1.

Categorii principale in informatica economica(date, informatii,cunostinte)

Termenului de informatie nu i se poate asocia o singura definitie intrucit aceasta este
complexa si foarte variata.in informatica informatia reprezinta un sir de caractere
dintr-un alfabet dat care poate fi prelucrat prin procedure manual sau automate.Dupa
forma de exprimare a fenomenelor care le reflecta informatia poate fi
analogica,numerica sau cantitativa.Dupa situarea in timp fata de procesul sau
fenomenul reprezentat aceasta poate fi activa(dinamica sau operative),pasiva sau
previzionata.dupa continut deosebim informatii elementare, complexe si sintetice,iar
dupa domeniul de activitate pe care il deservesc putem vorbi despre informatii
tehnologice,tehnico-stiintifice si economice.
Data repr.informatia exprimata intr-o forma concreta.Un ansamblu de semen si
caractere dispuse intr-o ordine reprezentind situatia sintactica unui sistem de
operare.o data devine informativa in masura in care semnificatia sa are un anumit
grad de sinteza.La nivelul unei entitati economice datele supuse prelucrarii provin atit
din surse externe cit si interne.Cele externe sunt de regula,direct utilizabile sau
cuantificabile si se refera de regula la clienti , furnizori ,colaboratori,la canalele de
distributie a organizatiei precum si la cunostinte tehnice si tehnologice.Cele interne se
bazeaza pe cuantificarea anumitor fapte si observatii cum ar fi inventarele,evident
stocurilor,a productiei , a personalului..Cunostintele include capacitatea de a evalua
informatia intrun anumit sens sau scop.Prin urmare ,intre date cunostinte si informatii
trebuie facuta o distinctie clara: Datele repr.numere,marimi care servesc la rezolvarea
unei probleme sau care se obtin in urma unor cercetari,urmind a fi supuse unor
prelucrari,motiv pt care ele pot fi considerate materie prima a informatiei reprezentind
informatii potentiale. Informatiile se refera la date organizate care au fost sortate si
aranjate dupa criteriile specific unui anumit domeniu de activitate. Cunostintele se
bazeaza pe insusirea informatiilor , avind ca efect posibilitatea luarii anumitor decizii.
3.Noi orientari in informatica
Ultima decada a devenit spectaculoasa colaqborarea informaticii cu biologia.2
exemple dintre acestea ar fi: Proiectul Bio-informatica de utilizare a informatiei
biologice si Exeprimentul lui Adleman(1944)de utilizare a moleculelor DNA ca
support pentru calcul.Calculul DNA a da t nastere calcului natural care se bazeaza pe
capacitatile de lucru a creierului uman. In experimental lui Adleman, materialele si
tehnica biologica a fost utilizata pentru solutionarea problemelor de calcul.

2.Tehnologii informationale pentru prelucrarea informatiei economice

Sistemele informationale computerizate (computer based information systems CBIS
) sunt alcatuite din urmatoarele componente :Hardware,software,utilizatori umani,
knowledgeware (date,informatii,cunostinte, constiinte)
Brainware(procedure,modele,algoritmi,module)groupware(comunicatii).Aceste
component interactioneaza in cadrul introducerii stocarii ,procesarii datelor cit si a
raportarii rezultatelor.Pentru asi rezolva problemele, membrii active ai societatii
trebuie : sa fomuleze problema,sa formalizeze problema,sa realizeze algoritmul de
rezolvare a problemei,sa codifice algoritmul cu ajutorul unui limbaj de programare,sa
corecteze erorile de programare,sa documenteze programul,sa utilizeze si sa
imbunatateasca programul.Studiind evolutia informaticii se observa ca posibilitatile
oferite in anumite perioade de sortware sunt mai apoi incluse in hardware.Din acest
punct de vedere putem spune ca software dezvolta hardware-ul,sau ca hardware-
ulurmeazasoftware-ul .Distanta dintre software-hardware este flexibila.
6.Inteligenta calculatoarelor
Prin intlegentacalculatoarelor se defineste nivelul de intelegerea utilizatorilor
umani de catre calculatoare,realizindu-se o legatura inteligentaintre om si masina.In
FIS creste nivelul interactiunilor om-masina in dezvoltarea programului.spre exemplu
utilizatorul poate doar sa defineasca problema,sa defineasca cerintele de
documentare,sa utilizeze produsul-program,generat de calculator.Exemple de utilizare
a intelegentii calculatoarelor sunt : traducerile automate ,roboti,programe care joaca
sah,diagnoza medicala,planificare automata,gasirea pe rute optime,recunoasterea
scrisului,vorbirii,figurii..
5.Societatea total informational (FIS)

Societatea total informational (Full information society-FIS ) este o societate

informational de inalt nivel in intregime sustinuta de sisteme informationale bazate pe
calculatoare .Esential e ca sistemul informational computerizat CBIS cu
responsabilitatea de a :colecta,stoca,procesa si distribui informatia poate servi in
calitate de real support al Societatii pe deplin informational.Uriashul deposit de
informatii in societatea totala informational se numeste Infosfera !!! Infosfera este un
cosmos informational.Informatia din infosfera va da masura unei societati
informatizate.Masura societatii informatizate reprezinta volumul incarcarii constant a
infosferei ( VCLI). VCLI este influentat de factori tehnologici si sociali.Factorii
sociali reprzinta 1. Numarul de membri active ai societatii(SAM), 2. Volumul
cunoasterii(social knowledge) 3.dezvoltarea tehnologica 4.accesul membrilor
societatii la tehnologie. Toti membri societatii total informational vor solicita
informatii Infosferei. Necesirtatile Societatii total informationale se pot clasifica dupa
gradul de utilizare tehnica a dispozitivelor care manevreaza informatia. Sunt 6 tipuri
de calculatoare : teminale passive (telefon, fax,pc ) Calculatoare incorporate (Ed)
calculatoare profesionale (PC ) Terminale active (AT),calculatoare mainframe (MC)
Super-calculatoare (SC).terminalele passive-incarcarea generate de acestea va fi
modesta. calculatoarele incorporate sunt microcipurile,care controleaza activitatile
umane incluse in automobile , televizoare ,dispositive casnice. In mediu un individ va
avea 10 astfel de unitati cu capacitatea medie de 50MB.Calculatoarele profesionale
sunt prezentate de statii de lucru , utilizate de profesionisti pentru asi realize
scopurile.un astfel de echipament va exista la fiecare 5 utilizatori cu o capacitate de
10GB pe unitate.Terminalele active sun folosite in special la comunicarea la
distant.Calculatoarele mainframe sunt necesare pentru activitati de condurcere pentru
mari corporatii sau departamente guvernamentale.Super calculatoare sustin
activitatea corporatiilor multinationale sau a marilor centre militare.

7.Interactiunea om-masina

interaciunea om-calculator, numit i interaciunea calculator-om este

interaciunea dintre oameni (utilizatori) icalculatoare, sau i activitatea de cercetare a
acesteia. Este un domeniu interdisciplinar, care leag informatica de alte domenii de
studiu i cercetare. Interaciunea dintre utilizatori i calculatoare apare la nivelul
interfeei cu utilizatorul, care include aspecte ergonomice, software i hardware, de
exemplu la perifericele calculatoarelor de uz general sau i la sisteme mecanice mari
precum avioane, aeropoarte, uzine electrice, reele de energie sau i informatice i
multe altele. La calculatoarele moderne exist urmtoarele puncte centrale ale
interfeei IOC: Interfaa grafic (pe un monitor sau ecran de calculator), mijlocit
prin tastatur i un dispozitiv de indicat cum este mausul, Interfaa grafic mijlocit
prin atingerea monitorului (tehnologia touch screen), Interfaa grafic mijlocit prin
comenzi verbale (recunoaterea vorbirii).
In zilele noastre omul interactioneaza mai mul;t cu tehnologia bazata pe calculator
,decit cu unele mecanice electrice.scopul interactiunii om-masina este de a face
evidenta functia calculatorului.sunt 3 tipuri de interfete OM-Masina 1 .interactiune
profesionist-specialist 2.interactiune specialist-utilizator 3.interactiune utlizator-
utilizator. Interactiunea profesionist specialist include elemente precum
:profesionistul,sisteme de operare Tos,Dos,OS/2,unitati de procesare,utilizator
Specialist.intereactiunea specialist-utilizator include actorii precum : utilizator
specialist,sisteme de operare windows si linux,unitati de procesare si
grafice,utilizatorul de rind iteractiunea utilizator utilizator include elementele :
utilizatorii de rind ,SO Internet&Windows&Unix,unitati de procesare,grafice , video
si audio,utilizatorii de rind

12.Istoricul calcului tabular

Un student de la Harvard a avut in 1978 ideea acestui processor.Se tot saturasera sa
tot adauge rinduri si coloane de numere la fiecare tema pe care o avea de facut
.Pachetul Software creat pentru a usura munca studentilor a fost numit: Visicalc.in
1984 a fost cea mai bine vinduta aplicatie software cu peste 700000 de licente in toata
lumea.la scurt timp dupa introducerea programului VisiCalc in lumea
microcalculatoarelor , pe piatza au intrat si alti competitor cu numele comun
Visiclones, cele mai cunoscute fiind : Lotus1-2-3,Multiplan,Supercalc,Excel,Quattro
Pro , WingZ .
 13.Trasaturi generale ale programelor de calcul tabular

Procesoarele de calcul tabelar sau generatoare de foi de calcul , sunt aplicatii

specializate destinate calculelor economice ,statistice , stiintifice,gestiunea unor baze
de date de dimensiuni reduse,etc.Elementul fundamental este foaia de
calcul(spreadsheet), un tabel organizat pe linii si coloane.La intersectia unei linii si
coloane se afla celula,in care se pot introduce diverse informatii:numere,texte ,
formule .Procesoarele de tabele ofera utilizatorilor o serie de facilitate cum ar fi:
introducerea,stergerea.modificarea datelor in celule individuale sau in blocuri de
celula,existent unei varietati de functii matematice care pot fi folosite in foaia de
lucru, realizarea de reprezentari grafice (diagrame)diverse,adaptate datelor de
ilustrat,elemente de gestiune a bazelor de date, generatoare de scenario pentru
stimularea diverselor context pe piata, elemente avansate de programare liniara si
optimizare. ntr-o matrice, celula (care poate reine un ir de caractere sau o alt
valoare) se identific prin numele coloanei i al rndului la a cror intersecie se
afl.Rndurile sunt identificate prin numere (1, 2, 3 etc.), iar coloanele prin litere (A,
B, C, D, etc.). Cu ajutorul sgeilor de pe tastatur sau al mouse-ului, se poate muta
cursorul n spaiul de lucru pentru a cerceta diferite celule.Cnd cursorul acceseaz
poriuni ale tabelului care nc nu sunt vizibile pe ecran, el descrie o aciune numit
scrolling (derulare).Atunci cnd se folosesc indicatori de rnduri i coloane pentru a
gsi poziia ntr-o matrice, exist reguli care trebuie respectate:-- adresa absolut a
celulei,-- indicarea doar a coloanei,-- eliminarea indicatorului de coloan. O celul
poate fi identificat prin adresa ei absolut. De exemplu, celula din rndul al treilea al
coloanei A este definit corect 1.dac indicai prima coloan (notat cu A) i rndul al
treilea (notat cu 3), adic A3.2. Dac nu indicai rndul, nseamn c ai indicat
ntreaga coloan. 3. Dac eliminai indicatorul de coloan, acest lucru va desemna
ntregul rnd . 4. O celul poate fi identificat prin adresa relativ - adic poziia ei
fa de alt celul.n partea de sus sau de jos a ecranului programul de calcul tabelar
v va oferi informaii cum ar fi:-poziia celulei pe care e poziionat cursorul (celula
curent);-limea coloanei pe care se afl cursorul;-coninutul celulei curente, dac
acolo exist vreo dat.Coninutul oricrei celule poate fi:1.Text conine cuvinte sau
cifre care nu pot fi folosite n calcule, 2.Valori numerice utilizate n
calcule,3.Formule care efectueaz calcule, 4.Macro-instruciuni comenzi
automate5.Datele numerice pot fi introduse n foaia de calcul astfel:-se introduc datele
cu ajutorul tastaturii -se obin din alte date cu ajutorul unei formule, -se preiau date
dintr-un fiier

18.Functiile calcului tabular

Functiile calcului tabular sunt in general incluse in aproape toate programele de

calcul tabular: Lotus 1-2 -3.SuperCalc,Excel.Fiecare produs de calcul tabular contine
un manual pentru utilizator,ca sursa primara de asistenta.Astfel programul de clcul
tabular ofera o comanfa speciala de ajutor pe care se pot baza utilliatorii pentru a le
reaminti cum sa faca anumite operatii :ajutorul offline (Help) ajutorul On-line(F1).O
alta functie a calcului tabular constituie deplasarea care se poate de efectuat in 2
modalitati:prima metoda este folosirea tastelor sageti.Acestea muta cursorul o celula
in directia corespunzatoare(sus,jos,stinga,dreapta).a doua modalitate de deplasare este
utilizarea unei comenzi si anume Go To : accesam comanda Go To a programului si
introducem adresa celulei in care dorim sa mutam cursorul.Tasta Home cursorul se
muta pina la prima celela de pe rindul current!!! Primele operatii pe care ar trebui sa
le efectueze utilizatorul pentru a organiza logic spatial de lucru ,reprezinta
desemnarea numelor pentru tebel rinduri si coloane prin tastarea unor caractere
specifice.Numerele introduce pentru aceasta necessitate de desemnare a numelor sunt
considerate siruri de caractere si nu pot fi automat utilizate ca numere.daca lucram cu
un abel de dimensiuni mari, pe masura ce mutam rindurile in jos so coloana spre
dreapta pagina deschisa pe ecran se va derula iar etichetele coloanelor sau rindurilor
vor disparea de pe ecran.asta semnificind ca nu vom mai sti numele rindurilor si
coloanelor.PT a impedica aceasta problema , stabilim etichete pt tabelul in cauza,ele
fiind atasate rindului , coloanei,celulei sau unui grup de cellule adiacente.Comanda
Titles blocheaza rindurile si coloanele.O alta functie a calcului tabular este golirea
celulelor ..

