SALCIE ENERGETICA (SALIX VIMINALIS ENERGO)

O variant nobil a cunoscutei Rchita, Salcia energetic - cunoscut si sub

denumirea de Salcie rapid cresctoare, nregistrat ca soi sub denumirea Salix
Viminalis Energo(cod EN 001), este o specie de salcie cultivat (modificat) n
vederea utilizrii n scopuri energetice.
ISTORIC
Odat cu preocuparea omenirii de a gsi noi surse energetice neconvenionale,
cercetrile s-au ndreptat spre diferite variante de surse energetice
neconvenionale, spre culturi agricole, care se pot reproduce anual, i care s
reprezinte o surs energetic ct mai sigur.
Domeniile n care s-au ncercat si s-au obinut rezultate remarcabile sunt diverse,
ncepnd de la energia solar, energia eolian, pompe de cldur, biomasa.
n domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic
energo, ca: rapia, trestia, iarba energetic i diferite specii lemnoase ca
salcmul, plopul i salcia.
Cele mai spectaculoase rezultate s-au obinut n domeniul slciei. Daca restul de
plante silvice au nevoie de 3-5 ani pn cnd pot fi recoltate i utilizate n scopuri
energetice, salcia poate fi recoltat anual, avnd un volum de mas lemnoas de
40-60 t/ha material uscat.
Soiurile cultivate n acest scop i nregistrate au caracteristici principale ca:
o cretere n volum foarte mare- 3-3,5 cm crestere/zi
sunt rezistente la intemperii i diferite boli
au o putere caloric ridicata cca. 4900kcal/kg
CARACTERISTICI BOTANICE
Slciile sunt specii lemnoase dicotiledonate dioice, cu nflorire nainte de
nfrunzire, cu polenizare entoneofila. Dintre cele peste 200 de variante (specii) de
salcie suedezii au selectat i cultivat un soi care are o cretere foarte mare (3-3,5
cm/zi) un coninut nalt de acid salicilic care -i confer o serie de proprieti
foarte avantajoase ca - putere caloric mare (mai mare ca fagul sau stejarul),
rezisten mpotriva intemperiilor, rezisten mpotriva degradrii n timpul
depozitrii sub forma de toctur (materie prima pentru peletizare, pentru
brichetare).
BIOLOGIA SPECIEI SELECTATE
Caracteristica cea mai important pentru care a ctigat teren n cultivarea ei n
ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha, Ungaria peste 2.000 ha, Polonia etc.) este
cea de cretere rapid att n lungimea lujerilor ct si n volum, dar pe lng
acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje, motiv pentru care n
ultimii 3-4 ani a intrat n atenia frunta i n UE, unde s-a luat hotrrea de a fi
subvenionat ca plant energetic.
Aceste avantaje mai importante sunt:
Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu mltinoase permanent
sau periodic. Are o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 l ap/zi. Acest
avantaj i confer un loc necontestat ca plant care s fac utilizabile mii de ha
de terenuri care sunt n paragin. Acest lucru a fost sesizat de ari ca Suedia
unde deja de 8 ani se cultiva Salcia energetic pe suprafaa de peste 50.000 ha,
gsind o utilizare foarte economic pentru terenuri neutilizabile pana acum, iar

1
pe de alta parte s cultive o surs energetic neconvenional foarte profitabil
economic.
Are capacitate de preluare anual a 20-30 t/ha de nmol provenit din epurarea
apelor reziduale. Aceasta proprietate, pe lng avantajul ca ntr-o zona unde
plantaia poate fi inundate cu reziduuri de la staii de epurare, creste mai
repede,are marele avantaj ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic
(operaie costisitoare) iar pe de alta parte apele rezultate de la staii de epurare
ajung n ruri foarte curate, evitnd poluarea apelor dar si costurile suplimentare
datorita plailor ca penalizare pentru calitatea necorespunztoare a apelor
revrsate.
Cultivarea slciei creeaz locuri de munca noi, pentru persoane necalificate.
Recoltarea se face n timpul pauzei vegetale, dup cderea frunzelor (servesc ca
ngrmnt) deci n lunile noiembrie-martie,o perioada cnd utilajele agricole nu
sunt utilizate pentru altceva.
Poate fi o varianta sigura de surse energetice (nclzire) pentru localiti, fiind
utilizat ca biomasa (toctura) brichete sau pelei. Exista uniti de utilaje de
peletizare brichetare de diferite capacitate care sa transforme toctura de
salcie n brichete sau pelei, iar aceste produse sa fie utilizate pentru nclzirea
localitilor (cel puin a colilor, dispensarelor, grdinielor etc.) din comune.
CONDITII CLIMATO-EDAFICE
Salcia Salix Viminalis Energo este foarte rezistent la diferite condiii climatice.
Prima data n Europa s-a rspndit n Suedia si tarile Baltice, n condiii climatice
specifice zonei. n ultimii 3 ani a fost cultivata pe suprafee tot mai mari (mii de
ha) n Polonia, Ungaria, Slovenia, n condiii climaterice mult diferita de prima.
Rezultatele dup 3 ani de experiena din Ungaria arata ca salcia s-a comportat
foarte bine si pe solul nisipos si la clduri mult mai ridicate, obinndu-se o
recolta mai mare cu 45% (cca.60t/ha n Ungaria fata de 40-45 t/ha n Suedia).
Cele de mai sus ne duc la concluzia ca pe teritoriul Romniei exista toate
condiiile propice pentru cultivarea ei (n albii ale rurilor, zone inundabile
neutilizate ).
Edafic condiiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din
precipitaii din abundenta,pe soluri aluvionare cu pH 5,5-6,5 , dar rezista si pe
steril cu pH3,5-10,0 nsa cu producie de biomasa mai redusa.
POSIBITI DE UTILIZARE
n principiu, aceasta specie a fost experimentata pentru a servi ca sursa
energetica sub forma diferita de combustibil (toctura - pentru termocentrale,
brichete, pelei). Puterea calorica ridicata (4.900kcal/ha) o face comparabila cu
alte surse de combustibil ca gaze naturale, crbune, ulei.
Prin cultivarea salciei pe suprafete mai mari (1.000-1.500 ha/zona) se justifica
realizarea unor investitii ca fabrici de peletizare-care vor asigura sursa energetica
pentru localitati,atat n centrale termice de zona cat si n case particulare.
Fcnd un calcul sumar n ipoteza ca n Romnia s-ar realiza plantaii pe
20.000 ha (n Suedia sunt peste 50.000 ha ,Ungaria n programul energetic
transmis la UE pentru perioada 2007-2013 prevede extinderea plantaiilor de
salcie energetica la 36.000 ha ) s-ar obine o cantitate de 1.000.000 t biomasa ,
din care s-ar realiza 1.000.000 t pelei ceea ce nseamn sursa de energie

2
termica de cca. 4.900.000 Gkal energie produsa pe suprafee necultivate n
prezent - si aceasta sursa se repet anual.
Energia termica care se poate obine din aceasta surs, asigur nclzirea a
145.000 de apartamente convenionale anual.
Prin extinderea plantaiilor de salcie energetic , pe lng faptul ca reprezint o
surs de energie regenerabil , pune n folosin terenuri neutilizate, se evit
(sau se reduce considerabil) defisrile de pduri generate de nevoia crescnda
pentru combustibil ieftin.
Pe lng utilizarea n scopuri energetice, salcia energetic se utilizeaz cu
succes i n urmtoarele domenii:
Ca surs de celuloz
La fixarea versanilor abrupi i la prevenirea alunecrilor de teren
La fabricarea aspirinei (n Germania)
n cazul extinderii plantaiilor se poate apela la mecanizri, att la plantarea ct i
la recoltarea ei.
Exist o gam de utilaje speciale n rile nordice, dar pot fi adaptate cu succes
utilaje agricole existente.
CARE SUNT PROBLEMELE N CALEA EXTINDERII ACESTOR PLANTAII ?
lipsa informaiilor despre existena i avantajele acestor soiuri
lipsa unor reglementri n domeniul realizrii plantaiilor, privind:
1. clarificarea domeniului unde se include plant agricol sau specie lemnoasa
(silvica)
2. cror reglementri se supune cea a plantelor agricole sau cele silvice ?
3. stabilirea modului de subvenionare
4. stabilirea condiiilor de subvenionare
5. cuprinderea n diferite programe naionale a cultivrii, a prelucrrii biomasei
Mai in detaliu:
1. Salcia energetic este o planta cu durat de existen primvara toamna,
deci n cadrul unui an agricol.
Plantaia se realizeaz prin plantarea butailor, realizate in pepenrii acreditate,
cu respectarea tuturor reglementarilor referitoare la soiuri nregistrate. Exist
posibilitatea ca recoltarea sa se fac din 2 in 2 ani, dar experiena statelor
avansate n acest domeniu arat c cel mai avantajos este recoltarea anual
(lunile noiembrie - februarie/martie, n funcie de zon). Datorit acestui fapt
(recoltarea anual) au fost situaii n care s-a ncadrat n categoria plantelor
agricole- cu subvenii modice si anuale, asemntoare produciei agricole. In
ultima perioad la nivel UE s-a luat hotrrea ca plantele energetice sa fie
subvenionate n mod distinct, i s-a lsat la latitudinea fiecrei ri membre n
parte s hotrasc modul de ncadrare.
2. n toate rile unde plantaiile de salcie energetic au o amploare nsemnata
au ncadrat n categoria special a speciilor lemnoase, supunnd
reglementrilor silvice, ca plantaie, dar special privind recoltarea ei (nu
necesit aprobri pentru recoltare).
3. Modul de subvenie a fost stabilit iniial la 200 Eur/ha (n Suedia i Ungaria)
n fiecare an dup recoltare.

