SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC

RAPORT NATIONAL 2013

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR

PRIN TRIAJUL
EPIDEMIOLOGIC DUP VACANE

RAPORT NATIONAL 2013

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN

TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC DUP VACANE

Autori :
Coordonator: Dr. Camelia Teodora Stanescu
Colaboratori: Dr. Carmen Dumitrache, Dr Viorica Kassai, Dr. Rodica Nicolescu,
Asist. med. Drost Magda, DSP judetene si a municipiului Bucuresti

INTRODUCERE

Cunoaterea starii de sntate a copiilor si adolescentilor din colectiviti cu ajutorul

datelor de epidemiologie descriptiv la grupele de populaie 0-18 ani constituie o abordare
tiinific a conceptului de prevenire n practica ocrotirii sntii.
Msurile de combatere ale unei maladii au la baza cunoasterea distribuiei bolii si
efectuarea unei anchete de tip etiologic. Orientarea profilactic a aciunilor medico-sanitare i
social economice vizeaz ocrotirea sntii populaiei i prin cunoaterea potenialului
epidemiologic din cree, grdinie, case de copii, coli generale, licee, n cadrul efecturii
triajului epidemiologic. Brasajul populaiei este intens, rapid, de aceea pentru evitarea
transferului de ageni patogeni dintr-o arie geografic n alta se impune o cooperare i msuri
igienico-sanitare antiepidemice, educaie la nivel naional pentru evitarea unor situaii epidemice
critice.
Lucrarea pleac de la ipoteza c dup vacane n rndul populaiei anteprecolare, precolare
i colare exist bolnavi sau purttori aparent sntoi de germeni, care pot constitui surse de
infecie n colectivitatea respectiv. Pentru prevenirea aparitiei in colectivitate a unei entitati
morbide este necesara efectuarea triajului epidemiologic de ctre cadrele medicale sanitare care
asigur asistena medical in colectivitati.

OBIECTIVE

Prestaiile sanitare pentru populaie impun acordarea unei atenii deosebite copiilor i
tinerilor cuprini n colectiviti. Astfel prin supravegherea epidemiologic preventiv se
realizeaz:
- cunoaterea potenialului de risc epidemiologic pentru sntate prin depistarea n cadrul
triajului epidemiologic a :
bolilor infectocontagioase;

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

bolilor parazitare (pediculoz, scabie);

stabilirea de msuri imediate n raport cu entitatea nozologic i forma clinic a
bolii (izolare, internare, tratare, control periodic).

METODOLOGIE

Triajul epidemiologic este o metod activ de supraveghere a strii de sntate,

practicat n colectivitile de copii i adolesceni dupa fiecare vacanta scolara (cree, grdinie,
centre de plasament, coli generale, scoli profesionale, licee), conform Ord. M.S. 1668
din 9 decembrie 2011/ Ord. M.Ed. 5298 din 9 decembrie 2011, Ord. M.S. nr.1955/1995 (art.19).
Acesta se efectueaz prin: anamnez succinta, termometrizare, examen clinic al cavitii buco-
faringiene, examen clinic al tegumentelor i mucoaselor de ctre medici i cadre sanitare medii.
Exist unele aspecte particulare ale triajului epidemiologic legate de grupul de control,
astfel:
- n crese ,casele de copii anteprecolari, casele de copii precolari, gradinite triajul se
face concomitent cu cel din coli dei n unele din colectiviti acesta se efectueaz zilnic;
- subiectii suspeci de boal vor fi examinai complementar prin examen clinic complet
i examene de laborator;
- bolnavii confirmai cu boli contagioase vor fi izolai n funcie de boala respectiv n
spital (grupa A) i la domiciliu (grupa B);
- contacii, n funcie de maladii, vor fi izolai la domiciliu sau suprevegheai medical n
tot timpul perioadei de incubaie maxim a bolii respective;
- copiii diagnosticati cu afeciuni intercurente vor fi ndrumai la domiciliu fcndu-li-se
recomandrile terapeutice adecvate;
- datele rezultate pe uniti, pe mediul urban i rural n fiecare jude sunt prelucrate prin
metode statistico-matematice. prescolar
In anul scolar 2013/ 2014 s-au efectuat urmatoarele triaje epidemiologice:
- la inceputul anului scolar, de la 16 septembrie 2013 , triajul dupa vacanta de vara ;
- pentru clasele/grupele din invatamantul primar/grupele de la 11 noiembrie 2013;
- dupa vacanta de iarna ,de la 6 ianuarie 2014, triajul dupa vacanta de iarna ;
- vacanta intersemestriala, de la 10 februarie 2014.
La 10 zile dup ncheierea triajului, compartimentele de igien colar din DSP-urile judetene si
a Municipiul Bucureti trimit o informare privind rezultatele triajului efectuat dup vacanele
elevilor la INSP-CNEPSS, compartimentul de Evaluare a sanatatii copiilor si tinerilor.
Aceste informri cuprind date privind cazurile de boal depistate (boli infecto-contagioase i
parazitare) conform metodologiei: nr. de copii examinati, cazuri depistate de hepatit viral,
scarlatin, angin, angin cu SH+, BDA, scabie, pediculoz capitis, micoze etc. precum i
cazurile rmase n eviden dup recontrolul efectuat la 7 zile (pediculoz, scabie).
Prelucrarea datelor, interpretarea lor, se concretizeaz ntr-un material informativ trimis M.S.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