14Alegerea unui program de calcul tabular

1.INSTRUMENTE SIMPLE - Instrumente n funcie de utilizator 2.

INSTRUMENTE COMPLEXE -Instrumente pentru profesioniti
15 Aria de aplicare a pachetelor de calcul tabular

Aceste pachete de aplicaie au fost denumite Visiclones i cele mai cunoscute

sunt: -- Lotus 1-2-3, -- Multiplan, -- Supercalc, -- Excel, -- QuattroPro i --
WingZ

22.Lucru cu foile de calcul

a)Selectarea foii de calcul : pentru o singura foaie se face click pe eticheta

dorita,pentru a selecta mai multe foi alaturate se face clic per pima , se apasa tasta
Shift si se face clic pe ultima,pentru foi nealaturate se tine apasata tasta ctrl in timp ce
se face clci pe fiecare foaie de calcul,se pot deselecta foile selectate daca se face clic
pe o eticheta din afara grupului.

b)eliminarea foilor de calcul : se selecteaza foile care vor fi eliminate, se allege

EDitare (EDIT)- stergere foaie (Delete Sheet),se confirma stergerea si se executa
click pe OK

c)inserarea foilor de calcul-se selecteaza foaia inaintea careia se insereaza noua

foaie de calcul,se deschide Inserarea(Insert)-Foaie de lucru(worksheet)

d)Mutarea si copierea foilor de calcul- foile de calcul pot fi mutate sau copiate in
cadrul unui registru sau intre doua register,se selecteaza foaia sau foile vizate se
deschide Editare(edit)-Mutare sau copier foaie(Move or Copy sheet ), se completeaza
numele registrului in care se doreste transferul si numarul foii in fata careia se face
mutarea,pentru copier se pune X in casuta crearea unei Copii(Create a Copy),se
activeaza butonul Ok
e) redenumirea unei foi de calcul-se selecteaza foaia care va fi redenumita,se deschide
Format(format)-Foaie-Redenumire(sheet Rename), se poate face dublu clic pe
eticheta foii ce se redenumeste ca urmare se deschide cutia de dialog Rename Sheet
,se tasteaza noul nume al foii de calcul si se valideaza Ok.

23.Introducerea si editarea datelor

ntr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere, formule i
text. Numerele reprezint valori pe care le folosim la diverse calcule, inclusiv datele
calendaristice. Formulele sunt calcule, de exemplu: suma, produs, medie
etc. Textul este onregistrare care nu este numr sau formul.
Pentru a introduce date ntr-o celul, cursorul se pozitioneaz pe celula
dorit si se face
un click. Dupa ce aceasta se introduce datele necesare. Datele introduse n celul
apar concomitent i n bara de formule, iar n bara de adrese este indicat adresa
celulei n care are loc introducerea datelor. Dup introducerea datelor se
tasteaz Enter pentru a finaliza. Excel posed proprietatea de autocompletare,
adic n cazul n care se introduc datele despre nite persoane cu locul de resedin
i se introduce ntr-o celul oraul Chiinu, atunci la introducerea literei C n alt
celul aplicaia va insera n mod automat Chiinu. Dac completarea dat
 aranjeaz utilizatorul atunci se tasteaz Enter, n caz contrar se introduce mai
departe datele necesare, de exemplu Cahuln cazul n care se dorete modificarea
coninutului unei celule este necesar de activat celula n care se dorete efectuarea
modificrii, efectund un simplu click pe celul, i se tasteaz Delete. Dup ce se
tasteaz Delete informaia iniial este tears i utilizatorul poate introduce
informaia nou. Tastarea butonului Delete nu este absolut necesar, dup activarea
celulei utilizatorul poate s nscrie informaia necesar, ea va fi nlocuit n mod
automat cu cea care era iniial. Sunt posibile cazuri cnd este necesar de efectuat
schimbri minore n celul, spre exemplu de schimbat doar o singur liter. n acest
caz efectuarea pailor descrii mai sus nu este raional deoarece va fi necesar
introducerea repetat a informaiei. Pentru a realiza editarea celulei se efectueaz 2
click-uri sau se face un click n bara de formule i se editeaz coninutul iniial al
celulei..

33.Diagramele in excel .Utilitatea lor

Diagramele reprezinta reprezentari grafice ale unor date numerice.Diagramele

simplifica comparatiile intre numere si intelegerea acestora de catre
utilizatori,astfel inkit au devenit un instrument popular de reprezentare a datelor
numerice.Fiecare diagrama are propria sa legenda care poate fi simpla sau
complexa,indeferent de tipul ei ea trebuie sa fie inteleasa rapid.Diagramele sunt
construite folosind puncte de date-numere individuale plasate intr-o foaie de
lucru si serii de date-grupuri de puncte de date corelate din interiorul uui rind
sau coloane.

34.Diagrame bare, liniare,circulare

Diagrame circulare :se folosesc pentru a reprezenta relatia dintre

componentele unei entitati.Diagrama circulara nu este recomandata pentru
ilustrarea unei portiuni dintr-o entitate deci daca nu exista un intregin datele
introduse in diagrama nu se va folosi o diagrama circulara.intrun astfel de
grafic se poate reprezenta o singura serie de date.

Diagrame bare Diagrama cu bare este cea mai potrivit cnd comparai
performana mai multor elemente n cadrul rapoartelor de performan. O diagram cu
bare compar performana unui element cu cea a unui alt element. O diagram cu
bare se poate utiliza ca instrument de comparare, pentru a afia o comparaie clar a
performanei nregistrate de dou elemente. Acest tip de analiz poate indica posibile
tendine sau diferene. Axele X i Y se ajusteaz n aa fel nct s indice s indice
valorile selectate pentru graficele cu bare.
Diagrame linie(line) ). Acest tip de diagrame este foarte potrivit pentru
msurarea sau reprezentarea datelor
n timp, n mod continuu. Ele realizeaz combinaii bune cu diagramele pe
coloan sau pe linii multiple. De
asemenea, diagramele linie sunt excelente pentru prezentarea informaiei ce
implic tendine sau modificri n
timp cu unul sau dou seturi de date

38.Modalitati de a publica date excel pe Web

Cu ajutorul Excel e usor de a afisa in web date interactivbe si grafice.Pentru afisarea
in Web a datelor sau a graficelor din foaia de lucru se pot folosi Microsoft Office
Web components pentru a crea grafice, foi de lucru si tabele pivot,care opereaza pe o
pagina webUn grup de dat eexterne reprezinta datele dintr-o sirsa separata cum ar fi
Ms Access sau baza de date QLS Server.o modalitate de a publica datele externe pe
web este cea de publicare ca foaie de lucru. 1.Selectez intregul grup de date
externe.2.Excel va da automat un nume fiecarui grup de date externe 3. Daca in
coloane adiacente avem formule sau dat ecare doresc sa le publiccu datele
externe,apas tasta Shift sau Ctrl si selectez datele aditionale. 4.In meniul File, Apas
Save as Web Page 5.Apas Publish
6.selectez caseta Add interactivity with , si ma asigur ca in lista este aranjata
Spreadsheet functionality 7. In caseta File name,introduc numele si locatia paginii
Web 8.apas Publish . deasemenea putem publica date interactive in Web si cu ajutorul
Excelului si anume FrontPage..In fontpagepot fi adaugate si teme,fundaluri ,
logotipuri.
Pas 1.pregatirea diagramei si a datelor necesare. Pas2.afisarea graficului si a datelor
suplimentare .inainte de a publica datele excel in pagina Web trebuie de salvat
domeniul in care sa lukratpentru cazul in care mai tirziu va fi necesara schimbarea
paginii web. 1.Se efectueaza clic pe grafic su pe foaia cu grafice care trebuie situata
pe pagina web.Se efectueazaclic pe Save as Web page in meniul File. 2 Se efectueaza
click pe publish 3.se selecteaza caseta de dialog Add interactivity with din Viewing
options 4.pentru a da titlu dorit paginii web se efectueaza clic pe Change,se tasteaza
titlul dorit si se efectueaza click pe ok 5.in cutia File Box se efectueaza click pe
browse si se selecteaza directoriul, eticheta Web sau serverul Web unde trebuie
publivata informatia pagiinii web a utilizatorului 6.apasam Publish pas3 formatarea si
configurarea paginii folosind Frontpage.pentru afisarea paginii web se efetueaza click
pe butonul open din bara standart pagina salvata se fixeaza si se va executa double
click.
29.rapoarte pivot table
Utiliznd un raport pivottable, avei posibilitatea s rezumai, s analizai, s
explorai i s prezentai un rezumat al datelor din foaia de lucru sau dintr-o surs
de date externe. Un raport pivottable este util mai ales atunci cnd avei o list lung
de numere de adunat, iar datele agregate sau subtotalurile v-ar ajuta s privii datele
din diverse puncte de vedere i s comparai numerele grupurilor de date similare. .
Crearea unui raport de tip tabel pivot : 1.se selecteaza orice celula din baza de date.
2 se selecteaza optiunea Data-PivotTable and PivotChart Report din bara de meniuri
pentru a deschide aplicatia Pivottable and PivotChart wizard. 3.Se selecteaza tipul de
sursa de dae care urtmeaza sa fie folosit pentru tabel si se specifica faptul ca se creaza
un tabel pivot. Se efectueaza klick pe butonul Next. 4.Se verifica sectarea intregii
baze de date .Dacva nu, se selecteaza domeniul correct pentru baza de date.Se
efectueaza click pe butonul Next. 5se specifica dacvaq se doreste inserarea tabelului
pivot intro foaie noua sa intruna existent , dupa care se efectueaza clic pe butonul
Layout pentru a deschide caseta de dialog Layout.6.se trag butoanele de cimp in
zonele schitei tabelului pivot.Este necesara plasarea unui cimpin regiunile data
,column si Row , reuniunea Page este optional. 7. Pentru a selecta o alta metoa de
rezumare pt un cimp de date,se efectueaza dublu clic pe butonul de cimp din regiunea
Data pentru a deschide caseta de dialog din PivotTable Field. Se selecteaza o metoda
de rezumare din Summarize By. Pentru a folosi un calcul personalizat se efectueaza
clic pe butonul Options pentru a extinde caseta de dialog , dupa care se selecteaza o
functie si un cimp baza sau articol baza,daca este necesar.Se efectueaza click pe ok.
8.Se introduce locatia c eluleide inceput pentru tabel sau se lasa locatia libera pentru a
cere programului excel sa creeze tabelul intro foaie de lucru noua 9.Se efectueaza
click pe butonul options pentru a deschide caseta de dialog PivotTable options.se
introduce un nume pentru tabel su se lasa numele presatbilit.Seselecteaza optiunile
care urmeaza afi utilizate , dupa care se efectueaza click pe ok. 10.se efectueaza klick
pe butonul Finish pentru a inchide aplicatia Wizard si pentru a geneara raportul de tip
tabel pivot . pentru detalierea unui tabel pvot se efectueaza dublu click in celula din
regiunea Data care contine rezumatul care se doreste sa fie examinat in detaliu.
41.Baza de date.Notiuni Generela
O baza de date este o colectie structurata de date relationale.o baza de date poate fi o
agenda de lucru,un directoriu de telefoane,orarul trenurilor.Datele sunt reprezentate
printrun text,numar,imagine,sau sunet si pot fi procesate sau memorate de
calculator.Datele binare repr.un termen relative care se refera la date de a fi procesare
de om sau computer.Ele pot lua diverse forme precum cuvinte rostite sau Imprimate,
temeperaturi , imaginui vizuale,durere,radioactivitate,AND,structura unui crista
,culoare sau un flux de electroni.Procesarea datelro reprezinta manevrarea datelor cu
scopul de a mari utilitatea acestora de a le preface in informative.Procesarea include
verificari de erori,sortari,fuziuni de date si analize.Informatia poate fi definite pe larg
ca fiind un sablon ce poate fi recunoscut de catre un system sau care poate forma si
transforma alte sabloane.Datele constituie orice mesaj primit sub o numita forma.este
definite ca un model e reprezentare a informatiei intrun format accesibil unui
calculator.Informatia reperezinta cantitatea de noutate adusa de un mesaj din
exterior.Un fisier este un ansamblu de inregistrari fizice,omogene din punkt de vedere
al continutului si al prelucrarii.o inregistrare logica este unitatea de prelucrarea
.inregistrarea fizica este o unitate de transfer intre memoria interna si externa. O baza
de date trebuie s asigure: abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al
realitii), integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecii de date
intercorelate, cu redundan controlat), integritatea datelor (se refer la
corectitudinea datelor ncrcate i manipulate astfel nct s se respecte restriciile de
integritate) securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date), partajarea
datelor (datele pot fi accesate de mai muli utilizatori, eventual n acelai timp),
independena datelor (organizarea datelor s fie transparent pentru utilizatori,
modificrile n baza de date s nu afecteze programele de aplicaii). n funcie de
modul de organizare a informaiilor, se cunosc cteva modele de BD: ierarhic
(arborescent), reea, relaional .a. Modelul ierarhic. Cu ajutorul modelului conceptual
ierarhic, schema bazei de date poate fi reprezentat sub forma unui arbore n care
nodurile exprim colecii de date, iar ramurile reflect relaiile de asociere ntre
nregistrrile coleciilor de date superioare i inferioare. Accesul la nregistrrile
coleciilor de date inferioare se face prin traversarea arborelui, adic se parcurg toate
coleciile aflate n subordonare ierarhic dintre colecia rdcin i colecia
cercetat. Unui element superior i pot corespunde unul sau mai multe elemente
inferioare, iar unui element inferior i corespunde un singur element superior.
Modelul reea. Modelul reea se aseamn cu cel ierarhic, diferena constnd n aceea
c unui element inferior i pot corespunde unul sau mai multe elemente superioare.
 Modelul relaional. Modelul relaional este n prezent cel mai rspndit model de
baze de date. Acest model are o singur structur de date: relaia sau tabelul. O baz
de date relaional este un ansamblu de relaii (tabele) grupate n jurul unui subiect
bine definit. Deci, o relaie poate fi redat printr-un tabel, n care fiecare rnd
reprezint o nregistrare diferit, iar fiecare coloan un atribut.
49 .Interogari.Notiuni generale
Interogarile dau posibilitatea de a uni informatia selectata din baza de date.putem
extrage informatia din diferite table sis a o combinam.Putem specifica citeva criteria
pentru a limita numarul de inregistrari sis a folosim calculi pentru a produce
informatii nu numai din tabelul current vizualizat.Avantajele interogarii: o cale de a
pune intrebari bazei de date,putem sa ne uitam printer numerele din tabele.Pentru a
crea o interogare folosind Simple Query Wizard efectuam urmatorii pasi: in fereastra
bazei de dat , apasam butonul Query,apoi butonul New,pentru a afisa cutia de dialog
New query,selectam optiunea Simply query wizard,si atunci apasam pe butonul ok
.pentru a ne deplasa pe pagina uratoare a Wizardului,apoi selectam tabele de care
avem nevoie si cimpurile.pentru a adauga un cimp selectam si apasam sageata
drapta.apoi apasam butonul next pentru a continua, dam interogarii un nume,apasam
butonul Finish pentru a finalize interogarea.pentru a crea o interogare fara wizard :
selectam Design View din cutia de dialog New query.Access va deschide Query
gridul si va aarata fereastra Show tables in virf.Fereastra showTables permite sa
selectem tebelepe baza carora vrem sa facem interogare.
50.interogari de selectie si de sortare
Interogarile de selectie sunt cereri formulate in baza unor conditii logice.Ele
selecteaza un subset de date din unul sau mai multe tabele legate intre ele.pentru a
defeni o interogare de silectie actionam fila Queries din fereastra Database.Din caseta
care apare selectam consecutive tabelele necesare,si pentru fiecare actionam butonul
Add.apoi actionam butonul Close. n continuare indicm, n partea de jos a ferestrei,
cmpurile din fiecare t a b e l ( n o r d i n e a d o r i t ) c a r e u r m e a z
a f i afiate sau pentru care se vor specifica condiii de selecie i/sau de
sortare.Includerea cmpurilor se face prin "tragerea" lor cu ajutorul mouse-ului din
tabelele din caseta de sus n rn d u l F i e l d a l c a s e t e i d e j o s s a u
p r i n e x e c u t a r e a u n u i d u b l u - c l i c p e denumirile respective. Dup
aceastaspecificm condiiile seleciei i/sau ordinea sortrii, n acest fel interogarease
consider definit .In rindul Criteria se specifica conditia selectiei daca
dorim.interogarea astfel definite poate fi executata imediat in scopul obtinerii
rezultatului sau salvata penmtru a fi executata ulterior.In primul caz apasam butonul
Datasheet View din bara de instrumente in al doilea caz executam comanda Save din
meniul File. Interogari de sortare : dup ace am definit conditie de selectie putem
define si conditiile de sortare pentru unul sau mai multe cimpyri.Pentru aceasta
efectuam clic in rindul Sort al casetei si selectam criteriul dorit.

