1798 - la 29 iunie se na?te la Recanati Giacomo Leopardi.

1798 - la 29 iunie se na?te la Recanati Giacomo Leopardi.

1809 - 1810 (pe c�nd avea 11-12 ani) Leopardi traduce �n versuri Odele lui Hora?
iu ?i scrie diferite compozi?ii literare �n latina ?i italiana. Referitor la
copilaria studioasa a poetului, fratele sau Carlo ne da �ntr-o scrisoare
urmatoarele amanunte: "De buna seama, nimeni n-a fost martorul stradaniilor sale
�ntr-o masura mai mare dec�t mine, care, dormind �n prima noastra copilarie �n
aceea?i camera cu el, �l vedeam, c�nd se �nt�mpla sa ma trezesc noaptea t�rziu,
spre zori, �n genunchi sau a?ezat �n fa?a masu?ei pentru a putea scrie p�na se
stingea ultimul muc de lum�nare.

1811-1812 (13-14 ani) - �?i continua intens studiile filologice, traduce Arta
poetica a lui Hora?iu, scrie epigrame, compune tragedia Virtutea indiana ?i schi?
eaza planul tragediei Pompei �n Egipt.

1813 (15 ani) �ncepe sa studieze singur greaca. Scrie o Istorie a astronomiei,
opera de compila?ie erudita cuprinz�nd o serie de informa?ii culese cu r�vna ?i
sistematizate dupa un plan riguros.
1809 - 1810 (pe c�nd avea 11-12 ani) Leopardi traduce �n versuri Odele lui Hora?
iu ?i scrie diferite compozi?ii literare �n latina ?i italiana. Referitor la
copilaria studioasa a poetului, fratele sau Carlo ne da �ntr-o scrisoare
urmatoarele amanunte: "De buna seama, nimeni n-a fost martorul stradaniilor sale
�ntr-o masura mai mare dec�t mine, care, dormind �n prima noastra copilarie �n
aceea?i camera cu el, �l vedeam, c�nd se �nt�mpla sa ma trezesc noaptea t�rziu,
spre zori, �n genunchi sau a?ezat �n fa?a masu?ei pentru a putea scrie p�na se
stingea ultimul muc de lum�nare.

1811-1812 (13-14 ani) - �?i continua intens studiile filologice, traduce Arta
poetica a lui Hora?iu, scrie epigrame, compune tragedia Virtutea indiana ?i schi?
eaza planul tragediei Pompei �n Egipt.

1813 (15 ani) �ncepe sa studieze singur greaca. Scrie o Istorie a astronomiei,
opera de compila?ie erudita cuprinz�nd o serie de informa?ii culese cu r�vna ?i
sistematizate dupa un plan riguros.

1816 (18 ani) este anul denumit ulterior de poet de "conversiune literara", �n
care trece "de la erudi?ie la frumuse?e ?i �n care devine cosntient de voca?ia sa
poetica. �ncepe sa-i �ndrageasca pe poe?i, �ndeosebi pe Homer ?i Virgiliu �i
traduce ?i �i imita desavarsindu-?i educa?ia stilistica. Con?tient de importan?a
acestor exerci?ii de traducere, �ntr-o scrisoare din 1817 catre Pieto Giordani �i
va marturisi acestuia: "Citind un clasic, mintea mea clocote?te ?i se tulbura.
Atunci ma a?ez sa traduc fragmentele cele mai frumoase, iar cercet�ndu-le ?i
periindu-le unul c�te unul, frumuse?ile lor se randuiesc �n mintea mea, o �mboga?
esc ?i astfel �mi dau pace."

1819 (21 ani) �n iulie, la �mplinirea majoratului, planuie?te sa fuga de acasa, dar
tentativa sa este descoperita ?i poetul este nevoit sa renun?e. �ntr-o lunga
scrisoare adresata cu acest prilej tatalui sau ?i ramasa neexpediata, poetul �?i
justifica fuga printr-o adevarata profesiune de credin?a, marturisind: "... acum,
dupa ce legea m-a declarat liber, nu vreau sa mai zabovesc a-mi lua soarta �n
m�ini... Urasc pruden?a la?a care ne �mpietre?te, ne inlanttuie ?i ne face
incapabili de orice fapta marea?a, aduc�ndu-ne la starea dobitoacelor care, faca
nici un alt g�nd, se �ngrijesc �n tihna de conservarea acestei vie?i nefericite. ?
tiu ca voi trece drept nebun, dupa cum ?tiu ca to?i oamenii ale?i au avut acest
renume. ?i deoarece cariera aproape a fiecaruia dintre marile genii a �nceput prin
deznadejde, nu ma �nspaim�nt ca a mea va �ncepe la fel. Vreau sa fiu mai degraba
nefericit dec�t marunt, ?i mai degraba sa sufe?te cu greu sa-i salveze trupul de la
groapa comuna (destina?ie impusa de autorita?i din cauza epidemiei) ?i sa-l
�ngroape �n biserica San Vitale la Fourigrotta, l�nga Neapole.stra sau floarea de?
ertului ?i Amurg de luna ale carei ultime ?ase versuri - dupa cum sus?in unii
dintre biografii poetului - ar fi fost dictate de poet prietenului Ranieri cu doua
ore �nainte de a muri.

