade).
- Alegerea unui bont angulat este de ordin biomecanic, fortele transmitindu-se
para axial fata de corpul implantului.

Dupa nr componentelor
Dint-o singura piesa
- Are sudat surubul de infiletare ijn implant de portiunea coronara a bontului,
este indicat numa realizarii unor restaurari .
Din 2 piese
- Are o component coronara a carei extremitate cervicala se angajeaza in
conexiunea implantului (conexiune hexagonalaexterna sau interna) si o alta
component reprzentata de un surub, ce are rolul de a fixa bontul in implant.
-
- Dupa materialul din care sunt confectionate
bonturile artificiale din titan:
- sunt folosite pe scara larga datorita proprietatilor excelente ale titanului cu
o rezistenta si o biocompatibilitae foart4e buna si pot fi olosiet pentru orice
tip de restaurare protetica.
Bonturile artificiale din zirconiu
- Au aparut recent in implantologie cu o estetica deosebita datorita culorii si
transluciditatii caracteristice zirconiului. Se indica in special dac se vor
executa lucrari dentare cu scheletul din zirconiu aeste nu vor contine alte
aliaje metale
Bonturi artificiale din alte matriale
- In afara de titan si irconiu bonturile din aur

Conexiunea externa dintre implant si bont protetic


Conexiunea de la nivelul corpului implantuui se afla pozitionata deasupra
extremitatii cervicarle a acestuia si are o inaltine de 2 mm poate fi de forma
hezxagonala sau octagonala.
A fost conceputa cu scopul de a resista la tortiunea aplicata implantului in timpul
inserarii lui in os.
Dezavantaje:
Imposibilitatea reproducerii cu exCTITATE A pozititiie bontului protetic
Deeriorarea hexagonului imlantului

Conexiunea interna
Aceasta reprezinta a treia component a bonturilor protetice pentru implantele de
stagiul 2 cu rolul de a pozitiona cu precizie bontul protetic la nivelul
implantului prin imbinarea perfecta cu conectiune aacestuia
Tipuri de conexiun: intern si extern
Conexiunea externa: de la niveliul corpului implantului se afla pozitionata
deasupra extremitatii cervicale a acedstuia si are o latime de 2 mm.
Poate fi de forma hexagonala, octogonala
A fost conceput cu scopul de ar4ezista la torsiunea alicata implantului in timpul
insertiei lui in os.
Dezavatnaje
Imposibilitarea reproducerii cu exactitae a pozitiei bontului protetic
Deteriorarea hexagonului implantului
Tensionarea surubului de fixare a surubului protetic in inplant

Conexiunea interna
Conexiunea de la nivelul corpului implantului se afla in interiorul lui la o
distanta 5,5 mm imbininduse cu particea de la niv extremitatii cervicale a
bontului protetic.
Avantaje:
1. Insertia mai facila a bontului ni cav bucala
2. Asigurarea undei protectii mai sup impotriva ruperii surubului
3. Asigurarea unei distributii mai bune a fortelor asupra implantelor functional.

Dezavantaje
1. Necesitatea existentei unei forme mult mai evazate a implantului in
regiunea crestala, necesara petnru a gazdui conexiunea interna , ceea ce
creeaza implanturi slabe cu pereti subtiri la acest nivel- 0,3mm