DEMOCRATIA

Democratie = sistem politic extins in sec.XX in majoritatea statelor europene, se bazeaza pe aspecte:

conducerea majoritatii prin introducerea votului universal si sistemului reprezentativ;

statul de drept (respectul legii);

separarea puterilor in stat;

egalitatea in drepturi

pluralism politic;

economie de piata.

- exemple: - monarhii constitutionale: Marea Britanie, Romania in perioada interbelica (1918-1939); republici
constitutionale: Franta.

Practici politice, democratice in perioada interbelica

In perioada interbelica in Romania se impune un regim democratic, statul fiind organizat ca monarhie
constitutionala in timpul guvernarii regelui Ferdinand (1914-1927) si a regentei (1927-1930). Puterea politica a
fost detinuta de partide democratice precum Partidul Poporului, Partidul National Liberal si Partidul National
Taranesc.

- 1918 se constituie Partidul Poporului (Al.Averescu), guverneaza in perioada 1920-1921 si 1926-1927; realizari:
reforma agrara, legea unificarii monetare;

- PNL (constituit in 1875) guverneaza cu intreruperi in perioada 1918-1928 (decada liberala); lideri: familia
Bratianu, Gh.Tarescu; realizari: Constitutia din 1923, legea invatamantului (obligativitatea invatamantului de 7 ani),
legea unificarii teritoriale (Romania e impartita in judete, plase si comune), legea electorala (principiul primei
majoritare partidul care obtine 40% din voturi primeste 70% din locurile din Parlament);

- PNT (constituit in 1926) guverneaza intre 1928-1933; lideri: I.Maniu, I.Mihalache; realizari: legea de conversiune
a datoriilor agricole ale taranilor (50% din datorii sunt preluate de stat), legea de organizare a administratiei locale

Practici politice democratice in Europa (exemple)

- in toate statele democratice ale Europei, constitutiile aplica urmatoarele principii democratice:

I.) principiul alegerii reprezentantilor prin vot universal Adunarea Nationala a Frantei si
Camera Comunelor in Marea Britanie sunt institutii alese prin vot universal si au rolul de a vota legile,
bugetul si controleaza activitatea celorlalte institutii ale statului.

II.) principiul separarii puterilor in stat se exercita in Marea Britanie in felul urmator:

- puterea legislativa - formata din Parlament bicameral, compus din Camera Lorzilor si
Camera Comunelor;

- puterea executiva exercitata de Guvern si seful statului;

- puterea judecatoreasca.

III.) - respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti: in toate constitutiile democratice ale statelor
Europei exista un capitol cu acest titlu si sunt prevazute drepturile si libertatile cetatenesti care sunt
garantate prin Constitutie.
 TOTALITARISM
Totalitarism = sistem politic bazat pe conducerea dictatoriala a unei minoritati politice care obtine puterea prin
forta, caracterizat prin:

partid unic, care detine puterea in stat;

nesepararea puterilor in stat;

incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti;

cenzura;

cultul personalitatii;

politie politica si epurare politica (eliminarea din viata politica a persoanelor considerate periculoase pentru acel tip
de regim);

demagogie, propaganda.

NOTA: Totalitarismul a cunoscut doua forme de manifestare politica:

a.) extrema stanga comunismul (promova: dictatura proletariatului, lupta de clasa, ateism, colectivizare si
nationalizarae, desfiintarea proprietatii private);

b.) extrema dreapta fascismul (promova: dictatura elitelor, rasismul, nationalismul, antisemitismul, violenta).

exemple: - state comuniste: din 1917 Rusia; dupa al II-lea razboi mondial: URSS, Romania, Bulgaria, Albania,
Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Republica Democrata Germana in Europa.

- state fasciste: Italia (1922- lider Mussolini), Germania (1933-Hitler); alte regimuri totalitatre de extrema dreapta: in
Ungaria (1919-Horty), Portugalia (1932-Salazar), Spania (1939-Franco).

