CARDIOVASCULAR

1. Cordul: configurație externă, raporturi

CONFIGURAȚIE EXTERNĂ ȘI RAPORTURI

-prezintă 3 fețe, o bază și un vârf, a căror raporturi se fac prin interm. pericardului;
-sunt delimitate 3 sanțuri:
a. șanțul coronar - separă atriile de ventricule;
b. șanțul interventricular - separă ventriculele;
c. șanțul interatrial - separă atriile;

I. Fața sternocostală
-privește anterior, la dreapta și superior;
-pe fața sternoc. se află șanțul coronar anterior, care o împarte în 2 segmente:
a. segm. atrial
-prezintă un șanț lung, care adăpostește trunchiurile a. pulmonare și aortei și care corespunde
în profunzime septului interatrial. Segm. atrial se continuă lateral cu 2 urechiușe, dreaptă și
stângă, care formează împreună cu atriile coroana cordului.
b. segm. ventricular
-se împarte în două zone, 1. ventriculară (coresp. ventriculelor) și 2. arterială (reprez. partea
superioară a acestui segm. și este ocupată de trunchiul a. pulmonare - ant. și trunchiul aortei -
posterior și la stânga).
-raporturi:
1. recesurile pleurale costomediast. ant.
2. plastronul sternocostal
3. vasele toracice interne

II. Fața diafragmatică

-aproape orizontală, oblică anteroinferior;
-aceeași împărțire atrială și ventriculară, de către ș. coronar.
-raporturi:
1. centrul tendinos al m. diafragm (prin interm. căruia coresp. ficatului - lobul stâng)
2. v. cavă inferioară - locul de vărsare în atriul drept (în segm. atrial)

III. Fața pulmonară

-este laterală stângă, convexă, privește posterior și la stânga;
-ș. coronar împarte fața pulmonară în segm. atrial și segm. ventricular.
-raporturi:
1. pleura mediastinală
2. fața coresp. pulmonului stâng (unde det. fosa cardiacă)
3. n. frenic stâng, împreună cu vasele diafragmatice sup. (ajung posterior de vf. cordului)
IV. Marginile cordului
-sunt 3 și separă fețele cordului una de alta. Marginea dreaptă este subțire și separă fața sternoc. de cea
diafragm. Marginile stângi (ant. și post.) sunt rotunjite și mai puțin evidențiate.

V. Baza cordului
-este străbătută de ș. interatrial, care o împarte în 2 câmpuri:
a. câmp stâng - coresp. feței post. a atriului stâng și prezintă orificiile celor 4 v. pulmonare;
-raporturi:
1. esofag
2. n. vagi
3. gangl. limf. intertraheobronhici
4. aorta descendentă
5. corpilor vertebr. T6-T8 (fața ant.)

b. câmp drept
-coresp. feței post. a atriului drept;
-prezintă orif. v. cavă sup. și orif. v. cavă inf., iar la dreapta celor 2 orificii, șantul terminal;
-raporturi:
1. pleura mediastinală
2. fața coresp. lobului inferior al pulmonului drept (unde det. impresiunea cardiacă)
3. n. frenic
4. vasele diafragm. sup.

VI. Vârful cordului

-coresp. VS și se află între spațiul IV și V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară, unde se plapează
șocul apexian.

2. Cordul: A.D
Atriul drept - are formă cuboidală și prezintă 6 pereți:

1. Peretele lateral (drept)

-concav, are TC II și III (constituie m. pectinați).

2. Peretele medial (stâng)

-alcătuit din septul interatrial, care în partea mijlocie prezintă fosa ovală.
-fosa ovală este înconjurată de un relief numit limbul fosei ovale sau inelul lui Vieussens, iar acest limb
prezintă 2 coarne, unul posterior (ant. de tubercului intervenos Lower) și unul anteroinferior (care se
continuă cu cornul anteromedial al valvulei VCI=valvula lui Eustachio).

3. Peretele superior
-prezintă orif. VCS, circular, fără valvule. Anterior de acesta se află orif. de comunicare cu urechiușa
dreaptă (pâlnie neregulată în care predomină TC). VCS și urechiușa dreaptă formează un unghi diedru, la
nivelul căruia regăsim nodulul sinusal.