1837 - In februarie se �ntoarce la Neapole, unde moartea, de at�tea ori invocata,

�i curma suferin?ele la 14 iunie. Ranieri izbute?te cu greu sa-i salveze trupul de
la groapa comuna (destina?ie impusa de autorita?i din cauza epidemiei) ?i sa-l
�ngroape �n biserica San Vitale la Fourigrotta, l�nga Neapole.stra sau floarea de?
ertului ?i Amurg de luna ale carei ultime ?aar dec�t sa ma plictisesc, cu at�t mai
mult cu c�t plictiseala, pricina pentru mine a unei melancolii ucigatoare, �mi
dauneaza mai mult dec�t orice suferin?a trupeasca.

Golul din jurul lui �l sufoca, dupa cum �i marturise?te lui Giordani �n scrisoarea
din 19 noiembrie: "Sunt at�t de buimacit de golul ce ma �nconjoara, �nc�t ma mir ca
mai am vlaga sa iau pana pentru a-?i raspunde... Nu mai am puterea sa doresc nimic,
nici chiar moartea, nu pentru ca m-a? teme c�tu?i de pu?in de ea, ci fiindca nu vad
sa existe vreo deosebire �ntre moarte ?i via?a pe care o traiesc, unde nici durerea
nu mai vine sa ma m�ng�ie. Este pentru prima data c�nd plictiseala nu numai ca ma
apasa ?i sleieste, ci ma chinuie ?i ma sf�?ie cu o suferin?a cumplita, ?i sunt at�t
de �nspaim�ntat de de?ertaciunea tuturor lucrurilor ?i condi?ia omeneasca ce
urmeaza stingerii tuturor sentimentlor, cum s-au stins ale mele, �nc�t trec dincolo
de mine �nsumi ?i cuget ca �nsa?i deznadejdea mea este o zadarnicie."

1831 (33 de ani) �n aprilie publica, cu ajutorul prietenilor toscani, edi?ia

florentina a poemelor sale (23 �n total), care apar acum pentru prima data sub
titlul de C�nturi (can?i). �n celebra scrisoare inchinata prietenilor sai,
scrisoare ce prefa?eaza volumul, citim aceasta disperata confesiune: "Dragii mei
prieteni, fie-va �nchinata aceasta carte, prin care eu am �ncercat, cum se �ncearca
adesea �n poezie, sa-mi sfin?esc durerea ?i prin care acum (?i spun�nd-o nu-mi pot
re?ine pl�nsul), �mi iau ramas bun de la literatura ?i de la studiu. Am nadajduit
ca aceste scumpe studii vor fi hrana batr�ne?ii mele ?i am crezut ca pierz�nd toate
celelalte placeri, toate celelalte bucurii ale copilariei ?i tinere?ii, am dob�ndit
o mul?umire ce nu-mi va putea fi rapita de nici o putere, de nici o nenorocire. Dar
nu �mplinisem �nca douazeci de ani c�nd (...) aceasta singura bucurie a mea a fost
mic?orata la mai pu?in de jumatate; apoi la douzeci ?i opt de ani mi-a fost rapita
cu totul ?i cred ca pentru totdeauna. ?ti?i prea bine ca �nse?i aceste file nu le-
am putut citi ?i ca pentru a le corecta am fost nevoit sa ma slujesc de ochii ?i de
m�na altora. Nu mai ?tiu, dragii mei prieteni, a ma pl�nge, iar con?tiin?a e?te cu
greu sa-i salveze trupul de la groapa comuna (destina?ie impusa de autorita?i din
cauza epidemiei) ?i sa-l �ngroape �n biserica San Vitale la Fourigrotta, l�nga
Neapole.stra sau floarea de?ertului ?i Amurg de luna ale carei ultime ?ase versuri
- dupa cum sus?in unii dintre biografii poetului - ar fi fost dictate de poet
prietenului Ranieri cu doua ore �nainte de a muri.

1837 - In februarie se �ntoarce la Neapole, unde moartea, de at�tea ori invocata,

�i curma suferin?ele la 14 iunie. Ranieri izbute?te cu greu sa-i salveze trupul de
la groapa comuna (destina?ie impusa de autorita?i din cauza epidemiei) ?i sa-l
�ngroape �n biserica San Vitale la Fourigrotta, l�nga Neapole.stra sau floarea de?
ertului ?i Amurg de luna ale carei ultime ?aimensei mele nefericiri, con?tiin?a pe
care o am, nu �ngaduie lacrimi. Am pierdut totul: nu mai sunt dec�t un trunchi ce
simte ?i sufera...
1836 - (38 de ani) Probabil acum compune Ginestra sau floarea de?ertului ?i Amurg
de luna ale carei ultime ?ase versuri - dupa cum sus?in unii dintre biografii
poetului - ar fi fost dictate de poet prietenului Ranieri cu doua ore �nainte de a
muri.

1837 - In februarie se �ntoarce la Neapole, unde moartea, de at�tea ori invocata,

�i curma suferin?ele la 14 iunie. Ranieri izbutse versuri - dupa cum sus?in unii
dintre biografii poetului - ar fi fost dictate de poet prietenului Ranieri cu doua
ore �nainte de a muri.

1837 - In februarie se �ntoarce la Neapole, unde moartea, de at�tea ori invocata,

�i curma suferin?ele la 14 iunie. Ranieri izbute?te cu greu sa-i salveze trupul de
la groapa comuna (destina?ie impusa de autorita?i din cauza epidemiei) ?i sa-l
�ngroape �n biserica San Vitale la Fourigrotta, l�nga Neapole.