Sunteți pe pagina 1din 15

Referat la disciplina Biochimie

Tema:
-Analiza apei-

Elaborat de: Gherman Sebastian

Specialitatea: Horticultura

An I

Timisoara 2017
1
Cuprins :

1. Introducere
2. Proprietatiile apei
3. Anomaliile apei
4. Tipuri de analize asupra apei
5. Analiza apei
6. Referinte bibliografice

2
Introducere

Apa: carausul naturii.

Citat clasic din Leonardo da Vinci

Nu exista o alta planeta ca Terra in sistemul nostrum solar, niciuna fiind in


acelasi timp si stancoasa, si detinatoare de apa pe suprafata ei. Fara apa, viata asa
cum o stim noi nu ar fi existat.

Intreaga noastra planeta este infasurata in vapori de apa existenti in


atmosfera, si de vaste oceane care ocupa aproximativ 70 % din suprafata
pamantului, un procent poate nu din coincidenta relativ egal cu procentul apei din
organismul uman. Prin urmare, putem afirma ca suntem finite formate in mare
parte din apa, care, la randul ei inmagazineaza in noi informatii, care mentine viata
si o perpetuaza. Suntem apa! Si totusi apa este probabil elementul cel mai ignorat
de fiecare dintre noi. Ni se pare firesc sa o avem la dispozitie oricand, sa o bem, sa
ne spalam cu ea, sa ne udam gradinile, sa ne amuzam privind-o sau inotand, dar nu
apreciem darul magic pe care il reprezinta.

3
Proprietatile apei

Apa (monoxidul de dihidrogen) provine din


combinarea izotopilor oxigenului: 16O, 17O,
18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H,
3H. Cu compozitia masica H:O de 1:8,
11,1%H2 si 88,9% O2 .

Proprietile fiecrei categorii de ap sunt


determinate de compoziia chimic si de factorii
de mediu (temperatur, presiune atmosferic,
precipitaii) i de volumul i puritatea apelor (ape
de iroire, eflueni reziduali) de apele de
suprafa sau infiltrate n sol i ape subterane.

Individualizarea anumitor categorii de ap se


realizeaz prin intermediul unor parametrii
specifici care caracterizeaz mirosul, gustul,
culoarea, limpezimea, compoziia chimic,
ncrctura microbiologic i radiatia.

Categoriile de parametri care sunt urmrii pentru caracterizarea diferitelor


categorii de ap sunt:

o Proprietatile senzoriale

o Proprietatile fizicice

o Proprietatile chimice

o Proprietatile biologice si microbiologice

4
Proprietatile senzoriale ale apei:

Denumite si proprietati organoleptice, ele sunt: gustul si mirosul.

Sunt cauzate de substante anorganice , materii organice, produsi chimici de sinteza


si unele gaze dizolvate in apa.

Proprietatile fizice ale apei:

-temperatura

-turbiditatea

-culoarea

-conductibilitatea

-radioactivitatea apei

Temperatura : Temperatura este un indicator pretios pentru aprecierea


calitatii apelor naturale si reziduale. Aceasta influenteaza compozitia chimica a
apei, deoarece solubilitatea sarurilor depinde de temperature.

Cresterea temperaturii mareste viteza de miscare a moleculelor de apa si a unor


procese fizico-chimice si biochimice; procesele de difuzie si de dizolvare se
intensifica, solubilitatea gazelor scade, sunt influentate procesele de autopurificare
a apei.

Caracteristicile fizice ale apei depend de temperature sa si de asemenea,


conductivitatea ei.

Turbiditatea : Semnifica proprietatea inverasa a limpezimii. Este determinate


de prezenta in apa a unor substante de suspensie stabile, care confera un aspect mai
mult sau mai putin de tulbure.

Limpezimea, reprezinta grosimea stratului de apa prin care se mai observa conturul
unui disc scufundat in apa. Transparenta este invers proportional cu turbiditatea
apei, dar si cu culoarea ei.
5
Turbiditatea influenteaza proprietatile senzoriale ale apei dar si alti parametric de
calitate, bacteorologici sau chimici.

Principii de masurare a turbiditatii: metoda firului de platina, metoda opacimetrica


si determinarea nefelometrica.

Unitati de masura: unitati Jackson (Jackson Turbidity Unit, JTU), unitati formazin
de turbiditate (FTU) si unitati formazin nefelometrice de turbiditate (FNU)

Compararea acestor unitati intre ele nu este totdeauna posibila, deoarece nu fac
apel la aceiasi metoda de determinare.

Culoarea apei: Variaza in functie de compozitia acestora.

Culoarea apei poate fi reala determinate de prezenta substantelor dizolvate


(minerale, organice) si culoarea aparenta, influentate de materiile in suspensie.

Apele a caror suloare este mai slaba de 10 unitati Pt-Co sunt considerate incolore.