51.Criterii de selectie a inregistrarilor

Criteriile de selecie se folosesc pentru a limita nregistrrile afiate n

interogare la un set de nregistrri care ndeplinesc anumite condiii. Ele pot fi
simple sau complexe.Criteriile simple se aplic asupra valorii unui cmp i se
definesc folosind:a. operatori: relaionali,< , > ,=,<=,>=,<> operatorul Like,
operatorul Between, operatorul In, operatorul logic Not ;b.funcii: pentru date
calendaristice, pentru iruri de caractere, pentru domenii de nregistrri;
Criteriile complexe sunt formate din criterii simple, legate prin operatorii logici
Or i/sau And.

52.Utilizarea parametrilor in interogari

O interogare parMETRALA ESTE ACEEA CARE CERE INSERAREA

INTERACTIVA a unor criteria de catre utilizator.Cind utilizatorul foloseste o
interogare,aceasta indica o cutie de dialog sau o boxa,cerind unele criteria
Crearea unei interogri cu parametriCreai o interogare de selectare, apoi
deschidei interogarea n vizualizarea Proiectare.n rndul Criterii al unui cmp
pentru care dorii s se aplice un parametru, tastai textul pe care dorii s-l
afieze caseta de dialog asociat parametrului, ncadrat n paranteze drepte [si]

53.Interogari de actiune

Interogarile de actiune se utilizeaza pentru a crea tebele noi in baza

informatiilor din tabele existente cu scopul de a realize unele modificari in
aceste tabele.Se pot crea 4 tipuri de interogari de acrtiune: interogari de
creare,de adaugare,de stergere, de modificare. Interogrile aciune modific
ireversibil baza de date. Din aceast cauz, folosirea unei interogri aciune
presupune parcurgerea pailor: 1.creai interogarea aciune specificnd
cmpurile i criteriul de selecie al nregistrrilor care urmeaz s fie
prelucrate; 2.vizualizai interogarea n modul de vizualizare foaie de date
(Datasheet View) pentru a verifica dac nregistrrile i cmpurile asupra
crora va aciona interogarea au fost corect precizate; 3.rulai interogarea;
4.vizualizai tabelele asupra crora a acionat interogarea n modul de
vizualizare foaie de date, pentru a fi siguri c ai obinut efectul dorit

56.Interogari pentru modificarea datelor Delete query (de stergere)

Cu ajutorul interogarilor putem obtine seturi de date care pot fi supuse

operatiei de stergere.1.apelam generatorul prin Database->Query->New;2. n
fereastra de proiectare selectam tabela sursa 3. alegem din meniul Query-
>Delete Query. Observam linia Delete;4. prin drag&drop completam cmpurile
care vor fi folosite fie la identificarea articolelor fie la filtrarea lor. Observam
pe linia Delete optiunea Where completata deja;5. vizualizam setul de date
dinamic care va fi sters prin butonul Datasheet View;6. daca suntem de acord
lansam comanda Run.

55. Interogari pentru modificarea datelor -Update query (de corectie

Corectia mai multor articole care verifica o anumita conditie cu aceeasi valore
se poate face printr-o interogare de tip Update.

1.vom apela generatorul de interogari din fereastra Database->Query->New-

>Design View;2.vom selecta tabela sursa prin comanda Show table;3.vom
executa comanda Query->Update pentru tipul interogarii. Observam adaugarea
liniei Update To;4.n fereastra de proiectare vom trece cmpul care sufera
modificarea 5.pentru ca filtru se plica pe acelasi cmp, vom completa aici
Criteriul de selectie "6.vom previzualiza articolele care vor suporta corectia
prin butonul View;7.daca dorim sa vizualizam si alte cmpuri pe lnga cele
care vor suferi corectii este necesar sa se execute drag&drop pe acele cmpuri
si sa se puna numele lor ntre paranteze patrate pe linia Update To.

57.Interogari pentru adaugarea inregistrarilor

Append query (de adaugare)

n vederea adaugarii unui set de articole dintr-o tabela n alta tabela se poate
folosi o interogare care va selecta datele ce trebuie adaugate si le va trimite n
cmpurile tabelei destinatie.

1.vom apela generatorul de interogari, selectnd Database->Query->New-

>Design View; vom selecta tabela sursa prin comanda Show Table;2.vom
selecta cmpurile 3.vom pune conditia de filtrare Caminst=Yes;4.vom alege
forma interogarii selectnd Query->Append Query;5.observam linia Apend To
n fereastra de proiectare a interogarii;6.indicam tabela destinatie ca fiind
Caminsti - care exista;7.precizam pe linia Append numele cmpului destinatie
(numai n cazul n care nu are acelasi nume).

De tip Make Table ( de creare tabel

O interogare de tip Make Table realizeaza o noua tabela, cu date provenite

dintr-o tabela sau mai multe sau din alta interogare1.se deschide Query Design
si se selecteaza optiunea Query->Make Table din meniul principal:

.se deschide tabelele Clase si Elevi si se fixeaza coloanele care permit selectia
articolelor. De asemenea, se precizeaza coloanele care vor alcatui structura noi
tabele. Putem redenumi un cmp printr-o constructie de forma <noul
nume>:<vechiul nume>.3.putem vedea noua tabela nainte de a fi creata,
trecnd n modul Datasheet View;4.tabela este statica, deci orice modificare a
datelor din tabelele sursa nu se reflecta automat. Trebuie rulata din nou
interogarea pentru actualizarea ei. La reluarea executiei, datele se vor
suprascrie peste vechile valori n acelasi tabel, nu se vor adauga, din toate
registrele deschide.

58.Interogari de grupare si totalizare

n multe cazuri apare necesitatea de a obine valori rezumative referitoare la

toate nregistrrile din tabel sau pentru o submulime a lor. De exemplu, ar
putea s ne intereseze cte emisiuni de fiecare gen sunt n acest scop n Access
pot fi definite interogri n care sunt specificate condiii degrupare i
totalizarePentru obinerea valorilor rezumative, sunt prevzute
urmtoarelefuncii:- Sum,pentru calcularea sumei valorilor cmpului-
Avg,pentru calcularea mediei valorilor cmpului;-Min, pentru gsirea valorii
minime; -Max, pentru gsirea valorii maxime; Count ,calculeaz numrul de
valori ale cmpului (excluznd celevide);-StDev ,pentru calcularea abatem
 standard;-Var ,pentru calcularea dispersiei.Valorile rezumative pot fi obinute
att pentru toate nregistrriledin tabel ct i pentru grupuri de nregistrri.

54.Cimpuri Calculate in Access

Microsoft Access 2010 ne aduce o nou opiune pentru tabele: Calculated

Fields.Aceast opiune ne permite s introducem o coloan calculat n cadrul
unui tabel.este mult mai efficient sa calculam informatia,decit so pastramintrun
tabel.in loc sa pastram un cimp al platii lumnare, putem folosi o expresie
stabilita pentru a o calcula lunar:salariu impartit la 12.Crearea Cimpurilor
calculate prin folosirea Expression Builder .Expresion builder este o unealta
folositoare atunci cind nu stim cum sa introducem expresia direct. Deschidem
baza de date,apasam butonul Querry,apasam butonul New apoi selectam
Design View,apoi apasam butonul ok.Va fi afisata cutia de dialog:Show
table,apoi apasam pe tabelul din care dorim sa luam informatia,apasam butonul
Addshi apoi Close.Mai departe introducem diferite cimpuri in interogare.
Pentru a deschide Expression Builder apasam pe prima celula a coloanei
gale,apasasm odata butonul drept al mousului pentru a afisa meniul Pop-
up,selectam comanda Build pentru inceput selectam tabelul necesar.efectuam
dublu click pe Tables,cum e aratat in cutia de dialog Expression
builder.Selectam cimpurile necesare.apoi butonul paste.introducem formula si
apasam butonul OK .

