Alimentatia corecta in bolile hepatice

Functiile ficatului
Ficatul este un organ cu multiple functii in economia organismului. O parte din aceste functii sunt legate de
metabolismul energetic (ficatul jucand un rol cheie in transformarea nutrientilor in surse energetice). Bolile
hepatice (cum ar fi hepatitele, ciroza) pot influenta in mod dramatic functionarea corecta a organului, acest
lucru avand repercusiuni asupra intregului organism (care astfel ajunge sa fie privat de o gama larga de
nutrienti esentiali). Ficatul primeste o mare parte din nutrientii absorbiti si vehiculati in sistemul circulator.
Acestia sunt depozitati sau sunt transformati astfel incat sa poata fi utilizati imediat de organism (in functie
de nevoi). In acelasi timp, ficatul indeplineste si un rol de detoxifiere generala a organismului. Toate aceste
functii sunt mult diminuate in prezenta unor afectiuni ale organului.

Dieta hepatoprotectoare
Prin adoptarea unei diete corespunzatoare, pacientul cu diverse hepatopatii poate evita instalarea
eventualelor dezechilibre nutritionale si poate sa beneficieze in continuare de o gama larga de principii
alimentare. Un regim hepatoprotector adecvat fiecarui pacient este stabilit de medicul specialist sau
nutritionist si depinde in principal de patologia de baza.
Persoanele cu o anumita patologie hepatica sunt sfatuite de catre specialisti sa isi modifice obiceiurile
alimentare astfel incat, prin dieta zilnica sa nu isi suprasolicite functiile ficatului si in acelasi timp sa
faciliteze corecta lui functionare. O dieta echilibrata, avand in acelasi timp si efect hepatoprotector, are la
baza carbohidrati. Proteinele, lipidele, acizii grasi ar trebui sa fie in cantitati minime sau chiar absente.

Carbohidratii: ar trebui sa reprezinte principala sursa de calorii pentru persoanele cu boli hepatice. Glucoza
(monozaharid larg raspandit) reprezinta un adevarat tonic pentru hepatocit, avand un rol important in
formarea rezervelor de glicogen. In momentul in care organismul are nevoie de extraenergie (in eforturi
fizice intense, de exemplu), glicogenul este rapid reconvertit la glucoza. Pe langa functia de depozitare a
glicogenului, ficatul are rol important si in controlul si reglarea glicemiei. In bolile hepatice pot sa apara
importante variatii ale nivelului glucozei din sange, de aceea cantitatea de hidrati de carbon trebuie atent
monitorizata, iar in cazul unor pacienti, este indicata consumarea unor cantitati reduse de carbohidrati la
fiecare masa (pentru a controla astfel glicemia).

Proteinele: trebuie consumate cu moderatie daca exista boli hepatice, chiar daca ele au roluri importante
pentru organism. Proteinele sunt structuri formate din aminoacizi, iar cand aceste unitati formatoare ajung in
ficat, sunt preluate si folosite in scop plastic (pentru refacerea sau consolidarea celulelor si tesuturilor).
Proteinele au si roluri protectoare impotriva acumularilor de lipide intrahepatice (cu aparitia consecutiva a
steatozei). In cazul persoanelor cu afectari hepatice importante, proteinele si aminoacizii nu sunt, insa,
utilizati corespunzator, iar o parte din produsii de degradare rezultati in urma metabolizarii lor pot avea o
actiune toxica asupra altor celule, in special asupra celulelor nervoase. In acest caz aportul proteic trebuie
restrictionat sau foarte atent urmarit.

Lipidele: procentul de lipide din dieta este stabilit de medicul curant. Exista pacienti cu afectiuni hepatice
care nu pot digera si absorbi grasimile, aparand astfel tulburari digestive cu scaune steatoreice. Un regim
alimentar deficitar in lipide insa, implica un risc crescut de aparitie a unor hipovitaminoze (sau chiar
sindroame pluricarentiale): A, D, K, E.
Pacientii cu patologie hepatica ce asociaza si modificari ale hemoleucogramei (posibile anemii), polinevrite
sau importante deficiente nutritionale pot lua suplimente vitaminice.