Conductivitatea apei: Conductivitatea electrica a apei corespunde


conductantei unei coloane de apa cuprinsa intre doi electrozi metalici cu suprafata
de 1 cm patrat, aflati la o distanta de 1 cm unul de altul.

Unitatea de masura este microSiemens/cm (uS/cm).

Este influentata de temperatura si compozitia apei.

Radioactivitatea apei: Radioactivitatea apei se datoreaza atat particulelor


radioactive antrenate, cat mai ales prezentei unor elemente radioactive natural in
sol ca: uranium, thorium, radiu, potasiu, radon, etc.

Radioactivitatea apei este influentata de constitutia geologica si compozitia


chimica a asolului, temperature si profunzimea apei.

6
Proprietatile chimice ale apei:

Spre deosebire de apa pura, apele sunt solutii cu compozitie complexa,


generate de solubilitatea substantelor cu care vin in contact in timpul circuitului
sau in natura.

Compozitia chimica a apei si dinamica acestei compozitii sunt diferite, in functie


de conditiile fizico-geografice si de caracterul unitatii acvatice (rau, lac, ocean, ape
subterane).

Constituirea unei anumite compozitii a apelor naturale este determinata de doi


factori: factori cu actiune directa (sol, roci, organism, materii sintetice) si factori cu
actiune indirecta (clina, relieful, vegetatia, regimul hidrologic).

Substantele dizolvate in mod normal in apa sunt:

o Gaze

o Substante minerale

o Substante organice

Proprietatile biologice si microbiologice ale apei:

Se refera la organismele ce se gasesc in apa.

Anomaliile apei

Oamenii de stiinta declara astazi ca au descoperit in jur de 70 de anomalii ale apei,


erori pe care le fac fizica si chimia cu molecula de H2O . O parte din ele am sa le
enumar in cele ce urmeaza.

7
o In toate starile ei de agregare, apa face trei greseli fizice greu de inteles:
ca gaz, este unul dintre cele mai usore, ca lichid, e mult mai densa decat
oricare altul, ca solid e mult mai usoara decat ar fi de asteptat.

o Este in acelasi timp si lunecoasa si lipicioasa.

o Caldura latent de evaporare mare impiedica deshidratarea si racirea prea


rapida a organismelor.

o Apa ionizeaza si permite schimbul de protoni intre molecule.

o Densitatea apei variaza in mod neobisnuit in functie de temperatura: la


racire, substantele se contracta, apa nu.

o Moleculele de apa se auto-organizeaza in clusteri icosaedrici realizati prin


legaturi de hidrogen.

o Apa fierbinte ingheata mai repede decat cea rece.

o Paradoxul presiune densitate: la presiune inalta moleculele de apa se


indeparteaza unele de altele.

o Vascozitate si tensiune superficiala illogic de mare.

o Se poate gasi in aceiasi incapere sub toate starile ei de agregare.

o Cresterea presiunii reduce temperature la care densitatea apei este maxima

o Apa are un coefficient de dilatare termica coborat.

o Apa are un grad de compresibilitate neobisnuit de scazut.

Tipuri de analize asupra apei


o pH metoda presupune determinarea pH-ului: alcalin, neutru, acid.

o Conductivitatea metoda presupune determinarea conductivitatii.

8
o Turbiditate metoda presupune determinarea gradului de claritate prin
turbidimetrie.

o Cloruri metoda presupune determinarea continutului de cloruri prin titrare


cu azotat de argint.

o Determinarea clorului liber si total.

o Indice permanganate metoda presupune determinarea concentratiei masice


de oxygen echivalenta cu cantitatea ionilor de permanganate in conditii
definite.

o Suma Ca+Mg metoda presupune determinarea duritatii totale prin titrare


cu EDTA.

o Calciu metoda presupune determinarea continutului de calciu prin


spectrofotometrie de absortie atomica in flacara.

o Sodiu metoda presupune determinarea continutului de sodium prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Magneziu metoda presupune determinarea continutului de magneziu prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Potasiu metoda presupune determinarea continutului de potasiu prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Mangan metoda presupune determinarea continutului de mangan prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica in flacara.

o Mercur metoda presupune determinarea continutului de mercur prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica in vapori reci.

o Arsen metoda presupune determinarea continutului de arsen prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica prin generare de hidruri.

o Cupru metoda presupune determinarea continutului de cupru prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.

o Plumb metoda presupune determinarea continutului de plumb prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.
9
o Nichel metoda presupune determinarea continutului de nichel prin
spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.

o Fier metoda presupune determinarea continutului de fier prin


spectrofotometrie de absorbtie molecular.

o Zinc metoda presupune determinarea continutului de zinc prin


spectrofotometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.

o Crom metoda presupune determinarea continutului de crom prin


spectrofotometrie de absorbtie atomic cu cuptor de grafit.