REZULTATE I DISCUII

Anul colar 2012/2013, a avut ca dat de ncepere ziua de 16 septembrie 2013. Analiza
datelor privind rezultatele triajului epidemiologic de la nceputul acestui an colar s-a efectuat pe
baza materialelor informative trimise Institutului nostru de compartimentele de igiena scolara din
41 DSP-uri judeene si a Municipiul Bucureti.
Triajul epidemiologic efectuat la nceputul acestui an colar ,triajul dupa vacanta de
vara a cuprins un numar de 2.324.844 copii i adolesceni , din care 681.022 din mediul rural si
1.643.822 din mediul urban.
Pe tipuri de colectiviti distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :

Tabel nr. 1

Tip de colectivitate Nr de copii examinati

Total
2 324 844
Crese 8 966
Centre de plasament 3 399
Grdinie 382 387
Scoli generale 1 221 925
Licee 677 641
Scoli profesionale 14 410
Uniti speciale 16 016
- grdinie 1 001
- coli generale 11 530
- licee + coli profesionale 3 485

Numarul mare de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic contribuie la o mai buna
supraveghere a starii de sanatate din unitatile de invatamant, prin depistarea afectiunilor si
instituirea de masuri medicale in cazul copiilor bolnavi sau purtatori de germeni .
De la un numar de 928.923 de copii examinati prin examenul de triaj in anul scolar 2007/2008,
s-a ajuns la un numar de copii 2.324.844 examinati in anul scolar 2013/2014, aspect vizualizat
in graficul urmator (Grafic nr.1).

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Grafic nr.1

Dinamica numarului copiilor si adolescentilor examinati

Numar
3000000 2.417.518
2.280.861 2.324.844
2500000 2.162.786
2000000 1.563.973
1500000
928.923 1.050.183
1000000
500000
0

An scolar

Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infecto-contagioase i parazitare

1,133% (26 335), din care 1,094 % n urban (17 985) i 1,226 % (8 350) n rural si in unitati
speciale 16 016 cazuri de boala. Cazurile de boala depistate in ultimii ani au o variabilitate mare
intre minim 0,28% si maxim 1,48% din copiii examinati.

Grafic nr. 2

Dinamica incidentei bolilor infecto-contagioase si parazitare pe ani scolari

%
1.60 1.48
1.40 1.18 1.12 1.13
1.20
1.00
0.80 0.63
0.60 0.46
0.40 0.28
0.20
-

ani scolari

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

In cele 41 judete si Municipiul Bucuresti a caror situatie epidemiologica este cuprinsa in aceasta
analiza, se constata urmatoarea distributie in ordinea descrescatoare a procentelor cazurilor de
boala depistate pe tipuri de colectivitati:
-unitati de scolarizare in masa:
- centre de plasament 2,618%
- grdinie 1,464%
- coli profesionale 1,207%
- coli generale 1,201%
- cree 1,104%
- licee 0,772%
- uniti speciale:
- scoli: 3,556%
- licee+sc.prof: 1,492%
- gradinite: 0,899%

Pe tipuri de colectivitati, in unitatile de scolarizare in masa se remarca cel mai mare

procent a imbolnavirilor in centre de plasament ; iar pentru unitatile speciale, care
scolarizeaza copiii cu dizabilitati, in scoli.

Grafic nr. 3

Distributia imbolnavirilor pe tipuri de colectivitati

Licee 0.772
Crese 1.104
Sc. Generale 1.201
Sc. Profesionale 1.207
Gradinite 1.464
Centre de plasament 2.618

0 1 2 3 %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

n cadrul triajului epidemiologic de la inceputul acestui an scolar (2013/2014) prevalenta de

moment a imbolnavirilor prin boli infectioase si parazitare depistate, situeaza in ordine
descrescatoare a frecventei urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza , micozele , scabia.

Grafic nr.4 ; 5

Boli diagnosticate prevalente de moment

Varicela 0.001
BDA 0.004
Angine strept. hemol. 0.008
Scabie 0.014
Micoze 0.064
Pediculoza 0.312
Angine 0.595

0 0.2 0.4 0.6 0.8 %

Ponderea in morbiditate a prevalentei de moment - boli triaj -

septembrie 2013
1,24
5,65 Angine
Pediculoza
Micoze
Scabie
Angine strept. hemol.