Sodiul, lichidele si alcoolul: cantitatile de sodiu consumate trebuie sa fie cat mai reduse. Sodiul este un
macroelement ce determina retentie hidrica masiva cu instalarea edemelor, daca este consumat in cantitati
crescute sau daca nu poate fi utilizat corespunzator de catre organism. In cazul in care apar edeme se
recomanda restrictionarea cantitatii de lichide consumata (apa plata, dar si sucuri, lapte, supe, ciorbe, bauturi
carbogazoase). Alcoolul se afla, invariabil, pe lista neagra a pacientilor cu boli hepatice. Specialistii
recomanda evitarea consumului de alcool, deoarece acesta poate agrava patologia de fond. Ar trebui evitate
in special: berea, vinul, lichiorurile tari, coniacul, ginul, vodka, wiskey.
De retinut!

Ficatul este implicat in metabolismul tuturor alimentelor (din acest proces rezultand energia necesara
indeplinirii diverselor functii). Prin modificarea continutului in proteine, carbohidrati, lipide, sare, vitamine
si lichide al regimului alimentar se doreste imbunatatirea functionalitatii ficatului.

Efecte secundare
Datorita rolului central indeplinit de ficat in metabolism, o dieta restrictiva, impusa de afectarea acestuia,
poate determina aparitia scaderii ponderale, inapetentei, sindromului carential (in special carentelor de
vitamine liposolubile) sau deficitelor de anumiti aminoacizi (datorita restrictiilor de proteine). In cazul in
care pacientul continua sa aiba un regim alimentar abundent in proteine, grasimi, alcool, afectiunile se pot
agrava.

Recomandarile specialistilor
O dieta corespunzatoare, ce se poate adapta functiilor hepatice este stabilita de medic impreuna cu pacientul.
Noul regim nu trebuie sa fie foarte restrictiv, deoarece poate determina aparitia starilor de malnutritie (cu
toate simptomele pe care aceasta le implica).
In general, recomandarile includ:

Consumul unor cantitati crescute de carbohidrati. Surse potrivite sunt: painea integrala, cerealele,
orezul, cartofii, mazarea, porumbul.
Aport moderat de lipide. O dieta echilibrata in glucide si lipide are rol in mentinerea intacta a proteinelor
organismului, impiedicand astfel instalarea proteinolizei.

Aport proteic limitat. Ar trebui limitat aportul proteic la 1 g/kilocorp (deci, un adult tanar, de 70 de
kilograme are nevoie, in medie, de 70 grame de proteine), fara a include proteinele de natura vegetala. In
cazul in care exista o afectare hepatica importanta, dieta poate fi mult mai restrictiva in ceea ce priveste
proteinele consumate, iar in unele cazuri se poate recomanda consumarea exclusiva a proteinelor din
suplimente nutritive.
Sunt considerate a avea un procent optim de proteine, urmatoarele alimente:
- carnea de pui sau peste
- o cutie de iaurt (contine 8 grame)
- un ou mare (are 7 grame)
- 2 linguri de unt de arahide (contin aproximativ 7 grame)
- 30 de grame de branza (aduc organismului 7 grame de proteine).

Suplimentarea regimului alimentar cu diverse complexe vitaminice (in special din grupul vitaminelor
B).

Dieta hiposodata in special daca exista retentie de lichide.

Exemplu de dieta hepatoprotectoare
Micul dejun:

O portocala
Ovaz gatit, combinat cu lapte, peste care se poate adauga si zahar
1 felie de paine integrala
2 linguri de margarina
Gem de capsuni
Cafea sau, dupa preferinta, ceai

La pranz:
120 grame de peste gatit, sau pui
Garnitura de cartofi sau orice alte legume sau salate
2 felii de paine integrala
2 linguri de margarina
1 lingura de jeleu de fructe
Fructe proaspete
Lapte

Gustare de dupa-masa
Lapte cu biscuit sarati

Cina:
120 grame de peste sau carne de pasare gatita
Legume gatite sau salata proaspata
2 chifle integrale
2 linguri de margarina
Fructe proaspete sau desert
250 ml de lapte

Gustarea de seara
Un pahar cu lapte sau o fructa proaspata.