3
O plantaie are viaa de 25-30 ani n care n primul an de via producia este
nesemnificativ, de cca. 10t/ha (in aceasta perioad se dezvolt rdcina) iar n
anii urmtori producia anual este de 40-45 t/ha (dup evidenele suedeze i 50-
60 t/ha in Ungaria).
Aceast recolt asigur un venit considerabil cultivatorilor (cca.1.400 Eur/ha) i
fr subvenionarea anuala, dar pn n prezent dezvoltarea culturilor a fost
lent, datorita costurilor nsemnate de plantaie (cca. 2000Eur/ha).
n anul 2006 majoritatea statelor a trecut la subvenionarea cu 50% a costurilor
de plantaie, renunnd la subvenionarea anual. n urma acestei msuri, n
Ungaria n toamna anului 2006 solicitrile de butai i nregistrarea terenurilor
pentru plantaie a crescut cu peste 50%, iar n Suedia se consider soluia cea
mai viabil pentru realizarea prevederilor UE, ca fiecare ar membr s acopere
12% din consumul energetic din surse neconvenionale.
4. Condiiile de subvenionare sunt foarte clar conturate pentru rile UE, i se
aplic ca o metod standard.
Productorii trebuie s fac dovad proprietii terenului agricol sau unei
arendri de lung durat
Productorii trebuie s fac dovad c au folosit butai de soiuri nregistrate i
din pepiniere autorizate
Productorii trebuie s fac dovad unui contract de achiziie cu un utilizator
care produce energie direct din biomas, sau produce produse care servesc
acestui scop (brichete, pelei)
Contractantul (achizitorul) trebuie s fac dovad c dispune de mijloace prin
care transforma biomasa n energie (central termic zonal, termocentral) sau
n produse care servesc acestui scop (linii de brichetare, sau linii de peletizare)
Achizitorul pltete o cauiune pentru fiecare hectar de plantaie pentru care a
fcut contract de achiziie (cuantumul difer ntre ri, fiind valori cuprinse ntre
15-40 Eur/ha) cauiune pe care o poate recupera n momentul prelurii recoltei
contractate.
Prin aceste cinci msuri se garanteaz ca solicitantul (productorul) are terenul
pentru care solicita subvenie, ca a utilizat butai de soi garantat, ca productorul
are desfacere destinat n scopul produciei de energie, i la urm se garanteaz
c achizitorul are capacitatea tehnic de a transforma o biomasa ntr-o surs de
energie, dar i faptul c cantitile contractate o preia (pentru eliberarea
cauiunii )
5. n momentul de fa, n Romnia exist firme cu licen cumprat att din
Suedia ct i din Ungaria, exist demersuri ncepute pentru autorizarea de
pepiniere, nsa fr anumite programe naionale care s concur la extinderea
acestor plantaii n ntreaga ara, precum i fr programe naionale care s
impulsioneze realizarea unor investiii zonale de utilizarea biomasei rezultate din
plantaii (fabrici de brichetare, peletizare) nu vor putea extinde aceast idee att
de mult susinut n Suedia, Danemarca, Ungaria, rile Baltice i Slovenia.
Exist de exemplu PROTOCOL DE COLABORARE ntre Administraia Fondului
pentru Mediu si Agenia Romn pentru Conservarea Energiei, n care este
expres nominalizat biomasa dar nu sunt programe concrete n acest sens.