52,52 BDA
Varicela
27,54

Prevalenta de moment a bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul loc

anginele 0,595% (din care 0,008% angine cu streptococ B hemolitic), urmate de pediculoza
0,312% micoze 0,064%, scabie 0,014%, boala diareica acuta 0,004% si varicela 0,001%.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor
respiratorii superioare, intalnite de fapt la toate varstele scolare.

Grafic nr. 6
Prevalenta de moment a principalelor afectiuni
diagnosticate pe tipuri de colectivitati
BDA
Scoli prof Angine cu SH
0.833
Licee Scabie
0.485
Scoli Micoze
0.532
Gradinite
0.949
Pediculoza
Centre de plasament
1.265
Angine
Crese
0.771
0 0.5 1 1.5 %

In dinamica, in ultimii ani, cazurile de angina depistate la triajul de la inceputul anului sunt cu
valori intre 0,31% si 0,63%. Se observa faptul ca in ultimii trei ani scolari, au fost valorile mai
mari decat in anii anteriori. (Grafic nr.7)

Grafic nr. 7
Prevalenta de moment angine 2006-2014

An scolar 2013/2014 0.595

An scolar 2012/2013 0.62
An scolar 2011/2012 0.63
An scolar 2019/2011 0.41
An scolar 2009/2010 0.36
An scolar 2008/2009 0.54
An scolar 2007/2008 0.36
An scolar 2006/2007 0.31
0 0.2 0.4 0.6 0.8 %

Prevalenta de moment a anginelor la inceputul anului scolar 2013/2014 a fost de 0,595%.

Analizand, pe judete, observam ca cea mai mare prevalenta de moment a fost inregistrata in judetul Timis
(1,792), apoi in municipiul Bucuresti si in ordine descrescatoare in judetele: Harghita,Bihor, Caras Severin.
Cea mai mica prevalenta de moment a fost inregistrata in judetul Dambovita (0,048%). (Grafic nr.8)
Pentru mediul urban prevalenta de moment a anginelor este mai mare fata de mediul rural
(0,626 % versus 0,519 %).

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Prevalenta de moment angine -septembrie- 2013

MEDIE 0.595
Vrancea
Vaslui
Valcea 0.609
Tulcea
Timis 1.792
Teleorman
Suceava
Sibiu 0.862
Satu Mare
Salaj
Prahova
Olt
Neamt
Mures 0.975
Mehedinti
Maramures
Ilfov
Iasi
Ialomita
Hunedoara
Harghita 1.402
Gorj
Giurgiu
Galati
Dolj
Dambovita
Covasna
Constanta 0.714
Cluj 0.809
Caras Sev 0.944
Calarasi
Buzau 0.768
Bucuresti 1.616
Brasov 0.896
Braila
Botosani
Bistrita N 0.681
Bihor 1.075
Bacau
Arges
Arad
Alba
0 0.5 1 1.5 2 %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SH+, in ultimii ani a inregistrat oscilatii mari de la
0,001 la 0,03 % (datorate probabil si dificultatilor obiective privind recoltare exudatelor
faringiene la copiii cu angine prezumtiv streptococice ). Dificultatile de depistare sunt cu atat
mai mari cu cat 10-20% din copii sunt purtatori sanatosi. In anul scolar 2013/20014 prevalenta
de moment a fost mai scazuta (0,008%).(Grafic nr.9)

Grafic nr.9
Prevalente de moment angine SH +
An scolar 2013/2014 0.008
An scolar 2012/2013 0.006
An scolar 2011/2012 0.009
An scolar 2010/2011 0.03
An scolar 2009/2010 0.005
An scolar 2008/2009 0.03
An scolar 2007/2008 0.03
An scolar 2006/2007 0.001
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 %

Scarlatina: nu a fost depistat nici un caz la triajul epidemiologic din sptembrie 2013.

Hepatita acuta virala a fost semnalata la un numar de 13 copii. Judetele in care au fost
depistate cazuri de hepatita epidemica sunt: Brasov 1 caz in urban, intr-o colectivitate de
gradinita speciala; Calarasi 3 cazuri mediul urban in scoli generale; Dambovita 7 cazuri in
urban , cinci in scoli generale si doua in licee; Galati 1 caz in rural in scoala generala; Harghita 1
caz in rural in scoala generala.