In general, nu exista avertizari speciale in legatura cu anumite alimente, insa exista persoane care tolereaza
mai greu produsele puternic aromate sau condimentate, mancarea de tip fast-food, produsele prajite (in
special in untura), ciocolata, cafeaua, alunele.
Dieta n bolile hepatice
Bolnavii cu hepatit cronic i alte afeciuni ale ficatului necesit o diet mai special, astfel nct s se
previn complicaiile i malnutriia. Dieta este o component important a unui tratament la bolnavii
hepatici, i acest lucru trebuie neles att de pacient ct i de familie.
Un aspect foarte important n cazul pacienilor cu boala hepatic este evitarea consumului de buturi
alcoolice de orice tip. n caz contrar, dac acest aspect nu se respect, apare un risc foarte mare de ciroz
hepatic care inevitabil merge spre deces.
Alimentele recomandate ntr-o astfel de afeciune sunt:
lapte degresat i iaurt;
brnza de vaci, ca i telemea ( desrat);
paste finoase, orez, gri, mlai-fierte bine;
biscuii, cornuri, chifle, pine alb;
cereale integrale: fulgi de ovz, gru, tre de ovz i orz;
mere, struguri, cpuni, pepene, lmi, portocale, grapefuit;
dovlecei, lptuci, conopid, roii, morcovi, cartofi ( fieri sau copi ), ardei gras, spanac, mazre
verde;
supe, piureuri, soteuri ( fr prjeli);
preparare prin fierbere sau grtar: carne fr grsime, vit, pasre ( fr piele);
pete proaspt sau congelat: pstrv, calcan, mrean, alu, tiuc;
oule se consum numai dup o fierbere, nu prjite i maxim 2 ou pe sptmn;
oule sunt interzise cu predilecie la pacienii care prezint litiaz biliar;
unt i smntn degresate, proaspete i nesrate;
grsimi vegetale ( ulei de msline care este foarte bun, floarea-soarelui, porumb i dovleac);
miere de albine, marmelad, magiun i jeleu;
bomboane, erbet i bezele;
prjituri preparate cu aluat uscat;
sucuri de fructe n special citrice i struguri, dar nu carbogazoase ci naturale, extrase din
aceste fructe dac se poate manual i acas. Nu cele comercializate
compoturi i ceai de ment, tei sau cozi de ciree;
o cafea natural pe zi, nu prjit. Dar mai rar
ca i comdimente: ptrunjel,mrar, leutean, dafin, cimbru, chimen, elin, suc de lmie, sare
de lmie diluat i oet slab ( de preferin de fructe i nu din vin).

Alimentele interzise sunt:

brnzeturi fermentate;
nuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide;
castravei, gulii, varz, vinete, ceap, usturoi, cartofi prjii, murturi;
carne gras de: porc, oaie, miel, gsc, ra, coco i vnat;
mezeluri : crnai, pstram;
mruntaie: creier, rinichi, drob de miel;
carne tocat i condimentat : ardei umplui i sarmale;
icre i pete gras: somon, crap, biban i scumbie;
ou prjite i ou de rae;
prjeli, maionez, sosuri ( grase i condimentate);
grsimi animale ( untur, slnin);
prjituri cu unt sau multe glbenuuri de ou;
plcinte, cozonac, cltite, gogoi, prjituri cu cacao;
ciocolat i ngheat;
toate tipurile de buturi alcoolice i buturi prea reci;
piper, ardei iute, hrean i mutar.