60 .Crearea formulalelor
Forma poate fi folosita pentru a derula,vizualiza,si a da la imprimata datele .Este
folosits pentru a adauga , a actualiza si sterge inregistrarile.poate include
desene,picturi,diferite culori si fonduri.Formele asigura utilizatorului o modalitate mai
amicala , mai bine controlata si mai atractiva de viionare a bazei de date.totodata
formele se bazeaza pe unul sau mai m ulte tabele.Structura tabelului nu este afectata
de designul formei,dar continutul poate fi schimbat prin actiuni din forme.Sunt 4
moduri de vizualizare a formelor : Columnar,Datasheet,Tabular,Justified.Crearea
formei folosind Autoform Wizard in fereastra database window apasam pe butonul
Table sau Query, apasam query pentru a o selecta,apasam butonul AutoForm de pe
bare de unelte Standart. Crearea formelor folosind Form Wizard in fereastra
database window apasam pe butonul Forms, Alegem butonul New-apare cutia de
dialog New Form.Selectam Form wizard,alegem tabelul sau interogarea de unde
datele vor veni,apasam butonul Ok pentru a afisa pagina urm.a form wizard.apasam
pe cimpurile pe care vrem sa le adaugam in forma apoi le adaugam in sectiune
Selected Fields >> a cutiei de dialog,apasam butonul Next ,definim imaginea formei
alegind optiunea dorita si apasind butonul Nezt,urm.pagina a form wizard ne permite
sa alegem un stil predefinit,selectam optiunea dorita tastam Nezt,dam denumire ,
.apasam butonul finish pentru a crea forma. Crearea formelor fara form Wizard in
fereastra database apasam butonul Forms.- New-New form.selectam regimul Design
View alegem tabelul sau interogare ,apasam butonul Ok

61.Tipuri de controale
Etichetele sunt folosite pe un formular sau raport pentru a afisa text descriptiv
cum ar fi: titlurile, semnificatiile sau scurte instructiuni (vezi figura 2). Etichetele nu
afiseaza valorile din cmpuri sau expresii; ele sunt ntotdeauna nelegate si ele nu se
schimba n timp ce va deplasati de pe un articol pe altul. O eticheta poate fi atasata
unui alt control. Spre exemplu, atunci cnd creati casete de text, acestea vor avea
atasata o eticheta care afiseaza titlul acelei casete de text. Aceasta eticheta apare ca
antet de coloana n vederea Datasheet a formularului.Atunci cnd creati o eticheta
folosind instrumentul Label, creati de fapt o eticheta independenta - nu este atasata
niciunui alt control. Etichetele independente sunt utilizate pentru informatii cum ar fi
titlul formularului sau raportului sau orice alt text descriptiv. Etichetele independente
nu apar n vederea Datasheet a formularului.
Caseta de text (text box)
Pe un formular sau un raport casetele de text se folosesc pentru a afisa datele
dintr-o tabela, interogare sau instructiune Acest tip de caseta de text poarta numele de
caseta de text legata deoarece ea este legata la datele dintr-un cmp. Casetele de text
pot fi si nelegate. Spre exemplu, puteti crea o caseta de text nelegata pentru a afisa
rezultatul unui calcul sau pentru a accepta introducerea facuta de utilizator. Datele
dintr-o caseta de text nelegata nu sunt memorate nicaieri.
Grup de optiuni (option group)
pe un formular sau raport puteti folosi un grup de optiuni pentru a afisa un set
limitat de alternative. Grupul de optiuni asigura selectarea mai usoara a unei valori,
deoarece puteti executa clic pe valoarea pe care vreti. La un moment dat, dintr-un
grup de optiuni se poate selecta doar o singura optiune.Grupul de optiuni consta
dintr-un cadru de grup si un set de casete de validare, butoane de optiuni sau
butoane de comutare. Daca un grup de optiuni ese legat la un cmp, atunci numai
cadrul grupului este legat la cmp, nu si casetele de validare, butoanele de comutare
sau butoanele de optiune din interiorul cadrului. n locul setarii proprietatii
ControlSource pentru fiecare control din grupul de optiuni, dvs. setati proprietatea
OptionValue a fiecarei casete de validare, buton de comutare sau buton de optiune
pe numarul care are semnificatie pentru cmpul de care este legat cadrul grupului.
Atunci cnd selectati o optiune dintr-un grup de optiuni, Microsoft Access seteaza
 valoarea cmpului la care grupul de optiuni este legat la valoarea proprietatii
OptionValue a optiunii selectate
Buton de comutare (toggle button)
Puteti folosi un buton de comutare pe un formular ca un control
independent pentru a afisa o valoare Yes/No dintr-o tabela, interogare sau instructiune
SQL de baza. Spre exemplu, butonul de comutare din exemplu prezentat n figura 6
este legat de cmpul Discontinued din tabela Products. Tipul datei cmpului
Discontinued este Yes/No. Atunci cnd butonul nu este apasat, valoarea din tabela
Products este No. Atunci cnd executati clic pe un buton de comutare care este legat
la un cmp Yes/No, Microsoft Access afiseaza valoarea n tabela de baza
corespunzator cu proprietatea Format (Yes/No, True/False sau On/Off).Butoanele de
comutare sunt mult mai utile atunci cnd sunt folosite ntr-un grup de optiuni cu alte
butoane. ntr-un grup de optiuni, va puteti dea seama usor daca butonul este apasat
Pe butoanele de comutare puteti folosi imagini n locul textului (vezi figura 7). Spre
exemplu, n locul afisarii cuvntului "Discontinued" pe butonul de comutare din
exemplul anterior, puteti afisa imaginea unui cos de gunoi. De asemenea, puteti folosi
un buton de comutare ntr-o caseta de dialog personalizata pentru a accepta
introducerea utilizatorului.
Buton de optiune (option button)
Puteti folosi un buton de optiune pe un formular sau raport drept control
independent pentru a afisa o valoare Yes/No dintr-o tabela, interogare sau instructiune
SQL de baza. Spre exemplu, butonul de optiune din exemplul prezentat n figura 8
este legat de cmpul Discontinued din tabela Products. Tipul de data a cmpului
Discontinued este Yes/No. Daca butonul de optiune este selectat, atunci valoarea este
Yes; daca nu, valoarea este No.Atunci cnd selectati sau deselectati un buton de
optiune care este legat la un cmp Yes/No, Microsoft Access afiseaza valoarea n
tabela de baza n concordanta cu proprietatea Format (Yes/No, True/False sau
On/Off) a cmpului.De asemenea, puteti folosi butoanele de optiune ntr-un grup de
optiuni pentru a afisa valorile din care se va selecta. ntr-o caseta de dialog puteti
folosi, de asemenea, un buton de optiune nelegat pentru a accepta introducerea
utilizatorului.
Caseta de validare (check box)
Puteti folosi o caseta de validare pe un formular sau raport drept control
independent pentru a afisa o valoare Yes/No dintr-o tabela, interogare sau instructiune
SQL de baza. Spre exemplu, caseta de validare din exemplul prezentat n figura 9 este
legata de cmpul Discontinued din tabela Products. Tipul de data a cmpuli
Discontinued este Yes/No. Daca caseta de validare contine simbolul de verificare,
atunci valoarea este Yes; daca nu, valoarea este No. Atunci cnd selectati sau
deselectati o caseta de validare care este legata la un cmp Yes/No, Microsoft Access
afiseaza valoarea n tabela de baza corespunzator cu proprietatea Format (Yes/No,
True/False sau On/Off) a cmpului. De asemenea, puteti folosi casetele de validare
ntr-un grup de optiuni pentru a afisa valorile din care se va selecta.ntr-o caseta de
dialog puteti folosi, de asemenea, o caseta de validare nelegata pentru a accepta
introducerea utilizatorului.
Caseta cu lista (list box)
n foarte multe cazuri este mult mai usor si mai rapid sa selectati o valoare
dintr-o lista (vezi figura 10) dect sa retineti valoarea de tastat. De asemenea, lista de
optiuni va ajuta sa va asigurati ca valoarea ce se introduce n cmp sa fie corecta.
Lista dintr-o caseta cu lista contine linii de date. Liniile pot avea una sau mai multe
coloane, care pot sa apara cu sau fara antete. Daca o caseta cu lista multi-coloane este
legata, atunci Microsoft Access stocheaza valorile dintr-o singura coloane. Puteti
folosi o caseta cu lista (sau pe scurt lista) nelegata pentru a stoca o valoare ce poate fi
folosita cu un alt control. Spre exemplu, puteti folosi o lista nelegata pentru a limita
valorile dintr-o alta lista sau dintr-o caseta de dialog personalizata. De asemenea,
puteti folosi lista nelegata pentru a cauta un articol pe baza valorii selectate din lista.
Daca pe formular nu aveti spatiu suficient pentru a afisa o lista sau daca vreti sa puteti
tasta valorile noi precum si sa selectati valorile dintr-o lista, atunci folositi o caseta
combinata n loculu casetei cu lista.
Caseta combinata (combo box)
n cele majoritatea cazurilor este mai rapid si mai usor sa selectati o
valoare dintr-o lista dect sa memorati valoare de tastat. Puteti realiza acest lucru fara
a ocupa prea mult spatiu pe un formular folosind o caseta combinata. Caseta
combinata reprezinta o combinare dintre o caseta de text si o caseta cu lista Atunci
cnd introduceti text sau selectati o valoare ntr-o caseta combinata, daca aceasta este
legata, atunci valoarea introdusa sau selectata este inserata n cmpul de care caseta
combinata este legata. Lista dintr-o caseta combinata contine linii de date. Liniile pot
avea una sau mai multe coloane, care pot sa apara cu sau fara antete. Daca o caseta
combinata multi-coloane este legata, atunci Microsoft Access stocheaza valorile dintr-
o singura coloana Puteti folosi o caseta combinata nelegata pentru a stoca valoarea pe
care o veti putea folosi cu un alt control. Spre exemplu, puteti utiliza o caseta
combinata nelegata pentru a limita valorile dintr-o alta caseta combinata sau dintr-o
caseta de dialog personalizata. De asemenea, puteti folosi o caseta combinata nelegata
pentru a cauta un articol pe baza valorii pe care ati selectat-o din caseta combinat
Casetele combinate au o proprietate, numita LimitToList, pe care o puteti folosi
pentru a controla n lista se poate introduce orice valoare sau numai textul care
corespunde uneiea dintre valorile liste Daca aveti suficient spatiu pe formular si
doriti sa apara permanent o lista sau daca ntodeauna vreti sa limitati intrarile de date
la valorile din lista, probabil ca veti folosi o caseta cu lista n locul unei casete
combinate.
. Buton de comanda (command button)
Pe un formular folositi butonul de comanda pentru a lansa o actiune sau
un set de actiuni. Spre exemplu, puteti crea un buton de comanda care deschide un alt
formular. Pentru a face ca un buton de comanda sa faca ceva, scrieti un macro sau o
precudura de eveniment si atasati-o acestuia prin intermediul proprietatii OnClick.
. Controalele Image, Unbound object frame sau Bound object frame
Cu ajutorul controalelor Image, Unbound object Frame si Bound object
frame puteti adauga obiecte sau parti ale obiectelor pe care le-ati creat n alte aplicatii
la un formular sau raport Microsoft Access. Spre exemplu, puteti adauga o imaginea
creata cu Microsoft Paint, o foaie de calcul realizata cu Microsoft Excel sau un
document creat cu Microsoft Word. Puteti adauga toata informatia n fisier sau numai
informatia selectata.Modul de adaugare a imaginii sau obiectului depinde daca doriti
ca obiectul sa fie legat sau nelegat. Obiectul legat este stocat ntr-o tabela. Atunci
cnd vaaa mutati pe un articol nou, obiectul afisat n formular sau raport se schimba.
Spre exemplu, probabil ca veti vrea sa stocati fotografia fiecarui salariat din compania
dvs.Pe de alta parte, obiectul nelegat este stocat n macheta formularului sau
raportului. Atunci cnd va deplasati pe un articol nou, obiectul afisat nu se schimba.
Spre exemplu, veti vrea sa adaugati pe formular sau raport o emblema pe care ati
creat-o cu Microsoft Paint.
Subformular (subform)
Subformularul este un formular n interiorul altui formular. Formularul
primar este denumit formular principal (main form), iar formularul din interiorul
formularului este numit subformular. Combinatia formulra/subformular este referita
adeseori ca formular ierarhic, formular principal/detaliu sau formular
parinte/copil.Subformularele sunt rficiente n special atunci cnd vreti sa prezentati
datele din tabele sau interogari cu relatii 1m (one-to-many). Spre exemplu, puteti
crea un formular cu un subformular pentru a prezenta datele din tabelele Categories si
Products. Datele din tabela Categories rerezinta partea "1" din relatie, iar datele din
tabela Products reprezinta partea "m" din relatie - fiecare categorie poate avea mai
mult de un singur produs. Formularul principal si subformularul din acest tip de
formulare sunt nlantuite, astfel nct subformularul afiseaza numai articolele care
sunt corelate cu articolul curent din formularul principla. Spre exemplu, atunci cnd
formularul principal afiseaza categoria Beverages, subformularul afiseaza numai
produsele din categoria Beverages. Atunci cnd folositi un formular cu un
subformular pentru a introduce noi articole, Microsoft Access salveaza articolul
curent din formularul principal cnd intrati n subformular. Aceasta asigura ca
articolele din tabela "m" (mai multi) sa aiba un articol n tabela "1" (unul) cu care sa
se coreleze. De asemenea, aceasta salveaza automat fiecare articol pe care-l adaugati
n subformular.Subformularul poate fi afisat ca o foaie de date, , sau ca un formular
singular sau continuu. Formularul principal poate fi afisat numai ca un formular
singular.Formularul principal poate avea oricte subformulare, daca plasati fiecare
subformular pe formularul principal. De asemenea, puteti realiza cel mult doua nivele
de subformulare. Aceasta nseamna ca puteti avea un subformular ntr-un formular
principal si un alt subformular n interiorul subformularului, de nivel 1. Spe exemplu,
puteti avea un formular principal care afiseaza clientii, un subformular care prezinta
comenzile si un alt subformular care afiseaza detaliile comenzilor.
. Subraport (subreport)
Subraportul este un raport care este inserat ntr-un alt raport. Atunci cnd
combinati rapoarte, unul dintre acestea trebuie sa serveasca drept raport principal.
Raportul principal este fie legat fie nelegat; adica, acesta este sau nu bazat pe o tabela,
interogare sau instructiune SQL. Un raport principal nelegat poate servi drept
container pentru subrapoartele necorelate pe care vreti sa le combinatLegati raportul
principal la o tabela, interogare sau instructiune SQL de baza atunci cnd doriti sa
inserati subrapoarte ce contin informatii care sunt corelate cu datele din raportul
principal. De asemenea, raportul principal poate contine datele comune din doua sau
mai multe subrapoarte paralele. n acest caz, subrapoartele contin articolele detaliu
corelate cu datele comune Un raport principal poate include subformulare, la fel de
bine ca si subrapoarte si acesta poate include oricte subrapoarte si subformulare
doriti. n plus un raport principal poate contine pna la doua nivele de subformulare
si rapoarte. Spre exemplu, un raport poate contine un subraport, iar subraportul poate
contine un subformular sau un subraport. Urmatorul tabel prezinta combinatiile
posibile ale subformularelor si subrapoartelor ntr-un raport principal.