Prevalenta de moment altor boli a fost in acest inceput de an scolar de 1258 de cazuri.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Pediculoza prezint la inceputul acestui acest an scolar o prevalenta de moment (per total
colectivitati) de 0,312% (7.245 cazuri); este pe locul al doilea ca pondere in patologia
diagnosticata la triaj.
Grafic nr. 10

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei la

inceputul anului scolar
An scolar 2013/2014 0.312
An scolar 2012/2013 0.29
An scolar 2011/2012 0.32
An scolar 2010/2011 0.51
An scolar 2009/2010 0.22
0 0.2 0.4 0.6 %

In ultimul an s-a remarcat o usoara crestere a numarului cazurilor de pediculoza

Dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol, prevalenta de moment pediculozei a
fost de 0,064%, deci o reducere de aproape cinci ori a numarului de cazuri diagnosticate (de la 7
245 la 1491), deci o eficacitate a masurilor aplicate de 500%.
Grafic nr.11
Dinamica numarului cazurilor de pediculoza la
triajul de toamna
10000
7245
5000
1491
0
Septembrie 2013 Recontrol

Pe cele doua medii, rural si urban, sunt diferente, asfel prevalenta de moment a pediculozei este
mai mare in mediul rural de 0,493 % , fata de 0,237 % in mediul urban. Se pastreaza aceste
diferente si la triajul de recontrol, gasindu-se in mediul rural prevalenta de moment a pediculozei
de 0,099 % , iar in urban de 0,050 %.Grafic nr.12
Dinamica prevalentei de moment a pediculozei la triajul
din toamna diferente: urban-rural
0.6
0.493
% 0.4
0.237 0.099
0.2 Mediul urban
0 0.05 Mediul rural
Septembrie 2013 Recontrol

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele prevalenta de moment a pediculozei:

-in unitatile de scolarizare de masa
- centre plasament 0,647%
- scoli generale 0,448%
- gradinite 0,235%
- scoli profesionale 0,160%
- licee 0,091%
- crese 0,045%

-iar in unitatile speciale a fost:

- scoli generale 1,596%
- licee si sc.prof 0,689%
- gradinite 0,100%.

Referitor la prevalenta de moment a pediculozei pe teritoriul tarii, obervam ca au fost depistate

cazuri in toate judetele , iar prevalenta de moment cea mai mare, la inceput de an scolar a fost in
judetul Satu Mare (0.965831% ), urmat de Mures, Sibiu, Hunedoara, Harghita, Bistrita-Nasaud,
Sibiu.
In municipiul Bucuresti pediculoza a avut cea mai mica prevalenta de moment de 0.05551%.
Deasemenea este de remarcat faptul ca dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol in 6
judete nu s-au mai depistat cazuri de pediculoza; aceste judete sunt: Arad, Covasna, Giurgiu,
Ialomita, Ilfov si Mures. (Grafic nr.13)

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Prevalente de moment a pediculoza: septembrie 2013 -

recontrol

Media tara 0.311633

Vrancea
Vaslui
Valcea
Tulcea
Timis
Teleorman
Suceava
Sibiu
Satu Mare 0.965831
Salaj
Prahova
Olt
Neamt
Mures
Mehedinti 0.467877
Maramures
Ilfov
Iasi
Ialomita
Hunedoara
Harghita
Triaj epid. initial
Gorj
Giurgiu Triaj epid. recontrol
Galati
Dolj
Dambovita
Covasna
Constanta
Cluj
Caras Sev
Calarasi
Buzau
Bucuresti 0.055511
Brasov
Braila
Botosani
Bistrita N
Bihor
Bacau
Arges
Arad
Alba
%
0 0.5 1 1.5

Grafic nr.13
INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA
CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Micozele in anul scolar 2013/2014 au prevalenta de moment de 0.064%, ocupand locul trei,
dupa angine si pediculoza. Pe tipuri de colectivitati, frecventa este urmatoarea: 0,471% in centre
de plasament, 0,097% scoli profesionale, 0,068% in licee, 0,061% in scoli generale, ,059% in
gradinite. In ultimii doi ani se observa un trend descendent a acestei prevalente de moment.

Grafic nr.14
Prevalenta de moment a micozelor in intervalul 2007- sept. 2013

0.09 0.09
0.1
0.08
0.06 0.05 0.05 0.067 0.064
0.06
%
0.04
0.01
0.02
0

Morbiditatea prin scabie diagnosticata cu ocazia triajului epidemiologic evidentiaza o