4. Peretele inferior
-prezintă orif. VCI, circular, mai mare, care prezintă valvula lui Eustachio. Anterior și medial de orif. VCI
se află orif. sinusului venos coronar, aproape de ș. interatrial, prevăzut cu valvula sinusului coronar a lui
Thebesius, care se inseră pe circumferința sa laterală.
-de la valvula lui Eustachio pleacă o proeminență alungită, banda sinusală, care conține în interiorul ei
un țesut conjunctiv, denumit tendonul lui Tedare, inferior de care se află triunghiul lui Kech, în care se
găsește nodulul atrioventricular și porțiunea inițială a fasciculului atrioventricular al lui Hiss.
5. Peretele posterior
-prezintă crista terminală, o ridicătură verticală.
-între orif. VCS și orif. VCI se află tuberculul intervenos al lui Lower (rol ipotetic în dirijarea curentului
sanguin).

6. Peretele anterior
-prezintă orif. atrioventricular drept, prevăzut cu valva atrioventriculară tricuspidă, de forma unei pâlnii,
cu vârful orientat către ventriculul drept.

3. Cordul: V.D
-are forma unei piramide cu 3 pereți, o bază și un vârf, dirijată anterior, inf. și la stânga:

1. Peretele superior
-ușor concav, coresp. feței sternocostale a inimii, prezintă trabecule cărnoase, m. papilar ant., dă
naștere corzilor tendinoase care se inseră pe valvula ant. și post. a tricuspidei.

2. Peretele inferior
-coresp. feței diafragmatice, TC de ord. II și III, prezintă m. papilar posterior, care dă naștere cordajelor
tendinoase care se inseră pe valvula post. și internă a tricuspidei.

3. Peretele medial
-alcătuit din septul interventricular, se inseră m. papilar septal (care prezintă un con arterial - m. Lancisi).
Prezintă TC de ord. II, dintre care una se diferențiază și se numește trabecula septomarginală.

4. Vârful VD
-prezintă numeroase TC de ord. II și III, care îi dau un aspect cavernos.

5. Baza VD
-prezintă 2 orificii:
a. orificiul atrioventricular drept - care prezintă valvula anterioară (cea mai mare), valvula
septală (cea mai mică) și valvula posterioară.
b. orificiul trunchiului pulmonar - este prevăzut cu 3 valvule semilunare: ant., dr. și st. (au pe
marginea lor liberă nodulii valvulelor semilnare Morgagni)

VD este astfel împărțit în 2 porțiuni: venoasă - posterior și inf. și arterială - ant. și sup.

4. Cordul: A.S
Atriul stâng- are formă cuboidală și prezintă 6 pereți:

1. Peretele lateral (stâng)

-prezintă, la partea sa anterioară, orificiul de pătrundere al urechiușii st. și trabecule musculare.

2. Peretele medial (drept)

-coresp. septului interatrial, care în prezintă la dr. fosei ovale, 2 depresiuni: foseta septului și foseta
preseptală (anterior de foseta septului).

3. Peretele superior
-neted, fără detalii anatomice.

4. Peretele inferior
-concav, îngust, fără detalii anatomice.

5. Peretele posterior
-prezintă orif. v. pulmonare (2 dr. și 2 st.), cele st. fiind situate mai posterior decat cele dr. (sunt
avalvulare)

6. Peretele anterior
-prezintă orif. atrioventricular stâng, prevăzut cu valva bicuspidă/mitrală, care comunică cu VS.

5. Cordul: V.S
-are musculatura mult mai dezvoltată decât VD, din cauza condițiilor hemodinamice, prezintă 2 pereți, 2
margini, o bază și un vârf:

1. Peretele medial
-are aspect neregulat în 1/3 ant. și prezintă coloane cărnoase în 2/3 post.

2. Peretele lateral
-concav, prezintă num. coloane cărnoase, m. papilari ant. și post.

3. Marginile VS
-are 2, una anterosuperioară și una posteroinferioară, prezintă inserțiile m. papilari ant. și post.

4. Vârful VS
-coresp. cu vf. cordului, având TC de ord. II și III.

5. Baza VS
-este prevăzută cu 2 orificii:
a. orificiul atrioventricular stâng - prevăzut cu 2 valvule: ant. (sau septală, formă triunghiulară,
cu 2 fețe netede, TC de ord. III) și post. (sau valvula mică, prezintă o față axială, netedă, TC de
ord. I, II și III).
b. orificiul aortic - plasat la dr. orifc. mitral, prevăzut cu 3 valvule: post., dr. și st.

6. Cordul: vacularizație
I. Circulația arterială - este asigurată de a. coronară st. și a. coronară dr.

1. Artera coronară stângă

- ia naștere din aortă, imediat deasupra valvulei semilunare stângi, trece în șanțul delimitat de a.
pulmonară, atriul st. și urechiușa st., coboară pe marginea st. ant. a cordului, ajunge în ș.
 interventricular ant., coboară la incizura vf. cordului, de unde trece în ș. interventricular post.,
pe fața diafragmatică.
-ramuri: vasculare (pt. aortă și tr. pulmonar), a. atrială st., a. auriculară st., a. grăsoasă st.,
circumflexe (pt. AS și VS), a. marginii st. (Crăiniceanu) și ramul interventricular anterior (din
care pornesc ramificații pt. VS, VD și 2/3 ant. din septul interventricular).

2. Artera coronară dreptă

-ia naștere din aortă, imediat deasupra valvulei semilunare dr., trece în dreapta ș. coronar ant,
coboară pe marg. dr ant. a cordului, de unde ajunge pe ș. coronar post., nivel la care se
incurbează și se plasează pe ș. coronar post., terminându-se aproape de vf. cordului.
-ramuri: vasculare (pt. aortă și tr. pulmonar), a. atrială dr., a. septului interatrial, a. grăsoasă
dr., ramuri interventriculare post. (care vasc. 1/3 post. din septul interventricular).

II. Circulația venoasă - este asigurată de v. superficiale și v. profunde:

a. Circulația venoasă superficială:

1. V. cardiacă mare - ia naștere în ș. inteventricular ant., la vf. cordului. Se îndreaptă sup. și la
st., ajunge pe ș. coronar ant. și trece în ș. coronar post., unde se term. în extremitatea st. a
sinusului venos coronar.
2. V. cardiacă medie - sau v. interventriculară post., ia naștere pe ș. inteventricular post., merge
sup. și se varsă direct în sinusul coronar.
3. V. cardiacă mică - strânge sânge de la peretele inf. al VD, se situează în ș. coronar post. dr. și
se varsă în extremitatea dr. a sinusului coronar.
4. V. posterioară a VS - adună sânge din VS și se varsă în extrem. st. a sinusului venos coronar.
5. V. oblică a AS - sau v. Marshal, se situează între v. pulm. inf. st. și auricula st., pe peretele
post. al AS.
6. Sinusul venos coronar - reprez. colectorul venos și este situat în ș. coronar post., având raport
la origine cu valvula lui Vieussens, iar la terminare cu valvula lui Thebesius.

b. Circulația venoasă profundă:

-sunt venele care se varsă direct în cavitățile cordului (v. Galien sau v. Thebesius), având
orificiile la niv. pereților AD.
-pot comunica cu rețeaua venoasă superficială (constituie o posibilitate de drenare).
-pot îndeplini funcția de irigație "contra-curent" în miocard.

III. Circulația limfatică - este reprezentată de vasele limfatice subepicardice (descrise de Fr. Rainer), care
primesc colectoare limfatice și de la endocord
1. Limfa din 1/2 dr. - se drenează în ș. coronar, de aici merg post., spre crosa aortei și originea a.
carotide comune st., în gangl. mediastinali.
2. Limfa din 1/2 st. - se drenează în ș. interventricular ant., de unde merg sup., spre crosa aortei
și în final, în gangl. intertraheobronhici.

7. Cordul: plexurile cardiace

-nervii cardiaci ai vagului și simpaticului converg toți în torace către trunchiurile vasculare mari, unde
form. un ansamblu nervos, care este împărțit în 2 plexuri:
I. Plexul cardiac anterior - sau plexul superficial/arterial, este alc. din n. care trec ant. sau post. de crosa
aortei. Cei st. sunt preaortici, cei dr. retroaortici. Plexul cardiac ant. primește n. cardiaci sup. dr și st. al
vagului și n. cardiac superior al simpaticuclui. Din acest plex se constituie plexul coronar drept și stâng.

II. Plexul cardiac posterior - sau plexul profund/venos, este constituit din n. cardiaci, care trec post. de
bifurcația trunchiului pulmonar și a sinusului transvers al pericardului. Majoritatea nervilor din acest plex
provin din n. cardiaci medii și inferi ai vaglui drept și n. cardiaci simpatic (cu excepț. celui superior).

8. Sinusurile pericardice
CAVITATEA PERICARDICĂ

-este un spațiu virtual, delimitat de foița parietală și viscerală ale pericardului seros, cu rol în facilitarea
mișcării de alunecare, necesară cordului în mișcarea de alunecare. Prezintă numerpase sinusuri, mari și
mici, rezultate din răsfrângerea ant. și post. a pericardului seros.

I. Sinusurile pericardice mari

1. Sinusul transvers - numit și sinusul lui Theile, se află între pediculul arterial și fața sup. a atriilor,
situate posterior. Limita sa inferioară o reprezintă unirea atriilor cu trunchiul pulmonar, iar limita
superioară se află la nivelul ramurii drepte a trunchiului pulmonar.
-are l=6-7 cm, h=2 cm și prezintă 2 orificii:
a. orificiul drept - situat între aortă (medial) și urechiușa dreaptă împreună cu v. cavă sup.
(lateral)
b. orificiul stâng - situat între a. pulmonară și urechiușa stângă.

2. Sinusul oblic - numit și sinusul lui Haller, este situat între pediculii venoși drept și stâng - lateral, fața
post. a atriului st. - anterior, fața ant. a esofagului - posterior și ramura dr. a a. pulmonare - superior.

II. Sinusurile pericardice mici

1. La nivelul pedicului arterial se deosebesc:

a. fundul de sac al trunchiului pulmonar - situat între aortă și bifurc. trunchiului pulmonar
b. fundul de sac al aortei - sit. posterolateral față de trunchiul arterial brahiocefalic

2. La nivelul pediculului venos drept se deosebesc:

a. fundul de sac sit. între v. cavă sup. și v. pulm. dr.
b. fundul de sac sit. între v. pulm dr. și v. pulm st.
c. fundul de sac sit. între v. cavă inf. și v. pulm. dr. inf.

3. La nivelul pedicului venos st. se deosebesc:

a. fundul de sac sit. între v. pulm dr. și v. pulm st.
b. fundul de sac sit. ăntre v. pulm. st. sup. și ramura st. a trunchiului pulmonar.

9. Pericardul fibros: mijloace de fixare

-este fixat de formațiunile învecinate, printr-o serie de ligamente:
I. Lig. cervicopericardice - coboară din regiunea cervicală: ant. - de la gl. tiroidă la trunchiurile venoase
brahiocefalice și post. - anexat aortei, a. carotide comune și a. subclaviculare.

II. Lig. sternopericardice - sunt 2: superior - între fața post. a manubriului sternal și fața anterosup. a
pericardului și inferior - între apendicele xifoid și fața anteroinf. a pericardului.

III. Lig. vertebropericardic - între T3 și fața post. a pericardului.

IV. Lig. laterale - unul la niv. v. cave inf. și altul de la diafragm până la pediculul pulmonar stâng.

V. Lig. frenopericardice - regăsite pe linia de fuziune a pericardului fibros cu diafragmul.

10. Arcul aortic: raporturi, ramuri colaterale

RAMURI COLATERALE

I. Trunchiul arterial brahiocefalic - se desprinde din locul unde porțiunea ascendentă a arcului aortic se
continuă cu porțiunea sa orizontală și reprez. ramul cel mai voluminos. De la origine, se îndreaptă oblic
superior, posterior și lateral, până la partea post. a a artic. sternoclaviculare dr., unde se termină
bifurcându-se în a. subclaviculară dr. și a. carotidă comună dr.
-raporturi:
-anterior: trunchiul brahiocefalic venos st., ramurile cardiace ale n. vag dr., cu timusul, m.
sternocleidomastoidian, m. sternotiroidian
-posterior: traheea
-lateral: pleura, pulmonul drept
-medial: originea a. carotide comune st.

II. Artera carotidă comună - originea la dr. corespunde trunchiului arterial brahiocefalic, iar la st. porț.
orizontale a arcului aortei. Ramurile terminale sunt a. carotidă internă și externă. A. carotidă comună dr.
urcă vertical pe latura coresp. conductului aerodigestiv, în timp ce a. carotidă comună st. redresează și
urcă paralel cu ce dreaptă.
-raporturi:
-esofag, trahee, n. laringeu recurent st., ramurile cardiace ale n. vag st., trunchiul arterial
brahiocefalic, etc.

III. Artera subclaviculară stângă - ia naștere direct din vf. arcului aortic, iar de la mijlocul claviculei ce
continuă cu a. axilară. Emite a. toracică internă (colat.), a. musculofrenică, a. epigastrică sup. și a.
intercostală sup. (ramuri terminale).
-raporturi:
-anterior: a. carotidă comună st., trunchiul venos brahiocefalic st.
-posterior: CV
-lateral: recesul costomediastinal post. st.
-medial: esofag, n. laringeu recurent st.
11. Aorta descendentă toracică
-continuă arcul aortei de la T4 până la niv. diafragmului, pe care îl străbate în dreptul lui T10, situându-se
în mediastinul posterior.

RAPORTURI

I. Segmentul superior - oblic, situat la stânga CV, este cuprins între T4 și T7.
-raporturi:
1. trunchiul comun al v. intercostale st.
2. simpaticul toracic
3. esofag
4. ductul toracic
5. pleura mediastinală și pulmonul st.
6. bronhia st. (cu vasele pulm. st. și nodulii limfatici peribrohnici st.)
7. n. vag st.
8. AS (prin interm. pericardului fibros)

II. Segmentul inferior - poziție aprox. mediană, post. de CV

-raporturi:
1. ductul toracic și v. hemiazigos (între aortă și CV)
2. esofagul
3. n. vagi dr. și st.
4. v. azigos (la dr.)
5. recesul interaorticoesofagian (la st.)

RAMURI COLATERALE - se grupează în 4 categorii:

I. Arterele bronhice - sunt 3, una pt. pulmonul drept, 2 pt. cel stâng.
II. Arterele esofagiene - sunt 3-7, se desprind de pe fața ant. a aortei toracice.
III. Arterele mediastinale - vase mici care se distribuie organelor mediastinului post.
IV. Arterele intercostale posterioare - 8-10, sunt destinate spațiile intercostale (cele drepte sunt mai
lungi și încrucișează fața post. a esofagului, a ductului toracic, a v. azigos și a lanțului simpatic toracal
drept; cele stângi încrucișează doar lanțul simpatic toracal stâng și v. hemiazigos)
*din a. intercostale post. se desprind cateva ramuri care vasculariează măduva spinării, meningele,
tegumentul, mușchii.

12. Aorta abdominală

13. Trunchiul celiac

14. Artera hepatică

15. Artera splenică

16. Vena cavă superioară

17. Vena cavă inferioară
FORMARE ȘI TRAIECT

-v. cavă inf. este trunchiul venos voluminos, laterovertebral drept, care drenează sângele din segm.
subdiafragmatic al corpului. Ia naștere pe flancul dr. al L5, din confluența celor 2 v. iliace comune, dr. și
st. Trunchiul venos astfel constituit, urcă vertical până la L1, unde se înclină spre dr., trece post. de ficat,
străbate diafragmul prin orif. corespunzător (situat în continuarea stâlpului dr. al centrului tendinos
diafragmatic, la niv. T11), după care se inflectează ant. și spre st., deschizându-se pe peretele inf. al AD.

RAPORTURI

I. Segm. subdiafragmatic - este cel mai lung

-raporturi:
-posterioare: m. psoas mare, lig. arcuat medial al diafragmului, lanțul simpatic lombar drept (la
niv. T12-L1), n. splanhnici (mare, mic și inf. dr), a. lombare dr., a. renală dr. (L1), a. suprarenale
dr., a. frenică inf. dr., v. lombare, nodulii limfatici retrocavi, gl. suprarenală dr. (T12).
-mediale: aorta abdominală (între aceasta și VCI se delim. spațiul interaorticocav, triunghiular)
-laterale: fața post. a lobului heaptic dr., nodulii limfatici laterocavi, rinichiul dr. (polul superior
aproape face contact), pediculul renal (L1), v. renală dr., v. suprarenale, gl. suprarenală, pelvisul
renal, ureterul dr.
-anterioare: sunt grupate în 5 etaje:
1. Etajul subduodenopancreatic - peritoneul parietal, rădăcina mezenterului, fascia Toldt
dr. (care acolează colonul ascendent).
2. Etajul duodenopancreatic - se situează între porț. descendentă a duodenului și capul
pancreasului, fascia Treitz dr. și st.
3. Etajul corespunzător orificiului epiploic - peritoneul parietal, orificiul epiploic.
4. Etajul hepatic - delimitat de lobul caudat și lobul drept hepatic, nivel la care v. hepatice
se varsă în VCI.
5. Etajul suprahepatic/interhepatofrenic - se pune în evidență prin secționarea lig.
falciform al ficatului.

II. Segmentul diafragmatic - coresp. orif. venos al diafragmului. Peretele VCI aderă la acest orificiu,
având raport cu n. frenic, care coboară lateral de venă, prin același orificiu.

III. Segmentul toracic - este foarte scurt, ușor recurbat, pt. a ajunge la AD. Orif. atrial al VCI se află în
partea posterioară a peretelui inferior, fiind mărginit ant. de valvula lui Eustachio.

AFLUENȚI

1. V. lombare
2. V. renale
3. V. suprarenală mijlocie dr. (cea st. se varsă în v. renală st.)
4. V. genitală dr. (la niv. L2; v. genitală st. se varsă în v. renală st.)
5. V. hepatice (se deschid pe fața ant. a VCI, imediat sub diafragm)
6. V. frenice inferioare (imediat sub diafragm; sunt cazuri în care acestea se varsă în v. hepatice st.)