Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VVVVVVGFD
VVVVVVGFD
1809 - 1810 (pe c�nd avea 11-12 ani) Leopardi traduce �n versuri Odele lui Hora?
iu ?i scrie diferite compozi?ii literare �n latina ?i italiana. Referitor la
copilaria studioasa a poetului, fratele sau Carlo ne da �ntr-o scrisoare
urmatoarele amanunte: "De buna seama, nimeni n-a fost martorul stradaniilor sale
�ntr-o masura mai mare dec�t mine, care, dormind �n prima noastra copilarie �n
aceea?i camera cu el, �l vedeam, c�nd se �nt�mpla sa ma trezesc noaptea t�rziu,
spre zori, �n genunchi sau a?ezat �n fa?a masu?ei pentru a putea scrie p�na se
stingea ultimul muc de lum�nare.
1811-1812 (13-14 ani) - �?i continua intens studiile filologice, traduce Arta
poetica a lui Hora?iu, scrie epigrame, compune tragedia Virtutea indiana ?i schi?
eaza planul tragediei Pompei �n Egipt.
1813 (15 ani) �ncepe sa studieze singur greaca. Scrie o Istorie a astronomiei,
opera de compila?ie erudita cuprinz�nd o serie de informa?ii culese cu r�vna ?i
sistematizate dupa un plan riguros.
1816 (18 ani) este anul denumit ulterior de poet de "conversiune literara", �n
care trece "de la erudi?ie la frumuse?e ?i �n care devine cosntient de voca?ia sa
poetica. �ncepe sa-i �ndrageasca pe poe?i, �ndeosebi pe Homer ?i Virgiliu �i
traduce ?i �i imita desavarsindu-?i educa?ia stilistica. Con?tient de importan?a
acestor exerci?ii de traducere, �ntr-o scrisoare din 1817 catre Pieto Giordani �i
va marturisi acestuia: "Citind un clasic, mintea mea clocote?te ?i se tulbura.
Atunci ma a?ez sa traduc fragmentele cele mai frumoase, iar cercet�ndu-le ?i
periindu-le unul c�te unul, frumuse?ile lor se randuiesc �n mintea mea, o �mboga?
esc ?i astfel �mi dau pace."
1819 (21 ani) �n iulie, la �mplinirea majoratului, planuie?te sa fuga de acasa, dar
tentativa sa este descoperita ?i poetul este nevoit sa renun?e. �ntr-o lunga
scrisoare adresata cu acest prilej tatalui sau ?i ramasa neexpediata, poetul �?i
justifica fuga printr-o adevarata profesiune de credin?a, marturisind: "... acum,
dupa ce legea m-a declarat liber, nu vreau sa mai zabovesc a-mi lua soarta �n
m�ini... Urasc pruden?a la?a care ne �mpietre?te, ne inlanttuie ?i ne face
incapabili de orice fapta marea?a, aduc�ndu-ne la starea dobitoacelor care, faca
nici un alt g�nd, se �ngrijesc �n tihna de conservarea acestei vie?i nefericite. ?
tiu ca voi trece drept nebun, dupa cum ?tiu ca to?i oamenii ale?i au avut acest
renume. ?i deoarece cariera aproape a fiecaruia dintre marile genii a �nceput prin
deznadejde, nu ma �nspaim�nt ca a mea va �ncepe la fel. Vreau sa fiu mai degraba
nefericit dec�t marunt, ?i mai degraba sa sufe?te cu greu sa-i salveze trupul de la
groapa comuna (destina?ie impusa de autorita?i din cauza epidemiei) ?i sa-l
�ngroape �n biserica San Vitale la Fourigrotta, l�nga Neapole.stra sau floarea de?
ertului ?i Amurg de luna ale carei ultime ?ase versuri - dupa cum sus?in unii
dintre biografii poetului - ar fi fost dictate de poet prietenului Ranieri cu doua
ore �nainte de a muri.
Golul din jurul lui �l sufoca, dupa cum �i marturise?te lui Giordani �n scrisoarea
din 19 noiembrie: "Sunt at�t de buimacit de golul ce ma �nconjoara, �nc�t ma mir ca
mai am vlaga sa iau pana pentru a-?i raspunde... Nu mai am puterea sa doresc nimic,
nici chiar moartea, nu pentru ca m-a? teme c�tu?i de pu?in de ea, ci fiindca nu vad
sa existe vreo deosebire �ntre moarte ?i via?a pe care o traiesc, unde nici durerea
nu mai vine sa ma m�ng�ie. Este pentru prima data c�nd plictiseala nu numai ca ma
apasa ?i sleieste, ci ma chinuie ?i ma sf�?ie cu o suferin?a cumplita, ?i sunt at�t
de �nspaim�ntat de de?ertaciunea tuturor lucrurilor ?i condi?ia omeneasca ce
urmeaza stingerii tuturor sentimentlor, cum s-au stins ale mele, �nc�t trec dincolo
de mine �nsumi ?i cuget ca �nsa?i deznadejdea mea este o zadarnicie."