II.

BAZELE TEHNICII MASURARII

II.1. Dimensiuni, interschimbabilitate, abateri, tolerane.

Fabricarea mainilor, agregatelor, mecanismelor, dispozitivelor, impune
fabricarea organelor de maini care sunt pri constructive ale acestora. Aceste organe
de maini, la rndul lor, sunt formate dintr-o singur pies mecanic (organe simple), fie
din mai multe piese (organe complexe).
n procesul de fabricare al unei piese, distigem doua etape:
- etapa de proiectare;
- etapa de realizare tehnologic;
n etapa de proiectare se defininesc caracteristicile piesei i anume:
- dimensiunile ;
- forma geometric a corpului presei ;
- materialul din care este confecionat piesa;
- starea (calitatea) suprafeei,etc. ;
La stabilirea acestor caracteristici trebuie avut n vedere datele constructive, rolul
funcional al piesei n cadrul ansamblului, rezultatele obinute din calcule de rezisten,
din date experimentale, precum i erorile de prelucrare.
Precizia de prelucrare a unei piese trebuie s corespund condiiilor de
funcionabilitate precum i de interschimbabilitate. Prin urmare un alt factor care
intervine n procesul de fabricaie este interschimbabilitatea, adic posibilitatea ca piese
executate separat, uneori n ateliere sau fabrici diferite sau n perioade de timp diferite,
s poat fi asamblate. Pentru satisfacerea acestei condiii de fabricaie trebuie ca
dimensiunile pieselor s fie prevzute cu astfel de tolerane astfel nct s se poat
asambla n cadrul unei maini, fr ajustri i s funcioneze n condiii bune.
Piesele interschimbabile pot fi folosite pentru un singur tip de main sau
pentru maini cu construcie foarte variate. Din prima categorie de piese
interschimbabile putem exemplifica organele motoarelor navale : bielele, capetele de
cruce, manivelele, pistoanele, cmile de cilindru, segmentai de piston, etc. Dintre
piesele interschimbabile cu aplicaii variate putem exemplifica uruburile,
piuliele,nituri, rulmeni, etc.
n general, toate produsele livrate trebuie s fie interschimbabile, respectndu-
se dimensiunile standardizate.
Precizia prelucrrii pieselor reclam :
- precizia dimensiunilor ;
- precizia formei geometrice ;
- precizia poziiei reciproce a liniilor ;
- precizia netezimii suprafeelor ;

II.1.1. Dimensiunile piesei

Dimensiunile (lungime, diametru, etc.) sunt caracteristici liniare ale piesei i
sunt stabilite din proiectare (nu pot fi realizate n etapa de prelucrare tehnologic a
piesei, datorit unor erori tehnologice de producie inerente).
Cauzele apariiei acestor erori sunt :
- uzura mainilor unelte pe care este prelucrat piesa (uzura ghidajelor,
ovalitatea fusurilor, excentritatea roilor, etc.);
- uzura sculelor utilizate;
- poziionarea i fixarea incorect a pieselor pe maini unelte;
- uzura instrumentelor de msur utilizate;
- diferena de temperatur dintre pies i instrumentul de msura;
- datorit deformrii piesei dup prelucrare datorit tensiunilor interne;
- de ondulaia suprafeei de msurat, etc.
Prin urmare, in proiectare la stabilirea dimensiunilor piesei se vor lua in calcul
aceste erori de prelucrare, impunndu-se nite limite acestora, att la prelucrare, ct i la
msurare. Rezult deci nite dimensiuni limit a piesei, acestea fiind dimensiuni
minime (D min ) i dimensiuni maxime (D max. ) de realizare a piesei, astfel nct s se
poat asigura rolul funcional al piesei n cadrul organului de maini.( fig. I.2.)
Dimensiunea nominal (N) reprezint dimensiunea piesei rezultat din
proiectare;
 Dimensiunea efectiv (D) reprezint dimensiunile piesei rezultat din
msurare;
Abaterea efectiv reprezint diferena algebric dintre D i N;
Abaterea limit sunt abaterile prescrise n care poate varia abaterea efectiv;

Fig.I.2. Reprezentarea dimensiunilor

a- pentru un alezaj ; b- pentru arbore
Abaterile limita sunt :
- abaterea superioar :as = Dmax N [I.1.]
- abaterea inferioar ai = min N [I.2.]

Fig.I.3. Reprezentarea abarerilor dimensionale

 a- pentru un alezaj ; b- pentru arbore

Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule. Reprezentarea pe desen a abaterilor

este:
exemplu: N = 50 mm
as = - 0,02 m 50 +0,02
ai = - 0.01
Cnd cele dou abateri sunt egale, atunci pe desen ntlnim : 50.
n cazul cnd o abatere este nula, atunci nu se scrie pe desen.