Practici politice totalitare in Europa

Studiu de caz: Preluarea puterii politice de catre fascisti in Italia si Germania

ITALIA

- 1919 se constituie primele detasamente fasciste la Milano;

- 1922 marsul asupra Romei Mussolini este numit prim-ministru si ideologia fascista devine
ideologie de stat;

- 1926 se instaureaza dictatura fascista in Italia prin care Mussolini detine toate puterile in stat (in
guvern si in parlament sunt numiti demnitari fascisti, sunt inlaturate principiile
democratice prin: cenzura, interzicerea sindicatelor si a celorlalte partide politice);

- 1929 catolicismul este recunoscut ca religie a statului fascist prin concordatul de la Lateran
semnat cu Papa.

GERMANIA

Dupa primul razboi mondial Germania devine republica democratica (republica de la Weimar), care nu
reuseste insa sa rezolve problemele economice de dupa razboi de aceasta situatie profita gruparile fasciste
conduse de Hitler. El organizeaza Partidul Fascist din Germania, cunoscut sub numele de Partidul National
Socialist.

- 1933 castiga alegerile si este numit cancelar ;

- treptat, cancelarul devine si conducatorul statului regimul democratic este inlocuit de cel nazist
prin desfiintarea partidelor politice, violenta, rasism, antisemitism, promovarea ideii rasei
superioare

Studiu de caz: Preluarea puterii politice de catre comunisti

 RUSIA

- febr.1917 inlaturarea monarhiei (a tarului Nicolae al II-lea si a dinastiei Romanov) se instituie

un guvern provizoriu;

- oct.1917 comunistii condusi de Lenin au dat o lovitura de stat impotriva guvernului provizoriu si
au preluat puterea politica;

- 1918-1921 razboiul civil intre puterea comunista reprezentata de armata rosie si

anticomunistii reprezentati de armata albilor sustinuta de Marea Britanie, SUA si Franta
victoria armatei rosii a insemnat recunoasterea primului regim comunist din lume;

- din 1922 statul rus isi ia numele de URSS;

- 1924-1953 conducatorul URSS este Stalin.

Practici politice totalitare in Romania in perioada interbelica

Se constituie si partide cu ideologii totalitare de tip fascist si comunist, precum Liga Apararii National Crestine,
Legiunea Arhanghelului Mihail si Partidul Comunist. Aceste partide nu au participat la viata politica in aceasta perioada
(nu au format guverne si nu au dat legi).

Extrema dreapta (partide fasciste):

- 1923 Liga Apararii National Crestine lider: A.C.Cuza;

- 1927 Legiunea Arhanghelului Mihail lider: C.Z.Codreanu, din 1930 isi schimba numele in Garda de Fier;

Ideologie: nationalism, rasism, violenta, anticomunism

Extrema stanga (comunismul):

-1921 Partidul Comunist lider: Gh.Cristescu, in perioada 1924-1944 a fost scos in afara legii;

Ideologie: dictatura proletariatului, desfiintarea burgheziei ca si clasa si a proprietatii private

Regimul politic in Coreea de Nord: semne de
totalitarism.
Muli experi se refer la regimul politic al Coreei de Nord ca lumea totalitar.Astzi este starea cea mai nchis i cele mai
misterioase din lume.Forma de guvernare n RPDC nu are analogii n lume.S aflm ce fel de regim politic n Coreea de Nord,
precum i orice semne de totalitarism care le conine.

Coreea n timpul al doilea rzboi mondial

In timpul celui de-al doilea rzboi mondial, ntreaga ar a fost ocupata de aliatul lui Hitler - Japonia. Dar coreenii au dus o
lupt constant cu asupritorii lor folosind o varietate de tehnici - de la instrumentele politice de rzboi de gheril i teroare.

Dar, din pcate, forele de rezisten din Coreea au fost grav mprite..Unii lideri de rezisten s-au axat pe SUA i Europa de
Vest, de alt parte - Uniunea Sovietic i subteran Partidul Comunist Chinez.

n cele din urm, poporului coreean a reuit s treac de jugul japonez. Dar apoi, cum era de asteptat, au aparut contradici intre
liderii din Coreea .Dupa victoria asupra Japoniei, teritoriul a fost impartit de motive politice,, astfel partea de nord era contralata
de Uniunea Sovietica iar partea de sud de Statele Unite ale Americii.

