Fluxurile internaionale de for de munc

Fenomenele demo-economice in ansamblu i, in particular, ale forei de munc i ocuprii acesteia devin, la
inceputul mileniului III, de o complexitate nemaiintalnit. Evoluiile demografice naturale, crearea i
ocuparea forei de munc pe plan mondial se afl din ce in ce mai mult sub impactul unei multitudini de factori
economici, sociali i politici, care introduc elemente noi in definiiile tradiionale ale unor concepte, ca i in
metodele de cercetare ale acestora.

Fora de munc i ocuparea acesteia; definiii, tendine mondiale

Dac populaia apt de munc reprezint acea parte a populaiei, cuprins intre anumite limite de varst (15
64 de ani in cazul rilor membre OCDE), capabil s dein un loc de munc, fora de munc constituie o
noiune mai restrans, ea neincluzand pe cei cuprini in sistemul de colarizare, chiar dac au varsta la care ar
fi capabili s presteze o munc sau dac sunt angajai sezonieri in timpul vacanelor. De asemenea, se are in
vedere i faptul c nu toi cei care sunt in campul muncii rman s lucreze pan la limita de varst, muli
pensionandu-se mult mai devreme.
Populaia activ este definit, in general, ca reprezentand acea parte a forei de munc care deine locuri de
munc. Nu sunt incluse in categoria populaiei active femeile ce desfoar activiti casnice, copiii, studenii,
omerii sau cei aflai in cutarea unui loc de munc. O persoan este, in principiu, considerat activ, dac
exercit activitate economic in cea mai mare parte din zilele sau sptmanile unei perioade mai indelungate de
referin .2 De aceea, statisticile forei de munc ocupate, grupeaz in aceast categorie, structuri eterogene:
lucrtori independeni, salariai, persoane ocupate in timpul complet, studeni sau lucrtori la domiciliu care nu
asigur decat cateva ore de munc, persoanele care caut un loc de munc i exercit activiti marginale timp
de cateva ore, lucrtorii temporari.
In ansamblu ins, se constat situaii extrem de diferite in ceea ce privete ritmurile de cretere ale populaiei
i forei de munc. Dup cum se observ in graficul 1, in anul 2000, populaia lumii era de 6 miliarde locuitori i
aceast cifr s-ar putea majora la peste 9 miliarde locuitori in urmtorii 50 de ani. Totodat, in ultimii 50 de ani,
populaia lumii s-a inmulit mult mai rapid decat s-a intamplat vreodat pan acum sau decat se va intampla in
viitor (urmtorii 50 de ani), estimeaz specialitii.
Populaia lumii a crescut intr-un ritm accelerat dup cel de-al doilea rzboi mondial, cand populaia rilor cel mai
puin dezvoltate a inceput s creasc dramatic. Dup sute de ani cand s-au inregistrat creteri extrem de
reduse ale populaiei, populaia lumii intr-adevr crete exploziv: un miliard de oameni in perioada 1960
1975, un alt miliard in perioada 1975 1987. Terra a intrat in secolul XX cu 1,6 miliarde locuitori i a ieit din
acest secol cu 6,1 miliarde. La nivel mondial, creterea populaiei a depins de nivelul standardului de via,
resursele folosite, dar i de natura mediului inconjurtor aflat intr-o continu schimbare. La o rat de cretere a
populaiei de 1,4 % aplicat la un total al populaiei mondiale de 6,1 miliarde locuitori, se obine o cretere medie
anual de 85 milioane persoane. Datorit creterii populaiei pe ansamblu, numrul de locuitori adugai la
populaia global va rmane ridicat pentru cateva decade, chiar dac ratele de cretere a populaiei continu s
scad.
Intre 2000 2030, aproape in totalitate aceast cretere anual va fi inregistrat in rile cel mai puin dezvoltate
din Africa, Asia i America Latin, a cror rate de cretere a populaiei sunt mult mai ridicate, decat in toate rile
dezvoltate la un loc (vezi grafic 2). Rata de cretere de 1,9 % (sau chiar mai mare) arat c populaia se va
dubla in urmtorii 36 de ani. Atata timp cat populaia Asiei va crete la 55% din total populaie in secolul XXI,
populaia Europei va inregistra un declin abrupt, sczand mult mai mult in mileniul III. Africa i America Latin,
vor inregistra fiecare un catig ce va compensa declinul din Europa. Populaia rilor cel mai dezvoltate din
Europa i America de Nord, precum i Japonia, Australia, Noua Zeeland va crete cu mai puin de 1 % pe an.
Rate negative de cretere a populaiei se vor inregistra in multe ri europene, inclusiv Rusia (-0,6%), Estonia (-
0,5%), Ungaria (-0,4%) i Ucraina (-0,4%). Chiar dac ratele de cretere a populaiei in aceste ri continu s
se menin negative, populaia la nivel mondial, va inregistra un declin uor, nesemnificativ, deoarece ponderea
populaiei acestor ri in total populaie este mic.
In rile in care creterea economic este mai lent, ritmurile de cretere a forei de munc sunt
devansate de ritmurile de cretere a populaiei, ceea ce creeaz, in prezent, dar i in perspectiv, noi
presiuni asupra ocuprii forei de munc (tabel 11.7). In 2010, aproape 60% din populaia activ mondial se
va gsi in Asia i mai mult de un sfert in China. Proporia celorlalte regiuni in dezvoltare (Africa Sub-Saharian,
Orientul Mijlociu, Africa de Nord, America Latin i Caraibe) va spori i, in schimb, in cazul rilor industrializate
i economiile in tranziie, ponderea populaiei active in totalul mondial se va diminua pentru a reprezenta numai
o cincime.