Fig. I.4. Indicarea pe Fig. I.5.Reprezentarea

desen a tolerantelor abaterilor limita la alezaje

Linia de referin fa de care se msoar abaterea, se numete linia zero iar poziia ei
este determinat de dimensiunea nominal.
Tolerana I reprezint diferena dintre dimensiunea maxim i cea minim :
T = D max. D min [ I.3.]
Cmpul de toleran - reprezint zona cuprins ntre liniile corespunztoare D
max. si D min.( fig. I.6)
 Fig.I.6. Tolerarea alezajelor si a arborilor
a- parametrii tolerrii; b,c- reperul de referina, propriu, al tolerantei

Mrimea cmpului de toleranta este data de treapta de precizie. In standard

sunt definite 20 trepte de precizie notate, in ordinea descrescatoare a preciziei, cu:
01,0,1,2,3,.17,18. Valorile optime ale tolerantelor sunt prezentate in Sistemul de
Tolerante si Ajustaje I.S.O., funcie de dimensiunile pieselor stabilite n urma etapei de
proiectare. In sistemul ISO de tolerante, unei anumite trepte de precizie si unui interval
de valori a dimensiunii nominale ii corespunde o anumita valoare a tolerantei
fundamentale, rezultnd treptele de toleranta : IT01,IT0,IT1,IT18. [23]
Alegerea toleranei a unei piese depinde de factorul funcional si se alege
la valoarea maxim care asigur funcionarea piesei n cadrul organului de maini.
n urma cercetrilor i experimentelor s-a stabilit c precizia de execuie a unei piese,
respectiv tolerana piesei, variaz funcie de dimensiunea respectiv, conform relaiei :

T = C * D1/x [ I.4]

in care x variaz n limitele 2,5-3,5, iar coeficientul C variaz ntre 0,0065 pentru arborii
rectificai i 0,0008 pentru alezaje rectificate.
 II.1.2. Forma geometrica a piesei.
Forma piesei este data de tipul materialului , precum si de procedeul
tehnologic de fabricaie.
Procedeele tehnologice cele mai folosite pentru fabricarea unei piese sunt :
turnarea, prelucrarea prin deformare (forjarea, presarea, ambutisarea) , sudarea si
prelucrarea mecanica.
Turnarea este utilizata pentru realizarea de piese cu forma complexa.
Pentru piese de pana la 50kg turnarea se face in cochilie, iar pentru fabricaia de masa a
pieselor de pana la 25 kg turnarea se realizeaz sub presiune.
Prelucrarea prin deformare se poate realiza la cald, procedeu denumit
forjare si la rece prin presare sau ambutisare.
Prelucrarea mecanica a piesei depinde de tipul suprafeei de prelucrat,
astfel :
- suprafee cilindrice prelucrarea se poate realiza prin : strunjire, rabotare,
mortezare, gurire, alezare,, rectificare
- suprafee plane prelucrarea se poate realiza prin : frezare, rabotare,
mortezare, strunjire frontala si rectificare.
- suprafee profilate prelucrarea se poate realiza prin : strunjirea prin copiere,
frezarea prin copiere, broarea.

Forma geometric a piesei are o importan deosebit asupra :

- repartiiei tensiunilor, deformaiilor, multiaxialitii i gradienilor lor ;
- cmpului de temperatur ;
- portanei cuplurilor de piese ;
- condiiilor de ungere ;
Precizia formei geometrice a unei piese se poate determina fie prin examinarea
preciziei suprafeei piesei, fie verificnd profilul obinut prin secionarea suprafeei
piesei. Astfel, putem distinge doua tipuri de abateri de forma si anume :
Abateri de forma a suprafeei:
- abateri de forma a suprafeei piesei(abateri de la plantate);
 - abateri de la cilindricitate;
Abateri de forma a profilului:
- abateri de rectilinitate;
- abateri de la circularitate;
- abateri de la coaxialitate;
- abateri de la poziia reciproc corect a unor axe care se intersecteaz;
Abaterea de forma a suprafeei este abaterea formei reale a suprafeei in raport cu
suprafaa adiacenta.
Abaterile de la forma data a suprafeei apar datorit:
- neuniformitii procesului de achiere;
- variaiei deformaiilor plastice ale materialului (cauzat de condiii diferite de
achiere, vibraii ale sistemului de maini unelte i ale sculelor, etc.);
Principalele suprafee ale formei geometrice a piesei sunt:
- suprafee cilindrice;
- suprafee plane;
- suprafee conice;
- suprafee convexe;
- suprafee concave;
Pentru a putea defini aceste abaterile de forma a suprafeei , mai intui trebuie sa
definim cteva noiuni:
Suprafaa reala a piesei este suprafaa care limiteaz piesa si o separa de
mediul nconjurtor
Suprafaa adiacenta- este suprafaa de aceeai forma cu suprafaa data ,
tangenta la suprafaa reala in afara materialului , astfel incot sa nu intersecteze
materialul piesei
Suprafaa efectiva - este suprafaa care rezulta in urma msurrii si care se
apropie de suprafaa reala.
Cazul cel mai des intanlit de abatere de la forma data a suprafeei este abaterea de la
planeitate.
 Abaterea de la planeitate(AFp) - reprezint distana maxim realizat ntre
planul real i planul de referin ( adiacent). Toleranta la planeitate este notata cu TFp.
Abaterea de la cilindricitate - reprezint distana maxim realizat ntre
cilindru real i cel de referin ( adiacent). Toleranta la cilindritate este notata cu TFI.
Cele mai ntlnite forme sunt reprezentate de conicitate, form de butoia, a i
curbur. Abaterile de forma a suprafeei sunt prezentate in figura I.7 [6]