o Cadmiu metoda presupune determinarea continutului de cadmiu prin


spectrofotometrie de absorbtie cu cuptor de grafit.

o Aluminiu

o Materii in suspensie metoda presupune determinarea materiilor solide


suspendate prin gravimetrie. Proba se filtreaza prin fibra de sticla iar
rezidiuul retinut se usuca la 105 grade C.

o Rezidiuu sec metoda presupune determinarea reziduului sec prin


gavimetrie.

o Sulfati metoda presupune determinarea continutului de suflati prin


spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Determinarea sulfurilor dizolvate

o Cianuri totale metoda presupune determinarea continutului de cianuri prin


spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Amoniu metoda presupune determinarea continutului de amoniu prin


spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Nitrati metoda presupune determinarea continutului de nitrati prin


spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

o Nitriti metoda presupune determinarea continutului de nitriti prin


spectrofotometrie de absorbtie moleculara.

10
o Reziduuri de pesticide organoclorurate, bifenili policlorurati si clorobenzeni
(g/l) metoda presupune extractia compusilor organoclorurati din proba de
apa, urmata de analiza cantitativa prin gazcromatografie cu atomica cu
captura de electroni (GC-ECD).

o Substante extractibile cu solventi organici metoda presupune extractia


compusilor de interes cu solvent organici si determinarea gravimetrica a
reziduului.

o Produse petroliere metoda presupune extractia compusilor de interes cu


solvent organici si determinarea gravimetrica a reziduului purificat.

o Trihalometani metoda presupune extractia trihalometanilor si determinarea


cantitativa prin gaz-cromatografie cu 11xygen11e11 cu captura de electroni
(GC-ECD).

o Benzen, 11toluen si p-xilen, o,mxileni metoda presupune extractia


analitilor urmata de determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata
cu spectrometrie de masa (GC/MS).

o Etilbenzen metoda presupune extractia analitului urmata de determinarea


cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata cu spectrometrie de masa
(GC/MS).

o Ftalati (DEHP) metoda presupune extractia analitilor urmata de


determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata cu spectrometrie de
masa (GC/MS).

o Tetracloretilena metoda presupune extractia analitului urmata de


determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie cuplata cu spectrometrie de
masa (GC/MS).

o Compusi organici clorurati, compusi organic volatili si foarte volatili (COV),


hidrocarburi aromatice monociclice si naftalina metoda presupune
extractia analitilor urmata de determinarea cantitativa prin gaz-cromatografie
cuplata cu spectrometrie de masa (GC/MS).

o Consum biochimic de oxigen la 5 zile metoda presupune determinarea


CBO5 prin metoda dilutiei.
11
o Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat.

Analiza apei

Analiza fizico-chimica a apei consta in analiza proprietatilor organoleptice,


fizice si a componentei chimice.

Ordinea de desfasurare a analizelor tine seama de sensibilitatea proprietatilor


si componentilor apei. Aducem aminte de urmatoarele activitati, cum se desfasoara
si intervalul de timp in care trbuie incadrat :

- La locul de recoltare: se urmaresc proprietatile organoleptice (gust, miros) si


pH, temperature, clorul residual, dioxidul de carbon liber

- In primele 4 ore de la recoltare: se analizeaza turbiditatea, suspensiile,


reziduu fix, oxidabilitate, duritate temporara, fier, mangan

- In primele 24 ore de la recoltare: aciditate, alcalinitate, duritate

- Celelalte determinari se efectueaza in ordine, in functie de stabilitatea


substantelor in apa

Etape:

o Recoltarea probelor:

- este o metoda extrem de importanta, proba trebuie mentinuta in conditii ideale


pentru a impiedica degradrea ceea ce ar duce la sabotarea rezultatului.

12
- se identifica dispozitivele pentru prelevare in functie de circumstantele din teren.

- se trece la obtinerea brobei.

o Se inregistreaza, marcheaza si conserva probele luate.

o Se intocmeste buletinul de prelevare.

o Determinarea indicatorilor fizici:

-turbiditate, conductivitate, pH etc.

o Determinarea indicatorilor chimici. (anexa 1)

o Intocmirea unui bulletin de analize.

Urmatorul tabl ne va arata valorile maxime admisibile pentru indicatorii de


calitate ai apei pentru diferite tipuri de apa, foarte necesar pentru a putea compara
rezultatele analizelor efectuate.

13
Referinte bibliografice

1. Auxiliar curricular clasa a XII-a chimie industrial - prof. grad did.I,


Grupul colar C. D. Neniescu

2. http://www.icsi.ro/img/intern/fizico-chimice

3. www.wikipedia.com

4. http://stiintasitehnica.com/experimente-cu-apa-anomaliile-apei/

14
15

S-ar putea să vă placă și