La bolnavii cu afectare hepatic de asemena se recomand i o activitate profesional fr expunere la

surmenaj i la eforturi fizice foarte mari, mpreun cu respectarea unui anumit program de odihn.
Dieta in afectiunile hepatice
Poate cel mai important aspect in lupta impotriva afectiunilor hepatice este o dieta corespunzatoare care sa
evite alimentele daunatoare. Pentru protejarea ficatului, trebuie inlaturate din alimentatie urmatoarele:

Margarina si alte grasimi hidrogenate

Sare rafinata
Apa cu clor (de la robinet)
Antibioticele
Aspartamul (indulcitor artificial)
Pesticidele
Aditivi alimentari
Zahar, ciocolata si alte alimente ce contin concentratii ridicate de indulcitori; (Pofta de dulciuri poate
fi temperata printr-o alimentatie bogata in minerale precum crom si vanadium acestea fiind
responsabile deseori pentru nevoia de dulce pe care o simtim.)
Uleiuri rafinate
Praf de copt
Cascaval
Produse de fast-food hamburgers, pizza, hotdog, etc.
Mancaruri prajite, afumate
Bauturi racoritoare acidulate
Bauturi alcoolice

Alimentele nocive de mai sus trebuie inlocuite cu alimente capabile sa vindece precum:

Stevie, malt de orez sau de orz, roscove, fructe, morcovi.

Sare de mare nerafinata;
Sucuri de legume
Carne de vita, vitel, peste slab, pasare
Lapte dulce sau produse lactate proaspete iaurturi, branza de vaci, cas, toate dietetice si fara aditivi
Mancaruri organice
Aloe vera
Ceaiul verde contine multi antioxidanti ce ajuta la buna functionare a ficatului.
Usturoiul si ceapa contin chimicale ce inhiba producerea substantelor ce cauzeaza cancerul.

Cum sa prepari hrana?

Trebuie evitate prajelile sau afumatul, prin urmare alimentele trebuie fie fierte, fie fripte pe gratarul pentru
aragaz. Ouale nu trebuie consumate in exces, fiind recomandat un ou la 3 zile.
Dieta in bolile hepatice acute
Ce putem manca atunci cand suntem diagnosticati cu o afectiune hepatica (hepatita acuta sau cronica, ciroza
hepatica)? Este o intrebare la care vom raspunde in acest numar al revistei, fiind si primul articol dintr-o
serie in care vom aborda tratamentul dietetic recomandat in cadrul celor mai frecvente afectiuni. Pentru
inceput, vom vorbi despre regimul alimentar in hepatitele acute, urmand ca, in partea a doua a articolului sa
discutam si dieta in bolile hepatice cronice.

Ficatul este unul dintre organele cele mai importante, cu rol deosebit in digestie (secretia biliara) si
metabolism. Trebuie mentionat ca dezechilibrele produse in alimentatie se pot repercuta nefavorabil asupra
ficatului. Afectiuni ca pelagra (deficit de vitamina PP) sau unele tezaurismoze determina, totodata, si
afectare hepatica. Astfel, dieta si calitatea alimentelor consumate este foarte importanta pentru regenerarea
hepatica si reprezinta unul dintre punctele importante in abordarea terapeutica a disfunctiilor hepatice.

Regimul in hepatita acuta este individualizat

Hepatita acuta reprezinta o boala contagioasa care poate fi transmisa pe cale digestiva (hepatita virala A sau
E) sau sangvina (hepatita virala B, C, D). Boala poate evolua in mai multe faze (de incubatie, preicterica, de
stare, de declin), dar, uneori, poate fi inaparenta clinic, descoperindu-se intamplator, cu ocazia unor analize
de laborator. Poate prezenta un tablou clinic atipic, ramanand, astfel, nediagnosticata o perioada mai lunga
de timp.