. Control Tab
Puteti folosi un control Tab pentru a prezenta cteva pagini de informatii
ca un singur set. Aceasta este utilza n special atunci cnd cu multe controale ce pot fi
sortate n doua sau mai multe categorii.

2. CREAREA CONTROALELOR PE FORMULARE

 Dupa cum am vazut controalele pot fi legate (asociate unor cmpuri din
tabela, interogarea sau instructiunea SQL care sta la baza formularului), nelegate (nu
sunt asociate unui cmp al tabelei, interogarii sau instructiunii de baza) sau calculate.

n continuare se vor prezenta algoritmii generali pentru crearea

controalelor legate, nelegate si calculate, precum si cteva exemple concrete pentru
crearea controalelor cele mai utilizate n formulare.
63.Crearea unui control legat
Pentru a crea pe formular un control legat se executa urmatoarele operatii:
Se deschide formularul n vederea Design.Daca vreti sa folositi un wizard
pentru a va ajuta la crearea controlului, atunci asigurati-va ca pe caseta
instrumentelor Toolbox este apasat butonul Control Wizards.Afisati lista de
cmpuri executnd clic pe butonul Field List din bara cu instrumente sau
selectnd optiunea List Field din meniul View.Selectati unul sau mai multe
cmpuri din lista. Trageti cmpul sau cmpurile selectate pe formular. Plasati
coltul din stnga-sus a pictogramei acolo unde doriti sa apara coltul din stnga-
sus al controlului (nu eticheta acestuia) si eliberati butonul mouse-ului.
Microsoft Access creaza controlul corespunzator pentru cmp si seteaza
anumite proprietati, pe baza tipului de date al cmpului si a setarilor
proprietatii DisplayControl. Daca acesta nu este tipul de control pe care vreti
sa-l creati, atunci executati clic pe butonul corespunzator din caseta de
instrumente nainte de a trage cmpul din lista de cmpuri.

64.Crearea unui control nelegat

Pentru a crea pe formular un control nelegat se executa urmatoarele
operatii: Se deschide formularul n vederea Design. Daca vreti sa folositi un wizard
pentru a va ajuta la crearea controlului, atunci asigurati-va ca pe caseta instrumentelor
este apasat butonul Control Wizards. n caseta instrumente Toolbox, executati clic pe
butonul controlului pe care vreti sa-l creati. n formular executati clic acolo unde
vreti sa apara coltul din stnga-sus al controlului.Daca executati clic si eliberati
butonul mouse-ului, atunci Microsoft Access va crea un control avnd dimensiunea
prestabilita. Pentru a crea un control cu o anumita dimensiune, atunci executati clic pe
butonul mouse-ului si apoi trageti pna cnd controlul are dimensiunea dorita.