Abateri de forma a profilului reprezint abaterea formei profilului efectiv fata de

forma profilului adiacent.
Profilul real reprezint intersecia dintre suprafaa reala si un plan de secionare
Profilul efectiv - reprezint profilul rezultat din msurare si care este apropiat de profilul
real.
Profilul adiacent - reprezint profilul de aceeai forma cu profilul dat , tangent la
profilul la profilul efectiv, aezat dinspre partea exterioara a materialului piesei.
Abaterea de la rectilinitate reprezint distana maxim realizat ntre linia
real i dreapta de referin (adiacent). Aceast abatere suprafee plane, lungi i
nguste. Cazuri particulare de astfel de abateri sunt concavitatea si convexitatea.
Abaterea de la circularitate reprezint distana maxim realizat ntre
circumferina real i cea de referin( adiacent). Cele mai ntlnite forme sunt
reprezentate de ovalizate i poligonalitate.
Abaterile de forma a profilului sunt prezentate in Fig. I.8 [6]

II.1.3. Poziia geometrica a piesei

Poziia unor elemente geometrice ( suprafee, plane, axe, etc.) in raport cu
anumite baze de referina (suprafee, plane de simetrie,axe), poate fi afectata de abateri
de la poziia prescrisa.In continuare sunt prezentate cele mai intanlite abateri de poziie:
Abaterea de la coaxialitate Ac reprezint tolerana maxim admis ntre
dou alezaje sau fa de o ax comun a dou sau mai multor suprafee coaxiale .
Cazuri particulare este dezaxarea, frngerea.
 Abaterea de la paralelism Al - este diferena maxima admisibila intre
distantele msurate intre doua plane perpendiculare pe elementul de referina(axa
piesei); aceasta diferena se raporteaz la distanta nominala dintre aceste plane. Fig. I.9.
Abaterea de la perpendicularitate este abaterea a unghiului format intre
suprafee sau axe considerate, care se intersecteaz fata de 90 grade. Fig. I.9.
Abaterea de la concentritate ( dezaxarea)- este distanta dintre centrul cercului
adiacent si baza de referina. Fig. I.9..
Btaia radiala- diferena dintre distanta maxima si distanta minima de la
suprafaa efectiva la axa de rotaie, msurata in limitele lungimii de referina. Fig. I.9.
Btaia frontala- diferena dintre distanta maxima si distanta minima de la
suprafaa frontala efectiva si un plan perpendicular pe axa de rotaie de referina,
masutata in limitele lungimii de referina. Fig. I.9.
Abaterea de la inclinare-Api- reprezint diferena dintre unghiul efectiv(alfa ef)
si unghiul nominal(alfa n), msurata liniar in limitele unei lungimi de referina. Fig.I.9.
Abaterea de la simetrie- Aps- reprezint distanta maxima dintre planele
(axele) de simetrie ale elementelor, masuratain limita unei lungimi de referina. Fig. I.9.
Abaterea de la poziia nominala - APp- reprezint distanta maxima dintre o
dreapta sau axa respectiva si poziia ei nominala, msurata in limitele unei lungimi de
referinta.Fig.I.9.
Abaterile pieselor de la forma geometrica si de la dimensiunile prescrise sunt de doua
categorii:
- abateri admisibile la fabricare
- abateri admisibile in exploatare
Abaterile admisibile fabricare sunt limitele admisibile stabilite pentru a asigura
precizia in funcionarea pieselor in bune condiii tehnice in cadrul organelor de
maini . Abaterile limita in exploatare reprezint limitele admisibile de
modificare a formei geometrice si a dimensiunilor pieselor in funcionare. In
cazul motorului naval, uzura peste limita, loviturile, distorsiunile, vibraiile
puternice, accidentele de exploatare, modifica forma si dimensiunile pieselor
 componente, peste limitele prescrise ducnd la o funcionare
necorespunztoare a motorului (randament sczut, bata) si la risc de accidente.
Alegerea tolerantelor de forma si poziie
Fiecrui tip de toleran (de form i de poziie), i corespunde conform
standardelor 12 trepte de precizie. Alegerea tipului de toleran precum i treapta de
precizie pentru suprafeele unei piese, se face n funcie de rolul funcional al acesteia n
cadrul organului de maini, precum i de tipul de mainii unelte cu care se realizeaz
suprafaa respectiv.
Fig. I.7. Abateri de forma suprafeei

Fig. I.8. Abateri de la forma profilului

 Fig. I.9. Abateri de poziie
nscrierea pe desen a tolerantelor de forma si de poziie
Tolerantele de forma sau de poziie sunt nscrise pe desen intr-un cadru dreptunghiular
impartit in doua sau trei cusute, in care se trec:
- simbolul grafic al tolerantei;
- valoarea tolerantei, in mm;
- litera majuscula de identificare a bazei de referina, atunci cnd, pentru
claritatea desenului , baza de referina se noteaz cu o majuscula ( fig.,
I.10.);

Fig. I.10. Cadru dreptunghiular pentru nscrierea toleranelor pe desen.