Regimul pacientului cu hepatita acuta va fi individualizat, in functie de starea de nutritie a acestuia, stadiul
evolutiv al afectiunii si de simptomatologia prezenta. Ca principii generale, se va avea in vedere:
Asigurarea unui aport nutritiv optim, in general 40-45 kcal/kg corp; Proteinele se vor da in cantitate normala
(evitandu-se denutritia proteica ce poate insoti afectarea hepatica). Exceptie face coma hepatica; Grasimile
se vor da in proportie normala, dar proaspete si corect pregatite. In faza icterica se poate instala o reducere a
tolerantei fata de acestea, situatie in care aportul lor va fi redus temporar; Glucidele sunt dificil de tolerat si,
de aceea, sunt preferate cele din fructe, legume, cereale. Se recomanda evitarea dulciurilor concentrate care
duc la o crestere brutala a glicemiei si la o suprasolicitare a pancreasului; Vitaminele sunt necesare doar
daca, in cazuri selectionate, nu se poate asigura un aport optim prin dieta. De exemplu, in faza icterica,
atunci cand dieta este hipolipidica, poate fi utila adaugarea vitaminelor liposolubile in doze fiziologice.
Dieta se tine aproape un an
In perioada de convalescenta, se recomanda regimul de crutare hepatica (tabel 1). Sunt interzise mesele
voluminoase si alimentele prajite. De preferat sunt mesele reduse cantitativ si dese, si prepararea alimentelor
prin fierbere, inabusire, coacere sau frigere. Dieta va fi respectata aproximativ un an, in conditiile in care
evolutia este spre vindecare.
Hepatitele cronice sunt afectiuni care reprezinta adesea o continuare a hepatitei acute virale, cu evolutie
nefavorabila sau incorect tratata. Mai pot aparea in intoxicatii cu diverse substante toxice sau medicamente,
in dezechilibrele nutritionale etc.

Interzis la sare si mese copioase

Alimentatia (tabel 1) acestor bolnavi trebuie corect supravegheata, avand un rol important in schema
terapeutica.
Principii generale:
Regim normocaloric (daca starea de nutritie nu este afectata);
Aport optim de proteine care contribuie la regenerarea si mentinerea tesutului hepatic; 1 g/kg corp in
general;
Aportul lipidic va fi moderat;
Glucidele recomandate sunt cele din legume, fructe, cereale si nu sub forma de dulciuri concentrate;
Consumul de sare trebuie limitat. Sodiul produce retentia de lichide in organism si genereaza edeme.
Trebuie evitate alimentele care contin mari cantitati de sodiu precum baconul, carnatii, legumele conservate,
sosurile, supele instant, snacksurile etc.
 Alimente permise Alimente interzise
Lapte degresat, iaurt;
Lactate Branzeturi fermentate
Branza de vaci, cas, telemea desarata;
Oua prajite
Oua Doar fierte si maximum 2 oua/saptamana;
exceptie: cand se asociaza litiaza biliara, vor fi Oua de rata
complet interzise
Pui, vita fiarta sau la gratar Porc, oaie, miel, gasca, rata, vanat
Carne si derivate
Peste (pastrav, calcan, salau, stiuca) Mezeluri (carnati, pastrama)

Carne tocata

Icre, peste gras (somon, crap, biban)

Cu un continut redus in celuloza (mazare verde,
Legume morcovi, rosii, sfecla fiarta, cartofi, spanac etc.) Castraveti, varza, vinete, ceapa,
usturoi, muraturi, cartofi prajiti.
Sub forma de supe, piureuri (fara prajeli)
Paste fainoase, orez, gris, malai (bine fierte)
Cereale si fainoase
Biscuiti, paine alba veche de o zi sau prajita
------------------------------
Cereale integrale
Mere, struguri, pepene, portocale etc.
Fructe Nuci, alune, avocado, migdale,
Sub forma de sucuri, ca atare, compoturi, gemuri curmale, unt de arahide
Unt si smantana degresate, proaspete si nesarate Maioneza si sosuri condimentate si
Grasimi grase
Uleiurile
Slanina, untura
maximum 50 g/zi
Miere de albine, gemuri, jeleuri Prajituri cu unt sau multe oua
Dulciuri
Prajituri preparate din aluat uscat Placinte, cozonac, clatite, gogosi,
cacao, ciocolata, inghetata
Sucuri din fructe (struguri si citrice)
Bauturi Toate tipurile de bauturi alcoolice
Compoturi, ceaiuri (tei, menta, cozi de cirese) (minimum 1 an)
Patrunjel, marar, dafin, leustean, cimbru,
Condimente chimen, suc de lamaie Piper, ardei iute, hrean, mustar

Otet slab (de preferat din fructe)

De asemenea, vor fi evitate mesele copioase, unice si voluminoase, servite la ore neregulate sau seara,
inainte de culcare. Se mentine recomandarea de a consuma mese mici si dese (5-6 mese/zi). Cina se va lua
cu cel putin 2 ore inainte de culcare.