62. Crearea unui control calculat

Pentru a crea pe formular un control calculat executati urmatoarele
operatii: Se deschide formularul n vederea Design.n caseta instrumentelor Toolbox,
executati clic pe butonul tipului de control pe care vreti sa-l folositi drept control
calculat.Pe formular, executati clic acolo unde vreti sa plasati controlul.Executati una
din urmatoarele operatii: Daca controlul este o caseta de text, atunci puteti tasta
expresia direct n control). Daca controlul nu este o caseta de text sau daca
controlul este o caseta de text dar doriti sa folositi generatorul de expresii (Expression
Builder) pentru a crea expresia, atunci asigurati-va ca controlul este selectat, executati
clic pe butonul Properties din bara instrumentelor Database pentru a deschide foaia de
proprietati a controlului si apoi tastati expresia n caseta proprietatii ControlSource
sau executati clic pe butonul Build din bara instrumentelor Database pentru a
deschide fereastra Expression Builder.
66.Crearea rapoartelor
Rapoartele reprezinta un rezultat traditional preferat de multi utilizatori,folosit
pentru a rezuma o cantitate mare de informatii.Pentru a crea un raport se procedeaza
in modul urmator: din meniul vertical din stanga se alege optiunea Rapoarte.Avem
doua posibilitati de creare:Creare raport in modul Vizualizare proiect si Creare raport
utilizand Expertul.Daca alegem Expertul trebuie sa efectuam urmatoarele operatiuni:
Din sectiunea Tabele/Interogari alegem tabelul/interogarea pentru care vrem sa
realizam raportul.Din sectiunea Campuri disponibile selectam campurile pe care le
dorim in raport si cu ajutorul sagetilor le mutam in partea dreapta , in sectiunea
Campuri selectate.Daca dam pe cele doua sageti vom muta toate campurile, daca dam
click pe sageata singulara > mutam doar campul selectat) In sectiunea Adaugati
neveluri de grupare? putem alege campuri dupa care informatiile afisate sa fie
grupate.Se selecteaza campul dupa care vrem sa grupam si se muta in dreapta cu
ajutorul sagetii >.Daca nu vrem sa mai apara un camp ca nivel de grupare il mutam
din dreapta in stanga cu ajutorul sagetii < Urmatoarea fereastra permite selectarea
campurilor dupa care se face sortarea.Campurile se aleg din lista derulanta. Putem
alege un camp sau mai multe (maxim 4).Putem alege sortare ascendenta sau
descendenta pentru fiecare camp in parte.Butonul Optiuni de sinteza permite
adaugarea la raport a valorilor sumative aplicate campurilor de tip numeric(suma,
medie aritmetica, cea mai mica valoare, cea mai mare valoare).De exemplu daca
bifam casuta Max atunci in raport se va afisa si cea mai mare valoare corespunzatoare
criteriul de grupareUrmatoarea fereastra permite aranjarea informatiilor in
raport.Pagina poate fi verticala (portret) sau orizontala (vedere).Putem alege diferite
aspecte si alinieri.In urmatoarea fereastra putem alege stilul de afisare.Ultima
fereastra Expert raport permite stabilirea unui nume pentru raport si alegerea intre
previzualizare (Examinare raport) si modificarea manuala a aspectului.Se apasa
butonul Terminare.
 68Crearea diagramelor si inserarea obiectelor in formulare /rapoarte
Creare unei diagrame se face cu aplicaia Chart Wizard. Modul de lansare a
acestei aplicaii este urmtorul:
1. n fereastra Database clic pe meniul Objects Reports, care afiaz fereastra
Reports,
2. clic pe butonul New, , al barei de instrumente a ferestrei Reports care afiaz
caseta de dialog New Report.
3. se alege aplicaia Chart Wizard, iar n lista Choose the table or query where the
objects data comes from din partea de jos a casetei se selecteaz tabela cu date sau o
interogare din baza de date pe baza creia se face diagrama; clic pe butonul OK i se
afiaz caseta din Figura 6,
4. se mut n lista Fields for Chart coloanele din lista Available Fields ce vor fi
reprezentate n diagram cu butoanele
5. se alege tipul de diagram dorit i se execut clic pe butonul Next, care afiaz
caseta unde se vor completa datele ce vor fi reprezentate n diagram.
6. se alege titlul diagramei, afiarea unei legende, etc. Clic pe butonul Finish.
Pt.a adauga o diagram la un raport/formular efectuam urmatorii pasi :
Deschidei formularul sau raportul n Vizualizare proiect.
n meniul Inserare, facei clic pe Diagram.Dac vei crea multe diagrame,
adugai butonul Diagram n bara de instrumente.n formular sau raport, facei clic
pe locul n care va fi amplasat diagrama.Urmai instruciunile din Expertul diagram,
ceea ce creeaz diagrama pe baza tabelelor sau altor surse de nregistrri disponibile
i a cmpurilor pe care le selectai.Cel puin unul din cmpuri trebuie s aib un tip de
date care stocheaz numai numere, cum ar fi Moned.Comutai pe Vizualizare
formular sau pe Examinare naintea imprimrii pentru a vedea diagrama cu datele
curente.
44.Crearea tabelelor.Cimpuri cheie primara
Crearea unui tabel cu Table Wizard
Pentru a crea un tabel folosind ajutorul asistentului pentru tabele, n fereastra
New Table selectm comanda Table Wizard i apsm butonul OK. Caseta de dialog
care apare, intitulata Table Wizard conine trei rubrici:
Samples Tables
Samples Fields
Fields in my new table
Sample Tables (Exemple de tabele) ne propune modele de tabele, cu
posibilitatea de alegere ntre categoria Business (Afaceri) i Personal. Sample Fields
(Exemple de cmpuri) ne propune modelele de rubrici de care am avea nevoie pentru
un tabel Fields in my new table (Cmpuri n noul meu tabel) va conine cmpurile
dorite n noul tabel pe care-l construim. Pentru aceasta selectm cmpurile dorite din
Simple Fields i le transferm, unul cte unul, n rubrica a treia cu ajutorul butonului.
Dac dorim transferul tuturor rubricilor propuse de program apsm butonul
.Anularea introducerii unui cmp se face cu butonul orientat invers sau, pentru toate
cmpurile, cu butonul . Butonul Rename Field (Redenumirea cmpurilor) ne ofer
posibilitatea de a schimba numele cmpurilor. Folosim aceast facilitate pentru a scrie
n limba romn denumirile cmpurilor selectate.Apsm Next. n caseta Table
Wizard dm numele tabelului nou creat, lsm asistentul s stabileasc cheia primar.
Exist posibilitatea caceasta s fie aleas de noi.Apsm Next. n caseta Table Wizard
avem de ales ntre: Modify the table design (Modific forma tabelului). Enter data
directly into the table (Introduc datele direct n tabel) (opiune preselectat). Enter
data into the table using a form the wizard creats for me(Introduc datele n tabel
folosind un formular pe care asistentul l creeazpentru mineAlegem una dintre cele
trei opiuni i apsm Finish (Sfrit). Dac alegem opiunea a doua ne apare tabelul
pe care ncepem s-l completam. n cazul alegerii opiunii trei ne apare un formular
care ne ajut s scriem datele n tabel.
Crearea unui tabel in forma Design View
n fereastra New Table selectm Design View i dm OK. Cnd fereastra
Table este afiat se ncepe definirea rubricilor acestuia. Pentru fiecare rubric care
trebuie inclus n tabel se specific numele acesteia, n cmpul Field Name, i tipul de
date pe care-l va contine, n Data Type. Al treilea cmp care exist, Description, este
opional. Se folosete pentru descrierea rubricii. Sunt trei feluri de chei primare ce
pot fi definite in Ms Acces:Auto Number,un cimp, cimpuri multiple. Cheie primara
Autonumber- un cimp autonumber poate fi instalat pentru a introduce automat un nr
secventialfiecarei inregistrari adaugate tabel.aceasta este cea mai simpla metoda de
atribuire a cheilor primare. Cheie primara-un cimp daca avem un cimp ce contine
valori unice,putem desemna acest cimp ca o cheie primara. Cheile primare .Cimpuri
Multiple in situatii in care nu putem garanta unicitatea oricarui cimp,putem desena
2 sau 3cimpuri ca cheie primara.Cea mai comuna situatie se poate intimpla asa ceva
intro relatie multi-la multi.
 45.Legaturi intre tabelele baze de date
Dac tabelele sunt corelate unele cu altele, baza de date se numete
relaional. O relaie leag dou tabele prin specificarea unui cmp comun care
apare n ambele tabele. ntre tabele exist trei tipuri de relaii:
1. Relaie unu - la unu (1 1), numit i relaie biunivoc. Fiecrei
nregistrri din tabelul 1 i va corespunde cel mult o nregistrare din tabelul 2.
Aceast corelaie se poate realiza n dou moduri:-dac tabelele au acelai
subiect, se poate stabili corelaia punnd acelai cmp n ambele tabele;-dac
tabelele au subiecte diferite i chei primare diferite, atunci o cheie primar
dintr-un tabel va fi preluat drept cheie extern n cellalt tabel.
2. Relaie unu la mai - muli (1 n), unei nregistrri din tabelul 1 i vor
corespunde mai multe nregistrri din tabelul 2.
3. Relaie mai muli la mai muli se caracterizeaz prin aceea c unei
nregistrri din tabelul 1 i se pot asocia mai multe nregistrri din tabelul 2, iar
o nregistrare din tabelul 2 poate fi simultan n relaie cu mai multe nregistrri
din tabelul 1.
ETAPE DE REALIZARE:
Pentru stabilirea relaiilor ntre tabele se alege din meniul TOOLS
opiunea RELAIONSHIPS iar pe ecran va aprea caseta de dialog SHOW
TABLE, care ofer posibilitatea alegerii tabelelor ntre care urmeaz s stabilim
legturi.
Pentru a stabili o legtur ntre dou tabele, parcurgem urmtoarele
etape:
1. se apas tasta CTRL
2. se alege cmpul de legtur dintr-un tabel i pe urm ne deplasm cu
cursorul pe cmpul de legtur din cel de-al doilea tabel.
3. Se elibereaz butonul mouse-ului i se va deschide caseta de dialog
RELATIONSHIPS. , indicam tipul de legaturA,FINISH
46.Modificarea structurii tabelelor
n cazul cnd apare necesitatea modificarii descrierii initiale a unui tabel
(adaugarea sau excluderea unuia sau mai multor campuri, schimbarea ordinii,
modificarea unor caracteristici etc), deschidem tabelul respectiv n regimul Design
View si efectuam modificarile necesare dupa cum urmeaza (n orice
consecutivitate):a) Modificarea denumirii cmpului. Executam un clic pe
denumirea cmpului si efectuam schimbarile necesare.b) Adaugarea unui
cmp. Marcam cmpul, naintea caruia trebuie inserat noul cmp. Pentru aceasta
executam un clic n partea stnga a rndului respectiv, acesta schimbndu-si
culoarea. Apoi executam comanda Insert Row din meniul Edit.c) Excluderea
unui cmp. Marcam cmpul ca n cazul precedent, apoi apasam tasta Delete.
Confirmam actiunea prin OK.d) Schimbarea ordinii (deplasarea) cmpurilor.
Marcam cmpul care urmeaza a fi deplasat, apoi, tinnd apasat butonul stng al
mouse-ului, deplasam cmpul dat peste cmpul, naintea caruia dorim sa fie situat.e)
Schimbarea caracteristicilor. Executam un clic pe rndul n care este definit cmpul,
apoi stabilim caracteristicile cmpului n modul descris n paragrafele precedente. n
cazul n care n tabel au fost introduse date,modificarea caracteristicilor cmpurilor
tabelului poate implica denaturarea informatiei. Astfel, daca micsoram lungimea
unui cmp de tip Text, este posibila trunchierea (din dreapta) a datelor. Modificarea
tipului cmpului poate avea, de asemenea, consecinte nedorite. Din aceasta cauza ne
vom stradui sa definitivam proprietatile cmpurilor nainte de a introduce valori n
tabel.f) Adaugarea sau anularea unei chei primare. n caz de necesitate,
putem adauga sau anula una sau mai multe chei primare. Pentru a schimba cheia
primara de pe un cmp pe altul, selectam cmpul nou, apoi actionam butonul din
bara cu instrumente. Pentru a stabili cheia primara pe cteva cmpuri , le selectam,
apoi actionam acelasi buton. Pentru a anula una sau mai multe chei primare,
executam comanda Indexes din meniul View, apoi n caseta care se deschide
selectam cmpurile respective si apasam tasta Delete.Dupa efectuarea modificarilor,
salvam tabelul cu Save As sau Save din meniul File.
47.Introducerea si editarea datelor
Dupa ce am efectuat procedurile de descriere a tabelului , putem introduce date
n cmpurile lui. Pentru a initia procesul de introducere a datelor , deschidem BD
(daca nu este deschisa) , apoi n fereastra Database (fig.4) selectam tabelul necesar
(de exemplu Cititori) si executam un clic pe Open Ordinea introducerii datelor
poate fi si ea oricare. Daca a fost stabilita o cheie primara , la o noua deschidere a
tabelului nregistrarile vor fi afisate n ordinea crescatoare a valorilor cmpului
respectiv. Datorita acestui fapt, orice nregistrare noua se adauga la sfrsitul
tabelului, avnd certitudinea ca ulterior ea va fi plasata n locul corespunzator. Dupa
terminarea introducerii datelor nchidem tabelul, actionnd butonul sau executnd
comanda Close din meniul File (modificarile efectuate se salveaza automat).
Remarca: Tipul si caracteristicile datelor introduse trebuie sa corespunda ntocmai
tipului si caracteristicilor cmpurilor respective definite n procesulcrearii
(descrierii) tabelului.
 Redactarea datelor
Daca apare necesitatea modificarii (editarii) nregistrarilor unui tabel, deschidem
tabelul n regimul Datasheet View, actionnd butonul Open din fereastra Database
(sau executnd un dublu-clic pe numele tabelului). Ca rezultat, obtinem tabelul cu
continutul precedent, continut pe care-1 putem modifica la dorinta. Modificarile pot
fi cele mai diverse: nlocuirea datelor existente, completarea unor cmpuri, ale caror
valori nu erau cunoscute anterior, adaugarea unor nregistrari noi, stergerea unor
nregistrari, copierea unor valori etc. Majoritatea acestor modificari se efectueaza
prin simpla deplasare n cmpul si rndul necesar si prin nlocuirea continutului
vechi prin altul nou. Mentionam, ca semnul indica rndul curent, iar atunci
cndinitiem procedura se modificare a nregistrarii, acest semn este nlocuit cu
ultimul fiind prezent pna la trecerea la o alta nregistrare.In cele ce urmeaza vom
descrie cteva proceduri de redactare a datelor.a) Adaugarea unor nregistrari noi.
nregistrarile noi sunt plasate la sfrsitu tabelului .b) Excluderea unor nregistrari.
Pentru a sterge una sau mai multenregistrari consecutive, marcam aceste
nregistrari prin glisarea ("tragerea")mouse-ului pe verticala din stnga tabelului,
apoi apasam tasta Delete saualegem comanda Delete din meniul Edit. Ni se va cere
confirmarea actiunii,la care vom raspunde prin OK sau vom renunta prin Cancel.c)
Copierea unor blocuri de date. Pentru a copia un bloc de date, marcamblocul, apoi
actionam butonul Copy din bara cu instrumente. Ca rezultat,continutul
blocului se copie n memoria Clipboard. Din acest moment, continutul memoriei
Clipboard poate fi "lipit" oriunde. In acest scop marcam locul inserarii (blocul-
destinatie) si actionam butonul Paste din bara cu instrumente. Modificarile
efectuate n orice nregistrare a tabelului se salveaza n mod automat de fiecare data
cnd trecem la o alta nregistrare, sau la nchiderea tabelului. Aceasta nseamna ca
dupa terminarea lucrului cu un tabel nu este neaparat nevoie sa-1 salvam, - sistemul
o va face singur. Utilizatorul trebuie doar sa aiba grija sa nchida tabelul n caz ca
nu-1 va mai utiliza. Daca, nsa, am efectuat modificari ce tin de aspectul tabelului
(latimea coloanelor, ordinea lor etc.) si dorim ca aceste modificari sa fie prezente la
o noua deschidere, nainte de a nchide tabelul, l salvam cu comanda Save din
meniul File.MS Access pastreaza informatia despre modificarile efectuate, ceea ce
permite, n cazul cnd am gresit, anularea modificarilor si revenirea la starea
precedenta. Pentru a anula modificarile din cmpul curent, apasam tasta Esc, iar
pentru a anula modificarile din nregistrarea curenta -apasam tasta Esc de doua ori.
Pentru a anula modificarile din nregistrare dupa ce s-a trecut la o noua nregistrare,
executam comanda Undo Saved Record din meniul Edit. Prin aceasta se revine la
situatia anterioara actiunii gresite (nedorite).
Modificari ce nu afecteaza structura fundamentala
Pe langa modificarile care vizeaza structura unui tabel si continutul lui, sunt
posibile si modificari care schimba doar modul de prezentare a tabelului, fara a afecta
structura lui fundamentala. Aceste modificari tin de ordinea afisarii cmpurilor
(coloanelor), latimea cmpurilor, naltimea rndurilor etc.