Factori ce influeneaz ocuparea forei de munc:

Modificri produse de globalizare.

Creterea produciei mondiale i diversificarea formelor de internaionalizare a acesteia, avantul
schimburilor i investiiilor internaionale intr-un context mondial in care se contureaz tot mai pregnant
orientarea ctre deschiderea extern i recurgerea la forele pieei, contribuie la relansarea in ansamblu
a economiei mondiale i la expansiunea ocuprii forei de munc.
Ritmurile de cretere a produciei mondiale au depit creterea demografic, crescand i producia
global pe cap de locuitor, iar producia mondial din 2000 reprezenta dublul celei din 1980. Vorbim
despre un progres al economiei mondiale, dar totui nu se poate omite faptul c lumea se confrunt in
continuare cu probleme grave ca omajul, subocuparea, inegalitatea, srcia.
Structura produciei mondiale s/a modificat de o manier radical i, concomitent, structura
ocuprii forei de munc a evoluat in consecin. Astfel, dup cum se poate observa i in tabelul
nr.11.8, intre anii 1995 2000, in rile industrializate 5% din fora de munc era ocupat in agricultur
i 25% in industrie iar restul in sectorul serviciilor. Pentru rile in dezvoltare, ocuparea in agricultur era
de 60%, iar in industrie 14%. Ocuparea forei de muncin agricultur predomin in rile cu venit redus,
unde, de altfel, i nivelul productivitii este foarte sczut i de aceea i regiunile rurale din aceste ri
sunt cel mai mult afectate de srcie.
Pe termen lung se urmrete creterea ocuprii forei de munc la nivel mondial, cat i modificri
privind structura acesteia.
Astfel: ocuparea in agricultur va scdea cu 10-20%, iar in industria uoar cu 20% in Europa i 36% in
SUA.
Din motive diferite ce vizeaz dezvoltarea durabil, anumite ramuri precum mineritul, industriile grele ca
cea feroas sau siderurgic sunt deja mult mai puin importante astzi pentru dezvoltarea economic
decat au fost odat i, cu atat mai puin, pentru locurile de munc. In locul actualei economii, mare
consumatoare de resurse i cu un debit ridicat, o economie durabil produce mrfuri eficiente din punct de
vedere energetic i al consumului de materii prime. Toate aceste caracteristici aduc promisiunea unor noi
tipuri de locuri de munc.
Globalizarea face posibil apariia unei economii noi, ce ofer numeroase locuri de munc fr s produc
grave perturbri de mediu. O nou economie nu va putea fi viabil decat dac va fi durabil, atat din punctul de
vedere al mediului, cat i social.
Impactul tehnologiilor asupra ocuprii forei de munc. Unele rezerve manifestate fa de globalizare aveau
in vedere faptul c transformrile rapide intervenite in aparatul de producie pe plan mondial, sub impactul noilor
tehnologii, vor conduce la suprimarea unui mare numr de locuri de munc, dei in paralel se creeaz i altele
noi. Pentru o analiz relevant a efectelor directe i indirecte ale noilor tehnologii, ele vor trebui urmrite, inclusiv
din punctul de vedere al ocuprii forei de munc, pe perioade mai indelungate.
Teoriile economice convenionale arat c industriile mature treptat conduc la dispariia de locuri de munc, in
timp ce noile industrii tind ctre crearea de noi locuri de munc. Dezvoltarea tehnologic i mobilitatea crescut
a capitalului fluxul transfrontalier al banilor, tehnologiei i echipamentelor permit unui numr tot mai mare de
companii s adopte msuri precum angajarea temporar sau cu jumtate de norm, detaarea unor
componente ale procesului muncii (subcontractarea i alte tipuri de cooperri externe) i recurgerea la un imens
rezervor de munc ieftin din rile in curs de dezvoltare, fie pentru a suplimenta, fie pentru a inlocui muncitorii
foarte bine pltii din rile industrializate.
Disparitile intre muncitorii calificai i cei necalificai sau cu o calificare necorespunztoare devin tot mai
evidente. Angajarea forei de ILO munc in producie in rile industriale occidentale a rmas dificil intre
anii 1985 2000 indeosebi pentru muncitorii calificai, dar a crescut cu 30% pentru muncitorii
necalificai.4
In acelai sens, raportul dintre cei cu locuri de munc cu norm intreag i cei care sunt obligai s
accepte locuri de munc temporare sau cu jumtate de norm, devine tot mai defavorabil primilor .
Astfel, in anumite condiii, locurile de munc cu jumtate de norm pot fi o soluie parial a angajrii forei de
munc i a tensiunilor sociale din zilele noastre. Totui, pentru moment, acestea inseamn mai ales locuri de
munc prost pltite i cu puine avantaje, perspective limitate din punctul de vedere al carierei i nesigurana c