prevalenta de moment de 0,014 % in colectivitatile de copii. Sunt diferente in tipurile de unitati
privind prevalenta de moment prin scabie astfel:
- in unitatile de invatamant de masanu a fost nici un caz de scabie in crese; prevalenta de
moment in ordine descrescatoare, a fost: in centrele de plasament de 0,059% , in
gradinite de 0,020%, in scoli de 0,016%, in scoli profesionale de 0,014%, iar in licee de
0,002%;
- in unitatile speciale prevalenta de moment a scabiei a fost de 0,364% in scoli generale
, de 0,100% in gradinite.
De asemenea sunt diferente si in ceea ce priveste morbiditatea prin scabie in teritoriul tarii.
Astfel sunt judete in care nu a fost dignosticat nici un caz de scabie cu ocazia triajului
epidemiologic dupa vacanta de vara: Arad, Arges, Bacau, Botosani, Braila, Bucuresti,
Calarasi, Dambovita, Gorj, Ialomita, Prahova, Teleorman, Timis, Valcea si Vaslui.
Judetele Iasi (0,09062%), Suceava (0,08345%), Bistrita-Nasaud ( 0,06664%), se
situeaza la polul opus cu prevalente de moment superioare mediei pe tara.(Grafic nr.15)

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Grafic nr.15
Prevalenta de moment scabie septembrie 2013
triaj epidemiologic intial si recontrol

Media tara 0.014496

Vrancea
Vaslui
Valcea
Tulcea 0.016998
Timis
Teleorman
Suceava 0.083451
Sibiu 0.018272
Satu Mare 0.020425
Salaj
Prahova
Olt
Neamt 0.017709
Mures
Mehedinti
Maramures
Ilfov
Iasi 0.090626
Ialomita
Hunedoara 0.031772
Harghita 0.066229
Gorj
Triaj epid. intial.
Giurgiu Triaj epid. recontrol
Galati
Dolj
Dambovita
Covasna 0.038984
Constanta
Cluj
Caras Sev
Calarasi
Buzau 0.02001
Bucuresti
Brasov
Braila
Botosani
Bistrita N 0.066643
Bihor
Bacau
Arges
Arad
Alba
%
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Numarul cazurilor de scabie a scazut de sase ori, de la 337 la 96 cazuri de scabie (0,004%) dupa
aplicarea masurilor de tratament de deparazitare.
Grafic nr. 16

Dinamica numarului de cazuri de scabie la triajul

de toamna
400
337
300
200
96
100
0
Septembrie 2013 Recontrol

Se observa ca prevalenta de moment prin scabie este mai mare (de aproape patru ori) in mediul
rural 0,030 %, fata de cea din mediul urban de 0,008 %; aceste diferente raman si la triajul de
recontrol, cu prevalenta de moment in rural mai mare, de 0,010 % fata de 0,002 % in urban.
Grafic nr.17

Dinamica prevalentei de moment a scabiei la triajul din

toamna diferente urban - rural
0.04
0.03
%
0.02
0.008 0.01 Urban
0.002 Rural
0
Septembrie 2013 Recontrol

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Triajul epidemiologic dupa vacanta de iarna

Semestrul al II-lea al anului colar 2013/2014, a avut ca dat de ncepere ziua de 6 ianuarie
2014.Analiza datelor privind rezultatele triajului epidemiologic efectuat la nceputul anului 2014
s-a efectuat pe baza materialelor informative trimise institutului nostru de compartimentele de
igiena scolara din toate DSP-urile judeene si a Municipiul Bucureti. Triajul epidemiologic
efectuat la nceputul acestui an (dupa vacanta de iarna) a cuprins un numar de 2 206 627 copii i
adolesceni, din care 595 028 din mediul rural si 1 611 599 din mediul urban. Pe tipuri de
colectiviti distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :
Tabel nr. 2

Tip de colectivitate Nr de copii examinati

Total 2 206 627

Crese 9 289
Centre de plasament 3 671
Grdinie 343 808
Scoli generale 1 139 568
Licee 680 991
Scoli profesionale 13 951
Uniti speciale 15 349
- grdinie 1 253
- coli generale 10 597
- licee + coli profesionale 3 499

Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infectocontagioase i

parazitare 1,299% (28 659). In mediul urban prevalenta de moment a fost de 1,270 % (20 463) i
n rural 1,377 % (8 196).
In unitatile speciale s-au inregistrat 438 cazuri de boala.

Comparativ cu triajul epidemiologic de la inceputul anului scolar , efectuat in septembrie

2013 - cand prevalenta de moment a bolilor diagnosticate a fost de 1,133%, observam ca la
triajul dupa vacanta de iarna, in ianuarie 2014, prevalenta de moment a fost, de 1,299%, deci mai
mare.
Prevalenta de moment a bolilor diagnosticate cu ocazia examenului de triaj epidemiologic este
mai mare la copiii din mediul rural decat la cei din mediul urban ; acest aspect se evidentiaza
atat pentru triajul epidemiologic din septembrie 2013 , cat si pentru cel din ianuarie 2014.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Grafic nr.18

Prevalenta de moment la triaj 2013 - 2014

comparatie

Incidenta generala ianuarie 2014 1.299

Incidenta generala septembrie

2013 1.133

0 0.5 1 1.5
%

Pe tipuri de colectivitati in cele 41 de judete si Municipiul Bucuresti, a caror situatie

epidemiologica este cuprinsa in aceasta analiza, se constata urmatoarea distributie a cazurilor de
boala diagnosticate:
- unitati de scolarizare in masa:
- centre de plasament 100 (2,724%)
- grdinie 6 233 (1,813%)
- cree 105 (1,130%)
- coli generale 14 974 (1,314%)
- coli profesionale 223 (1,598%)
- licee 6 586 (0,964%)
- uniti speciale:
- gradinite: 34 (2,713%)
- scoli: 316 (2,982%)
- licee+sc.prof: 88 (2,515%)

In colectivitatile de scolarizare in masa, se remarca cea mai ridicata frecventa a

imbolnavirilor in centrele de plasament (2,724%), apoi in gradinite (1,813%), coli
profesionale (1,598%), scoli generale (1,314%), urmate de crese (1,130%), licee (0,967%).

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Grafic nr.19

Distributia imbolnavirilor in colectivitatile de scolarizare in masa

triaj ianuarie 2014
Centre plasament 2.724
Gradinite 1.813
Sc. profesionale 1.598
Sc. generale 1.314
Crese 1.13
Licee 0.967
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 %

n cadrul triajului epidemiologic dupa vacanta de iarna, prevalenta de moment a imbolnavirilor

prin boli infectioase si parazitare diagnosticate, situeaza in ordine descrescatoare a frecventei pe
primele trei locuri urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza si micozele

Grafic nr.20

Prevalenta de moment boli diagnosticate - triaj ianuarie 2014

Angine 0.724
Pediculoze 0.292
Micoze 0.073
Varicela 0.016
Scabie 0.01
Angine streptococice hemol. 0.006
Boala diareica acuta 0.004
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Prevalenta de moment a bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul

loc anginele (0,724% ), (din care 0,006% angine cu streptococ hemolitic), urmate de
pediculoza (0,292%), micoze (0,073%), varicela (0,016%), boala diareica acuta (0,004%).
Scarlatina a fost depistata la doar un numar de 7 copii (4 cazuri in scoli generale, 2 cazuri in
gradinite, 1 caz in cresa). Prevalenta de moment a altor boli a fost de 0,149% (3 283 de cazuri).

Grafic nr.21

Prevalenta de momenta principalelor afectiuni diagnosticate

pe tipuri de colectivitati triaj - ianuarie 2014
Angine

Pediculoza
Scoli profes.
Micoze
Licee
Varicela
Scoli generale
Scabie
Gradinite
Angine strept. hemol.
Centre plasament
Boala diareica acuta
Crese

0 0.5 1 1.5 %

Angina a avut prevalenta de moment pe tara dupa vacanta de iarna de 0,724%. Cea mai
mare prevalenta de moment prin angine este in Timis 1,9079 % , apoi in ordine descrescatoare
in judetele : Sibiu 1,8323% , Harghita 1,8151 % , municipiul Bucuresti 1,6399 %. Prevalenta de
moment a anginei, valoarea medie pe tara , cat si cea din judetele amintite este mai mare la
triajul din ianuarie 2014 fata de cel din septembrie 2013.
In ceea ce priveste angina cu streptococ hemolitic prevalenta de moment a fost de 0,006 %.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Grafic nr.22
Angina prvalente de moment - triaj ianuarie 2014

Media tara 0.7242

Vrancea
Vaslui
Valcea
Tulcea
Timis 1.9079
Teleorman
Suceava
Sibiu 1.8323
Satu Mare
Salaj 0.9214
Prahova
Olt
Neamt
Mures 1.1778
Mehedinti
Maramures
Ilfov 0.8276
Iasi
Ialomita
Hunedoara
Harghita 1.8151
Gorj
Giurgiu
Galati
Dolj
Dambovita
Covasna
Constanta 0.9597
Cluj 0.9480
Caras Sev 0.7415
Calarasi
Buzau 0.9120
Bucuresti 1.6399
Brasov 1.0998
Braila
Botosani
Bistrita N 0.9055
Bihor 1.3957
Bacau
Arges
Arad
Alba 1.0047
0 1 2 3 %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Pediculoza prezint o prevalenta de moment per total colectivitati de 0,292% (6 437 cazuri). Pe
tipuri de unitati se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele prevalente de moment : in
centrele de plasament 0,627%; n coli generale 0,421%; in gradinite 0,239%; in scoli
profesionale 0,093%, n licee 0,086%; in crese 0,022%.Comparativ prevalenta de moment a
pediculozei , fata de triajul din septembrie 2013 (0,312%) are valoare mai mica in triajul din
ianuarie 2014 (0,292%). Se observa faptul ca dupa anul 2011, valorile prevalentei de moment a
pediculozei in colectivitatile de copii sunt mai mici in fiecare an.
Grafic nr.23