a) Schimbarea ordinii afisarii cmpurilor, n unele cazuri, este necesar de a

schimba ordinea afisarii cmpurilor, diferita de cea din descrierea fundamentala,
stabilita n regimul Design View. Pentru a reamplasa un cmp, l marcam, apoi, tinnd
apasat butonul stng al mouse-ului, l deplasam n pozitia dorita si eliberam butonul.
Ca rezultat, cmpul deplasat nlocuieste cmpul peste care a fost suprapus, acesta din
urma deplasndu-se la dreapta. n mod analog putem deplasa si alte cmpuri, astfel
nct ordinea cmpurilor sa devina cea dorita. Dar oricare ar fi modificarile efectuate
n regimul Datasheet View (Foaie de date), ele nu afecteaza ordinea si caracteristicile
cmpurilor stabilite n regimul Design View (Proiectare).b) Sortarea nregistrarilor.
Pentru a obtine o consecutivitate a nregistrarilor, diferita de cea existenta, putem
efectua o sortare (n ordine crescatoare sau descrescatoare) dupa valorile unui cmp al
tabelului. Pentru aceasta plasam cursorul pe cmpul respectiv si actionam unul din
butoanele sau . Daca la nchiderea tabelului aceasta modificare nu se salveaza, la o
noua deschidere a tabelului nregistrarile se vor afisa n ordinea obisnuita. Modul de
sortare descris aici nu prevede sortari complexe, acestea putnd fi obtinute n baza
interogarilor .c) Modificarea latimii coloanei unui cmp. In cazul cnd latimea unui
cmp nu corespunde lungimii datelor pe care le contine, putem schimba (mari,
micsora) latimea lui. Pentru aceasta pozitionam indicatorul mouse-ului pe linia din
partea dreapta a denumirii cmpului (forma indicatorului se schimba n sageata dubla
orizontala), apasam butonul stng al mouse-ului si, deplasndu-1 la stnga-la dreapta,
micsoram-marim latimea cmpului. Daca n pozitia n care indicatorul mouse-ului ia
forma mentionata mai sus executam un dublu-clic, latimea cmpului devine egala cu
lungimea celei mai mari nscrieri a acestui cmp din partea vizibila a tabelului.
Subliniem si cu aceasta ocazie ca aceste modificari nu schimba latimea initiala a
cmpului, stabilita n procesul descrierii lui n regimul Design View.d) Modificarea
naltimii rndurilor. Pentru a modifica naltimea rndurilor, pozitionam indicatorul pe
linia ce desparte oricare doua rnduri (forma indicatorului se modifica n sageata
dubla verticala), apasam butonul stng al mouse-ului si, deplasndu-1 n sus-n jos,
micsoram-marim naltimea rndurilor (se modifica simultan naltimea tuturor
rndurilor, si nu doar a celui curent).Daca nu salvam tabelul cu Save din meniul File,
modificarile descrise n a)-d) si pierd actualitatea, astfel nct, la o noua deschidere a
tabelului, ordinea cmpurilor si a nregistrarilor, dimensiunile coloanelor si rndurilor
vor ramne aceleasi de pna la modificarea tabelului. Daca nsa dupa efectuarea
modificarilor salvam tabelul, aceste modificari vor fi actuale la o noua deschidere a
tabelului, dar si n acest caz ele nu afecteaza caracteristicile din descrierea lui initiala.
Dupa terminarea lucrului cu un tabel, l putem minimiza (n cazul cnd intentionam
sa-1 mai utilizam) sau nchide (n cazul cnd nu-1 vom mai utiliza). Deschiznd
consecutiv cteva tabele si redimensionnd ferestrele respective, putem afisa pe ecran
mai multe tabele ale BD. nchiderea tabelului se face, dupa cum am mai mentionat,
prin executarea comenzii Close din meniul File. Pentru a relua lucrul cu un tabel, l
deschidem, actionnd butonul Open din fereastra Database
42.Proiectarea unei baze de date
Proiectarea corespunztoare a bazei de date asigur o ntreinere uoar a
acesteia. Datele sunt memorate n tabele i fiecare tabel conine date doar despre
un singur subiect, cum ar fi clieni. De aceea, la actualizarea unei anumite
poriuni de date doar ntr-un loc, cum ar fi o adres, modificarea va apare automat
n ntreaga baz de date.O baz de date bine proiectat conine de obicei diferite
tipuri de interogri care prezint informaiile necesare. O interogare poate
prezenta un subset de date, cum ar fi toi clienii din Londra, sau combinaii de
date din diferite tabele, cum ar fi informaii despre comenzi asociate cu informaii
despre clieni.Aceast interogare regsete informaii despre ID comand, nume
companie, ora, i data solicitat pentru clienii din Londra ale cror comenzi au
fost solicitate n Aprilie.Rezultatele dorite de la baza de date - formularele i
paginile de acces la date pe care dorii s le utilizai, i rapoartele pe care dorii s
le imprimai - nu furnizeaz n mod necesar soluii despre modul de structurare
a tabelelor n baza de date, deoarece formularele, rapoartele, i paginile de acces
la date sunt deseori bazate pe interogri n loc de tabele.nainte de utilizarea
Microsoft Access pentru generarea efectiv a tabelelor, interogrilor,
formularelor, i altor obiecte, este bine s conturai i s modificai forma nti pe
hrtie. Putei de asemenea s examinai bazele de date bine proiectate
asemntoare celei pe care o construii, sau se poate deschide baza de date
Northwind ca exemplu i apoi s deschidei fereastra Relaii pentru examinarea
formei acesteia. Pentru proiectarea bazei de date respectai paii de baz
urmtori.Stabilii scopul bazei de date Stabilii cmpurile de care avei nevoie n
baza de date Stabilii tabele necesare n baza de date Stabilii tabelul cruia i
aparine fiecare camp Identificai cmpul sau cmpurile cu valori unice n
fiecare nregistrare Stabilii relaiile dintre tabele mbuntii proiectul
Introducei date i creai alte obiecte ale bazei de date Utilizai instrumentele de
analiz ale Microsoft Access
43.Crearea si gestionarea unei baze de date.
Pentru unele aplicatii standart,putem utilize Wizard-ul pentru a crea toate
tabelele de care avem nevoie,si putem incepe imediat introducerea datelor in
tabele noi . Crearea unei noi baze de date din mneiul File alegeti New sau
apasati Ctrl+N sau selectati new din bara de instrumente standart.
Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) este acel sistem de programe care
faciliteaz i supervizeaz introducerea de informaii n baza de date, actualizarea i
extragerea din baz, controlul i autorizarea accesului la date. Un sistem de gestiune a
bazelor de date trebuie s fie capabil s ndeplineasc urmtoarele funcii: de
descriere ,care rezid n definirea structurii datelor, a relaiilor dintre acestea i a
condiiilor de acces la informaiile coninute n baza de date;de actualizare, care
presupune inserarea, redactarea i suprimarea datelor; de interogare a BD, care
permite obinerea diferitor informaii din BD conform unor criterii de cutare; de
obinere de date noi, care const n prelucrarea informaiei iniiale n scopul obinerii
unor totaluri, medii etc.; de ntreinere, care const n crearea copiilor de rezerv,
compactarea BD i repararea ei n cazul deteriorrii; de securitate a datelor, care
rezid n protejarea BD mpotriva accesului neautorizat i n atribuirea drepturilor de
acces. Administrarea BD presupune coordonarea lucrrilor de proiectare a BD,
protecia (securitatea) informaiei, dezvoltarea BD,etc. Aceste funcii le ndeplinete
Administratorul Bazei de Date (ABD). El definete obiectele sistemului , elaboreaz
principiile de protecie a datelor, rspunde de alegerea i implementarea SGBD,
asigur funcionarea normal a sistemului.
30.Functii logice in Excel
Funciile logicesunt adesea denumite condiii dac-atunci i sunt executate n
felul urmtor ac o condiie este adevrat, atunci se ntoarce prima valoare, altfel
sentoarce cea de-a doua. Forma lor general este : IF (condiie,
valoare1,valoare2)Valorile ntr-ofuncie logic pot fi:1-- un numr 2-- oformul
aritmetic 3-- o funciematematic 4-- alt funcie logic.Condiia este exprimat
prin intermediul a douexpresii aritmetice, ntre care este situat un operator relaional:
>, ,<, , =, . Procesorul tabelar permite utilizarea operatorilor logici AND,OR i
NOT, cu ajutorul crora se pot crea funcii logice complexe
24.Ajustarea inaltimii si latimii coloanelor
Formatele pentru limea coloanei sunt folositepentru a schimba dimensiunea
tuturor celulelor dintr-o coloan. Stabilindformatul pentru limea coloanelor, putei
specifica dimensiunea unei coloanen caractere.Metodele deschimbare a
dimensiunilor coloanelor sunt: -1- Tragere de marginea coloanei, cnd
cursorulmouse-ului se transform ntr-o sgeat dubl. -2- Dublu-clic pe marginea
coloanei i astfelcoloana se potrivete celei mai mari valori. -3- Setarea unei
dimensiuni prin afiarea InfoBoxi alegerea etichetei Basic. Apoi se completeaz
valoarea dorit n casetaDefault Column width.
 36.imprimarea foilor si a registrelor de calcul
Imprimarea datelor
Cand se dorete imprimarea unei lucrri se pot utiliza o serie de optiuni pentru a
controla modul de aezare in pagin. Dup modificarea optiunilor de imprimare se
recomand o previzualizare.
Comanda pentru imprimare este File; Print...
Tiprirea unei foi de calcul
Pentru a avea o foaie de calcul bine aranjat n pagin, nainte de tiprire se face
vizualizarea pe ecran (Print Preview) i se stabilete dac foaia de calcul va fi tiparit
pe hrtie n format Portrait sau Landscape.
37.Alegerea imprimantei si schimbarea setarilor sale.
Selectati Print din meniul File, pt activarea casetei de dioalog Print.Selectam tipul de
printer dorit din caseta Printer Name.apasam ok !!Schimbarea configuratiei
printerului - Selectez PageSetup din meniul FIloept a active caseta de dialog
PageSetup,aleg butonul Option pt a active caseta de dialog- Proprieties for
printer.efectuez schimbarile necesare.Apas Ok si apoi ok pt a inchide caseta de dialog
PageSetup
10Aplicatiile de uz general
Softul aplicativ de uz general include Softul:
1) pentru prelucrarea textului;Aplicaiile care prelucreaz text ofer utilizatorului
faciliti de creare i editare a documentelor. Folosirea acestui tip de software
permite:(1)- inserarea, (2)- mutarea i (3)- tergerea rapid a cuvintelor,propoziiilor
sau paragrafelor.De asemenea, se poate mbunti aspectul documentului prin
ajustarea:marginilor, tipului de liter folosit, stilurilor de scriereCele mai utilizate
pachete de aplicaii pentru texte sunt: WordPerfect,Microsoft Word, WordStar,
AbiWord, Professional Write, MultiMate Advantage, OpenOffice.
2) pentru calcul tabelar;Prin intermediul Calculului tabelar utilizatorul poate
dezvolta rapoarte personalizate n baza unor funcii:matematice, financiare, statistice
i logiceCele mai utilizate aplicaii pentru calculul tabelar sunt:Microsoft Excel, GS-
Calc, Lotus 1-2-3, Gnumeric, PlanMaker, Quattro Pro
3) pentru gestiunea bazelor de date;Un sistem pentru gestiunea bazelor de date
(SGBD) este o colecie de aplicaii destinat s exploateze o baz de date. O baz de
date este o colecie structurat de date relaionate. Exemple tipice de baze de date
ntlnim n:contabilitate,resurse umane, magazine virtuale.Exploatarea unei baze de
date se refer la: 1-construirea bazei de date, 2- interogarea bazei de date i 3-
meninerea bazei de date.Marile baze de date ale lumii sunt gestionate de doar cteva
aplicaii complexe i scumpe: - Oracle Database, - Microsoft SQL Server, - MySQL
sau - PostgreSQL.
4) pentru grafic;Rapoartele i prezentrile care includ imagini sunt mai eficiente
dect cele compuse doar din text. Aplicaiile de grafic realizeaz urmtoarele tipuri
de grafice:(a) grafice analitice, pentru a face seriile de date mai uor de neles. Cele
mai utilizate forme de grafice analitice sunt de tipul bar, linie, circular. Utilizatorul le
poate vizualiza pe ecran sau le poate tipri.(b) grafice de prezentare, care permit
utilizatorului s combine diverse forme i texte, pentru a elabora imagini sofisticate,
la un nivel artistic.(c)Programele de grafic pot face parte din aplicaiile de calcul
tabelar:- Lotus 1-2-3- Excel, sau pot fi de sine-stttoare.
5) pentru comunicaii;Aplicaiile pentru comunicaii permit utilizatorului s
(1).acceseze programele i datele aflate pe un calculator la distan i (2).s transmit
informaii unui calculator aflat la distan. a) Aplicaiile de comunicaii sunt de cea
mai mare importan n realizarea reelelor de calculatoare, care la rndul lor
reprezint principala strategie n construirea societii total informatizate (FIS).
6) pentru gestionarea activitii;Software-ul de gestionare a activitii (desktop
manager software DMS), numit i software-ul rezident n RAM (RAM-resident
software) este proiectat pentru a fi oricnd la dispoziia utilizatorului.(a). Softul de
gestionare a activitii: calendar, dicionar, notie etc.Astfel de aplicaii se utilizeaz
pentru:organizarea i atenionarea asupra calendarului de ntlniri;cutarea n
dicionare i corectarea erorilor;realizarea de nsemnri.
7) pentru publicaii;Software-ul pentru publicaii (DeskTop Publishing software
DTP) este reprezentat de aplicaiile care ofer o calitate a tipririi ct mai apropiat de
professionalismProdusele realizate cu DTP:- afie,- cri de vizit,- ziare, -
reviste,- cri integreaz text i imagini de calitate, astfel nct, indiferent de mrime,
stiluri i alte caracteristici, s se apropie de standardul profesional.Astfel de aplicaii
DTP sunt: - VENTURA,- Adobe Creative Suite (Adobe Systems Incorporated), -
Canvas (ACD Systems), - PagePlus (Serif), - Apple Works (Apple).
8) pentru proiectare.Desenele tehnice, care nainte necesitau zile sau sptmni,
acum se pot realiza n mai puin de o zi. Mai mult, imaginile pot fi -- tri-
dimensionale, -- se pot roti, -- se pot mri sau micora la diverse scri.Aplicaiile
industriale care alctuiesc software-ul de proiectare (computer aided design CAD)
permit proiectarea pe ecran, fr a se construi modele scumpe..
 11Software-ul de system
Software-ul calculatoarelor se imparte in 2 categorii de soft:1software-ul de
system 2software-ul aplicativ
Softul de system este reprezentat de calculator p-u ca: (1)sa interpreteze
instructiunile si datele. (2).sa utilizeze dispozitivele atasate (tasta).(3) sa
interactioneze cu aplicatorul.
Software-ul de system consta din :-comenzi interne ; -comenzi externe ;-
procesoare de limbaj
Suporturi ale software-ului de system
MS/DOS Norton Commander UNIX OS/2 Windows 3.1
Windows 3.11 Windows 95 Windows NT Windows 2000
Windows XP Windows 2003 Windows 2010 Adaptable Programming
Tools Formal Natural Language Communication Natural Language
Processing