postul va fi inc disponibil sptmana sau luna viitoare. Spre exemplu, in Marea Britanie, angajaii cu jumtate
de norm reprezentau 15% din totalul locurilor de munc in 1975 i 25% in 1999. In Germania, 15% din angajai
aveau locuri de munc nesigure (definite ca locuri de munc cu jumtate de norm, temporare sau
insuficiente) in 1975 , iar pan in 1999 procentul a crescut la 35%.5
In cazul in care se pstreaz actualele tendine, fora de munc va deveni tot mai polarizat . Un grup
relativ mic de angajai pot deveni catigtori inalt calificai, cu locuri de munc sigure, bine pltite i, probabil,
fr s trebuiasc s munceasc ore suplimentare in condiii de stres maxim, in timp ce muli muncitori se vor
confrunta cu perioade de omaj sau vor trebui s accepte locuri de munc mai nesigure i mai puin constante.
In rile in curs de dezvoltare apar dispariti asemntoare. Angajaii din micile enclave inalt tehnologizate
precum in Bangalore, India, au ansa de a benficia de integrarea in piea mondial. Zonele libere, cum ar fi cele
din Mexic, atrag investiiile strine i crearea de noi locuri de munc, dei salariile i condiiile de munc sunt
adesea doar puin peste cele din fabricile din Anglia de la inceputurile revoluiei industriale.6
Este clar c suprimarea unor locuri de munc in sectoare tradiionale este consecina ajustrilor structurale, ins
intreprinztorii, colectivitile i guvernele au la dispoziia lor un arsenal de mijloace pentru a lupta, in asemenea
situaii, impotriva omajului. Asemenea mijloace se refer, intre altele, la msuri pasive vizand reeaua
securitii sociale i acoperirii ocurilor financiare ale pierderii locurilor de munc (alocaii de omaj, regimuri de
pensionare, programe de retragere anticipat) sau la msuri active privind formarea prin reconversie , care
implic pregtirea pentru noi meserii, spre deosebire de perfecionare , care presupune obinerea de calificri
superioare in meseria exercitat sau actualizarea cunotinelor funcie de noile realizri ale progresului tehnico
tiinific.
Reconversia se dovedete a fi, ins, una din principalele msuri care permit transferarea celor ocupai, din
activiti ce nu mai sunt solicitate ctre activiti realmente solicitate sau se estimeaz c vor deveni solicitate. In
acest sens au fost cheltuite miliarde de dolari pentru a permite celor aflai in omaj sau care risc s-i piard
locul de munc s dobandeasc noi calificri.
Tranziia la economia de pia. Pentru economiile in tranziie, dei nu exist o teorie general asupra
transformrilor pe care le presupune procesul de tranziie, asupra opiunilor optime de politic economic,
problemele forei de munc i ocuprii acesteia devin mult mai complexe, ele fiind abordate in contextul unor
schimbri rapide i simultane, intrucat acestea au tangen cu factorii de producie, cu pieele monetare, cu
fluxurile externe de bunuri i servicii, cu situaia social-politic etc.
Astfel, sunt greu de ineles problemele pieei muncii fcand abstracie de legturile lor stranse cu procesul de
tranziie, dup cum sunt dificil de analizat asemenea probleme cum ar fi cadena i succesiunea reformelor fr
a ine seama de evoluiile pieei muncii. De asemenea, constrangerile legate de apariia unui omaj ridicat i a
insecuritii economice au impus limite stricte ritmului privatizrii i restructurrilor i chiar au pus la grea
cumpn credibilitatea procesului de reforme.
Privatizarea manifestarea cea mai frapant a micrilor ctre reforme economice in toate regiunile lumii, joac
un rol fundamental in procesul de restabilire a economiei de pia in toate rile. Ritmul privatizrilor s-a
accelerat considerabil in ultimii ani i, in principal, in rile in dezvoltare. Privatizarea marilor intreprinderi s-a
dovedit mult mai dificil, intrucat procesul de vanzare ctre autohtoni sau strini nu s-a desfurat
corespunztor, iar situaia multor intreprinderi publice a continuat s se degradeze. In asemenea condiii, pe
planul ocuprii forei de munc, s-a observat creterea rapid a omajului, chiar dac muli muncitori s-au
retras voluntar de pe piaa forei de munc, iar unele intreprinderi au conservat un excedent de personal.
Cu toate acestea, ca in cazul oricrei transformri economice fundamentale, exist costuri de tranziie. Ele s-au
concretizat intr-o cretere rapid a omajului in rile foste comuniste, de la aproape 0% pan la circa 10% pe
ansamblul acestora. Lipsa locurilor de munc a fost acompaniat de salarii reale mai mici i creteri mari ale
inegalitii veniturilor. In Rusia, de pild, unde reducerea PIB-ului a fost sever, salariile reale s-au prbuit cu
58% intre 1990 1998.8

