1.Materiale utilizate n construcii metalice i caracteristicile lor.

Noiuni de metalografie

Primul material utilizat n acest domeniu al construciilor metalice l-a reprezentat fonta, materialul
care, datorit caracteristicilor sale improprii, a fost ndeprtat n timp. S-au adus mbuntiri
materialului, respectiv fontei, obinndu-se fonta nodular

Al doilea material: fierul. Cunoscut sub denumirea de fier pudlat (oel pudlat).

Un alt material l-a reprezentat tot fierul, cunoscut sub denumirea de fier moale ( oel moale)

De asemenea este cunoscut i apreciat materialul de fier turnat sau oel turnat

Aluminiul i aliajele de aluminiu

2. Constitueni chimici care duneaz calitilor oelului:

Sulful: care reduc din proprietile elasto-plastice ale oelului.

Fosforul:prezina lui n masa de oel, dei conduce la o cretere a tenacitii oelului, dei asigur o
protecie anticoroziv, totui, chiar n cantiti foarte mici (0-1%) oelurile i pierd din calitile
elasto-plastice ca urmare creterii tenacitii adus de prezena fosforului

Oxigenul: prezent n masa de oel sub forma de oxizi de fier. Prezena acestui constituent grbete
fenomenul de oxidare i separare a perticulelor ca urmare a favorizrii consistente a fenomenului de
coroziune a oelului

Azotul: care i el aduce mari neajunsuri calitilor oelului, grbind fenomenul de coroziune, de
mbtrnire, motive pentru care se recomand ca acest coninut de azot s nu depeasc procentul
de 0,04

3.Constitueni chimici care favorizeaz calitile oelului:

a. Carbonul: definete nc din gazele de obinere a oelului calitile acestuia.
b. Manganul: prezena sa n masa de oel este deosebit de util prin faptul c are puterea de a
absorbi vaporii de sulf, transformnduse n sulfur de mangan. De asemenea acest
constituent mrete capacitatea de rezisten a oelului i mai ales a oelului unde se pune
problema de uzur n timp (de exemplu un coninut de mangan n limita normelor este
destinat cu prioritate pentru obinerea inelor de cale ferat i mai ales a aparatelor de cale
ferat). Se ntrebuineaz i e recomandat inndu-se cont de rezistena la uzur, la
concasarea pietrei sparte sau chiblurii i alte produse care utilizeaz materiale de construcii.
c. Nichelul, care este prezent n masa de oel, mrete rezistena la coroziune a acestuia. De
asemenea nichelul are o calitate apreciabil n cea ce privete un coeficient de dilatare redus.
De exemplu oelul cu un coninut de nichel de 2,63,8% conduce la obienerea materialului
denumit invar.
d. Siliciuloelurile cu un coninut de siliciu sunt rezistente, au o capacitate portant mare dar
sunt greu de prelucrat, mai ales de sudat. Nu se sudeaz oelul-siliciu.
e. Cuprul care prezent n masa de oel mbuntete calitatea elasto-plastic al acestuia i
mrete capacitatea de protecie mpotriva coroziunii
f. Cromul, bonitelul, wolframul, vanadiul prezeni n masa de oel destinat n mod special
obinerii diferitelor scule pentru construcii sau la toate sistemele i aparatele necesare
tierii materialelor metalice, beton sau alte pietre artificiale sau naturale.
4.Defectele oelurilor turnate
Se apreciaz ca defect a oelurilor turnate fenomenul de segregare care are loc n masa de oel n
urma turnrii acestuia n vase sau lingouri fr protecie termic. O tehnologie de felul acesta de
turnare a oelului duce la o distrugere a cristalelor n masa de oel

Sistemul de turnare a oelurilor n vase fr o protecie termic corespunztoare conduce la apariia

primului defect important al oelului turnat i anume retasura. n timp n urma rcirii ntregii masei a
oelului turnat n jurul retasurii se dezvolt microretasuri care duneaz i ele calitilor oelului.

Infuziune se datoreaz anumitor impuriti (din zgura de furnal sau din materialul ceramic cu care
este cptuit furnalul).