Valoarea tolerantei indicate pe desen reprezint valoarea tolerantei pe toata

lungimea profilului, sau pe toata suprafaa pentru cerea este prescrisa.(fig.I.10a).
Daca toleranta este valabila numai pe o anumita lungime respectiv suprafaa de
referina atunci dimensiunile lungimii (suprafeei) se nscriu dup valoarea tolerantei ,
la numitor( fig.I.10b,c).
In cazul in care toleranta se prescrie pe toata lungimea (suprafaa) elementului
considerat si in acelai timp este necesar sa se limiteze si toleranta pe o
lungime(suprafaa) de referina data, se prescriu cele doua condiii( fig.I.10. d).
Cnd zona tolerantei este circulara sau cilindrica, se pune simbolul naintea
acesteia( fig. I.10. e).
 Dac tolerana de form sau poziie se refer numai la o poriune limitat a
elementului, conturul acestei poriuni se dubleaz cu linie-punct groas, cotndu-se
poziia i dimensiunile acesteia. ( fig. I.10. f ).
Simbolurile grafice ale tolerantelor de form i poziie sunt prezentate in
figura1.11.
 Toleran la
Toleran la cilindricitate
TFl
rectilinitate

TFr Toleran la
Toleran la
forma dat a
planeitate
profilului
TFf
TFp
Toleran la Toleran la
circularitate forma dat a
suprafeei
TFc TFs

Fig. I.11. Simboluri pentru tolerane de form i de poziie

II.1.4. Starea suprafeelor

Dup operaiile de prelucrare prin achiere, roman pe suprafeele pieselor

neregularitatea. Acestea reprezint abateri microgeometrice , care determin rugozitatea
suprafeei prelucrate , produse prin urmele lsate de tiul sculelor pe suprafaa piesei.
Existenta neregularitilor pe suprafaa piesei prezint, in condiii de funcionare mai
severe, o serie de dezavantaje: micorarea suprafeelor efective de contact,
 inrautatirea condiiilor de frecare si de reducerea etanseitatii, modificarea
dimensiunilor efective ale piesei, reducerea rezistentei la eforturi alternante ale
materialului prin concentrarea de tensiuni. Pe de alta parte, absenta acestora face
imposibila meninerea peliculei de ulei pe suprafaa de contact la o ungere normala.
Factorii care influienteaza asupra rugozitii piesei sunt: geometria parii achietoare a
scalei, (prin raza la vrful cuitului unghiul de aezare, unghiul de degajare, unghiul de
inclinare a scalei), parametrii regimului de achiere (viteza, avans, adncime de
achiere), proprietile fizico-mecanice ale materialului piesei, lichidul de rcire si
ungere, precum si rigiditatea sistemului tehnologic. La rndul ei, rugozitatea
influienteaza asupra comportrii in exploatare a organelor de maini (rezistenta la
coroziune, rezistenta la oboseala, rezistenta la uzura, caracterul ajustajelor. Stabilirea
rugozitii suprafeei unei piese in proiectare se determina funcie de : viteza de
Toleran
Toleran la
la
concentricitat
paralelism
e i la
TPl
Toleran coaxialitate
la TPc
perpendicul
aritate
Toleran la
TPd
simetrie
Toleran
la nclinare TPd

Pi
Tolerana
btii
Toleran la
radiale
intersectare
TBr

Tolerana
btii
frontale TPx

TBf
prelucrare, mrimea suprafeei de contact, mrimea si caracterul solicitrilor, precizia
dimensiunilor si a formei geometrice.(tabelul I.3)

Rugozitatea este reprezentat de un ansamblu de mici neregulariti cu pas

relativ mic, de ordinul avansului de prelucrare . Rugozitatea este formata din abateri de
ordinul 3 si 4. Profilul acestor neregularitatea este prezentat in graficul de mai jos:
Linia medie m reprezint forma profilului geometric ideal si mparte profilul
efectiv astfel incat suma ptratelor ordonatelor (y 1,y2,y3,,.un) ale acestui profil sa fie
minima. Valoarea rugozitii este data de urmtoarele criterii de apreciere:
- abaterea medie aritmetica a profilului L a este valoarea medie a ordonatelor
( y1,y2,y3,,.un) punctelor profilului efectiv fata de linia medie a profilului.
n

La =1/n * (y1 +y2 ++un ) = zi / n [I.4]

i=1

- inaltimea medie a neregularitilor Rz este distanta medie dintre cele mai inalte cinci
puncte de vrf si cele mai joase cinci puncte de fund ale profilului efectiv, msurate pe o
paralela la linia medie, care nu taie profilul. fig.I.11. b

Rz = [( R1 + R3 +R5 +R7 + R9 ) ( R2 + R4 + R6 + R8+ R10)] / 5 [I.5]

- inaltimea maxima a neregularitilor R max reprezint distanta dintre liniile exterioare si

interiore, paralele cu linia medie, care trec prin vrful cel mai nalt si cel mai de jos al
profilului. Semnul convenional pentru notarea rugozitii este dat in fig. I.12.a
O suprafaa este cu att mai neteda cu cat L a este mai mica. Exista 14 clase de
rugozitatea, notate N0.N13, in care valoarea rugozitii L a, variaz intre limitele
0,015.100 micrometru. Valorile claselor de rugozitate i corespondena acestora cu
 Fig. I.12
rugozitatea La i lungimea de baz, respectiv modul de prelucrare mecanic sunt
prezentate n tabelul I.2.
Tabelul I.2.
Clasa de N0 N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7
rugozitate
La (mm) 0,012 0,025 0,05 0,1 0,2 0,4 0,8 1,6
l (mm) 0,08 0,08 0,08 0,25 0,25 0,25 0,8 0,8
lefuire, rodare, alezare,
Mod de
Superfinisare, honuire, strunjire fin frezare precis.
prelucrare

Clasa de
N8 N9 N10 N11 N12 N13
rugozitate
La (mm) 3,2 6,3 12,5 25 50 100
l (mm) 0,8 2,5 8
 Strunjire de finisare, frezare de
Turnare, matriare, tiere cu flacr,
Mod de finisare, rabotare de finisare,
strujire de degroare, rabotare de
prelucrare gurire de finisare, lefuire de
degroare, frezare de degroare.
degroare

In cazul confecionrii de piese cu suprafeele libere, rugozitatea nu are importanta , cu

toate ca aici , dat fiind faptul ca dimensiunile libere sunt mai puin precise, se pot obine
netezimi avansate fora dificultate. La piesele perechi, care au suprafee in contact,
rugozitatea suprafeelor are o importanta hotrtoare asupra urmtorilor factori ai piesei:
rezistenta la uzura a suprafeelor de contact;
rezistenta la oboseala a materialului;
rezistenta la coroziune;

Ondulaiile - Reprezint neregulariti cu caracter periodic (sinusoidal) si apar datorita

neuniformitii procesului de achiere. Aceste abateri de la forma geometrica au pasul
mai mare dect avansul sculelor. Daca aceste abateri nu sunt periodice atunci nu sunt
ondulaii ci, macroneregularitati. Ondulaiile sunt abateri de ordinul 2 si sunt
caracterizate de valoarea mare a raportului intre lungimea de unda L si inaltimea undei
W (poate sa fie de ordinul zecilor sau sutelor). Ondulatia este prezentata in fig. I.13.

Fig. I.13. Ondulatia suprafeei

In funcie de valoarea raportului intre L si W se poate face o difereniere a celor
trei categorii de abateri de forma. Abaterile la care valoarea L/W nu depaseste 50 sunt
considerate ca fac parte din rugozitatea suprafeei; abaterile la care valoarea variaz
intre 50 si 1000 sunt considerate ca fcnd parte din ondulaia suprafeei, iar abaterile la
care raportul L/W depaseste 1000 sunt considerate macroneregularitati fig. I.14.

Fig. I.14. Abaterile de forma

nscrierea pe desen a rugozitii i a ondulaiei

nscrierea strii suprafeelor pe desen se face utiliznd simbolul de baza al
rugozitii, (conform standardului SR ISO1302), avnd vrful simbolului orientat spre
suprafaa.( Fig.I.15a).
Indicaiile strii suprafeei se dispun pe simbolul de baza, ca in figura I.15.f,
astfel:
In zona a se nscrie valoarea rugozitii L a in m precedata de simbolul
parametrului La;
In zona b se indica procedeul de prelucrare , tratament, acoperire sau alte
condiii de fabricaie;
 In zona c se nscrie valoarea inaltimei ondulaiei W in m, precedata de
simbolul Uz, sau lungimea de baza in mm;
In zona d direcia neregularitilor;
In zona e adaosul de prelucrare, in mm;
In zona f valoarea rugozitii diferite de La (de exemplu Rz)

Fig.I.15. Indicarea pe desen a diferitelor date cu privire la starea suprafeei

In cazul in care in afara parametrului de profil este necesar a se nscrie si alte

date privind starea suprafeei simbolul de baza poate fi completat astfel:
cnd este obligatorie ndeprtarea de material prin prelucrare simbolul de baza se
completeaz cu o linie orizontala la extremitatea braului scurt (fig. I.15 b);
cnd este interzisa ndeprtarea de material prin prelucrare simbolul de baza se
completeaz cu un cerc intre cele doua brae (fig. I.15 c);
cnd este necesar sa se indice caracteristici speciale ale strii suprafeei simbolul de
baza se completeaz cu o linie orizontala in prelungirea braului lung (fig. I.15 d);
cnd toate suprafeele piesei trebuie sa aib aceleai caracteristici simbolul de baza
se completeaz cu un cerc la extremitatea braului lung (fig. I.15 e); [6,23]

II.1.5. Abateri ale asamblrilor de piese

 Condiia ca dou piese s se asambleze una ntr-alta, este ca o pies s aib o
suprafaa cuprinztoare, iar cealalt pies, o suprafa cuprins.
Uzual, suprafaa cuprins se numete arbore, iar suprafaa cuprinztoare se
numete alezaj.
La asamblarea diferitelor piese de maini, trebuie s se in seama de funcionalitatea
subansamblului respectiv.
O alt condiie care trebuie avut in vedere la asamblarea a doua piese este
poziia alezajului si a arborelui. Aceasta problem se refer la noiunea de ajustaj care
reprezint relaia ce trebuie s existe ntre dimensiunile a dou piese care se asambleaz.
Diferena dintre diametrul efectiv al arborelui se numete joc, atunci cnd diametrul
alezajului este mai mare dect diametrul arborelui (Fig. I.16).
n care D diametrul efectiv al alezajului
n care d diametrul efectiv al arborelui