Modificri in strategiile manageriale privind fora de munc

O mare parte din interesul manifestat pentru strategiile resurselor umane este stimulat de consideraiile asupra
importanei mediului de recrutare, selecie, inducie, dezvoltare i recompensare a salariailor, pentru a atinge
obiectivele strategice ale firmelor. Aceast preocupare, in legtur cu funcionarea strategic a ceea ce este
adesea perceput ca un domeniu tradiional al managementului de personal, caracterizeaz multe din
schimbrile majore din Statele Unite ale firmelor in domeniul resurselor umane.
 Rolul statului asupra ocuprii forei de munc
Evoluiile din ultimii ani arat c i rolul statului in problemele forei de munc, ocuprii acesteia, soluionrii
conflictelor de munc, este in schimbare.
Statul, de pild, in anumite ri, manifest tendina de a interveni mai puin ca partener in negocierile
tripartite i mai mult ca moderator autonom in negocierile bilaterale intre patronat i sindicate . Desigur,
situaiile rman inc diferite in diverse ri, cel puin aa cum se apreciaz in anumite rapoarte i studii ale
Organizaiei Internaionale a Muncii (OIM). Statul nu trebuie s renune la rolul su de garant al intereselor
naionale i protector al intereselor generale, inclusiv in privina stimulrii crerii de noi locuri de munc,
observrii evoluiilor salariilor (in sensul temperrii, prin numeroase alte parghii, a revendicrilor sectoriale
excesive) i, ceea ce ni se pare foarte important, promovrii negocierilor autonome i bilaterale intre patronat i
sindicate.9
In anumite ri ale lumii exist chiar politici de ocupare a forei de munc.
Politicile de ocupare a forei de munc reprezint un ansamblu de msuri elaborare de stat pentru a se
interveni pe piaa muncii in scopul stimulrii cererii de noi locuri de munc, diminuand dezechilibrele i
disfuncionalitile de pe piaa muncii. Politicile pasive de ocupare a forei de muncpornesc de la nivelul
ocuprii considerat la un moment dat i urmresc gsirea de noi soluii pentru angajarea excedentului de for
de munc (Ex: reducerea duratei muncii, diminuarea varstei de pensionare, creterea perioadei obligatorii de
colarizare, restricionarea imigranilor, creterea locurilor de munc cu program zilnic i atipic). Politicile active
de ocupare presupun msuri, metode, procedee de majorare a nivelului ocuprii. (Ex: stimularea investiiilor,
imbuntirea orientrii colare i profesionale a tinerilor, stimularea mobilitii persoanelor active spre alte locuri
de munc, incurajarea cercetrii tiinifice, extinderea activitilor economico-sociale i ecologice).