17Operatii aritmetice
Funcii matematice. Funcii trigonometrice. Funcii financiare. Funcii statistice
(MS Excel).
functii matematice si trigonometrice (Math & Trig): permit efectuarea de
calcule matematice simple si complexe; =SUM (lista); =PRODUCT (lista);
=SUBTOTAL(referinta-tip;cimp de regrupat); =SUMPRODUCT(list);
=SUMIF(cimp de evaluat; criteriu; cimp de insumat); =ROMAN(numr;format);
=RAND(); =ABS(numr); =LN(numr); =LOG(numr;baz);=LOG10(numr);
=EXP(X) ; =MOD(X;Y); =FACT(numr); POWER(numr;putere) , =SQRT(numr) ;
=SIN(X) ; =COS(X) ; =TAN(X) ; =ASIN(X); =ATAN(X); =DEGREES(unghi);
=RADIANS(unghi); =ROUND(X,numr de zecimale); =PI(); =INT(numr)
funcii financiare (Financial): sint utilizate pentru calcularea amortizarii
mijloacelor fixe, ratelor, dobinzilor, veniturilor din investitii;
=RATE(numr de perioade;valoarea plii;valoare prezent) returneaz rata
dobnzii pe perioada unei anuiti, pentru un mprumut sau o investiie. Pentru
exemplificare presupunem efectuarea unui mprumut printr-un credit de 15 milioane
lei pe timp de un an, cu o valoare lunar de rambursat n sum de 1.800.000 lei.
=NPER(rata dobnzii;valoarea plii;valoare prezent) returneaz numrul de
perioade de plat pentru o investiie sau un plasament. Altfel spus, se calculeaz cte
vrsminte sunt necesare pentru ca un capital constituit printr-o investiie i
remunerat
printr-o dobnd s ating o valoare specificat.
funcii statistice (Statistical): permit efectuarea unor calcule statistice utiliznd
serii de valori.
=MAX(list) returneaz cea mai mare valoare din list. Lista poate fi compus
din: numere, formule numerice, adrese sau nume de cmpuri;
=MIN(list) returneaz cea mai mic valoare din list;
18Functiile calculului tabelar
1. Functii des folosite ( MS Excel).
Sum (D) calculeaza suma tuturor elementelor din domeniul D indicat.
Ex. 1). Sum ( A4 : A100 );
2). Sum ( B3 : B8; F2 : F8 )
Nota: Apelul acestei functii poate fi efectuat si cu butonul E de pe bara de
instrumente.
Max (D) afiseaza valoarea maxima din domeniu;
Min (D) afiseaza minimul din domeniu;
Average (D) media din domeniu. Automat se numara celulele, care au
informatie si se calculeaza media lor.
Count (D) afiseaza numarul de celule incluse in domeniu ce au valori (0
deasemenea este o valoare);
Int ( D) afiseaza partea intreaga a valorii din celula indicata ( int (Average (D)
);
Char (cod) afiseaza simbolul codului indicat.
 20 Procesorul de calcul tabelar Microsoft Excel
Un procesor de calcul tabelar este un pachet software folosit n modelarea unor
tipuri variate de date, n scopuri precum: 1-- planificarea, 2-- elaborarea politicilor
de prognoz, 3-- analiz economic i 4-- luarea deciziilor.O astfel de aplicaie se
utilizeaz n construirea unui model bazat pe o situaie real n care datele pot fi
aranjate pe -- linii i -- coloane
Procesorul de calcul tabelar permite definirea unei probleme n termeni de:1--
text, 2-- date i 3-- formule, n timp ce calculatorul duce greul calculelor complicate
sau plictisitoare.Procesorul de calcul tabelar este un instrument eficace n manevrarea
unor volume mari de informaii i calcule repetate, fiind una dintre inveniile care
aduce nivelul software-ului la generaia a 4-a.
25 Tipuri si formate de date in Excel
Excel analizeaz n mod constant elementele introduse de dvs. ile clasific n
trei categorii posibile de date: text, o valoare sau o formul. Dac Excel consider c
nregistrarea reprezint o formul, programul calculeaz automat formula i afieaz
rezultatul calculat n celula foii de lucru
Dac Excel e convins c nregistrarea nu se ncadreaz n categoria formulelor
programul va determina dac nregistrarea reprezint o frntur de text sau o valoare.
Excel face distincia dintre text i valori astfel c tie cum s alinieze nregistrrile din
foaia de lucru. De asemenea, datorit faptului c formulele se pun n practic numai
dac le sunt furnizate valori prin diferenierea textului de valori programul tie care
vor funciona i care nu n formulele pe care le construii.
Fundamental, Excel utilizeaza trei tipuri principale de date: numeric, text si
logic.Prin definitie, o data de tip numeric este acea informatie care poate fi utilizata in
operatii matematice. Datele detip logic au doar doua valori posibile (TRUE - adevarat
si FALSE -fals) si sunt utilizate in expresii logice. Datele de tiptext sunt acele date
care nu sunt de tip numeric sau logic si includ toate caracterele, cifrele si simbolurile
speciale. In momentul introducerii datelor, Excel realizeaza o prima interpretare a
caracterelor introduse, in succesiunea lor:
Daca acestea sunt recunoscute ca o secventa care poate reprezenta un numar, in
sensul definitiei precedente,atunci sunt retinute ca data de tip numeric si pot fi ulterior
folosite in expresii matematice;
Daca sunt recunoscute ca o valoare logica, vor putea fi utilizate ulterior in
expresii logice;
Daca nu vor fi recunoscute ca numar sau valoare logica, atunci vor fi retinute si
interpretate ulterior ca text.Datele de tip text nu vor putea fi utilizate in formule
matematice, dar pot fi folosite, de exemplu, in operatii cusiruri de caractere (de
exemplu, poate fi cautat un subsir in cadrul valorii respective sau poate fi inserat
unsubsir la o anumita pozitie).
26.Calcule simple in Excel.lucru la nivel de celula,rind,coloana,domeniude
celule.
AUTO CALCULATE pt calcule rapide calculeaza val tuturor celulelor selectate
conform cu functia pe care ati selectat-o...Selectati celulele pe care doriti sa le adunati
( sau asupra carora doriti sa calculati o medie sau sa le numarati )...Pt a schimba
functia utilizata de AutoCalculate ( jos in dreapta pe bara de stare) click dreapta
AUTO SUM pt a introduce o formula care insumeaza un grup de nr....Click pe
o celula de la baza coloanei cu nr pe care doriti sa le insumati...Click pe
AutoSum..Enter. O formula se foloseste de fiecare data cind se doreshte efectuarea
unui calcul in excel.ele repr,elementul definitoriu al unei foi de calcul. Operatii
posibile de efectuat:adunare,scadere,inmultire,impartire,egal cu .diferit de,mai mare
decit, mai mic decit.Formulele se pot crea prin urm metoda se activeaza celula unde
se doreste aparitiarezultatului ,se tasteaza semnul egal, se introduce un operator,se
efectueaza clc pe urmatoarea celula din din formula,se incheie introducerea de date
prin apasarea tastei enter de pe bara de formule..oalta metoda reprezinta utilizarea
paletei de formule.
27Calcule avansate.Serii de date Excel
SUM- Insumarea valorilor din domeniul selectat
1. Click pe celula in care doriti sa plasati formula 2. Tastati = 3. Tastati sum ( 4.
Selectati cu m celulele pe care doriti sa le insumati 5. Tastati ) 6. Enter
MIN -Gasirea valorii minime din domeniul selectat
1. Click pe celula in care doriti sa plasati formula 2. Tastati = 3. Tastati min ( 4.
Selectati cu m celulele pe care doriti 5. Tastati ) 6. Enter
MAX- Gasirea valorii maxime din domeniul selectat
1.Click pe celula in care doriti sa plasati formula 2.Click Paste Function 3.Click
ALL 4.Click MAX 5.Evidentiati sau stergeti val din caseta coresp primului
argument si introduceti intregul domeniu al tabelului tragand cu mouse-ul pt a selecta
celulele 6.Click OK
AVERAGE- Calcularea mediei valorilor din domeniul selectat
 1.Click pe celula dorita 2.Tastati =AVERAGE ( 3.Selectati celulele pt care doriti
sa calculati media 4.Tastati ) 5.Enter
SUMIF-Insumarea tuturor valorilor care satisfac un anumit criteriu
1.Click pe celula dorita 2.Click Paste Function 3.In una din categ ALL sau Math
& Trig dublu click pe SUMIF 4.In Range introduceti domeniul de cellule care contine
criteriul 5.In CRITERIA introduceti criteriul dupa care doriti sa insumati valorile 6.In
SUM_RANGE introduceti domeniul val pe care doriti sa le insumati 7.OK
IF actioneaza in felul urmator : DACA o instructiune e adevarata ATUNCI
intoarce aceasta prima valoare;ALTFEL intoarce aceasta a doua valoare
PMT calculeaza rata lunara pt un produs daca ii furnizati rata dobanzii anuale,
nr de rate lunare si suma totala imprumutata
1.echivaleaza rata dobanzii cu marimea perioadelor ratelor 2.calculeaza rate de
plata negative
NOW(afiseaza data si ora curente) tastati =now ( ) TODAY ( afiseaza data
curenta) tastati = today ( )
28Calcularea totalurilor si subtotalurilor
Subtotalizarea se face prin poziionarea pe prima celul din tabelul respectiv (sau
prin selectarea acesteia) i activarea casetei de dialog Data >Subtotal, n care se vor
specifica:
1. Rubrica pentru care se face gruparea sau unde are loc ruptura de
secven n lista derulant At Each Change ;2. Tipul de operaie care se
va aplica datelor regrupate (Sum, Max, Min, Average, Count, Product) din
caseta Use Function ;3. Rubrica de calculat prin selectarea acesteia din
Add Subtotal to;4. Dup precizarea acestor elemente se valideaz cu
butonul OK. Rezultatul gruprii i totalizrii va fi apoi afiat, ducnd la
modificarea foii de calcul n sensul apariiei unor elemente (+,-) care
semnific gradul de grupare a datelor. Astfel se realizeaz ierarhizarea
tabelului
21. Registre de calcul
: Puteti sa creati un registru de calcul gol, sau puteti folosi un sablon, pentru a
crea unul mai complex. Un sablon este un registru de calcul preformatat, pe care
l puteti modifica n functie de necesitatile proprii. Excel contine sabloane pentru
facturi, rapoarte financiare si alte foi de calcul ce se utilizeaza frecvent.
Iata cum puteti sa creati un nou registru de calcul:1.Deschideti meniul File si
selectati New. Pe ecran va aparea caseta de dialog New. aceasta caseta de dialog
contine doua etichete: General si Spreadsheet Solutions.2.Pentru a crea un
registru de calcul gol, executati clic pe eticheta General si apoi pe pictograma
Workbook.
Pentru a crea un registru de calcul pornind de la un sablon, executati clic pe
eticheta Spreadsheet Solutions. Pe ecran veti vedea pictograme pentru mai multe
tipuri de foi de calcul folosite mai frecvent. Executati clic pe pictograma
corespunzatoare tipului de registru de calcul pe care vreti sa-l creati.
Dupa ce faceti selectarea, executati clic pe OK, sau apasati tasta Enter. Pe ecran
va fi deschis un nou registru de calcul avnd pe bara de titlu o denumire
prestabilita; Excel va numerota filele; de exemplu, daca aveti deja deschis un
registru de calcul Book1, pe bara de titlu a noului registru de calcul va aparea
Book2.
Tot ceea ce introduceti ntr-un registru de calcul va fi salvat n memoria
temporara a calculatorului; daca iesiti din Excel, veti pierde datele respective. Ca
atare, este important sa salvati n mod regulat fisierele care contin registre de
calcul, pe hard-disc sau pe o discheta.Prima data cnd salvati un registru de
calcul pe hard-disc, trebuie sa-i alocati o denumire. Pentru a denumi un registru
de calcul, efectuati pasii urmatori:1.Executati clic pe butonul Up One Level
pentru a intra in directorul de nivel superior..2.Executati clic aici pentru a salva
registrul de calcul..3.Introduceti o denumire pentru registrul de calcul..4.Selectati
unitatea de disc si directorul.
40.Tabele si diagrame pentru Business proiecte.Legatura intre excel si word
!!!
Excel foaia de lucru-word dupa iesirea din excel ,pozitionez mousul pe
documentu woed,unde doresc sa inserez foaie de lucru Escel.in meniul
insert,apas object apoi create from file, selectez caseta Link to file, testez numele
fisierului apo apas ok !!! Excel Celule-Word Selectez celulelel necesare pt a fi
copiate,in meniul edit apas Copy. In word ,pozitionez mousul akolo unde doresc
sa inserez celulule 4.In meniul edit apas paste special apas Paste link selectez
microsoft Excel worksheet object apas ok
8filosirea microcalculatoarelor in zilele noastrea
Necesitile FIS (societii pe deplin informaional) se pot clasifica dup gradul
de utilizare tehnic a dispozitivelor care manevreaz informaia.
De exemplu, utilizarea unui calculator pasiv este mai puin intensiv (din punct
de vedere tehnic) dect a unei staii de lucru
ntr-o ordine cresctoare, cerinele se pot clasifica astfel:
1.Terminale pasive (telefon, fax, PC). Se presupune c aceste echipamente (TP)
se vor utiliza n comun de 3 indivizi. ncrcarea anual generat de acestea va fi
modest
2.Calculatoare ncorporate (EC). sunt microchip-uri, care controleaz activitile
umane, incluse n - automobile, - televizoare, - dispozitive casnice, etc. n
medie, un individ va avea 10 astfel de uniti, fiecare de capacitate medie de 50
MB.
3.Calculatoare profesionale (PC). sunt prezentate de staii de lucru, utilizate de
profesioniti pentru a-i realiza scopurile. Se estimeaz c va exista un astfel de
echipament la fiecare 5 utilizatori i c este necesar o capacitate de 10 GB pe
unitate.
4.Terminale active (AT). sunt folosite n special la comunicarea la distan.Ele
pot fi utilizate n medie de 3 persoane i necesit fiecare stocarea n Infosfer a
100 GB.
5.Calculatoare mainframe (MC). sunt necesare pentru activiti de conducere
pentru mari corporaii sau departamente guvernamentale. Necesarul pentru R.
Moldova este estimat la 100.000 de uniti, fiecare utiliznd 100 GB
6.Super - calculatoare (SC). susin activitatea corporaiilor multinaionale sau a
marilor centre militare. Se estimeaz pentru Republica Moldova un necesar de
200 de uniti fiecare necesit stocarea n Infosfer a 1000 GB.