Fig.I.16. Reprezentarea unei asamblri cu joc

n cazul cnd diametrul arborelui este mai mare dect diametrul alezajului, diferena
dintre aceste dou diametre efective se numete strngere. (Fig. I.17).
S=dD [I.6]

Fig.I.17. Reprezentarea unei asamblri cu strngere

 Jocul maxim (Jmax), reprezint diferena dintre diametrul maxim al alezajului si
diametrul minim al arborelui
Jmax = Dmax - dmin [I.7.]

Jocul minim (Jmin) este diferena dintre diametrul minim al alezajului i

diametrul maxim al arborelui
Jmin = min - dmax [I.8]

Fig.I.18. Reprezentarea a) - jocurilor maxime si minime;

b) - strngerii maxime si minime ;

Strngerea maxim (Dmax), este diferena dintre diametrul maxim al arborelui i

diametrul minim al alezajului

Dmax = dmax - min [I.9]

 Strngerea minim (Amin), este diferena dintre diametrul minim al arborelui i
diametrul maximal al alezajului.
Relaia cere exist ntre dou grupe de piese de acelai diametru nominal, care
urmeaz s se asambleze, privitoare la valoarea jocului sau a strngerii cnd piesele sunt
asamblate, se numete ajustaj.
ntlnim trei tipuri de ajustaje:
a. ajustaje cu joc
b. ajustaje cu strngere
c. ajustaje intermediare (de trecere )
Ajustaje cu joc este acel ajustaj la care diametrul alezajului este mai mare ca
diametrul arborelui; cmpul de toleran se afl n ntregime deasupra cmpului
de tolerana al arborelui.[6,19]

Fig. I.19. Ajustaj cu joc

Ajustaje cu strngere se ntlnete cnd diametrul maxim al alezajului este

mai mic dect diametrul minim al arborelui; cmpul de toleran al alezajului se
afl n ntregime sub cmpul de toleran al arborelui. [6]
 Fig. I.20. Ajustaje cu strngere

Ajustajul intermediar (de trecere) : sunt ajustajele la care cmpul de toleran

al alezajului se suprapune parial sau complet peste cmpul de toleran al
arborelui.[6] Datorita acestui fapt, in practica, apare posibilitatea obinerii sau a
unui ajustaj cu joc, sau a unui ajustaj cu strngere. [1] Avnd deopotriv si jocuri
si strngeri, ajutajele intermediare nu pot fi folosite dect fixe, asigurarea
mpotriva deplasrii relative facondu-se prin organe de maini de fixare.
Numai in cazuri foarte puin frecvente, in situaia in care sunt asigurate cu

Fig. I.21. Ajustaje intermediare

rigurozitate o serie de condiii, numai unul dintre ajustajele de trecere ( H/j) va

putea fi dispus mobil.[17] Ajustajele intermediare sunt utilizate in primul rnd la
asamblrile care, dei sunt fixate destul de bine, trebuie demontate des, in vederea
examinrii sau nlocuirii pieselor in procesul de exploatare a organului de maini.
Demontarea la aceste ajutaje se realizeaz cu ajutorul unui ciocan sau a unor dispozitive
simple. In cazul in care operaiunea de montare, demontare a ajustajului trebuie realizat
intr-un interval de timp relativ scurt, ajustajul in acest caz va fi mai puin strns.
Ajustajele mai strnse sunt utilizate acolo unde se cere o centrare mai perfecta a pieselor
asamblate. [19].
In fig.I.22 sunt prezentate cteva exemple practice de astfel de ajustaje.
Diferenele dintre jocurile (strngerile) maxime i minime ale mbinrii a doua piese,
reprezint tolerana ajustajului, sau reprezint suma toleranelor alezajului i ale
arborelui.
Astfel pentru ajustaje cu joc, tolerana de joc este :
 Ti = Jmax Jin = Talezaj + Tarbore [I.10]
Pentru ajustajul cu strngere, tolerana de strngere este definit astfel:

TS = Dmax Amin = Talezaj + Tarbore [I.11]

a. c.

Fig.I.22. Exemple de ajustaje :

a- asamblarea capului bielei in locaul tijei la
motor ;
b- asamblarea dintre arborele
cotit si captul bielei ;
c- asamblarea unei armaturi prin intermediul unei flane;

b.

Tolerana ajustajului intermediar reprezint intervalul de variaie a jocului i strngerii.