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei - triaj ianuarie 2007

- 2014
0.8
0.61
0.6 0.51
% 0.41
0.4 0.28 0.32 0.3 0.29
0.22
0.2
0
An An An An An An An An
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

La recontrol au mai fost depistate cazuri de boli parazitare si anume: 1 066 cazuri de
pediculoza, deci o scadere de sase ori a numarului de cazuri.
Grafic nr. 24
Dinamica numarului de cazuri de pediculoza triaj
ianuarie 2014
Numar cazuri
8000
6 437
6000

4000

2000 1 066
0
Ianuarie 2014 Recontrol

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Se observa diferente intre mediul rural si urban privind prevalenta de moment a pediculozei,
aceasta fiind mai mare in rural, aproape dubla, aspect intalnit si in septembrie 2013.

Grafic nr. 25

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei triaj ianuarie

2014 comparativ rural - urban
0.5
0.4 0.423

% 0.3 Urban

0.2 0.243 Rural

0.073
0.1
0.039
0
Ianuarie 2014 Recontrol

Cea mai mica prevalenta de moment a fost in judetul Arges de 0,116%, iar cea mai mare in
Satu Mare de 1,122%. Atat in septembrie cat si in ianuarie regasim judete cu prevalente de
moment mari comparativ cu media pe tara ca: Satu Mare, Hunedoara, Sibiu .
In majoritatea judetelor la triajul de recontrol valorile prevalentei de moment a pediculozei au
fost mai mici decat la triajul initial. Intr-un numar de opt judete la triajul de recontrol nu s-au mai
gasit cazuri de pediculoza: Arad, Dambovita, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Ilfov, Mures,
Neamt.
In judetul Covasna s-a gasit aceeasi prevalenta de moment si la recontrol(Grafic nr.26).

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Grafic nr.26
Prevalente de moment ale pediculozei - triaj ianuarie
2014 si recontrol
MEDIA TARA 0.292
0.048
Vrancea
Vaslui
Valcea
Tulcea
Timis
Teleorman
Suceava
Sibiu
Satu Mare 1.122
0.430
Salaj
Prahova
Olt
Neamt
Mures
Mehedinti
Maramures Triaj epid. initial
Ilfov Triaj epid. recontrol
Iasi
Ialomita
Hunedoara
Harghita
Gorj
Giurgiu
Galati
Dolj
Dambovita
Covasna
Constanta
Cluj
Caras Sev
Calarasi
Buzau
Bucuresti
Brasov
Braila
Botosani
Bistrita N
Bihor
Bacau
Arges
Arad
Alba

0 1 2 %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Scabia fost depistat n urma acestui triaj la 214 copii reprezentand 0,010 % din subiectii
examinai (0,005% in mediul urban si 0,022% in rural).

Grafic nr. 27
Dinamica prevalentei de moment a scabie 2006 -
2014
0.05
0.04 0.04
0.04
0.03 0.03
% 0.03
0.017
0.02 0.013
0.01 0.01
0.01
0

Se remarca o scadere lenta a cazurilor de scabie depistate in ultimii ani.

Distribuitia prevalentei de moment a scabiei pe tipuri de colectivitati este urmatoarea: 0,272% in

centre de plasament; 0,019% in gradinite; 0,011% in scoli generale; 0,001 % n licee si 0,057 %
in scoli speciale. Scabia nu a fost depistata n cree si scoli profesionale.

Grafic nr. 28

Prevalenta de moment a scabiei triaj ianuarie 2014 pe

colectivitati
Sc. Profes. 0
Crese 0
Licee 0.001
Scoli generale 0.011
Gradinite 0.019
Centre plasament 0.272

0 0.2 0.4 %

Din cele 41 de judete si municipiul Bucuresti , in 20 nu a fost nici un caz de scabie

diagnosticat la triajul de iarna (judetele: Alba, Arad, Arges, Calarasi, Cluj, Constanta, Covasna,
Dambovita, Galati, Gorj, Ialomita, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman,
Valcea, Vaslui si municipiul Bucuresti).Cea mai mare prevalenta de moment a scabiei a fost in
judetul Iasi 0,084%, urmat de Harghita 0,058%, Mures 0,038%, Neamt 0,030%.(Grafic nr. 29)
.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Grafic nr. 29
Prevalenta de moment scabie ianuarie 2014 triaj
epidemiologic initial si recontrol