4
Intenia autorilor acestui material este de a sesiza oportunitatea care reprezint
extinderea plantaiilor la salcie energetic pentru dezvoltarea unei surse
neconvenionale.
Speciile Salix din Suedia
Prin ameliorare performanta de productie a diferitelor specii s-a ridicat, si s-a
creat o rezistenta sporita la daunatori si la ger. Ameliorarea noilor specii s-a
petrecut in scurt timp existand peste 10 soiuri brevate, care le inlocuiesc pe cele
vechi. Performanta de productie a crescut cu peste 50% in ultimii 10 ani .

Jorr (Salix viminalis). Jorr este o specie olandeza, care rezista bine la rugina
frunzei. Specia se caracterizeaza prin crestere rapida in perioada plantarii.
Tulpina are o culoare verde inchis si este stufoasa. Jorr este o specie gri dar
considerate sigura.are o productie medie si o rezistenta medie la rugina frunzei.
Jorr este utilizat si la epurarea apei reziduale crescand corespunzator si in astfel
de mediu.

Tora (Salix schwerinii +S.viminalis). Tora este o salcie siberiana provenind din
incrucisarea speciilor SW si Sarpe. Specia are ramuri lungi si are un trunchi mai
redus fata de de alte specii. Tulpina are culoarea de maro inchis si este
lucioasa.Tora este adeseori ori curbata, mostenind aceasta particularitate de la
specia Sarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, in functie de vreme si de
tratamentul cu chimicale. Are o performanta ridicata de productie deci este o
specie preferata. Rezista ruginii frunzei si daunatoriilor. Tora nu este agreata de
animalele salbatice, ex. este evitat de iepuri, caprioare si cerbi.

Torhild (Salix schwerinii + S. viminalis). Torhild a rezultat din incrucisarea

Sarpelui si Torei. Desi Torhild provine din doua specii diferit curbate, este relativ
drept, are frunze lanceloate si un trunchi drept, cu ramuri mai rare la fel ca Tora.
Specia are o performanta medie de productie si rezistenta medie la rugina
frunzei.

Sven (Salix viminalis + [S. schwerinii +S. vim]). Sven provine din incrucisarea lui
Jorun si Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate in sus), are trunchi drept cu
ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanta ridicata de productie, la
fel ca Tora, rezista la rugina frunzei dar daunatoarele prefera lastarii.

Gudrun (Salix dasyclados). Gudrun provine din incrucisarea speciei ruse Helga si
Linga-Veka Rod. Specia rezista gerului si daunatoarelor care ataca frunzele. Are
o productie medie si rezista la rugina frunzei. Gudrun are o umiditate redusa in
timpul recoltarii. La inceput Gudrun are o crestera lenta, deci este foarte
important ca in primul an sa indepartam buruienile din jurul plantelor. Gudrun are
frunze late, deci dupa ce intra in faza de crestere, rezista buruienilor.Lastarii tineri
sunt preferate de animalele salbatice.

Olof (Salix viminalis + (S.schwerinii+S.vim)).Olof provine din incrucisarea speciei

vechi engleze Bowles Hybrid si Bjor. Olof are frunze lanceolate(orientate in sus),

5
are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are ramuri mici, are o
productie ridicata si rezista la rugina frunzei.

Tordis ((Salix schwerinii+S.viminalis)+S.vim).Tordis provine din incrucisarea

speciilor Tora si Ulv. Se dezvolta exceptional chiar in primul an (peste 4 m) in
zonele din sudul Suediei si in Polonia. Toris rezista la rugina frunzei. Lastarii sunt
mai uniforme ca la Tora, unde unele cresc mai tare ca celelalte.

Inger (Salix triandra+ S.viminalis). Inger provine din incrucisarea unei specii
ruse(din zona Novoszibirszk) si specia Jorr. Se dezvolta mai bine pe sol uscat
fata de celelalte specii. La recoltare este mai uscat ca Tora. Creste mai des,
deoarece are mai multi lastari secundari.Acesti lastari secundari (lastari sileptice)
nu sunt atat de rezistente si cad la pregatirea materiei de inmultire. Si Inger
rezista la rugina frunzei si daunatoarelor. Are culoarea gri-verzuie iar lastari
secundari sunt galbene. Tulpina este putin pufoasa.

Doris ( Salix dasyclados). Doris provine din incrucisarea unei specii ruse (din
zona Kirov) si a unei specii poloneze cu frunze late. Aceasta specie este foarte
rezistenta la ger dar rezista bine si daunatorii care ataca frunzele. Are o
productie medie dar nu prea rezista la rugina frunzei.Doris, la fel ca Gudrun are o
umiditate scazuta la racoltare. Specia are frunze late, deci nu este atat de
sensibil la buruieni. Animalele salbatice consuma lastarii tineri. Resista la ger.