Sunteți pe pagina 1din 1

Goe la coal

Goe deschise ua clasei, se ndrept spre banca lui, mereu aceeai,

banca a 4-a, rndul de la geam.

n clas, nici ipenie de om ! Astfel c el simea, la modul cel mai tragic,

cum se face c mprirea la zero este operaie imposibil, pentru c n

acest caz, exceptat de la logic, el nu putea, n nici un fel, s mpart

insulttoare uturi celor 29 de colegi inexisteni. Iar uturile lui erau

totdeauna bine plasate, cu efect studiat ndelung, permanent inspirate

din galeria marilor golani, numii fotbaliti.

Cei mai muli dintre colegii lui veneau, de obicei, dup 8:30, clcnd greoi,

cscnd a somn, bosumflai i necomunicativi. El, domnul Goe, privea pe

fiecare cu un fel de tandr tristee, le zmbea mecanic, fluturnd zmbetul

deasupra capetelor lor ovale, lipea apoi zmbetul pe varul pereilor, unde

tristeea devenea etern, simbolic i imaculat. Dup acest eveniment

cotidian, simplifica rapid, cu rafinament, viitorul cel mai apropiat, pregtind,

ca pe nite chiftelue aromate, seturi i duzini de greeli gramaticale,

pentru a fi gustate de oricare dintre profesorii de zi cu zi.

"Here's a sample task", gndea el, n limba obinuit barbar a fosilelor

nevertrebrate din podurile colilor normale, apoi, cobora ncet treptele celor

dou etaje, deschidea porbagajul BMW-ului su proaspt vopsit n negru

lucios, scotea din fundul unei glei albastre un pachet de igri "Walmark"

(cu extract total de ctin i ppdie), l mirosea absent, insistent pe alocuri,

optind clar pietricelelor din asfalt :

"Tutunul duneaz grav bolnavilor acestei planete".