TI = Jmax min = Jmax + Dmax = TD +Td [I.12]

Sisteme de ajustaje
 O alta problema, care intervine in procesul de fabricaie , este aceea ca piese
executate separat, uneori in ateliere diferite sau in perioade de timp diferite, sa se poat
asambla. Se impune deci o aa numita interschimbabilitate, att in ceea ce privete locul
cat si timpul la care s-au executat piesele ce se asambleaz. Pentru rezolvarea acestei
probleme trebuie ca diferitele dimensiuni ale piesei sa fie prevzute cu astfel de
tolerante, incot atunci cnd sunt executate in limitele acestora, oricnd si oriunde, sa se
poat asambla la ntmplare, fora ajustri si sa funcioneze in bune condiii. Principiul
interschimbabilitii este valabil nu numai pentru piese finite dar si pentru materii
prime, pentru semifabricate si chiar pentru subansambluri ntregi de maini.
ntruct exista o multitudine de posibilitatea de obinere a unui numr foarte mare de
ajustaje, pentru a asigura condiia de interschimbabilitate a acestora, au fost
standardizate la nivel internaional, de-a lungul timpului constituindu-se mai multe
sisteme internaionale de ajustaje si tolerante, cum ar fi :
- sistemul OST de tolerante si ajustaje ; conine 9 clase de precizie ,
simbolizarea claselor de precizie se face prin cifra clasei respective , scrisa ca un
indice, ceva mai mic si aezata in dreapta jos.
- sistemul GOST de tolerante si ajustaje; este un sistem rusesc de
standardizare asemntor cu sistemul internaional STAS;
- sistemul STAS de tolerante si ajustaje; conine 10 clase de precizie , notate cu
cifre arabe de la 1 la 10.
- sistemul ISO de tolerante si ajustaje (ISO reprezint Organizaia Internaional
de Standardizare).
In prezent tara noastr a adoptat Sistemul ISO de tolerante si ajustaje, sistem
care pentru a asigura interschimbabilitatea pieselor, a redus multitudinea de
combinaii posibile la doua sisteme de ajustaje :
sistemul ajustaj unitar;
sistemul arbore unitar;
Sistemul I.S.O. de tolerane i ajustaje se refer la toleranele dimensiunilor
pieselor i la ajustajele care se formeaz prin asamblarea lor. Prin standardizarea acestor
tolerane i ajustaje s-a realizat limitarea i gruparea valorilor nominale ale
dimensiunilor funcie de mrimea i frecvena utilizrii, restrngerea pn la un nivel
optim al numrului de tolerane i abateri limit pentru dimensiunile nominale, limitarea
numrului de ajustaje cu acelai rol funcional i n aceleai condiii de lucru.
Avantajele acestui sistem sunt:
a. stabilirea toleranelor i ajustajelor pe baz tiinific;
b. asigurarea interschimbabilitii pieselor;
c. reducerea costurilor de proiectare, fabricare, exploatare
Sistemul de tolerante si ajustaje ISO cuprinde dimensiuni intre 1 si 500
mm( grupate in 13 intervale de dimensiuni)

Sistemul alezaj unitar (H) este sistemul n care pentru o anumit dimensiune
nominal, dimensiunea alezajului se menine aceeai n toate cazurile i se dau arborelui
diferite dimensiuni, n funcie de felul ajustajului ce se urmrete a se obine.( AS>0 si
Ai=0) Fig. I.24.a
n general sistemul alezaj unitar este folosit la montaje deoarece pentru diametre
diferite, arborii de precizie se execut mai uor de ct alezajele de precizie. n practic
cel mai utilizat sistem este sistemul cu alezaje. Acest sistem este utilizat la construcia
mainilor unelte, a locomotivelor, vagoanelor, autovehiculelor, compresoarelor,
pompelor centrifuge.
Sistemul arbore unitar (h) este sistemul n care pentru o anumit dimensiune
nominal, dimensiunea arborelui rmne aceeai n toate cazurile i se dau alezajului
diferite dimensiuni, dup felul ajustajului prescris.( ai<0 si as=0). Fig. I.24.b
Sistemul arbore unitar se prefer n toate cazurile cnd apar construcii cu arbori
rezemai pe mai multe lagre i pe care se monteaz diferite organe de maini. Astfel
acest sistem este recomandat la arborii de transmisie n cazul mainilor de transmisie, n
cazul mainilor agricole, etc.
 a. b.
Fig. I.24. Sisteme de ajustaj :
a- cu alezaj unitar ; b- cu arbore unitar ;

Toleranta sau cmpul de toleranta in sistemul I.S.O. se noteaz cu IT. Mrimile

cmpurilor de toleran pentru piesele care formeaz ajustaje sunt stabilite prin clase de
precizie. Pentru ajustaje, sistemul de tolerane conine 7 clase, numerotate de la 1 la 7.
Sunt trei clase de tolerane pentru piesele care nu se asambleaz i care nu formeaz
ajustaje, numerotate cu 8,9,10. Clasa 1 este cea mai precisa pentru ajustaje, iar clasa 8
pentru piesele cu dimensiuni libere.
Alegere clasei de precizie la prelucrarea pieselor este influenat de urmtorii
factori:
a. condiii de exploatare a piesei de prelucrare;
b. costul manoperei pentru prelucrare.
Alegerea clasei de precizie, funcie de condiiile de exploatare a piesei si de condiiile
de prelucrare, este exemplificat in domeniul motoarelor navale, n continuare: bucele
unor cilindrii de motoare cu ardere intern vor fi prelucrate, pe suprafaa interioar, la
dimensiunile finite, totdeauna prin procedeul honing, indiferent de dimensiunile
bucelor. De asemenea i fusurile mai importante ale arborilor sunt supuse, independent
de dimensiunile lor, la rectificare fin si netezire (rodare i lustruire), care aparin
aceleai clase de precizie. Deci clasa de precizie rmne aceeai la piesele
asemntoare, chiar dac dimensiunile sunt diferite, ns condiiile de exploatare prevd
o tehnologie de fabricaie identic.
Clasele de precizie sunt caracterizate printr-o anumita cifra a clasei de precizie
exprimata in unitati de toleranta. Valorile cifrelor clasei de precizie sunt prezentate in
tabelul I.3