Prezena lor n masa de oel poate conduce la discontinuiti ale seciunilor acestuia, ele rmnnd
de multe ori i dup laminare.

5.Coroziunea oelului

Fenomenul de coroziune cunoscut i sub denumirea de ruginire sau oxidarea oelului const n
transformarea n hidroxid de fier a oelului n contact cu o serie de corpuri agresive masei de oel.
Hidroxidul de fier este de o culoare roie-crmizie, este spongios, absoarbe apa i favorizeaz
fenomenul de ruginire a oelului. n zonele industriale unde se pot dezvolta vapori de sulf sau clor de
exemplu, fenomenul de coroziune este frecvent ntlnit, aceste corpuri prezentnd o aciditate
puternic care atac fierul cu mare uurin. De asemenea n zonele urbane fenomenul de coroziune
este mult mai dezvoltat datorit prezenei unor vapori sau gaze, care atac oelul.

Din punct de vedere chimic coroziunea este un fenomen electro-chimic, care se manifest prin
prezena unor discontinuiti ale cristalelor n masa de oel.

Aplicnd protecia suprafeelor metalice cu o pelicul de substane organice, de exemplu o soluie

obinut din miniul de plumb n cantitate de 4 kg bine amestecat cu 1 l de ulei de in fiert, obinndu-
se astfel soluia ideal de lupt mpotriva coroziunii.

S-au ncercat i alte soluii de protejare a suprafeelor metalice mpotriva coroziunii, de ex.
utilizarea soluiilor bituminoase. S-au aplicat aceste soluii pe suprafeele metalice dar s-a constatat
c la variaii de temperatur ele de exemplu la temperaturi joase (negative) se contract i se
fisureaz iar la temperaturi ridicate (peste 60-70) se topesc, astfel nct a fost limitat utilizarea lor.
Sunt aplicate ns pe suprafeele metalice care se menin n permanen la o temperatur constant
(de exemplu suprafeele metalice sub ap).

6.Comportarea oelurilor la temperaturi nalte

Oelul este un material foarte rezistent i nu-i schimb proprietile fizico-mecanice i chimice la
temperaturi obinuite. De asemenea i pstreaz aceleai proprieti pn la temperatura de 300.
Peste aceast temperatur de 300 capacitatea oelului este mult diminuat astfel nct la
temperatura de exemplu de 500 rezistena oelului se reduce aproape la jumtate sub rezistena
admis a acesteia.
 La temperatur mai mari de 500 capacitatea portant a structurii din oel este mult diminuat,
nu mai este garantat stabilitatea i comportarea n exploatare a acesteia. Oelul i pierde n
totalitate capacitatea portant la peste 1000. Din aceste motive utilizarea construciilor metalice,
acolo unde exist un pericol de apariie a unor temperaturi ridicate, nu este recomandat. Putem
sublinia c la incendiu, structurile de oel se comport foarte prost, cedeaz, si pierde capacitatea
portant. S-a constatat totui c fie protejate suprafeele metalice mpotriva incendiilor prin
acoperirea acestora cu o plas de srm (rabi) i aplicarea prin torcretare a unui strat de mortar de
circa 3 cm. S-a constatat ns c c n contact cu apa utilizat pentru intervenii (a incendiilor)
protecia crap, se disloc de pe suprafaa metalic astfel nct nu mai joac rol de element protector
la foc.

Actualmente se utilizeaz pentru protecia mpotriva incendiilor a structurilor metalice sisteme de

tipuri de vopsele. Aceste materiale se aplic n straturi care s dea garania rezistenei la foc pe o
anumit perioad de timp impus de posibilitile de ajungere a unitilor de intervenie pentru
stingerea incendiilor.

8.Comportarea oleului la ncrcri repetate

Atunci cnd ncrcrile repetate lucreaz n domeniul elastic al materialului, structura oelului nu
sufer nicio schimbare. Atunci ns cnd ncrcrile acionate n domeniul plastic al oelului, au loc
schimbri de comportament a oelului, pot fi chiar schimbri structurale ale acestor materiale.

Capacitatea portant este mult diminuat. La oelurile unde ncrcrile lucreaz n domeniul elastic,
s-au fcut milioane de ncercri i s-a constatat o meninere constant a calitilor structurale i de
comportament acestui material.

La oelurile ncrcate de sarcini repetate care lucreaz n domeniul plastic, capacitatea n timp a
acestor oeluri e diminuat, chiar sub limita de curgere a oelului.

Astfel se explic de ce materialele supuse acestui gen de solicitri cedeaz nainte de a ajunge la
capacitatea portant teoretic a materialului. De multe ori aceste ncercri repetate sunt i
alternante, sensul lor se schimb, materialul este supus att la compresiune ct i la ntindere.
Asemenea materiale s-au dovedit c la acest gen de ncrcri repetate i alternante cedeaz mult mai
devreme sub limita de curgere, se pot ntmpla chiar ituaii de accidente. Astfel se explic rupreile
care au loc la osiile de vagoane sau locomotive care obosesc n timp i materialele cedeaz, dei
seciunea e pstrat constant pe toat durata de exploatare.

n calculul acestor elemente supuse solicitrii repetate i alternante se recomand s se in seama

de fenomenele de oboseal, introducndu-se un coeficient de calcul 1 1,3.

9.mbtrnirea oelului

Fenomenul de mbtrnire a oelurilor se manifest prin creterea tenacitii oelului, creterea

rezistenei dar diminuarea consistent a elasticitii i plasticitii. Fenomenul de mbtrnire a
oelurilor se manifest prin mrirea fragilitii acestora. La sporirea gradului de mbtrnire au o
contribuie important coninuturile de impuriti n masa oelului, nclzirea repetat a acestuia i
solicitrile repetate i mai ales cele repetate i alternante. Normal ,o mbtrnire a oelurilor are loc
n limitele 80, 90 100 de ani.Sunt nse i mbtrniri care se produc la perioade mult mai scurte, la
50-60 de ani, cauzate de mediul n care se afl construciile, coninutul de carbon i influena
agenilor agresivi din zona unde acestea exist.

Se pot realiza i mbtrniri de laborator de circa 2-3 sptmni sau chiar cteva (3-4) zile.

10.Avantajul construciilor metalice

- Oelul este considerat ca fiind materialul cel mai omogen n aciune, motiv pentru care are o
comportare foarte bun la toate genurile de solicitare (ntindere-compresiune, ncovoiere-
rsucire) i chiar la solicitri compuse.
- Permit o prefabricare integral (total)
- Se pot executa n orice timp, anotimp
- Odat montate elementele de construcii (rigle, grinzi, stlpi) pot fi ncrcate la capacitate
maxim conform prevederilor din proiectul respectiv. De asemenea, odat montate aceste
elemente pot constitui un suport pentru montarea altor elemente ai structurii
- Pot fi uor demontabile, motiv pentru care sunt apreciate ca sisteme constructive pentru
situaii de urgen sau situaii excepionale
- Sunt considerate ca i construcii strategice
- Pot fi transportate cu uurin i montate fr riscuri evidente de deformare, fisurare sau
rupere

11.Dezavantaje:

- Oelul este apreciat ca un material scump, motiv pentru care este bine s se utilizeze atunci
cnd toate celelalte materiale de construcii nu satisfac cerinele de exploatare
- Construciile metalice cer o mn calificat superioar
- Construciile metalice cer o ntreinere pe parcursul exploatrii mult mai consistent dect alte
elemente de construcii
- Se impune o ntreinere care este de foarte mult ori costisitoare n zonecu agresivitate
- Construciile metalice nu trebuie amplasate n zone cu agresivitate mare (dezvoltare de acizi,
care atac oelul)
- Construciile metalice pe lng faptul c sunt scumpe, se comport necorespunztor la foc

12.Domeniul de utilizare al construciilor metalice

Avantajele importante subliniate pentru aceast categorie de construcii fac s participe la o

multitudine de domenii de realizare a construciilor. Sunt astfel recomandate pentru:

- Scheletul de rezisten al construciilor industriale

- Scheletul de rezisten al construciilor civile
- Scheletul de rezisten al construciilor cu caracter social i cultural, sportive chiar
- Structura i scheletul de rezisten al construciilor nalte, multietajate
- Scheletul de rezisten al turnurilor de radio i televiziune
- Scheletul de rezisten al macaralelor de mare capacitate (braul macaralelor n mod
deosebit)
- Construcii de poduri, de cale ferat i osea
- Construcii de poduri rulante
- Construcii de fundaii sub form de palplane metalice
- Structura de rezisten al planeelor unde legate cu elementele de beton conduc la
construcii mixte, dar cu eficien deosebit tehnic i chiar economic.
13.Caracteristicile mecanice ale otelurilor
Din incarcarile asupra metalelor se poate aprecia ca incarcarea la tractiune e una din cele mai
importante deoarece va permite sa urmarim in timp deformarea materialului pe toata
perioada incarcarii ca urmare a sarcinilor la care e supus
Curba caracteristica a otelului este obtinuta prin supunerea unei epruvete de otel la
tractiune

1-domeniu elastic
Fy-limita de elasticitate
Ey-deformarea specifica a limitei de elasticitate
2-palier de curgere
3-domeniu de ecruisare
Fu-rez la intindere
Eu-deformarea specifica a rez la intidere
4-domeniu de strictiune
Er-alugirea la rupere
2,3,4-formeaza domeniul de plasticitate a otelului
15.Tensiuni reziduale(solicitari initiale)la profile metalice laminate
Se numesc tensiuni proprii interne,sau reziduale acele tensiuni care raman dupa ce cauza
originala a aparitiei lor (forte exterioare,gradient de caldura a fost eliminat)ele raman in
sectiunea transversala a elementului chiar si fara cauza externa.
Acest tip de tensiuni apar in sectiunile metalice inca din faza de laminare,cauza fiind aceea a
racirii neadecvate a profilelor.
In calculul de rezistenta nu putem lua in considerare aceste tensiuni desi ele exista,motiv
pentru care normele tin cont de prezenta solicitarilor initiale prin prezenta unor coeficienti
de siguranta.

16.Metoda rezistenelor admisibile

-
- Principal aceast metod (care a stat la baza calculului de baz a structurilor statice) a plecat
de la ideea epuizrii capacitii portante a unui element de construcie, ajunge la capacitatea
 maxim notat prin . Metoda consider astfel calculul unei seciuni ca fiind epuizat
atunci cnd fibra cea mai ndeprtat de axa neutr a barei ajunge la limita de curgere
respectiv la . Capacitatea elementului de construcie este evaluat astfel prin
compararea acestei tensiunu cu o tensiune stabilit de norme pentru fiecare material
n parte, cunoscut sub denumirea de tensiune admisibil, iar verificarea capacitii seciunii
barei se face cu ajutorul expresiei:
-
- Deasupra metoda datorit faptului cu lucreaz n domeniul elastic, avem o relaie liniar
ntre tensiuni i deformaiile specifice a seciunii barei, exprimat prin legea lui Hooke.
- =
17.Medota starii limite

Starile limita reprezinta acele situatii in care elementele sau structura nu mai stisfac criterile de
performanta pt care au fost concepute

Starea limita suporta domeniul de cedare de cel de siguranta

Utilizarea metodei coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea acelor situatii de proiectare
astfel incat nici o stare limita sa nu fie depasita

Valoarea de calcul a efectului pe structura a actiunii

Ed=ed*Efd

ed-coeficient partial de siguranta

Ed-actiune
18.Starea limita ultima(SLU)

corespund capacitatii maxime a structurii ce poate fi atinsa prin rupere,instabilitate,efrturi excesive

de mari

verficare

Ed<=Rd
Ed-valoarea de calcul a solicitarii

Rd-rezistenta de calcul corespunzatoare

19.Stari limita de exploatare normala(SLEN)

Au in vedere acele situatii in care conditiile normale de exploatare sau durabilitate nu pot fi
satisfacute

Ed<=Cd

Cd-valoarea nominala

Ed-efectul de calcul a actiunii

20.Avantajele de calcul in domeniu SL

Singura noutate pe care o putem sublinia este ca tensiunilor efective le corespund o rezistenta de
calcul nu una admisibila.

Pt a dobandi eficienta de calcul a metodei fata de metoda rezistentei admisibila analizam o grinda

grinda are o rezerva de capacitate portanta de 50% pe care met starilor limita o utilizeaza in
totalitate

21.Efectul imperfectiunilor

-tensiunile reziduale si imperfectiunile geometrice ca abateri de la verticala,de la rectiliniaritate,de la

planeitate,dimensionare sau orice alte excentricitati trebuiesc luate in considerare in mod
corespunzator la analiza structurala

Imperfectiuni de care se tin seama:

-imperfectiuni globale pt cadre si sisteme de contravantuiri

-imperfectiuni locale pt bare

Abatere globala de la axa verticala

h-coeficient de reducere pt inaltimea h a stalpului

m-factor de reducere pt rez de stalpi din sir

m-nr de stalpi dintr-un sir

23.Efectele de translatie si torsiune

Prin aplicarea imperfectiunii initiale se produc abateri de la axa verticala in sens contrar pe 2 fete
opuse ale unei structuri pot aparea efecte de torsiune ce trebuiesc luate in considerare

24.Imperfectiuni pt calculul sist de contravantuiri

In sist de contravantuiri utilizate pt asigurarea stabilitatii laterale ale grinzilor si barelor comprimate
trebuie sa se ia in considerare imperfectiuni geometrice ale elementelor stabilizate sub forma de arc

l0=m*L/500
 1
m=0,5 + (1 + )

L-deschiderea sist de contravantuiri

m-nr de elem stabilizate

25.Metoda de calcul.Clasificare sect transversale

Pt . scopul verificarii capacitatii ultime de rez a sectiuni elementelor metalice pot fi folosite metode

Metoda 1. Calculul plastic cu formare de articulatie plastica

Rezistenta ultima se atinge in mom transformarii structurii in mecanism

Metoda 2:Eforturile se det printr-un calcul elastic si se compara cu rez plastica.

Rez ultima se atinge in mom formarii art plastice

Metoda 3:Eforturile se determina printr-un calcul elastic si se compara cu rez elastica

Rez ultima se atinge in mom in care tensiunile sunt egale cu limita de elasticitate(limita de curgere)

26.Bare metalice solicitate la intindere centrica

Barele metalice supuse la acest gen de solicitare sunt alcatuite in functie de marimea ef la care sunt
supuse,caracteristicile otelului din care sunt confectionate si conditiile care trebuie sa le
indeplineasca

Realizate dintr-un singur profil pot fi:cornier,profil U,profil i,profil T,otel rotund,sectiune
circulara,sectiune patratica,sectiune dreptunghiulara

Atunci cand solicitarile au valori importante,iar sect unitara nu mai fac fata preluarii acestei solicitari
se realizaeaza sect compuse.

Caracteristic calcului de rezistenta al sectiunii solicitate la intindere este ca la preluarea solicitarii

participa sect efectiva(sectiunea neta)
Calculul sect nete a barelor metalice:

Aria neta a unei sectiuni metalice reprezinta diferenta intre aria bruta si slabirile corespunzatoare
tuturor gaurilor

Aria toatala a slabirilor corespund gaurilor de fixare este suma ariei sect gaurilor exceptie fac gaurile
dispuse in zig zag.

28.Verificarea barelor la intindere axiala

Pt orice sect transversala efortul de intindere ca val de calcul trebuie sa satisfaca conditia:

Ned/Nt,Rd<=1
Ned-val de calcul a ef de intindere

Nt,Rd-valoarea de calcul a rez la intindere

30.Bara metalica solicitate la compresiune centrica

Din categoria acestor bare fac parte barele grinzilor cu zabrele,stalpi articulati la ambele capete al
caror centre de greutate se suprapune cu centrul geometric al sectiunii stalpului

Pt solicitari obijnuite care actioneaza in mod curent asupra barelor comprimate se recomanda
utilizarea de sectiuni unitare realizate dintr-un singur profil

Pt solicitari mai mari la care sectiunile unitare nu vor face fata se recomanda utilizarea barelor
metalice cu sectiune compusa.

31.Verificarea barelor metalice la comp centrica

Pt orice sect transversala efortul axial de comp ca valoare de calcul trebiue sa indeplineasca conditia:

Ned/Ne,Rd<=1
Ne,rd-val de calcul a rezistentei sect transversale comprimata uniform

Ne-val de calcul a efortului la compresiune centrica

pt clasele de sect 1,2,3 Ne,rd=A*fg/M0

pt clasa 4 Ne,rd=Aeff*fg/M0

Aeff-aria eficace

M0-coeficient partial de siguranta -gama

fg-limita de curgere

32.Verificarea barelor la comp cu flambaj

Verificarea la flambaj a unei bare metalice se face utilizand expresia

Ned/Nb,Rd<=1
Nb,Rd-rezistenta de calcul a unei bare metalice la flambaj

Ned-val de calcul a efortului la compresiune cu flambaj

Rezistenta de calcul la flambaj se det utilizand:

pt clasele de sec 1,2,3 Nb,Rd=K*A*fg/ M0

pt clasa 4 Nb,Rd=K*Aeff*fg/ M0

33.Curba de flambaj

Factorul de reducere pt modul de flambaj considerat se stabileste considerand curba de flambaj

utilizand relatia
36.Asamblarea barelor solicitate la compresiune centrica

ca tehnologie de executie asamblarea corespunde sectiunilor compuse,iar scopul realizarii acesteia e

acela de a obtine conlucrarea tuturor elementelor componente ale sectiunii barelor in vederea
conlucrarii unitare

asamblarea pt barele realizate din profile lamoinate se face cu placute nituite sau sudate din punct
de vedere constructic nu e nici o diferenta fata de barele solicitate la intindere,singura deosebire e ca
se impune o distanta mai mica intre placute de solidarizare

l1<=40i1

i1-raa de inertie a unui profil in raport cu axul z-z

38.Grinzi drepte cu sectiune unitara

utilizarea acestei sectiune este recomandata la incarcari mici si deschideri acceptate elementelor
laminate existente

-tipuri de sectiuni recomandate,i,TT,U,H

De multe ori din dorinta de a obtine sectiune cu consum redus de otel se pot sectiona

Acest tip de elemente sunt cunoscute ca grinzi ajutatoare

39.Grinzi drepte cu sectiune compusa

Pt solicitarile mai mari ce nu pot fi preluate de sectiunea unitara se recomanda sectiuni compuse

Pot fi asambalte prin sudura

realizate din table groase asambalte prin sudura

sectiuni compuse realizate din table groase si profile laminate asambalte prin nituri sau cu suruburi

40.Bare metalice solicitate la rasucire(torsiune)

Solicitarea in cazul elementelor de constructii nu apare independent,ea fiind de regula insotita de
alte solicitari:

-incovoiere cu rasucire

-compresiune cu rasucire

Ca fenomen solicitarea apare atunci cand fortele exterioare ce actioneaza asupra elementului nu trec
prin centrul de rasucire al sectiunii transversale

Centrul de rasucire al unei sect transversale este punctul prin care trece rezultanta tensiunilor
tangentiale si pozitia se determina in raport cu pozitia centrului de greutate

41.Principii de alcatuire a sectiunilor barelor metalice solicitate la rasucire

Se recomanda ultizarea unei sectiuni ce au comportare buna la torsiune,sectiune inchise ce au 2 axe

de simetrie

42.Verificarea elem la forfecare

Verificarea in dom plastic

Ved/Ve,Rd<=1

Ved-val de calcul a fortei taietoare

Ve,Rd-efortul de forfecare capabil de calcul a rezistentei la forfecare

Verificarea sect in domeniul elastic