Educaie RPDC
Reprezentanii elitei coreene, n conformitate cu opiniile lor politice, s-au mutat n parte partea controlat de guvern, partea de
sud.
Desigur, un comunist nflcrat i un susintor al Uniunii Sovietice, Kim Il Sung s-a stabilit n partea de nord a peninsulei.Aici,
sub conducerea sa, n 1948, a fost format noul stat - Republica Popular Democrat Coreean, sau Coreea de Nord

Regimul politic al Coreei de Nord s-a bazat pe doctrina marxism-leninismului i orientarea Uniunii Sovietice.n plus, Kim Il
Sung a adus propria sa ideologie, care ar fi trebuit s reflecte caracteristicile mentalitatii coreene n construcia unei societi
comuniste.Acesta a fost numit Juche.

In rzboi cu Coreea de Sud i Statele Unite ale Americii

Partea de sud , care fost susinut de Statele Unite ale Americii s-a concentrat n principal pe valorile democratice ale lumii
occidentale.Numele oficial al acestui stat - Republica Coreea.

Fiecare dintre formaiunile de stat nou create a susinut dreptul exclusiv de a-i exprima voina poporului coreean i a cutat s
extind suveranitatea asupra teritoriului ntregii peninsulei coreene. Rzboi a fost inevitabil,, a izbucnit n 1950, cnd forele
nord-coreene au invadat teritoriul controlat de Republica Coreea.

A durat trei ani , fiind unul dintre cele mai sngeroase rzboaie ale secolului XX, nici o parte nu a fost in avantaj semnificativ
In anul 1953 a fost ncheiat un acord care s menina si sa confirme linia de demarcatie intre state ca fiind paralela .De atunci,
pn astzi RPDC i Coreea de Sud au tri ntr-un armistiiu incomod.

dezvoltare post-rzboi a RPDC

Dup 1953 a nceput o perioad de pace in istoria Coreei de Nord.Dar n ciuda acestui fapt, oamenii sunt n pericol constant
.Regimul politic al Coreei de Nord, chiar i n comparaie cu guvernele comuniste ale altor ri, s-a dovedit deosebit de autoritar
si totalitar.Vizite lui Kim in rile din lagrul socialist au fost extrem de rare.

Atta timp ct lumea rmne sistem bipolar, viaa n Coreea de Nord a fost relativ stabil i calm, dei s-au inregistrat
dificulti economice ca urmare a costurilor ridicate ale armatei . Cand Uniunea Sovietic s-a prbuit i a czut n afar
ntregul sistem al blocului socialist, Coreea de Nord sa aflat practicizolare complet.
alt lovitur care a fost supus regimului politic de Coreea de Nord, a fost moartea liderului permanent Kim Il Sung, care a murit
n 1994.

Dup Kim Il Sung

S-ar prea c, dup aceste revolte schimbri semnificative n sistemul de management al RPDC este inevitabil.Dar nu a
fost.Regimul politic al Coreea de Nord a supravieuit nu numai, dar chiar intarit si sa devina mai rigide.n loc de Kim Il Sung a
venit la fiul su - Kim Jong Il.

De atunci n fiecare an, din ce n ce RPDC a devenit nchis, iar relaiile sale cu Statele Unite i Coreea de Sud sunt n mod
constant nclzire.De fapt, Statele Unite ale Americii n ochii conducerii nord-coreean sunt aduse ntr-o lume a rului.

n ciuda acestui fapt, atunci cnd 1996-1999, ara izbucnit fr precedent foame scar, din cauza care a murit din diverse surse
de la zece mii pn la trei milioane de oameni, Statele Unite au avut de ajutor umanitar Coreea de Nord.Dar, n 2005, Coreea de
Nord a declarat c i-a creat propria sa bomb nuclear.

n 2011, Kim Jong Il a murit i a fost nlocuit cu un fiu tnr - Kim Jong-un, care la acel moment nc nu a fost chiar treizeci de
ani.Poate din cauza extremismului, care este inerent n tineree, cu relaiile sale cu Statele Unite i Coreea de Sud i mai
tensionat.Doctrin

de Juche
Acum o privire mai atent la regimul politic al Coreei de Nord.Semne de totalitarism prezinte chiar n doctrina sa naional -
Juche.

cuvnt "Juche" n traducere din unul dintre dialectele coreean este un concept similar, n sensul de a expresiei "stpnul tuturor
lucrurilor."Este, prin urmare, ar trebui s fie n mod ideal, un cetean de Coreea de Nord.Dar, n scopul de a deveni maestru, el
trebuie s se supun necondiionat imediat preceptele Juche, formate prin Kim Il Sung.

Aceast doctrin a fost de a combina nvturile marxism-leninismului, cu mentalitatea de Asia de Est.Ea a predicat politic
izolaionist, capitalul este ideea de militarismului, i autoritarism leaderism.Ca poruncile lui Stalin, ideologia Juche axat pe
construirea comunismului ntr-o ar, i astfel nct statul a fost Coreea de Nord.Situaia politic, format datorit aceast
ideologie, care nu ar putea contribui la dezvoltarea modelului de guvernan totalitar.Monarhie comunist

ntr-o astfel o atmosfer de ideologic dezvolta Coreea de Nord.Sistemul politic, care a fost format n Coreea de Nord, din cauza
schimbrii de conductori n cercul din aceeai familie, unii experi numit "monarhie comunist".Desigur, nu toat lumea este de
acord cu acest punct de vedere, la fel ca liderul partidului alege, el poate aplica teoretic alt familie.Alti experti, avnd n vedere
semnificative orientarea versiunea coreean a marxismului cu privire la caracteristicile naionale, numit regimul politic
naionalismului comunist din Coreea de Nord sau naional-comunism.

cultului personalitii
timpul vieii Kim Il Sung n Coreea de Nord a fost dezvoltat pe larg cultului personalitii sale, care este comparabil n scar cu
stalinismul.Acest lucru este demonstrat de faptul c ara a pus mai mult de cinci sute de monumente.n plus, o serie de faciliti
i organizaii numite dup Kim Il Sung.Biografia lui de a ncepe pentru a afla mai multe la grdini.Dup moartea sa n 1998,
Kim Il Sung a fost acordat titlul de Etern preedinte al Coreei de Nord.Astfel, a fost ndumnezeirea actuale.

Dei pe o scar mai mic, a fost, de asemenea, a dezvoltat un cult al personalitii lui Kim Jong Il.Biografia lui predate n coli,
i ziua de natere este o srbtoare naional.Dup moartea lui Kim Jong Il a fost distins cu titlul de Generalissimo a RPDC, i
eroul.

prezent, ncepe formarea cultului Kim Jong-un.De exemplu, un ordin a fost dat tuturor oamenilor de a purta acest RPDC
coafura, care este liderul lor.Regim politic

de Coreea de Nord are n mod clar un caracter autoritar i autocratic.Atmosfer

de teroare
O alt caracteristic a sistemului politic nord-coreean este teroare de stat mpotriva tuturor dizidenilor sau pur i simplu
nedorite.Scara aceasta nu este pe deplin dezvluite, ca Coreea de Nord este o ar practic nchis.Dar n ciuda acestui fapt, lumea
a aflat despre sutele de mii de reprimat.

Potrivit rapoarte neconfirmate, Kim Jong-un a ordonat executarea ministrului Aprrii, pur i simplu pentru faptul c el a
adormit la reuniunea.i metoda de executare a fost ales foarte sofisticat: ministrul a fost mpucat complex anti-aeronave.Un alt
ministru Kim Jong-un propriu ars de flamer.n plus, la ordinele tnrului lider coreean a fost executat de unchiul su cu familia
sa, inclusiv copii mici.

Dar aceasta este doar o parte a ororilor de represiune care pstreaz secretul Coreea de Nord.Structura politic a rii, desigur,
este susinut de utilizarea terorii de stat, mai ales atunci cnd bolnav Kim Jong in.

principalele semne ale totalitarismului

Astfel, putem acum s sublinieze principalele caracteristici ale totalitarismului inerente nord-coreean regimul:

obligatorii pentru toate ideologie;

cult al personalitii;Cenzur
;
sistem de partide;
planificat economie;
dezvoltat propagand;
rol exclusiv al statului n toate afacerile publice;
puternic aparat represiv de coerciie.

Aici n faa noastr este un modern, Coreea de Nord.Regimul politic - comunismul totalitar cu un amestec de
naionalism.Aceast caracteristic a sistemului existent va fi mai exacte.n plus fa de regimul nord-coreean se caracterizeaz
printr-o schimbare genetica de putere i apropierii extreme n relaiile cu alte ri.Escalada nivelul de confruntare cu Statele
Unite.

Din pcate, n viitorul apropiat nu se ateapt schimbri semnificative n sistemul politic al RPDC.
 Avantajele si dezavantajele democratiei

Democraia provine din cuvntul grecesc demos (persoane) i kratia (putere); Democraia este gandul careconduce o
ar pentru a oferi o atmosfer care i unete pe ctiguri echivalente i perspective (n, social,economic i sferele
politice) pentru omul de rnd.n cuvintele lui Oscar Wilde, "Democraia nseamn pur i simplu ciomageasca a oamenilor
de ctre oameni pentru oameni". Intr-adevar, democraia este o form de guvernare n care puterea suprem esten
minile poporului.

Definiia democraiei

Democraia, prin definiie, este un sistem politic n care puterea suprem se afl ntr-un corp de cetenicare pot alege
oamenii care s le reprezinte. Acesta poate fi, de asemenea, definit ca orientarea politic acelor care sunt n favoarea
guvernului de ctre popor sau de ctre reprezentanii alei ai acestora.

Avantajele ale democratiei

Democraia poate oferi pentru schimbri n guvern, fr violen. ntr-o democraie, puterea poate fi transferata de la
un partid la altul prin intermediul unor alegeri cu privire la competena cetenilor uneinaiuni care determin
autoritatea lor de guvernmnt.Mai mult dect att, orice guvern este legat de un termen dup alegeri dupa care
trebuie sa concureze cualte pri s-i rectige autoritatea. Acest sistem previne monopolul asupra autoritii de
guvernmnt.Acest lucru aduce un sentiment de obligaie fa de ceteni. Autoritile datoreaz succesul lor n alegeri
pentru cetenii naiunii. Acest lucru duce la un sentiment de recunotin fa de oameni.Un alt avantaj important al
democraiei este ca oamenii pot obine un sentiment de participare la procesulde alegere a guvernului lor. Ei avea
ocazia s i exprime opiniile prin mijloace de voturi electorale.Acest lucru d natere la un sentiment de apartenenta n
minile oamenilor fa de societatea lor.

Dezavantaje ale democraiei

ntr-o naiune democratic, cetenii sunt cei care dein dreptul de a alege reprezentanii acestora iautoritile lor de
conducere. n conformitate cu o observaie comun, nu toi cetenii sunt pe deplincontieni de scenariul politic n ara
lor. Oamenii nu pot fi contieni de problemele politice dinsocietate. Aceasta poate duce la oameni care fac alegeri
greite n timpul alegerilor.Cum guvernul este supus schimbarii dup fiecare termen alegeri, autoritile pot lucra pe
termen scurt.n ceea ce ei trebuie s se confrunt cu o alegere, dup ncheierea fiecrui termen lung, acestea pot
pierdese concentreze pe de lucru pentru oameni i, mai degrab se concentreze pe ctigarea alegerilor.

Democraia a fost vzut de multe state ca un factor al instabilitii politice, sociale i economice. Ca alternativ, au
aprut i alte modele de conducere , un exemplu de succes al acestora fiind China. Dei se poate spune c i economia
chinez are neajunsuri, a rezistat mult mai bine recesiunii, statul asiatic jucnd un rol stabilizator n regiune i nu numai.
Prin crearea unei economii de piaa, semi-liberalizate, n pofida unei conduceri autoritare care ar fi putut s
ncetineasc piaa, China a reuit sa creeze echilibrul necesar, pentru meninerea sa ca una din marile economii
emergente ale lumii.
Concluzie

Politica unui stat se creeaz n conformitate cu specificul su cultural, religios, cu istoria statului, inndu-se cont de
climatul geopolitic. Principiile se adapteaz acestui specific, nu se preiau n forma lor pur i de aceea nu se poate afirma
c exist un regim universal aplicabil tuturor statelor. Att istoria, ct i situaia actual ne demonstreaz faptul c
democraia nu mai este perfect viabil nici mcar in cazul statelor tradiional democratice, n condiiile de faa fiind
imposibil de impus unor state care nu o accept i care funcioneaz de zeci, sute sau mii de ani dup reguli proprii
 Regimuri totalitare

Regimurile totalitare au avut un mare impact asupra istoriei mondiale, impact care inca se mai simte in
tarile precum China sau Rusia . Ele se bazau pe forta, violenta si dictatura.
Totalitarismul a avut perioada de glorie in perioada interbelica atunci cnd toate tarile erau derutate de
primul rzboi mondial, iar economia statelor nvinse nu intrase in normal.

Avnd la baza conducerea ctre un singur om, totalitarismul a ndoctrinat masele politice, reducnd
libertatea cetateanului aproape de zero. In tarile afectate de acest flagel, demina frica si suspiciunea
.oamenii se parau unii pe alii, chiar in mijlocul familiei erau persoane care si parau parintii sau fraii.

Totalitarismul si-a atins maturitatea in Rusia, Germania, Italia. In aceste state, libertatea individului era
aproape in ntregime redusa. Acest control absolut al statului era in opoziie cu liberalismul si democraia.
Daca liberalismul ncerca sa limiteze puterea statului, si sa protejeze drepturile sacre ale individului,
totalitarismul se baza pe respectul impus cu forta. La baza statului totalitar sta liderul atotputernic si
partidul unic.

Cel mai eficient sistem totalitar a fost cel din U.R.S.S., unde s-a instaurat la putere prin lovitura de stat
de la 7 noiembrie 1917. Concepia comunitilor era ca sursa tuturor relelor este capitalismul, pentru ca se
baza pe proprietate privata, iniiativa personala si motivaie in realizarea profitului; astfel societatea se
mparte in clase, iar burghezia deine puterea, att in viata economica, cat si in viata politica.

Partidul si recruta membrii pe baza loialitatii fata de regim. In fruntea partidului se afla liderul suprem.
Propaganda urmarea ndoctrinarea maselor cu invatatura narcist-leninista. Sistemele se bazau pe teroare
care era manifestata de politia partidului. Cteva din aceste organizaii au fost : CEKA , KGB , GRU ,
NKUD.

Ptura privilegiata numita nomenclatura a fost alctuita din membri ai partidului, care erau recompesati
cu funcii si avantaje materiale pentru loialitatea lor fata de regim.

Dictatura bolevica din U.R.S.S. a cunoscut forma sa extrema sub conducerea lui Stalin.

Fascismul si nazismul au fost alte sisteme totalitare, care s-au instaurat si s-au dezvoltat intr-o
atmosfera de umilina naionala, att Germania cat si Italia intampinand mari dificultati economice dup
rzboi.

Acestea se bazau pe : natinalism si pe castigarea onoarei naionale. Au fost create o serie de mituri
avndu-i in prim plan pe cei doi conductori totalitari : Hitler si Mussolini.

Cel din urma dorea refacerea gloriei Imperiului Roman, a carei motenire o revendica, iar Hitler dorea
spaiul vital pentru poporul german. Ambele mituri se puteau nfptui prin subjugare si preluarea de
teritorii de la alte state. Si aici au aprut formaiuni paramilitare : Camasile Negre in Italia si Camasile
brune si S.S. in Germania. Hitler a fcut din rasism si antisemitism baza programului sau.

Regimurile totalitare au lsat rni care se vindeca greu, mai ales in statele care au economie slab
dezvoltata si au fost infectate de acest flagel.
 ROMANIA INTERBELICA SI DEMOCRATIA

Inc din 1866, elita politic din Romnia a optat pentru adoptarea unei Constituii croite
dup modelul belgian, adic cel mai democratic din Europa acelei perioade.

Ulterior, s-a desfsurat o acerb disput n jurul formelor fr fond, adic al unei legislaii
moderne, impus unei societi aflate la nceputul emanciprii sale politice.

Disputa s-a atenuat dup primul rzboi mondial, dar problema n sine a rmas: n ce msur
legile democratice adoptate s-au aplicat efectiv si ct de real era democraia n Romnia.

In iulie 1917, Constituia a fost modificat, introducndu-se votul universal, egal, direct si
secret pentru toi cetenii (brbai).

Decretul-lege din noiembrie 1918 detalia prevederile constituionale, aducnd precizri

importante.

Pentru a fi ales n Adunarea Deputailor sau n Senat, pe lng condiiile de vrst se cerea: a
fi cetean romn; a avea exerciiul drepturilor civile si politice; a avea domiciliul real n
Romnia.

Cetenii primeau certificat de alegtor, iar cei care isi exercitau fr temei legitim dreptul
de vot, erau amendai cu sume variind ntre 20 si 500 lei.

Introducerea votului universal a avut ca rezultat cresterea spectaculoas a numrului de

alegtori, mutarea centrului de greutate al vieii electorale de la oras la sat si schimbarea
modului de desfsurare a luptei politice. Dac pn la rzboi, n regimul votului pe colegii,
existau circa 100.000 de alegtori cu vot direct, dup adoptarea legii electorale, numrul
acestora a crescut la cteva milioane (4,6 milioane n 1937).

In 1914, un deputat era ales de aproximativ 400 de ceteni; decretul-lege din 1918 stabilea
c un deputat era ales de30.000 de ceteni, iar prin decretul-lege din 1920 de 50.000 de
ceteni, adic de 125 de ori mai muli comparativ cu perioada antebelic.

Circa 80% din populaia Romniei tria n sate, astfel c rnimea a devenit principala mas
electoral, iar centrul de greutate al confruntrilor politice n timpul alegerilor s-a mutat de la
oras la ar.

S-a schimbat si modul de desfsurare a campaniei electorale; dac pn n 1914 un candidat i

putea vizita la domiciliu pe toi alegtorii din circumscripia sa, n condiiile votului universal
el trebuia s se adreseze zecilor de mii de oameni, s participe la numeroase ntruniri
electorale, s tin discursuri n medii foarte variate (la cluburi, la crciumi, n piee publice
etc.), s se adreseze unui public extrem de eterogen (mari proprietari, muncitori, rani,
intelectuali, negustori etc.).

Liderii politici sefii de partide, ministrii etc. fceau adevrate turnee electorale n toate
provinciile istorice, pentru a convinge alegtorii c reprezint pe toi romnii si nu doar pe cei
din anumite zone geografice, n timpul campaniei electorale, orasele si satele Romniei erau
mpnzite cu afise, coninnd programele partidelor care se prezentau n alegeri, informaii
despre candidaii care cereau voturile cetenilor.
Nu lipseau ndemnurile de a nu fi votai rivalii politici, care ar urmri obiective egoiste, n
defavoarea rii.

La rndul lor, alegtorii au devenit extrem de activi si interesai de promisiunile fcute, stiind
c votul lor cntrea greu n balana victoriei electorale a unui partid sau altul, ntrunirile
electorale au avut un rol important n cresterea gradului de implicare a cetenilor Romniei
n viaa public, aceasta fiind o expresie elocvent a caracterului democratic al regimului
politic din perioada interbelic. Cetenii au avut dese prilejuri de a participa la viaa
electoral si la alegerile parlamentare, n intervalul 1919-1937, n Romnia s-au desfsurat
zece alegeri pentru Adunarea Deputailor si pentru Senat (n 1919, 1920, 1922,
1926,1927,1928,1931, 1932, 1933, 1937).

Este o realitate c evoluia partidelor politice a depins n bun msur de influena lor
electoral.

Astfel, Partidul Conservator-Progresist si Partidul Conservator-Democrat au disprut din viaa

politic n 1922, cnd nu au obinut nici un loc n Parlament.

Partidul Poporului a avut un rol politic major n anii 1919-1920, cnd s-a bucurat de o larg
susinerepopular, dup care a intrat ntr-un accentuat declin.

Pentru a nu deveni o amintire istoric, gruparea lui Octavian Goga s-a desprins n 1932 din
Partidul Poporului si a constituit o nou organizaie politic Partidul Naional-Agrar.

Abaterea de la linia programatic pe baza creia un partid a obinut ncrederea electoratului a

generat reacia unor lideri politici.

Spre exemplu, n 1928, Partidul Naional-rnesc, afisnd un larg program de reforme, a

obinut 77,76% din totalul voturilor.

Dar, foarte curnd, s-a observat c era nou promis de naional-rnisti a rmas un
slogan electoral, n faa acestei situaii, Constantin Stere a fost nevoit s-si prezinte demisia
din Partidul Naional-rnesc.

In scrisoarea trimis lui luliu Maniu, presedintele partidului, n aprilie 1930,acesta aprecia:

De la venirea la crm a Partidului Naional-rnesc, abateri succesive de la principii si o

serie de msuri si acte, pe care cum stii, domnule presedinte am avut mereu onoarea si
durerea s le dezaprob ca necompatibile cu metodele de guvernare democratic si
parlamentar, ca si cu ideologia noastr, au creat n jurul partidului o atmosfer destul de
neprielnic, pentru ca s poat fi cu succes dezlnuit o companie de nimic justificat, care a
dus guvernul prezidat de dumneavoastr ntr-un impas.

In mai 1931,Constantin Stere avea s ntemeieze Partidul rnesc-Democrat.

In noiembrie 1932, Partidul Naional-rnesc a fost prsit de gruparea lui Grigore lunian,
care a constituit Partidul Radical-rnesc.

O expresie a regimului democratic sunt partidele politice care reprezint curente de opinie,
interese ale anumitor grupuri socio-profesionale, etnice etc., n perioada interbelic Romnia
a avut un larg evantai de partide politice: de dreapta (Partidul Conservator-Progresist,
Partidul Conservator-Democrat), de centru (PartidulNational-Liberal, Partidul Poporului), de
centai-stnga (Partidul rnesc, Partidul Naional-rnesc), de stnga (Partidul Socialist,
Partidul Social-Democrat), de extrem-stng (Partidul Comunist din Romnia), de extrem-
dreapt (Legiunea Arhanghelul Mihail Garda de Fier); de asemenea, au activat partide ale
minoritilor naionale (Partidul Maghiar, Partidul German. Partidul Evreiesc s.a.).

Fiecare partid avea un program si ideologie, propunea soluii proprii privind dezvoltarea
statului romn.

Cetenilor li se ofereau o multitudine de variante, putnd opta, prin vot, asupra uneia sau
alteia.
 DEMOCRATIA

Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii prin consultarea cetatenilor,
tinand cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale tarii. Este guvernarea de
catre popor, puterea suprema revenind poporului si fiind exercitata direct de el sau de catre
reprezentantii alesi conform unui sistem electoral liber.

Ca forma de organizare si conducere politica a societatii, democratia presupune doua parti:

conducatori si condusi (guvernanti si guvernati), prin consens intre cele doua parti. Detinatorii
puterii politice, indiferent care ar fi apartenenta lor de grup social, trebuie sa reprezinte vointa
majoritatii poporului.

Democratia este un tip de regim politic dar si un mod de viata. Ea este produsul societatilor dar
este si producatoare de viata si de stiluri colective de existenta. Studiul democratiei cuprinde un
ansamblu de legi care guverneaza viata colectiva, sentimentele sociale, emotiile etc.

Lumea democratiei este astazi raspandita in spatiul geo-politic. Democratia moderna s-a intemeiat
in societatea capitalista prin conceptele de: libertate, egalitate a sanselor, recunoasterea drepturilor
omului, minimum de interventie a statului, maximum de autonomie. Mecanismele care ajuta
democratia sa lucreze s-au realizat treptat.

Democratia s-a regasit, de-a lungul istoriei sale, sub doua forme: democratie directa si democratie
reprezentativa. In prima varianta, de democratie directa, toti cetatenii puteau participa la luarea
hotararilor de interes public, fara a se folosi de reprezentanti alesi sau numiti. Acest sistem este
practicabil doar in cadrul unor societati cu un numar restrans de membrii. Atena Antica a fost prima
democratie din lume care s-a condus pe acest principiu. Societatile moderne, numeroase si
complexe de astazi se ghideaza, insa, dupa principiul democratiei reprezentative. In acest tip de
democratie reprezentativa, cetatenii aleg reprezentanti oficiali care iau hotarari politice, elaboreaza
legi si administreaza programe spre binele public. Toate democratiile reprezentative sunt sisteme in
care hotararile publice sunt luate conform opiniei majoritatii cetatenilor.

Pentru ca in mod real societatea sa se bazeze pe o organizare si pe o conducere politica

democratica, trebuie sa se respecte anumite reguli sau principii de baza.