Denumirea ajustajelor i simbolizarea in sistemul ISO, este prezentat n tabelul

[6,19]
I.4.
Tabelul I.4.
Simbolizarea poziiei
Caracterul Denumirea Domeniu naval
cmpului de tolerante
ajustajului ajustajului de utilizare
alezaj arbore
Ajustaje cu Ajustaje presate SX,SV,SU Sx,sv,su
strngere special
 Ajustaj presat la SC sc
cald
Ajustaj presat SB sb
Ajustaj presat uor SA sa
Ajustaj blocat TD td
Ajustaj fortat TC tc
Ajustaje
intermediare Ajustaj aderent TB tb
Ajustaj cu frecare TA ta
Ajustaj alunector JE je
Ajustaje cu Ajustaj semiliber JD jd
Ajustaj liber JC jc
joc Ajustaj larg JB jb
Ajustaj foarte larg JA ja

In ceea ce privete notarea ajustajelor pe desen, acestea se nscriu pe desenul de

ansamblu preciznd dimensiunea nominala urmata de o fracie la numrtor, creia se
trece simbolul pentru alezaj si treapta de precizie a acestuia, iar la numitor simbolul
pentru arbore si treapta de precizie a acestuia. Figura I.25.

FiguraI.25.
Notarea aezrilor si a
ajustajelor pe desenul
de ansamblu
 II.1.6. Abaterile termice ale pieselor
Dimensiunile indicate pe desen ct i diferena dimensiunilor pieselor asamblate
( diferen ce caracterizeaz ajustajul respectiv) sunt considerate la temperatura de 20
grade Celsius, care este temperatura de referin .
Avnd n vedere faptul c n atelierele unde se prelucreaz piesele nu se poate
realiza i menine totdeauna temperatura de referin ,aceasta variaz n limite destul de
mari la diferite maini.
Dac ambele piese asamblate au aceeai temperatur i acelai coeficient de
dilatare , atunci ajustajul rmne neschimbat.
n cazul n care coeficienii de dilatare difer, se disting dou categorii de jocuri
i strngeri:
c. jocuri i strngeri constructive sau reci (la temperatura de referin).
d. jocuri i strngeri termice sau de exploatare (la temperatura de regim).
Analiznd cele de mai sus , rezult necesitatea de a analiza ajustajele (la calculul
toleranelor) i din punct de vedere al temperaturii de regim. In figura I.26 este
reprezentat a influenta temperaturii in funcionare asupra jocului ajustajului, unde j f
reprezint jocul in funcionare. [6,19]
In cazul motoarelor cu ardere interna, turbinelor cu abur, etc., in timpul
funcionarii, din cauza dilatrii diferite a pieselor, jocurile prevzute iniial se
micoreaz. Datorita acestui fapt, in
sistemul ISO, s-au prevzut ajustaje cu
jocuri termice, caracterizate prin jocuri mai
mari. [6]
In continuare este prezentat un
exemplu de calcul de joc constructiv
pentru stabilirea jocului termic pentru un
piston de motor jocului ajustajului naval:
Figura I.26. Influenta
temperaturii asupra
Se consider un piston de motor naval, la care dimensiunea nominal a canalului i a
segmentului de piston este de 20 mm., segmentul fiind din font , care are coeficientul
de dilatare f = 10 x 10-6 , iar pistonul, din aluminiu, care are coeficientul de dilatare Al
= 25 x 10-6. Jocul de exploatare Je, la temperatura de 300C, trebuie s varieze ntre 0,25
mm i 0,33 mm .
Se cere s se determine jocul constructiv rece ) J c.
Rezolvare : - variaia jocului constructiv n timpul exploatrii este egal cu diferena
dintre dilatarea canalului i a segmentului, adic :
Je Jc=Al ( te -20 ) N - f ( te -20 ) N ,
unde te este temperatura de exploatare (te= 300C);
N- dimensiunea nominal a canalului i a segmentului ;
Rezult :
Jc= Je - N Al ( te -20 )- f ( te -20 ) ] ;
Jc= Je (Al - f) ( te -20 ) N ;
nlocuind valorile numerice ale mrimilor din relaia de mai nainte, se obine :
Jc= Je 20( 25-10 )x10-6 ( 300-20 ) = Je 300x280x10-6 =
Je 0,084 mm.
Deci , jocul constructiv va fi :
Jmax = 0,33 0.084 = 0,246 mm.
min = 0,25 0,084 = 0,166 mm. [8]