Tendine mondiale pe piaa muncii. Evoluia

omajului
Piaa muncii este locul de intalnire i de confruntare al cererii globale i al ofertei globale de munc.omajul
este un dezechilibru al pieei muncii la nivel naional un excedent al ofertei fa decererea de munc. El
inregistraz niveluri i sensuri de evoluie diferite pe ri i perioade.
omajul se mai poate defini ca o stare de inactivitate economic, total sau parial, proprie celor care nu au
loc de munc, sunt in cutarea unui loc de munc, dar nu-i pot gsi de lucru ca salariai.
omajul poate fi rezultatul multor cauze care acioneaz concomitent. Prin natura lor, aceste cauze deriv
fie din rigiditatea salariilor (care determin omajul voluntar), fie din alte cauze, cum ar fi piaa bunurilor i a
banilor (care determin omajul involuntar).
omajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor la scdere pornindu-se de la ideea c salariile
practicate sunt in general mai mari decat salariul de echilibru.11 Pentru ca piaa muncii s se echilibreze,
trebuie ca salariile s se diminueze la nivelul salariului de echilibru. omajul voluntar reprezint
neocuparea forei de munc datorat refuzului sau imposibilitii unor persoane de a accepta salariul
oferit.
omajul involuntar care include persoanele neocupate care ar fi dispuse s lucreze, acceptand chiar
i un salariu nominal mai mic decat salariul minim pe economie, sperand ca atunci cand cererea efectiv
de munc se va mri, va crete i nivelul ocuprii.
De regul, omajul este tratat i apreciat prin prisma celui involuntar. Nu orice persoan care nu lucreaz poate
fi considerat omer (de exemplu, militarii in termen sau persoanele casnice). omer este, conform Biroului
Internaional al Muncii, organizaie din sistemul Naiunilor Unite, orice persoan ce are 15 ani, este apt
de munc i nu muncete, caut un loc de munc i poate fi angajat parial sau cu norm intreag
pentru a presta o munc salariat sau nesalariat.

Formele i costurile omajului

Mecanismele pieei muncii se afl sub incidena numeroaselor imprejurri, nu numai a celor strict economice, ci
i demografice, tehnice sau tiinifice. omajul apare ca urmare a unei evoluii nefavorabile a activitilor social-
economice, datorit solicitrilor suplimentare de munc ale noilor generaii sau datorit solicitrilor de locuri de
munc ale persoanelor incadrate in varsta a doua. In funcie de cauzele care il determin, se disting mai
multe forme de omaj:
 omaj ciclic , se formeaz in faza de recesiune a ciclului economic sau decurge direct din restrangerea
activitii economice in anumite anotimpuri ale anului;
omaj de discontinuitate se coroboreaz cu reglementrile privind concediile de maternitate i alte
aspecte ale vieii de familie;
omaj fricional reprezint efectul dezutilizrii marginale a folosirii mainii de lucru i cuprinde motive
ce determin o persoan s nu accepte un loc de munc pentru c salariul primit este sub un anumit
minim;
omaj de inadaptare determinat de imposibilitatea unei pri a populaiei active denumit tehnofob,
de a utiliza i a se adapta tehnicilor actuale avansate, care presupun abstracie, interactivitate, vitez de
execuie, flexibilitate deosebite. Acest fenomen poate fi evitat sau diminuat doar prin pregtirea sau
reciclarea personalului.
omaj intermitent - este generat de insuficiena mobilitate a forei de munc i de inegalitile intre
calificrile persoanelor care vor s se angajeze i cele solicitate;
omaj sezonier se formeaz datorit restrangerii activitii economice in anumite perioade, sezoane
ale anului, in care condiiile economice sunt mai puin prielnice (Ex: agricultur, construcii, turism)
omaj structural este determinat de tendinele de restructurare a economiei pe activiti, proces ce
are loc sub incidena progresului tehnico economic, crizei energetice, fenomenelor sociale i politice.
Acest tip de omaj se intalnete atat in rile in dezvoltare, cat i in cele dezvoltate sau aflate in tranziie
la economia de pia. Restrangerea lui presupune: investiii, recalificare, reorientarea invmantului etc.
omaj tehnic este determinat de intreruperea activitii unei firme din lips de comenzi pe un timp
indelungat. Cei afectai primesc indemnizaii (ajutor) de omaj de la firma respectiv. Ieirea din omaj
are loc odat cu reluarea activitii.
omaj tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu aparate noi, i de
centralizare a unor capitaluri. Resorbirea lui presupune recalificarea forei de munc in concordan cu
noile cerine.
Costul social al omajului cuprinde efortul total pe care il suport populaia, economia i societatea care sunt
afectate de acest fenomen. La nivelul persoanelor, apar aspecte de natur economic, dar i aspecte morale,
social-culturale, chiar i politico-militare. La nivelul economiei i societii in ansamblul ei, costul social are in
vedere aspecte ca: irosirea cantitii de for de munc, diminuarea intensitii dezvoltrii economice, scderea
veniturilor bugetului de stat, creterea cheltuielilor statului pentru intreinerea i funcionarea instituiilor publice
din domeniul inregistrrii omajului. Costurile omajului se grupeaz in:
costuri directe evaluate sub forma vrsmintelor monetare ctre fondul destinat proteciei sociale:
costuri indirecte generate de diminuarea global a produciei i a veniturilor de care ar putea beneficia
intreaga populaie.
Dup estimrile fcute de Organizaia Internaional a Muncii (OIM), omajul inregistreaz o tendin
ascendent in lume in prezent; astfel, numrul omerilor a sporit cu 25 de milioane de la inceputul
anului 2002 i a atins 195 de milioane la sfaritul anului 2003. 12 Aceast cretere a fost mult mai puternic
in randul femeilor, Rata omajului din Germania a crescut pan la un nou record pentru perioada de dup cel
de-al Doilea Rzboi Mondial, in timp ce in Frana nivelul omajului s-a meninut la cel mai ridicat nivel in ultimii
cinci ani (perioada 2001 2005), situaia constituind o adevarat ameninare la adresa perspectivelor de
cretere economic din zona euro. Astfel, in Germania, cea mai mare economie a Europei, omajul a atins, in
luna martie 2005, nivelul de 12 procente, de la 11,7 %, in luna precedent. Astfel, numrul persoanelor fr loc
de munc a crescut pentru a 14-a lun consecutiv. In Frana, nivelul omajului s-a meninut la 10,1%, potrivit
datelor furnizate de ministerul muncii de la Paris.13
omajul cronic in multe dintre rile Balcanilor de Vest le submineaz stabilitatea i amenin integrarea
acestora in Uniunea European. O economie de pia functional este una dintre condiiile aderrii, dar rata
omajului in 2004 de 44% in Kosovo, 42% in Bosnia-Hertzegovina i de 37% in Macedonia arat c acest
deziderat este inc departe. Chiar dac admitem probabilitatea c muli dintre omerii declarai oficial lucreaz
in economia subteran, rata omajului rmane totui foarte ridicat.