Media tara 0.010

Vrancea
Vaslui
Valcea
Tulcea 0.017
Timis
Teleorman
Suceava 0.029
Sibiu
Satu Mare 0.015
Salaj
Prahova
Olt
Neamt 0.030
Mures 0.038
Mehedinti
Maramures
Ilfov
Iasi 0.013 0.084
Ialomita
Hunedoara 0.015
Harghita 0.058
Triaj epid. Initial
Gorj
Giurgiu Triaj epid. recontrol
Galati
Dolj
Dambovita
Covasna
Constanta
Cluj
Caras Sev
Calarasi
Buzau
Bucuresti
Brasov
Braila
Botosani 0.016
Bistrita N
Bihor
Bacau
Arges
Arad
Alba

0 0.05 0.1 %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

La recontrol, dupa aplicarea masurilor de deparazitare, numarul cazurilor depistate a

scazut de cincisprezece ori, ramanand 13 cazuri de scabie din initialul de 214.
Grafic nr. 30
Dinamica numarului de cazuri de scabie
Numar cazuri
triaj ianuarie 2014
250
214
200
150
100
50
13
0
Ianuarie 2014 Recontrol

Dupa aplicarea masurilor de tratament la subiectii diagnosticati la triajul epidemiologic,

scaderea numarului de cazuri de scabie, din grafice se evidentiaza clar, atat pentru mediul urban,
cat mai ales pentru mediul rural, unde prevalenta de moment este mai mare .

Grafic nr. 31
Prevalente de moment a scabie triaj ianuarie 2014
comparativ rural urban
0.025
0.02 0.022
% 0.015 Urban
0.01 Rural
0.005 0.005
0 0.002
0
Ianuarie 2014 Recontrol

Se impune o intensificare a msurilor de control a copiilor pentru depistarea bolilor

parazitare (scabie i pediculoz), deoarece acestea continu sa fie prezente in colectivitatile de
copii si adolescenti. Deasemenea se impune instituirea unor masuri complexe si de preventie
riguroase, care sa includa si familiile celor diagnosticati, cu o identificare si tratare a focarelor de
scabie si pediculoza.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
 SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
RAPORT NATIONAL 2013

Pentru efectuarea triajului epidemiologic in scopul stabilirii potenialului epidemiologic i

aplicarea eficient a msurilor de prevenire i combatere adecvate, personalul medico-sanitar
implicat n aceste aciuni (medicii si asistentele medicale din cabinetele medicale colare si de
medicina de familie, medicii igieniti colari, epidemiologii) vor pregti i organiza din timp
triajul epidemiologic (inclusiv aprovizionarea cu instrumentar, medicamente i materiale
necesare recoltrii de probe de laborator). Astfel, dupa vacante, aciunea s va putea derula n
condiii si pe intervale optime, care s permit depistarea tuturor cazurilor de boli infecto-
contagioase si parazitare.

CONCLUZII

1. Numarul de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic se mentine mare, ceea ce

contribuie la o mai buna supraveghere a starii de sanatate a copiilor si adolescentilor din unitatile
de invatamant.
2. Din numarul total 2 324 844 de copii care au fost examinati in septembrie 2013, au fost
diagnosticati cu boli infectioase si parazitare 26 335 cazuri (1,133%), iar dupa vacanta de iarna
ianuarie 2014 din numarul total 2 206 627 de copii care au fost examinati au fost diagnosticati cu
boli infectioase si parazitare 28 659 (1,299%).
3. Analiza datelor din teritoriu pe tipuri de afectiuni arata ca anginele ocupa primul loc,
urmate de pediculoza si micoze, aspect intalnit si in anii anteriori.
4. Prevalenta de moment a afectiunilor infectocontagioase si parazitare, inregistrata la triajul
epidemiologic dupa vacanta de iarna a elevilor, este mai mare comparativ cu prevalenta de
moment dupa triajul din septembrie .
5. In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor
respiratorii superioare, intilnite de fapt la toate varstele, dar mai ales la copii, astfel anginele au
prevalenta de moment mai mare in ianuarie 2014 de 0,724%, fata de septembrie 2013 de
0,595% .
6. Prevalenta de moment a pediculozei si a scabiei este mai mare in mediul rural decat in cel
urban, atat la triajul initial , cat si la cel de recontrol.
7. Ca urmare, se impune o intensificare a msurilor de control a copiilor pentru depistarea
bolilor infectioase si parazitare, din care unele, angine, pediculoza, scabia, micozele, continu sa
fie inca prezente in colectivitatile de copii si adolescenti si se impune deasemenea instituirea
unor masuri de preventie riguroase care sa includa si familiile celor depistati, cu o identificare si
tratare a focarelor (pediculoza).
8. Desfasurarea unor actiuni de educatie pentru sanatate privind igiena individuala si colectiva
la scoala si in familie, reprezinta inca o necesitate stringenta in activitatea medicala de
supraveghere igienico-sanitara si epidemiologica a colectivitatilor de copii si tineri din Romania
anului 2014.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE