MEMORIU JUSTIFICATIV privind stema comunei Rogova, judetul Mehedinti I. DATE DESPRE LOCALITATE Istoricul localititii Procesul istoric al dezvoltarii satului si mosiei Rogova nu poate fi urmarit decat incepnd cu secolul al XVI-lea, deoarece, pana azi nu a fost descoperit un document mai vechi decat hrisovul Iui Radu Paisie Voievod din 18 decembrie 1539, care si aminteasc& despre satul si mosia Rogova. Deasemenea, prin actul de hotamicie din anul 1662, un numar de 24 de boieri au fixat hotarul dintre mosia Rogova a manastirii Tismana si satul Broscari. Comuna are in componenta si satul Poroinita atestat in anul 1392 intr-un document emis de Mircea Cel Batran. i Pentru explicarea denumirii de Rogova, au fost emise mai multe pireri, una dintre ipoteze este aceea c& denumirea localitatii vine din etinomul de origine sarba sau bulgara orah sau oreh, care inseamna nuc, de nuc. in decursul timpului prin modificari fonetice s-au format toponime ca: Oreahova, Oreava, Rahova si Rogova, continutul semantic al acestor toponime find: asezarea sau satul de lang’ nuci sau cu nuci. Dupa traditia orala pastraté de batrinii satului, dealurile de langi Rogova erau pline cu nuci seculari. Vitregiile istoriei au facut ca si comuna Rogova sa-si schimbe mereu vetrele sale. Cu privire la vechile vetre ale comunei aflam din “ Memoriile generalului von Bauer” din 1778 existau doua vetre: Rogova de Sus, care avea locuinte parasite si Rogova de Jos, sat cu biseric’. In regimul feudal din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolele urmatoare , paméntul apartinea marilor boieri, domnului si mandstirii. Un alt document care aminteste de Rogova este actul din mai 1612 sau 1613, prin care Radu Mihnea Voievod intareste lui Carstea Spataru si sotiei sale Maria, satele boierilor Dragoiesti, printe care si satul Rogova. fn anul 1652 domnitorul Matei Basarab intireste satul Rogova jumiatate manastirii Tismana si jumatate comisului Mihai Filisanu, boier hotamnic. rintr-un hrisov datat cu 28 aprilie 1663, Grigore Ghica voievod inchin& manastirii Tismana stap4nire peste Rogova, iar printr-un hrisov de la 8 aprilie 1716, Nicolae Vod4 Mavrocordat reconfirma stipdnirea ménistirii Tismana peste satul Rogova. La 28 noiembrie 1782, Mihai Constantin Voda Sutul printr-un hrisov acordi minastirii Tismana mai multe privilegii intre care si vindriciul domnese din dealul Rogova. Ultimii proprietari ai mosiei Rogova au fost Nicolae si Ioan (Jean) Mihail, fii lui Constantin Mihail. Dupa moartea lui Nicolae, intreaga averea a rémas lui Ioan, care a daruit-o prin testament fundatiei ce-i purta numele. Prin legea din 1864 partea manastirii Tismana a fost preluata de catre stat. in anul 1961 a fost preluati de stat si partea ce apartinea “Fundatiei Jean Mihail”. in 1864 , domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a decretat legea rural pentru improprietirirea taranilor, cAnd acestia primese o bucati de pimént daca au lucrat-o 1inainte. insa, din satul Rogova nu au primit pamént in urma reformei decat 182 de locuitori, care au fost impartiti in 4 categorii. Datoriti acestui fapt, taranii au inceput 8 se rascoale in luna mai 1865, iar prefectul de Mehedinti, sesizat de rascoala rogovenilor, a trimis 300 de dorobanti la fata locului. Dupa 2 zile de batai si torturi, clicagii din Rogova au fost adusi la supunere. in anul 1832, s-a construit in Rogova o bisericé din zid de cdramida, fara turle, care atinge grosimea de 0,8 m, fiind declarat monument istoric. Asezarea satului la rascrucea a dou drumuri importante, i-a ajutat pe taranii rogoveni, ca de la improprietariri incoace si mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, si-si creeze gospodarii infloritoare. Prezentare geografi Comuna Rogova face parte din judetul Mehedinti, iar din punct de vedere al pozitiei geografice localitatea are urmatoarele coordonate: paralela de 46°04'04" latitudine nordica si meridianul 22°37°05" longitudine estica, Localitatea Rogova este agezati in cimpia Olteniei subdiviziunea Campia Blahnifei, pe malurile raului Blahnita, un afluent al Dunarii. Comuna se aflé la altitudinea cotelor de 109-104 m deasupra Marii Adriatice. Teritoriul comunei are o clima continentala, care se caracterizeazA in linii mari printr-un regim termic cu o medie anuala in jur de 11°C, media in luna ianuarie este putin mai jos de -1°C, iar media in luna iulie de peste 22°C. Numarul mediu al zilelor fara inghet se apropie de 220 pe an. Regimul eolian este dominat de Austru sau Vantul Mare de la sud-vest, mai frecvent vara, cnd sufla secetos, iar in popor se numeste si Saracila. Crivatul sufla mai mult iarna din nord-est, cand aduce ger si viscoleste zipada. Precipitatiile medii anuale sunt de 600 mm. Flora si fauna Vegetatia este caracterizata prin pajisti stepizate si pajisti stepice secundare, cu grupari de diferite ierburi mezoxerofile. Suprafefele impadurite sunt destul de insemnate, esenta dominanta este garnita. in biotopul de stepa intilnim si un arbust mediteranean numit ghimpele, rar in fara noastra si socotit monument al naturii. Speciile cele mai intalnite specifice biocomplexului zonei de amestec intre fauna de padure si fauna de stepa, iar reprezentative sunt: iepurele, vulpea, ariciul, nevastuica, dihorul si numeroase pasati specifice zonei. Organizare spatiala: Suprafata totala a comunei este de 2320,00 ha din care intravilan 320 ha, iar extravilan este de 2000 ha. Structura populatiei Comuna Rogova are o populatie de 1323 locuitori, dintre care 1311 sunt etnici romani, 9 etnici romi, 2 etnici sarbi si 1 de etnie maghiara.DESCRIEREA STEMEI Stema comunei Rogova se compune, conform Anexei 1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, taiat si despicat in partea superioara, in primul cartier, in cémp de argint, se afla o creangi de nuc , in culori naturale, inal doilea cartier, in camp albastru , se aflé o cruce treflatd , cu laturile egale, de aur, In varful scutului , in cémp rosu , se afl& un ciorchine cu doi struguri, de aur. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint cu un turn crenelat. SEMNIFICATIA ELEMENTELOR iNSUMATE Creanga de nuc face referire la etimologia numelui localitatii , care vine din srba sau bulgard si inseamni nuc sau satul cu nuci. Crucea treflati face referire la bisericile din zona , fiind munumente istorice , cat si faptul ca de-a lungul timpului zona a aparfinut de Manastirea Tismana. Ciorchinele cu cei doi struguri fac referire la ocupatia de baz a locuitorilor, Viticultura, cat si la numarul de sate componente. Coroana murala cu un turn crenelat semnifica faptul ci localitatea are rangul de comuna.