Marile STN-uri i politicile lor de angajare

Printr-o bizar coinciden, patru companii multinaionale, i anume Volkswagen, Daimler Chrysler, Hewlett
Packard, Sony, se pregtesc, incepand cu octombrie 2005, pentru a reduce mii de locuri de munc. Cauzele au
in vedere necesitatea reducerii costurilor, in cazul industriei auto i orientarea prioritar pe anumite categorii de
produse, in cazul firmelor de IT i high-tech. Toate aceste schimbri se petrec in timp ce economia american
se confrunt cu probleme grave, iar in rile Uniunii Europene se duc permanent dispute pe marginea legislaiei
privind fora de munc.
In urma presiunii sindicatelor, Volkswagen a decis s localizeze producia pentru un nou model de main sport
in Germania i nu in Portugalia, cum ii anunase intenia. Compromisul : salariile viitorilor angajai in cadrul
proiectului vor fi cu 20% mai mici decat cele ale actualilor angajai. Analitii economici apreciaz c acest
acord se inscrie pe un trend mai amplu, favorabil condiiilor de munc mai flexibile. In acelai timp, i costurile
cu fora de munc in Germania sunt pe un trend descendent, fiind de ateptat s scad in continuare pan in
2006. Spre deosebire de Germania, salariile cresc permanent in Italia i Frana. Volkswagen va concedia
aproximativ 14.000 de persoane, din care 5.000 numai in Germania. i Daimler Chrysler intenioneaz s
concedieze 8.500 de persoane de la filiala sa Mercedes din Germania in urmtoarele 12 luni. Problemele cu
care se confrunt Mercedes sunt legate de controlul calitii i introducerea monedei euro.
Nici in domeniul high-tech lucrurile nu sunt mai roz. Pentru a ine pasul cu concurenii, Dell i IBM, in termini de
costuri, Hewlett Packard va concedia aproximativ 14.500 de angajai din unitile sale de producie, aflate in
diferite ri, cele mai multe provenind din departamentele de vanzri, IT, resurse umane i financiar.
Alt caz este cel al companiei Sony , care a anunat c va demara, la sfaritul lunii septembrie 2005, un proces
de restructurare din care va rezulta concedierea a 10.000 de persoane, reprezentand aproximativ 7% din fora
de munc total angajat in diferite filiale ale companiei din strintate pan in 2008 (4000 in Japonia i 6.000
in U.E.). Motivul este legat de pierderile financiare suferite in ultima perioad i de presiunea concurenei pe
care o exercit produsele Samsung, televizoarele cu plasm i Apple Computers IPod. Estimrile arat c se
vor cheltui aprocimativ 1,8 miliarde dolari pentru aceast restructurare.
In afara restructurrilor strategice, un alt fenomen care duneaz grav pieei forei de munceuropene este
delocalizarea produciei ctre state cu costuri reduse ale forei de munc, cum ar fi China sau India, sau
realizarea i finisarea unor produse de firm din industria textil in ri precum Egipt sau China.

Strategia de ocupare a forei de munc

in Romania
Obiectivele strategice din Programul Economic de Preaderare (PEP) la Uniunea European (vezi capitolul 15,
referitor la Romania) care stau la baza politicii macroeconomice pentru perioada 2003-2006 referitoare la
asigurarea continuitii i sustenabilitii procesului de cretere economic, finalizarea procesului de privatizare
i restructurare a societilor comerciale, promovarea unei politici coerente, vizand restructurarea economiei
romaneti, presupun, implicit, imbuntirea utilizrii resurselor de munc, atat prin majorarea numrului de
salariai, cat i prin creterea general a gradului de ocupare, reflectat in reducerea pronunat a ratei
omajului. Totodat, una din principalele direcii de aciune a politicii de ocupare cuprins in Planul Naional de
Dezvoltare (PND) 2004-2006 se refer la combaterea omajului in randul tinerilor i a omajului de lung durat
prin msuri active, cu accent pe formarea profesional.
care, de regul, se regsesc in sectoare de munc vulnerabile la ocurile economice.
In timp ce, din anul 2000, in rile industrializate, omajul a cunoscut o cretere mai accentuat, numrul
omerilor a crescut in mod egal i intr-o mare parte a lumii in dezvoltare. Incetinirea economic mondial i
evenimentele de la 11 septembrie 2001, n-au avut aceleai influene peste tot in lume, dar, in mai toate
regiunile, omajul a crescut in raport cu anul 2000 (Tabelul 11.10).
In ceea ce privete evoluia ratei omajului, estimrile arat o scdere a acestuia, de la 8,4% in anul
2002, la 6,5 % in anul 2005 .

Repere metodologice privind calcularea unor indicatori in

Romania
Populaia ocupat se determin inand cont de dou variante: populaia ocupat total i populaia ocupat
civil.
Populaia ocupat total include toate persoanele de 15 ani i peste care au avut un loc de munc i
care au lucrat in perioada de referin (sptmana care precede interviul) cel puin o or in activiti
 neagricole sau minimum 15 ore, in cazul lucrtorilor pe cont propriu i al lucrtorilor familiali
neremunerai din agricultur. Populaia ocupat total include toate categoriile de persoane (salariai,
patroni, lucrtori pe cont propriu, lucrtori familiali neremunerai, membri ai unor societi agricole sau ai
unor cooperative) care au lucrat in activiti din sectorul formal) i din sectorul informal, cu sau fr forme
legale.
Populaia ocupat civil include toate persoanele care, la sfaritul anului, aveau un loc de munc legal
in activitile neagricole din sectorul formal sau in activiti din agricultur, cu statut de: salariai, patroni,
lucrtori pe cont propriu, lucrtori familiali neremunerai, membri ai unor societi agricole sau ai unor
cooperative. Nu se includ personalul din Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul de Interne, Serviciul
Roman de Informaii (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari in termen), deinuii i
salariaii organizaiilor politice sau obteti.
Catigul salarial real reprezint cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cumprat, la un moment dat, cu
salariul nominal. Aceast cantitate difer de la o perioad la alta i de la o pia la alta.
Salariul nominal real reprezint suma de bani pe care salariatul o primete de la unitatea in care lucreaz In
acest context, politicile de ocupare trebuie s contribuie in continuare la combaterea efectelor omajului
structural, la incurajarea participrii forei de munc in special pentru grupuri cheie (omeri tineri din grupa de
varst 15 24 ani; omeri de lung durat) i la creterea eficienei politicilor de integrare i reintegrare pe piaa
muncii prin utilizarea unui set de msuri stimulatorii de activare a persoanelor aflate in omaj.

Msuri active i preventive pentru omeri i persoane

inactive
Atat statele membre U.E., cat i Romania vor implementa msuri active i preventive pentru omeri i persoane
inactive destinate s previn afluxul spre omaj de lung durat i s promoveze integrarea durabil pe piaa
muncii atat a omerilor cat i a persoanelor inactive. Msurile ce trebuie adoptate se refer la:
a) asigurarea, inc de la inceputul perioadei de omaj, c toate persoanele aflate in cutarea unui loc de munc
beneficiaz de o identificare imediat a nevoilor lor i de servicii aferente, cum ar fi: orientare i consiliere
profesional, asisten in cutarea unui loc de munc precum i de intocmirea unor planuri de aciune
personalizate;
b) pe baza identificrii nevoilor, s ofere persoanelor aflate in cutarea unui loc de munc acesul la msuri
concrete i eficiente, in scopul imbuntirii capabilitii de angajare i anselor de integrare a acestora, atenie
special acordandu-se celor care intampin mari dificulti de acces pe piaa muncii, astfel:
fiecrei persoane aflate in omaj i se va oferi un nou inceput inainte de a atinge 6 luni de omaj in cazul
tinerilor i 12 luni in cazul adulilor, sub form de formare profesional, reconversie, practic in munc,
loc de munc sau alte msuri de ocupare, combinate, acolo unde este necesar, cu asisten
permanent, in cutarea unui loc de munc;
pan in anul 2010, 25% din omerii pe termen lung vor participa la programe de msuri active, oferite
sub form de formare profesional, reconversie, practic in munc sau alte msuri de ocupare, cu
scopul de a realiza media primelor trei state membre UE cele mai avansate.
c) modernizarea i intrirea pieei muncii, in particular a serviciilor publice de ocupare;
d) asigurarea evalurii periodice a eficienei i randamentului programelor de pe piaa muncii i revizuirea lor
corespunztoare.
Evoluia resurselor de munc in Romania s-a aflat, in ultimul deceniu, i sub impactul unor fenomene
demografice i sociale cum ar fi: scderea fertilitii i meninerea mortalitii la un nivel ridicat, creterea
emigraiei, scderea calitii serviciilor medicale i de asisten sanitar. Aceste fenomene au contribuit la
creterea ponderii populaiei in varst de 60 de ani i peste, precum i la meninerea la un nivel inalt a ratei de
dependen demografic, cu deosebire in mediul rural. Pentru perioada 1999 2002, rata de ocupare, defalcat
pe medii i sexe, se prezint dup cum urmeaz: