Bac 20122016 Mat ST Nat

SANDU PETRESCU
BACALAUREAT
MATEMATIC 2012 – 2016
• liera teoretic
• prolul real
• specializarea stiintele naturii
, ,
2016
ISBN 978-973-0-22972-1
CUPRINS
Not introductiv iii
I ENUNTURI, 1
1 Algebr . Clasa a IX-a 2
2 Algebr . Clasa a X-a 4
3 Geometrie si trigonometrie
, 7
4 Matrice si determinanti. Sisteme liniare
, , 10
5 Legi de compozitie , 15
6 Polinoame 17
7 Analiz matematic . Clasa a XI-a 19
8 Analiz matematic . Clasa a XII-a 23
II SOLUTII, 28
1 Algebr . Clasa a IX-a 29
2 Algebr . Clasa a X-a 33
3 Geometrie si trigonometrie
, 37
4 Matrice si determinanti. Sisteme liniare
, , 41
5 Legi de compozitie , 52
6 Polinoame 56
7 Analiz matematic . Clasa a XI-a 60
8 Analiz matematic . Clasa a XII-a 70
i
Anexa A Examenul de bacalaureat national 2017.
,
Varianta model 82
Anexa B Examenul de bacalaureat national 2017.
,
Barem de evaluare si de notare - varianta model

, 83
Bibliograe 85
ii
NOT INTRODUCTIV
Aceast mini-culegere de exercit, ii s, i probleme de matematic se adreseaz elevilor de liceu din clasele a
IX-a a XII-a, liera teoretic , prolul real, specializarea s, tiint, e ale naturii .
Cont, ine subiectele propuse de Ministerul Educat, iei Nat, ionale s, i Cercet rii S, tiint, ice la examenul de baca-
laureat nat, ional, proba E. c) Matematic M_s, t-nat , sesiunea iunie iulie, sesiunea august septembrie,
sesiunea special , subiectele de rezerv , precum ³i subiectele propuse la simularea examenului de bacalaureat
³i modelele de subiecte din perioada 2012 2016.
Am p strat forma original a enunt, urilor, dar am preferat o sistematizare a lor, desigur, relativ , pe ani
de studiu, discipline, sau unit t, i mari de înv t, are. În acest fel, este mai vizibil o anume standardizare,
de-a lungul celor cinci ani, a cont, inuturilor tematice la care fac referire aceste subiecte s, i, în plus, materialul
devine mai adecvat folosirii lui în cadrul orelor de recapitulare semestrial sau nal .
Din motive didactice, solut, iile exercit, iilor s, i problemelor propuse, cele mai multe dintre ele detaliate, sunt
separate de enunt, uri. Navigarea între acestea se poate face rapid, folosind linkurile colorate în burgundy.
Anexele A s, i B cont, in modelul ocial al subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2017, respectiv
baremul de corectare s, i de evaluare al acestor subiecte.
iii
Partea I
ENUNT, URI
1
1
ALGEBR. CLASA A IX-A
1. Ar tat, i c 2−1 + 2−2 = 0,75.

1 3
2. Ar tat, i c 2 − : = 5.
2 10
√ √
3. Ar tat, i c num rul 8 − 2 2 − 3 este natural.

√ √
2
4. Ar tat, i c 5+2 − 4 5 = 9.
√ √
5. Ar tat, i c num rul 2 7 + 1 − 28 este natural.
√ √
6. Ordonat, i cresc tor numerele 12, 2 2 s, i 3.
7. Determinat, i num rul real care are partea întreag −2 s, i partea fract, ionar 0,75 .
8. Calculat, i rat, ia progresiei geometrice (bn )n≥1 , s, tiind c b3 = 5 s, i b4 = 10.
9. Determinat, i al doilea termen al prograsiei geometrice (bn )n≥1 , s, tiind c b1 = 4 s, i rat, ia q = 2.
10. Calculat, i suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an )n≥1 , s, tiind c a1 = 3 s, i rat, ia r = 2.
11. Determinat, i al doilea termen al progresiei aritmetice (an )n≥1 , s, tiind c a1 = 1 s, i rat, ia r = 2.
12. Determinat, i rat, ia progresiei aritmetice (an )n≥1 , s, tiind c 2a10 = a5 + a6 + 36.
13. Într-o progresie aritmetic (an )n≥1 se cunosc a4 = 7 s, i a9 = 22. Calculat, i a14 .
14. Determinat, i primul termen al progresiei geometrice (bn )n≥1 , s, tiind c b5 = 48 s, i b8 = 384.
15. Determinat, i rat, ia progresiei geometrice (bn )n≥1 cu termeni reali, s, tiind c b2 = 1 s, i b5 = 8.
16. Determinat, i num rul real x pentru care numerele 2, x + 2 s, i 10 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
17. Calculat, i produsul primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an )n≥1 , s, tiind c a1 = 2 s, i a2 = 1.
18. Calculat, i f (1) + f (2) + · · · + f (10) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = 2x − 1.
19. Calculat, i f (1) · f (2) · · · f (5) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x − 2.
20. Calculat, i f (−2) + f (2), unde f : R → R, f (x) = x2 − 4.
21. Calculat, i (g ◦ f )(0), unde f : R → R, f (x) = x + 2016 s, i f : R → R, g(x) = x − 2016.
22. Calculat, i (f ◦ f )(0) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 7.
2
I. Enunt, uri 1. Algebr . Clasa a IX-a
23. Determinat, i num rul real m, s, tiind c punctul M (m, 4) apart, ine gracului funct, iei f : R → R, f (x) = x+2.
24. Determinat, i num rul real a, s, tiind c punctul A(1, 1) apart, ine gracului funct, iei f : R → R, f (x) = x + a.
25. Determinat, i num rul real m s, tiind c punctul M (m, 1) apart, ine gracului funct, iei f : R → R, f (x) = x−3.
26. Determinat, i num rul real m, s, tiind c punctul A(m, 0) apart, ine gracului funct, iei f : R → R, f (x) = x+1.
27. Determinat, i num rul real m, s, tiind c punctul A(0, 1) apart, ine gracului funct, iei
f : R → R, f (x) = x2 − 2x + m − 3.
28. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie cu axa Ox a gracului funct, iei

f : R → R, f (x) = x2 − 6x + 9.
29. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie cu axa Ox a gracului funct, iei

f : R → R, f (x) = x2 + 10x + 25.
30. Calculat, i distant, a dintre punctele de intersect, ie a gracului funct, iei f : R → R, f (x) = x2 − 3x + 2 cu axa
Ox.
4
31. Calculat, i distant, a dintre punctele de intersect, ie a gracului funct, iei f : R → R, f (x) = − x + 4 cu axa
3
Ox s, i, respectiv, cu axa Oy .
32. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = x2 − 7x + 6. Determinat, i distant, a dintre punctele de intersect, ie

a gracului funct, iei f cu axa Ox.
33. Determinat, i abscisele punctelor de intersect, ie a gracului funct, iei f : R → R, f (x) = x2 +3x−1 cu dreapta
de ecuat, ie y = x − 1.
34. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie a gracelor funct, iilor f : R → R, f (x) = x − 3 s, i

g : R → R, g(x) = 5 − x.
35. Calculat, i f (f (3)), unde f : R → R, f (x) = 2x − 1.
36. Calculat, i (g ◦ f )(3), unde f : R → R, f (x) = x − 3 s, i g : R → R, g(x) = x + 2015.
37. Calculat, i (f ◦ f )(0) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = 3x + 1.
38. Determinat, i coordonatele vârfului parabolei asociate funct, iei f : R → R, f (x) = x2 + 2x − 2.
39. Determinat, i coordonatele vârfului parabolei asociate funct, iei f : R → R, f (x) = x2 − 2x.
40. Determinat, i valoarea minim a funct, iei f : R → R, f (x) = x2 − 2x − 10.
41. Determinat, i valoarea maxim a funct, iei f : R → R, f (x) = −x2 + 4x − 5.
42. Determinat, i valoarea maxim a funct, iei f : [1, 5] → R, f (x) = x − 3.
43. Ar tat, i c x1 + x2 + 2x1 x2 = 23, s, tiind c x1 s, i x2 sunt solut, iile ecuat, iei x2 − 3x + 10 = 0.
2
44. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale inecuat, ia < 0. cd este liste1. ab este 44
x−3

x+y =5
45. Rezolvat, i sistemul de ecuat, ii . cd este liste1. ab este 45
xy = 6
3
2
ALGEBR. CLASA A X-A
1. Se consider funct, iile f : (−1, +∞) → R, f (x) = log2 x + 1 s, i g : R → R, g(x) = 2x −1. Calculat, i f (g(1)).
√
2. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 3 x3 + 2x − 4 = x.
√
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x2 + 12 = x + 2.
√
4. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x2 − 4x + 5 = 1.
√
5. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x + 2 = x + 2.
√
√
7. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x2 + x + 1 = 1.
√
8. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 3 − x2 + 3 = x.
√
2
10. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 3x −3x
= 3x−4 .
11. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 4x+1 = 16.

1
12. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 23−x = .
4
13. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 22x+3 = 8.
14. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 32x = 16 · 2x .

2x+10
1
15. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia = 81.
3
16. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log3 (2x + 1) = log3 5.
2
17. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 5x = 53−3x .
−5x
18. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log4 x2 + 9 = log4 25.



21. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 2 log5 (x − 3) = log5 (x − 1).
22. Se consider num rul a = log3 2. Ar tat, i c log3 6 = 1 + a.
4
I. Enunt, uri 2. Algebr . Clasa a X-a
23. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log3 (x − 3) = 2.
24. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 x2 − 2x = 3.

25. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log9 x2 + 5 = 1.

26. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 x + log2 (x − 1) = log2 12.
27. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log5 x2 + x + 1 = log5 (x + 2).


29. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 (x + 1) − log2 (x + 3) = −1.
x−1
30. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 + log2 x2 − 1 = 4.

x+1
31. Determinat, i num rul submult, imilor cu trei elemente ale mult, imii {1, 2, 3, 4, 5}.
32. Determinat, i num rul submult, imilor cu dou elemente ale mult, imii {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
33. Determinat, i num rul submult, imilor cu dou elemente ale mult, imii {0, 1, 2, 3, 4}.
34. Determinat, i num rul submult, imilor cu patru elemente ale mult, imii {1, 2, 3, 4, 5}.
35. Determinat, i num rul submult, imilor cu num r impar de elemente ale mult, imii A = {1, 2, 3, 4}.
36. Determinat, i num rul natural n pentru care Cn0 + Cn1 + Cn2 + · · · + Cnn = 64.
37. Num rul submult, imilor cu dou elemente ale unei mult, imi este egal cu 10. Determinat, i num rul elemen-
telor mult, imii.
38. Determinat, i câte numere naturale de 3 cifre distincte se pot forma cu elementele mult, imii M = {0, 1, 2, 3}.
39. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un num r din mult, imea M = {1, 2, 3, . . . , 100}, acesta s e p trat
perfect.
40. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un num r din mult, imea M = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}, acesta s e
divizibil cu 2.
41. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un num r din mult, imea A = {1, 2, 3, . . . , 80}, acesta s e divizibil
cu 7.
42. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un num r din mult, imea numerelor naturale de dou cifre, acesta s
e divizibil cu 5.
43. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un num r din mult, imea M = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}, acesta s e
divizibil cu 3.
44. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un num r din mult, imea M = {1, 2, 3, . . . , 50}, acesta
s e divizibil cu 11.
45. Calculat, i probabilitatea ca alegând un num r din mult, imea numerelor naturale de doua cifre, acesta s
e par.
e divizibil cu 13.
aib cifrele distincte.
48. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un num r natural de trei cifre, produsul cifrelor acestuia
s e egal cu 3.
5
I. Enunt, uri 2. Algebr . Clasa a X-a
49. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un num r din mult, imea A = {1, 2, 3, . . . , 15}, acesta
s e multiplu de 7.
50. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un element din mult, imea A = {1, 2, 3, . . . , 20}, acesta
s e divizibil cu 4.
51. Determinat, i probabilitatea ca, alegând un num r din mult, imea {1, 2, 3, . . . , 30}, acesta s e divizibil cu 7.
52. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un num r natural n din mult, imea {1, 2, 3, 4, 5}, acesta s verice
egalitatea n2 − 5n + 6 = 0.
53. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un num r din mult, imea numerelor naturale de dou
cifre, produsul cifrelor acestuia s e egal cu 5.
aib produsul cifrelor divizibil cu 10.
55. Dup o ieftinire cu 20% pret, ul unui produs scade cu 200 de lei. Calculat, i pret, ul produsului dup ieftinire.
56. Dup o ieftinire cu 10% pret, ul unui produs este 90 de lei. Calculat, i pret, ul produsului înainte de ieftinire.
57. La o banc a fost depus într-un depozit suma de 900 lei cu o dobând de p% pe an. Calculat, i p, s, tiind
c , dup un an, în depozit suma este de 1008 lei.
58. Se consider num rul complex z = 1 + i. Ar tat, i c z 2 − 2i = 0.
59. Se consider num rul complex z = 2 + i. Calculat, i z 2 .
60. Se consider num rul complex z = 1 − i. Ar tat, i c z 2 = −2i.
61. Calculat, i (2 − 3i)(2 + 3i), unde i2 = −1.
62. Determinat, i partea real a num rului complex z = 3 + 2(1 − i).
63. Se consider num rul complex z = 2 + 3i. Calculat, i z 2 .
64. Determinat, i conjugatul num rului complex z = 1 + i + i2 + i3 + i4 + i5 + i6 .
65. Se consider numerele complexe z1 = 3 + i s, i z2 = 3 − i. Ar tat, i c num rul z1 z2 este real.
6
GEOMETRIE S
, I TRIGONOMETRIE
3
1. Determinat, i num rul real m, s, tiind c punctul M (1, 0) apart, ine dreptei de ecuat, ie y = mx − 2.
2. În reperul cartezian xOy se consider punctele A(1, a), B(3, 2) s, i C(2, 1). Determinat, i num rul real a
pentru care punctele A, B s, i C sunt coliniare.
3. În reperul cartezian xOy se consider punctele A(2, 1) s, i B(0, 3). Determinat, i ecuat, ia dreptei AB .
4. În reperul cartezian xOy se consider punctele A(3, 4) s, i B(1, 0). Determinat, i ecuat, ia dreptei AB .
5. În reperul cartezian xOy se consider punctul A(0, 4). Determinat, i ecuat, ia dreptei d, care trece prin
punctul A s, i este paralel cu dreapta de ecuat, ie y = 2x + 7.
6. În reperul cartezian xOy se consider punctul A(0, 1). Determinat, i ecuat, ia dreptei d, care trece prin
punctul A s, i este paralel cu dreapta de ecuat, ie y = 3x − 2016.
7. În reperul cartezian xOy se consider punctele O(0, 0), A(1, 2) s, i B(2, a). Determinat, i num rul real a,
s, tiind c punctele O, A s, i B sunt coliniare.
8. Într-un reper cartezian xOy se consider punctele A(1, 2) s, i B(3, 0) . Determinat, i coordonatele simetri-
cului punctului A fat, de punctul B .
9. În reperul cartezian xOy se consider punctele O(0, 0), A(5, 1), B(3, 5). Calculat, i lungimea medianei din
vârful O în triunghiul OAB .
10. În reperul cartezian xOy se consider punctul A(4, −1). Determinat, i coordonatele punctului B , s, tiind c
O este mijlocul segmentului (AB).
11. În reperul cartezian xOy se consider punctele O(0, 0) s, i A(2, 3). Determinat, i coordonatele punctului B ,
s, tiind c A este mijlocul segmentului (OB).
12. În reperul cartezian xOy se consider punctele A(1, 3), B(0, 1) s, i C(3, 1). Determinat, i coordonatele
ortocentrului triunghiului ABC .
13. În reperul cartezian xOy se consider punctele A(−2, 0), B(2, 0) s, i C(0, 3). Calculat, i aria triunghiului
ABC .
14. Determinat, i num rul real a pentru care dreptele de ecuat, ii y = (a − 1)x + 1 s, i y = 2x − 3 sunt paralele.
15. În reperul cartezian xOy se consider dreapta h de ecuat, ie y = x − 1 s, i punctul A(2, 2). Determinat, i
ecuat, ia dreptei d care trece prin A s, i este paralel cu h.
16. Ar tat, i c (2 sin x + cos x)2 + (sin x + 2 cos x)2 − 4 sin 2x = 5, pentru orice num r real x.
7
I. Enunt, uri 3. Geometrie s, i trigonometrie
2 2
17. Ar tat, i c (sin x + cos x) + (sin x − cos x) = 2 pentru orice num r real x.
x x π 1 + √2
18. Se consider E(x) = sin + cos , unde x este num r real. Ar tat, i c E = .
3 2 2 2
π √
1 3
19. Dac x ∈ 0, s, i cos x = , ar tat, i c sin 2x = .
2 2 2
√
3 1 π
20. Ar tat, i c sin 2x = , s, tiind c sin x = s, i x ∈ 0, .
2 2 2
x π √
21. Se consider E(x) = cos + sin x , unde x este num r real. Ar tat, i c E = 3.
2 3
1 π
22. Calculat, i ctg a, s, tiind c sin a = s, i a ∈ 0, .
3 2
π 3 sin x − 2 cos x
23. Determinat, i x ∈ 0, s, tiind c = 1.
2 cos x
24. Se consider triunghiul ABC dreptunghic în A. Ar tat, i c sin B · cos C + sin C · cos B = 1.
π
25. Rezolvat, i în mult, imea 0, ecuat, ia 2 sin x − 1 = 0.
2
sin x + 4 cos x
26. Determinat, i m sura x a unui unghi ascut, it, s, tiind c = 5.
cos x
x π
27. Se consider E(x) = cos x + sin , unde x este num r real. Calculat, i E .
2 2
π
28. Calculat, i lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 8 s, i C = .
6
√ π
4
π
3
31. Calculat, i cosinusul unghiului A al triunghiului ABC , s, tiind c AB = 5, AC = 6 s, i BC = 7.
32. Determinat, i raza cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 3, AC = 4 s, i BC = 5.

3 4
33. Se consider triunghiul M N P cu M P = 6, sin N = s, i sin P = . Calculat, i lungimea laturii (M N ).
5 5
34. Calculat, i lungimea laturii BC a triunghiului ABC , s, tiind c AB = 6, AC = 5 s, i m (^BAC) = 60◦ .
35. Calculat, i cosinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 5, AC = 6 s, i BC = 7.
36. Determinat, i aria triunghiului M N P , s, tiind c M N = 12, M P = 3 s, i m(^M ) = 30◦ .
37. Aria triunghiului M N P este egal cu 16, iar M N = N P = 8. Calculat, i sin N .

π
38. Determinat, i aria triunghiului ABC , s, tiind c AB = 6, AC = 4 s, i A = .
6
39. În reperul cartezian xOy se consider punctele A(2, 3), B(4, 0) s, i C(2, 0). Determinat, i aria triunghiului
ABC .
−−→ −−→ −−→
40. În dreptunghiul ABCD se noteaz cu M mijlocul laturii AD. Ar tat, i c M B + M C = 2AB .
41. În reperul cartezian xOy se consider punctele A(2, 3), B(−2, 1) s, i C(−2, 5). Determinat, i lungimea
−−→
vectorului AM , s, tiind c M este mijlocul segmentului BC .
42. Determinat, i num rul real a, pentru care vectorii ~u = (a − 1)~i − 3~j s, i ~v = 2~i − 6~j sunt coliniari.
43. Determinat, i num rul real a, s, tiind c vectorii ~u = (a + 1)~i + (a − 1)~j s, i ~v = 6~i + 2~j sunt coliniari.
8
I. Enunt, uri 3. Geometrie s, i trigonometrie
44. Determinat, i num rul real a, s, tiind c vectorii ~u = (a + 1)~i + 4~j s, i ~v = ~i + 2~j sunt coliniari.
45. Determinat, i num rul real a pentru care vectorii ~v = 2~i + (a + 1)~j s, i ~u = ~i + 2~j sunt coliniari.
π
46. Calculat, i ~a · ~b, s, tiind c |~a| = 2, |~b| = 3 s, i unghiul vectorilor ~a s, i ~b are m sura .
3
−−→ −−
→
47. Se consider punctele A, B s, i C astfel încât AB = 2~i +~j s, i BC = ~i −~j . Calculat, i lunngimea vectorului
−→
AC .
−−→ −−→
48. Se consider punctele A, B s, i C astfel încât AB = 2~i + 2~j s, i BC = 2~i + ~j . Calculat, i lungimea vectorului
−→
AC .
49. Se consider vectorii → −

v1 = 2~i + a~j s, i →
−
v2 = (a + 3)~i + 2~j , unde a ∈ R. Determinat, i num rul a > 0 pentru
→
− →
−
care vectorii v1 s, i v2 sunt coliniari.
9
MATRICE S
, I DETERMINANT
, I. SISTEME LINIARE
4

1+x −x
1. Se consider matricea A(x) = , unde x este num r real.
2x 1 − 2x
a) Ar tat, i c det A(0) = 1.

b) Demonstrat, i c A(x)A(y) = A(x + y − xy), pentru orice numere reale x s, i y .

c) Determinat, i numerele reale x, x 6= 1, pentru care matricea A(x) este egal cu inversa ei.

2−a 1
2. Se consider matricea A(a) = , unde a este num r real.
1 2−a
a) Ar tat, i c det A(2) = −1.

b) Demonstrat, i c A(a) + A(−a) = 2A(0), pentru orice num r real a.

c) Determinat, i num rul real x, s, tiind c A(x)A(x) = 2A(1).

m−1 −1
3. Se consider matricea A(m) = , unde m este num r real.
2 m−2
a) Ar tat, i c det(A(0)) = 4.
b) Demonstrat, i c A(1 + m) + A(1 − m) = 2A(1), pentru orice num r real m.
c) Demonstrat, i c matricea A(m) este inversabil , pentru orice num r real m.

1 + 3x 2x
−6x 1 − 4x
a) Ar tat, i c det(A(0)) = 1.
b) Demonstrat, i c A(x)A(y) = A(x + y − xy), pentru orice numere reale x s, i y .
c) Determinat, i num rul real x, s, tiind c A (2x ) A (2x ) = A(1).
 
1 1 1
5. Se consider matricea  2 3 1, unde x este num r real.
x 2x − 1 1
a) Calculat, i det M (0) .

b) Demonstrat, i c 2M (x) − M (−x) = M (3x), pentru orice num r real x.

c) În reperul cartezian xOy se consider punctele O(0, 0), A(n, 2n − 1) s, i B(n2 , 2n2 − 1), unde n este
num r natural, n ≥ 2. Demonstrat, i c aria triunghiului OAB este num r natural.

1 2 0 x
6. Se consider matricele A = s, i B = , unde x s, i y sunt numere reale.
4 1 y 0
a) Ar tat, i c det(2A) = −28.
10
I. Enunt, uri 4. Matrice s, i determinant, i. Sisteme liniare

1 0
b) Determinat, i numerele reale x s, i y , s, tiind c A + 2B = I2 , unde I2 = .
0 1
c) Dac AB = BA, ar tat, i c det B ≤ 0.

1 2 x 2
7. Se consider matricele A = s, i B(x) = , unde x este num r real.
3 4 3 6
a) Ar tat, i c det A = −2.

1 0
b) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia det B(x) + I2 = 8, unde I2 = .

0 1
c) Determinat, i num rul real x pentru care A · B(x) = B(x) · A.

1 2a
2a 4
a) Ar tat, i c A(1) + A(−1) = 2A(0).
b) Determinat, i numerele reale a pentru care det A(a) = 0.

c) Rezolvat, i în mult, imea M2 (R) ecuat, ia A(2) · X = A(8).

1 −a
9. Se consider matricea , unde a este num r real.
−a 1

b) Determinat, i numerele reale a, pentru care det A(a) = 0.

1 0
c) Ar tat, i c A(a)A(b) = A(a + b) + abI2 , pentru orice numere reale a s, i b, unde I2 = .
0 1

a 3
a−1 2
a) Ar tat, i c A(2014) + A(2016) = 2A(2015).
b) Determinat, i num rul real a pentru care det A(a) = 0.

c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia det A(2) + xA(3) = 0.

2 x
x 2

b) Determinat, i num rul real a, s, tiind c A(1) + A(3) = aA(2).

1 0
c) Ar tat, i c A(x)A(y) = 2A(x + y) + xyI2 , pentru orice numere reale x s, i y , unde I2 = .
0 1

2 x
1 3
a) Calculat, i det A(3) .

b) Ar tat, i c A(−2015) + A(2015) = 2A(0).

c) Determinat, i numerele reale x pentru care det A(x) = x2 .

 
x a a
13. Se consider matricea A(x, a) = −a x a, unde x s, i a sunt numere reale.
−a −a x
a) Calculat, i det A(2, 0) .

b) Ar tat, i c A(x, a) + A(x, −a) = 2xA(1, 0).

c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia det A(x, −3) = 0.

11

0 2014 1 0
14. Se consider matricele A = s, i I2 = .
1 −1 0 1
a) Calculat, i det A.
b) Ar tat, i c A + A · A = 2014I2 .
c) Rezolvat, i în M2 (R) ecuat, ia matriceal A · X = 2014I2 .

1 0 1 0
15. Se consider matricele A = s, i B = .
0 4 0 5
a) Ar tat, i c A · B = B · A.
b) Vericat, i dac det(A + B) > det A + det B .

a 0
c) Determinat, i num rul matricelor X = pentru care X 2 = A, unde a s, i b sunt numere reale.
0 b

x 1
16. Se consider matricea A = , unde x este num r real.
1 x

1 0
b) Determinat, i num rul real x pentru care A(x) · A(−x) = I2 , unde I2 = .
0 1
n2 (n − 1)(n + 3)
c) Ar tat, i c det A(1) + A(2) + · · · + A(n) = , pentru orice num r natural nenul n.
4

2a + 1 1
1−a 2

b) Determinat, i num rul real a s, tiind c det A(a) = 1.

c) Determinat, i inversa matricei A(0).

1 2 4 3
18. Se consider matricele A = s, i B = .
3 4 2 1
a) Calculat, i 2A + 2B .
b) Ar tat, i c (A − B)(B − A) = −8I2 .

a b
c) Determinat, i matricea X = ∈ M2 (R) cu proprietatea A · X = X · B .
1 3

1 1 1
19. Se consider determinantul D(a, b) = 1 a b , unde a s, i b sunt numere reale.

1 a2 b2
a) Calculat, i D(1, 0).
b) Ar tat, i c D(a, b) = (a − 1)(b − 1)(b − a) pentru orice numere reale a s, i b.
c) Demonstrat, i c num rul D(m, n) este par pentru orice numere întragi m s, i n.
 
0 0 1
20. Pentru n num r natural se consider matricea A =  2n + 1 n 1.
2n2 + 1 n2 1
a) Calculat, i suma elementelor matricei A.
b) Determinat, i numerele naturale n pentru care matricea A are determinantul diferit de zero.
c) În reperul cartezian xOy se consider punctele O(0, 0) s, i An (2n + 1, n), n ∈ N, n ≥ 2. Determinat, i
valorile num rului natural n, n ≥ 2, pentru care aria triunghiului OAn An2 este egal cu n2 − 3.
 
1 x x
21. Pentru ecare num r real x se consider matricea A(x) = x 1 x.
x x 1
12

b) Ar tat, i c A(1) · A(2) = 5A(1).

c) Determinat, i numerele reale x pentru care det A(x) = 0.

x 1−x
22. Pentru ecare num r real x se consider matricea M (x) = .
1−x x
a) Calculat, i det M (2) .

b) Vericat, i dac M (x) · M (y) = M (2xy − x − y + 1), pentru orice numere reale x s, i y .
c) Determinat, i num rul real a astfel încât M (a) · M (x) = M (a), pentru orice num r real x.
 
1 1 0
23. Pentru ecare num r real x se consider matricea A(x) = x 1 1.
1 −1 1
a) Ar tat, i c A(2) + A(6) = 2A(4).
b) Determinat, i num rul real x pentru care det A(x) = 0.

c) Determinat, i inversa matricei A(2).


x − y + 2z = a


24. Se consider sistemul de ecuat, ii liniare 2x − y = 0 , unde a este un num r real.

y − z = 1

a) Determinat, i num rul real a s, tiind c (x, y, z) = (1, 2, 1) este solut, ie a sistemului.

b) Calculat, i determinantul matricei sistemului.
c) Rezolvat, i sistemul pentru a = −2.

1 2
25. Se consider matricea .
3 5
a) Calculat, i det A.
b) Ar tat, i c A2 − 6A = I2 .
c) Determinat, i inversa matricei B = A − 6I2 .

mx − 2y + z = 1

26.

Se consider sistemul de ecuat, ii 2x − my − 3z = 3 , unde m ∈ R.

x − y + 2z = 4

a) Ar tat, i c suma elementelor de pe diagonala principal a matricei sistemului este egal cu 2.

b) Determinat, i valorile reale ale lui m pentru care matricea sistemului are determinantul diferit de zero.
c) Pentru m = 1, ar tat, i c y12 = x1 · z1 , unde (x1 , y1 , z1 ) este solut, ia sistemului.
 
1 0 0
27. Se consider matricele H(x) = 0 1 ln x, cu x ∈ (0, +∞).
0 0 1
a) Ar tat, i c det H(x) = 1, pentru orice x ∈ (0, +∞).

b) Determinat, i num rul real a, a > 0, astfel încât H(x) · H(a) = H(x), pentru orice x > 0.
c) Calculat, i determinantul matricei H(1) + H(2) + . . . + H(2012).

x + y − 2z = 0


28. Se consider sistemul de ecuat, ii x−y+z =1 , unde a ∈ R.


x + y + az = 2
a) Calculat, i determinantul matricei asociate sistemului.

b) Determinat, i valorile reale ale lui a pentru care matricea asociat sistemului este inversabil .
13
c) Pentru a = 0, rezolvat, i sistemul de ecuat, ii.


x + y + z = 1


29. Se consider sistemul 2x + ay + 3z = 1 , unde m ∈ R.

4x + a2 y + 9z = 1

a) Ar tat, i c det A = −a2 + 5a − 6.

b) Determinat, i valorile reale ale lui num rului a pentru care matricea A este inversabil .
c) Pentru a = 1, rezolvat, i sistemul.
14
LEGI DE COMPOZIT
, IE
5
1. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ◦ y = 2xy − 6x − 6y + 21.
a) Ar tat, i c x ◦ y = 2(x − 3)(y − 3) + 3, pentru orice numere reale x s, i y .
b) Ar tat, i c 1 ◦ 2 ◦ 3 ◦ 4 = 3.
c) Determinat, i numerele reale x, pentru care x ◦ x ◦ x = x.
2. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ∗ y = −3xy + 9x + 9y − 24.

a) Ar tat, i c x ∗ y = −3(x − 3)(y − 3) + 3, pentru orice numere reale x s, i y .
b) Demonstrat, i c legea de compozit, ie ∗" este asociativ .
"
c) Determinat, i num rul real x, pentru care (x ∗ x) ∗ x = 12.
3. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ◦ y = 6xy − 2x − 2y + 1.

1
a) Calculat, i 1 ◦ .
3
b) Determinat, i elementul neutru al legii de compozit, ie ◦". "
1 2 3 2016
c) Calculat, i ◦ ◦ ◦ ··· ◦ .
1008 1008 1008 1008
4. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ◦ y = 3xy + 3x + 3y + 2.
a) Ar tat, i c (−1) ◦ 1 = −1.
b) Rezolvat, i în mult, imea numerelpr reale ecuat, ia x ◦ x = x.
c) Determinat, i perechile (a, b) de numere întregi, s, tiind c a ◦ b = 8.
5. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ◦ y = 3xy + 3x + 3y + 2.

a) Ar tat, i c x ◦ y = 3(x + 1)(y + 1) − 1, pentru orice numere reale x s, i y .
b) Determinat, i numerele întregi a s, i b, s, tiind c a ◦ b = 2.
c) Calculat, i (−1) ◦ 0 ◦ 1 ◦ · · · ◦ 2015.
6. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ∗ y = xy − 7x − 7y + 56.

a) Ar tat, i c (−7) ∗ 7 = 7.
b) Ar tat, i c x ∗ y = (x − 7)(y − 7) + 7, pentru orice numere reale x s, i y .
c) Calculat, i 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ · · · ∗ 2015.
7. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ◦ y = 2xy − 6x − 6y + 21.

a) Ar tat, i c (−3) ◦ 3 = 3.
b) Ar tat, i c x ◦ y = 2(x − 3)(y − 3) + 3, pentru orice numere reale x s, i y .
√ √ √
c) Calculat, i 1 ◦ 2 ◦ 3 ◦ · · · ◦ 2015.
15
I. Enunt, uri 5. Legi de compozit, ie
8. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ∗ y = −xy − x − y − 2.

a) Ar tat, i c (−1) ∗ 1 = −1.
b) Ar tat, i c x ∗ y = −(x + 1)(y + 1) − 1 pentru orice numere reale x s, i y .
c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia (x + 2) ∗ (2x − 3) = 5.
9. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ∗ y = 3xy + 6x + 6y + 10.
a) Ar tat, i c 2 ∗ (−2) = −2.
b) Ar tat, i c x ∗ y = 3(x + 2)(y + 2) − 2, pentru orice numere reale x s, i y .
c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ∗ x ∗ x = x.
10. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ∗ y = 4(x + y − 3) − xy .
a) Calculat, i 2 ∗ 4.
b) Ar tat, i c x ∗ y = 4 − (x − 4)(y − 4) pentru orice numere reale x s, i y .
c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ∗ x ∗ x = x.
11. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ◦ y = 2xy − 3x − 3y + 6.

a) Calculat, i 1 ◦ 2.

3 3 3
b) Ar tat, i c x ◦ y = 2 x − y− + pentru orice numere reale x s, i y .
2 2 2
c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ∗ x = 2.
12. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ◦ y = x + ay + 1, unde a ∈ R.

a) Pentru a = 1 calculat, i 2011 ◦ 2012.
b) Determinat, i num rul real a pentru care legea de compozit, ie ◦" este asociativ .
"
c) Pentru a = −1 rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 4x ◦ 2x = 1.
13. Pe R se denes, te legea de compozit, ie asociativ dat de x ◦ y = xy + 2x + 2y + 2.

a) Calculat, i 0 ◦ (−2).
b) Ar tat, i c x ◦ y = (x + 2)(y + 2) − 2, pentru orice numere reale x s, i y .
c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ◦ x ◦ x = 6.
14. Pe R se denes, te legea de compozit, ie asociativ dat de x ∗ y = x2 + y 2 + 4 .

p
a) Calculat, i 2 ∗ 2.
√
b) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ∗ x = 12.
c) Ar tat, i c num rul 1
| ∗ 1 ∗{z· · · ∗ 1} este întreg.
1 de 8 ori
15. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ∗ y = x + y − 1.

a) Ar tat, i c x ∗ 1 = x, pentru orice x ∈ R.
b) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ∗ x ∗ x = 4.
c) Determinat, i num rul natural n, n ≥ 2, pentru care Cn1 ∗ Cn2 = 14.
16. Se consider inelul (Z6 , +, ·), unde Z6 = 0̂, 1̂, 2̂, 3̂, 4̂, 5̂ .

a) Rezolvat, i în Z6 ecuat, ia 3̂x + 2̂ = 5̂.

b) Determinat, i mult, imea valorilor funct, iei f : Z6 → Z6 , f (x) = x3 − x.
c) Determinat, i num rul elementelor mult, imii H = x10 |x ∈ Z6 .

16
POLINOAME
6
1. Se consider polinomul f = X 3 − X 2 + aX + 2, unde a este num r real.
a) Ar tat, i c f (−1) + f (1) = 2, pentru orice num r real a.
b) Determinat, i num rul real a, pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul X 2 − 2X + 2.
c) Demonstrat, i c x31 + x32 + x33 + 3x1 x2 + 3x2 x3 + 3x1 x3 = −5, pentru orice num r real a, unde x1 , x2
s, i x3 sunt r d cinile polinomului f .
2. Se consider polinomul f = X 3 − 4X 2 + mX + 4, unde m este num r real.

a) Ar tat, i c f (−1) + f (1) = 0, pentru orice num r real m.
b) Pentru m = −1, ar tat, i c polinomul f se divide cu polinomul X 2 − 1.

1 1 1
c) Determinat, i numu arul real m, s, tiind c x21 + x22 + x23 − 4 + + = 0, unde x1 , x2 s, i x3 sunt
x1 x2 x3
r d cinile polinomui f .
3. În Z5 [X] se consider polinomul f = X 3 + aX , unde Z5 = 0̂, 1̂, 2̂, 3̂, 4̂ s, i a ∈ Z5 .

a) Calculat, i f 0̂ .

b) Determinat, i a ∈ Z5 , s, tiind c f 3̂ = 3̂.

c) Ar tat, i c , dac f 1̂ = f 2̂ , atunci f 3̂ = f 4̂ .

4. Se consider polinomul f = X 3 − 6X 2 + mX − 6, unde m este num r real.

a) Calculat, i f (0).
1 1 1
b) Ar tat, i c + + = 1, s, tiind c x1 , x2 s, i x3 sunt r d cinile polinomului f .
x1 x2 x1 x3 x2 x3
c) Determinat, i num rul real m s, tiind c r d cinile polinomului f sunt trei numere întregi consecutive.
5. Se consider x1 , x2 , x3 r d cinile complexe ale polinomului f = X 3 + X + a, unde a este num r real.

a) Pentru a = −2, ar tat, i c f (1) = 0.
b) Determinat, i num rul real a, s, tiind c (2 − x1 )(2 − x2 )(2 − x3 ) = 2.
1 1
c) Pentru a 6= 0, determinat, i un polinom de grad trei, având coecient, ii reali, care are r d cinile ,
x1 x2
1
s, i .
x3
6. Se consider polinomul f = X 3 − 2X 2 − 2X + m, unde m este num r real.
a) Pentru m = 3, calculat, i f (1).
b) Determinat, i num rul real m s, tiind c restul împ rt, irii polinomului f la X − 2 este egal cu 2.

1 1 1
c) Pentru m = 4, ar tat, i c (x1 + x2 + x3 ) + + = 1, unde x1 , x2 , x3 sunt r d cinile poli-
x1 x2 x3
nomului f .
17
I. Enunt, uri 6. Polinoame
7. Se consider x1 , x2 s, i x3 r d cinile complexe ale polinomului f = X 3 + X 2 + mX + m, unde m este un

num r real.
a) Ar tat, i c f este divizibil cu X + 1, pentru orice num r real m.
b) Determinat, i num rul real m pentru care x21 + x22 + x23 = 11.
c) Determinat, i valorile reale ale lui m s, tiind c |x1 | = |x2 | = |x3 |.
8. Se consider polinomul f = X 3 − X + a, unde a este num r întreg.

a) Pentru a = −2, calculat, i f (2).
b) Ar tat, i c x21 + x22 + x23 = 2, unde x1 , x2 , x3 sunt r d cinile polinomului f .
c) Ar tat, i c , dac polinomul f are o r d cin întreag , atunci a este multiplu de 6.
9. Se consider polinomul f = X 3 + (m − 3)X 2 − 17X + (2m + 7), cu m ∈ R.

a) Pentru m = 4 determinat, i câtul s, i restul împ rt, irii polinomului f la X − 3.
b) Determinat, i m ∈ R pentru care polinomul f este divizibil cu X − 1.
c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 27x + 9x − 17 · 3x + 15 = 0.
10. Se consider polinomul f = X 3 + mX 2 + mX + 1, unde m ∈ R.

a) Pentru m = 0, calculat, i restul împ rt, irii polinomului f la X − 1.
b) Ar tat, i c polinomul f este divizibil cu X + 1, pentru orice num r real m.
c) Determinat, i valorile reale ale lui m pentru care polinomul f are trei r d cini reale.
11. În R[X] se consider polinomul f = X 3 + 3X 2 − 3X − 1, cu r d cinile x1 , x2 , x3 .

a) Ar tat, i c polinomul f se divide cu X − 1.
b) Calculat, i x21 + x22 + x33 .
c) Vericat, i dac (2 − x1 )(2 − x2 )(2 − x3 ) = 13.
12. În Z5 [X] se consider polinomul f = mX 5 + nX, cu m, n ∈ Z5 .

a) Determinat, i n ∈ Z5 pentru care f (1̂) = m.
b) Pentru m = 1̂ s, i n = 4̂, determinat, i r d cinile din Z5 ale polinomului f .
c) Ar tat, i c , dac f (1̂) = f (2̂), atunci f (3̂) = f (4̂).
18
7
ANALIZ MATEMATIC. CLASA A XI-A
1. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x − ln x.

x−1
a) Ar tat, i c f 0 (x) = , x ∈ (0, +∞).
x
b) Demonstrat, i c funct, ia f este convex pe intervalul (0, +∞).
c) Demonstrat, i c ln x ≤ x − 1, pentru orice x ∈ (0, +∞).
x2 − x + 1
2. Se consider funct, ia f : (1, +∞) → R, f (x) = .
x−1
x(x − 2)
a) Ar tat, i c f 0 (x) = , x ∈ (1, +∞).
(x − 1)2
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la gracul funct, iei f în punctul de abscis x = 2, situat pe gracul
funct, iei f .
7
c) Demonstrat, i c f (e) < .
2
3. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x3 − 3 ln x.
3(x3 − 1)
a) Ar tat, i c f 0 (x) = , x ∈ (0, +∞).
x
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei verticale la gracul funct, iei f .
c) Demonstrat, i c f (x) ≥ 1, pentru orice x ∈ (0, +∞).
x2 + 2x − 11
x−3
(x − 1)(x − 5)
a) Ar tat, i c f 0 (x) = , x ∈ (3, +∞).
(x − 3)2
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la gracul funct, iei f .
c) Demonstrat, i c f (π) > 13.
x
5. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = .
x4 + 3
3(x − 1)(x + 1) x2 + 1
a) Ar tat, i c f 0 (x) = − 2 .
(x4 + 3)
funct, iei f .
1 1
c) Demonstrat, i c − ≤ f (x) ≤ , pentru orice num r real x.
4 4
6. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = (x − 2)ex .
a) Ar tat, i c f 0 (x) = (x − 1)ex , x ∈ R.
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei orizontale spre −∞ la gracul funct, iei f .
19
I. Enunt, uri 7. Analiz matematic . Clasa a XI-a
c) Demonstrat, i c f 0 (x) ≥ −1, pentru orice num r real x.
7. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = ex − ln x + x.

f (x) − f (1)
a) Ar tat, i c x→1lim = e.
x−1
funct, iei f .
c) Ar tat, i c funct, ia f este convex pe intervalul (0, +∞).
8. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = 3ex + x2 .

f (x) − f (0)
a) Ar tat, i c x→0lim = 3.
x
funct, iei f .
c) Ar tat, i c funct, ia f este convex pe R.
9. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = ex − x − 1.

f (x) − f (0)
a) Ar tat, i c x→0
lim = 0.
x
b) Ar tat, i c funct, ia f este descresc toare pe intervalul (−∞, 0].
c) Demonstrat, i c ex ≥ x + 1, pentru orice num r real x.
10. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = x4 − 8x2 + 16.

a) Ar tat, i c f 0 (x) = 4x(x − 2)(x + 2), x ∈ R.
f (x) − x4
b) Calculat, i lim
x→+∞ x2 + 1
.
c) Determinat, i coordonatele punctelor situate pe gracul funct, iei f , în care tangenta la gracul funct, iei
f este paralel cu axa Ox.
11. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = (x + 1)ex .

a) Ar tat, i c f 0 (x) = (x + 2)ex , x ∈ R.
funct, iei f .
c) Ar tat, i c funct, ia f este convex pe intervalul [−3, +∞).
x + ln x
x
1 − ln x
a) Ar tat, i c f 0 (x) = , x ∈ (0, +∞).
x2
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la gracul funct, iei f în punctul de abscis x0 = 1, situat pe gracul
funct, iei f .
c) Determinat, i intervalele de monotonie ale funct, iei f .
13. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = xex − ex + 1.

a) Calculat, i f 0 (x), x ∈ R.
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei orizontale spre −∞ la gracul funt, iei f .
c) Determinat, i intervalele de monotonie a funct, iei f .
x
x2 +1
(1 − x)(1 + x)
a) Ar tat, i c f 0 (x) = 2 , x ∈ R.
(x2 + 1)
funct, iei f .
20
c) Determinat, i punctele de extrem ale funct, iei f .
15. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = ln(x + 1) − ln x.

a) Calculat, i f 0 (x), x ∈ (0, +∞).
b) Ar tat, i c funct, ia f este descresc toare.
c) Calculat, i lim xf (x).
x→+∞
16. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x ln x − x + 1.

a) Ar tat, i c lim f (x) = 1.
x→e
b) Ar tat, i c f 0 (x) = ln x, x ∈ (0, +∞).
c) Ar tat, i c f (x) ≥ 0 pentru orice x ∈ (0, +∞).
e−x
17. Se consider funct, ia f : (−∞, 2) → R, f (x) = .
x−2
a) Calculat, i lim f (x).
x→1
(1 − x)e−x
b) Ar tat, i c f 0 (x) = , x ∈ (−∞, 2).
(x − 2)2
1
c) Ar tat, i c f (x) ≤ − , pentru orice x ∈ (−∞, 2).
e
x
18. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = ln .
x+e
a) Calculat, i lim f (x).
x→e
b) Ar tat, i c dreapta de ecuat, ie x = 0 este asimptot vertical la gracul funct, iei f .
c) Determinat, i ecuat, ia asimptotei spre +∞ la gracul funct, iei f .
1
19. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = + ln x.
x
f (x) − f (2)
a) Calculat, i lim .
x→2 x−2
funct, iei f .
c) Demonstrat, i c f (x) ≥ 1 pentru orice x ∈ (0, +∞).
20. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x + ln x.

f (x) − f (2) 3
a) Ar tat, i c lim = .
x→2 x−2 2
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la gracul funct, iei f în punctul de abscis x = 1.
c) Demonstrat, i c funct, ia f este concav pe (0, +∞).
21. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x ln x.

a) Calculat, i f 0 (x), x ∈ (0, +∞).
f (x)
b) Calculat, i lim
x→+∞ x2
.
c) Demonstrat, i c funct, ia f este convex pe intervalul (0, +∞).
x2 − 2x + 2
x−1
x(x − 2)
a) Ar tat, i c f 0 (x) = , pentru orice x ∈ (1, +∞).
(x − 1)2
b) Determinat, i punctele de extrem ale funct, iei f .
c) Detreminat, i ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la gracul funct, iei f .
21

a) Calculat, i f 0 (x), x ∈ (0, +∞).
funct, iei f .
c) Demonstrat, i c x ≥ ln x + 1, pentru orice x ∈ (0, +∞).
24. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = ex x2 − 6x + 9 .

a) Ar tat, i c f 0 (x) = ex x2 − 4x + 3 , pentru orice x ∈ R.

b) Vericat, i dac f (x) + f 00 (x) = 2 (f 0 (x) + ex ) , pentru orice x ∈ R.

c) Determinat, i punctele de extrem ale funct, iei f .
2
25. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = + ln x.
x
x−2
a) Ar tat, i c f 0 (x) = , pentru orice x ∈ (0, +∞).
x2
b) Determinat, i punctele de extrem ale funct, iei f .
c) Ar tat, i c funct, ia f este convex pe intervalul (0, 4).

 −4
, x ≤ 0;
26. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 1
 x − 4, x > 0.
a) Demonstrat, i c funct, ia f este continu în punctul x0 = 0.
f (x)
b) Calculat, i lim
x→4 16 − x2
.
c) Determinat, i ecuat, ia tangentei la gracul funct, iei f în punctul A(−1, −2).
2x2 − 1
x2 + 2
10x
a) Ar tat, i c f 0 (x) = 2 , pentru orice x ∈ R.
(x2
+ 2)
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei orizontale spre +∞ la gracul funct, iei f .
1 1
c) Demonstrat, i c − ≤ f (x) ≤ , pentru orice x ∈ [0, 1].
2 3
√
f (x) − f (4)
a) Ar tat, i c lim = 0.
x→4 x−4
b) Demonstrat, i c funct, ia f este cresc toare pe intervalul (4, +∞).
c) Determinat, i ecuat, ia asimptotei verticale la gracul funct, iei f .
x+1
ex
f 0 (x) x
a) Ar tat, i c =− pentru orice x ∈ (0, +∞).
f (x) x+1
b) Ar tat, i c funct, ia f este descresc toare pe (0, +∞).
e2x · f 2 (x)
c) Determinat, i ecuat, ia asimptotei oblice la gracul funct, iei g : (0, +∞) → R, g(x) = .
x
x2 − x − 1
30. Se consider funct, ia f : R r {−1} → R, f (x) = .
x+1
a) Calculat, i f 0 (x), x ∈ R r {−1}.
f (x) · ln x
b) Calculat, i lim 2
x→+∞ x − x − 1
.
c) Determinat, i ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la gracul funct, iei f .
22
8
ANALIZ MATEMATIC. CLASA A XII-A
1
1. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = 2 .
x +1
Z 1
a) Ar tat, i c (x2 + 1)f (x) dx = 1.
0
Z 1
π
b) Demonstrat, i c x2 f (x) dx = 1 − .
0 4
Z n+1
c) Determinat, i numerele naturale n, s, tiind c 2xf (x) dx = ln 2.
n
ex
2. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = 2 .
x
Z 2
a) Ar tat, i c x2 f (x) dx = e(e − 1).
1
b) Demonstrat, i c orice primitiv a funct, iei f este convex pe intervalul [2, +∞).
c) Demonstrat, i c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 1
s, i x = 2 are aria mai mic sau egal cu e(e − 1).
2x + 3
x + 3x + 3
Z 2
a) Ar tat, i c (x2 + 3x + 3)f (x) dx = 6.
1
b) Ar tat, i c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i
x = 3 are aria egal cu ln 7.
Z 0
c) Demonstrat, i c f 0 (x)f (x) dx = 0.
−1
4. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = xex − 2.

a) Determinat, i primitiva F a funct, iei f , pentru care F (1) = 0.
Z 1
b) Calculat, i xf (x) dx.
0 Z x
c) Determinat, i numerele reale x, s, tiind c f (t) dt = 0.
1
5. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = (3x + 1)ex .

Z 1
1 5
a) Ar tat, i c x
f (x) dx = .
0 e 2
b) Determinat, i num rul real m, pentru care funct, ia F : R → R, F (x) = (3x + m)ex este o primitiv a
funct, iei f .
23
I. Enunt, uri 8. Analiz matematic . Clasa a XII-a
Z a
c) Determinat, i num rul real nenul a, s, tiind c f (x) dx = 3a.
0
2x2 + 1
x
Z 2
1
a) Ar tat, i c f (x) − dx = 3.
1 x
b) Demonstrat, i c funct, ia F : (0, +∞) → R, F (x) = x2 + ln x + 2016 este o primitiv a funct, iei f .
c) Ar tat, i c volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în jurul axei Ox a gracului funct, iei g : [1, 2] → R,
g(x) = f (x) este mai mic decât 14π .
1
7. Se consider funct, ia f : (−1, +∞) → R, f (x) = .
x+1
Z 1
1 3
a) Ar tat, i c dx = .
0 f (x) 2
Z 1
1
b) Ar tat, i c x2 f (x) dx = − + ln 2.
0 2
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în jurul axei Ox a gracului funct, iei g : [0, 1] → R,
g(x) = f (x).
1
8. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x + .
x
Z 3
1
a) Ar tat, i c f (x) − dx = 4.
1 x
Z 2
1
b) Ar tat, i c f (x) − ex d x = e2 .
1 x
c) Determinat, i num rul real a, a > 1, s, tiind c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei f , axa
Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i x = a, are aria egal cu 4 + ln a.
9. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = x2 − 2x + 5.

Z 1
1
a) Ar tat, i c f (x) + 2x − 5 dx = .

0 3
Z 2 0
f (x)
b) Calculat, i dx.
0 f (x)
Z 2015
1 1
c) Ar tat, i c dx ≤ .
2014 f (x) 4
x+2
x
Z 2
7
a) Ar tat, i c xf (x) dx = .
1 2
b) Demonstrat, i c funct, ia F : (0, +∞) → R, F (x) = x + 2 ln x + 2015 este o primitiv a funct, iei f .
c) Ar tat, i c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei g : (0, +∞) → R, g(x) = f (x) − 1 ln x, axa

Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i x = e are aria egal cu 1.

x3 + 3x
x +1
Z 1
a) Ar tat, i c x2 + 1 f (x) dx = 0.

−1
Z 1
1
b) Ar tat, i c f (x) dx = + ln 2.
0 2
24
c) Determinat, i num rul real m, m > 0, s, tiind c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei g : R → R,
g(x) = f (x) − x, axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = m, are aria egal cu ln 2.
1
12. Se consider funct, ia f : (−1, +∞) → R, f (x) = x + .
x+1
Z 1
1
a) Calculat, i f (x) − d x.
0 x + 1
Z 1
4
b) Ar tat, i c xf (x) dx = − ln 2.
0 3
c) Determinat, i num rul natural nenul n, s, tiind c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei f , axa
1
Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0, x = 1, are aria egal cu + ln n2 + n .

2
13. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = 4x3 + 3x2 + 2x + 1.
Z 1
a) Calculat, i f (x) dx.
0
b) Determinat, i primitiva F a funct, iei f pentru care F (−1) = 1.
Z a
1 0
Z
c) Ar tat, i c pentru orice num r real nenul a are loc relat, ia f (x) dx + f (x) dx = a4 − 1.
0 a a
1 1 1
14. Se consider funct, ia f : (−1, +∞) → R, f (x) = + + .
x+1 x+2 x+3
Z 1
1 1
a) Ar tat, i c f (x) − − dx = ln 2.
0 x+2 x+3
b) Ar tat, i c orice primitiv a funct, iei f este concav pe intervalul (−1, +∞).
c) Ar tat, i c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i
x = n, are aria mai mare sau egal cu ln 4, pentru orice num r natural nenul n.
x
x+2
Z 1
a) Calculat, i (x + 2)f (x) dx.
0
Z 2014
b) Ar tat, i c (f (x) + (x + 2)f 0 (x)) dx = 1.
2013
x
g(x) = .
f (x)
1
16. Se consider funct, ia f : (−3, +∞) → R, f (x) = 2 .
x + 8x + 15
Z 2014
a) Ar tat, i c (x + 3)(x + 5)f (x) dx = 2014.
Z0 1
1
b) Ar tat, i c f (x) · f 0 (x) dx = − .
−1 144
c) Determinat, i num rul real a, a > 0, s, tiind c suprafat, a plan delimitat de gracul funct, iei f , axa
1 10
Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = a , are aria egal cu ln .
2 9
ln x
x+1
Z 2
a) Ar tat, i c (x + 1)f (x) dx = 2 ln 2 − 1.
Z1 e
b) Ar tat, i c f (x) + (x + 1)f 0 (x) dx = 1.

1
25
ln x
g(x) = .
f (x)
x2
x+1
Z 1
Z0 e
b) Calculat, i (x + 1)f (x) ln x dx.
1
e2 − 4e + 7
c) Ar tat, i c F (e − 1) = , unde F : (−1, +∞) → R este primitiva funt, iei f pentru care
2
F (0) = 1.
19. Pentru ecare num r natural nenul n se consider funct, ia fn : R → R, fn (x) = (x + n)ex .
Z 1
a) Calculat, i f1 (x) dx.
0
b) Ar tat, i c funct, ia f2011 este o primitiv a funct, iei f2012 .
Z 1
9n + 5
c) Demonstrat, i c fn (x) dx ≥ , pentru orice num r natural nenul n, folosind eventual inega-
0 6
litatea ex ≥ x + 1, adev rat pentru orice x ∈ R.
1
x +1
Z 1
1
a) Ar tat, i c xf (x) dx = ln 2.
2
Z 10
b) Calculat, i xf 0 (x) dx.
0
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în jurul axei Ox a gracului funct, iei h : [0, 1] → R,
1
h(x) = .
f (x)
√
21. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x x.
Z 2
f (x)
a) Calculat, i √ dx.
1 x
2 √
b) Ar tat, i c funct, ia F : (0, +∞) → R, F (x) = x2 x este o primitiv a funct, iei f .
5
c) Calculat, i aria suprafet, ei plane delimitate de gracul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ie x = 1
s, i x = 4.
22. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = x(x + 1)(x − 1).

Z 3
f (x) 7
a) Ar tat, i c dx = .
2 x(x − 1) 2
b) Determinat, i primitiva F : R → R a funct, iei f s, tiind c F (1) = −1.
Z e
f (x) ln x e2
c) Ar tat, i c 2
dx = − 2 ln 2 + 1.
2 x −1 4
1
23. Se consider funct, ia f : (1, +∞) → R, f (x) = 2 .
x −1
Z 4
5
a) Ar tat, i c (x − 1)f (x) dx = ln .
3
Z 23
b) Calculat, i x3 − 1 f (x) dx.

2
c) Ar tat, i c aria suprafet, ei delimitate de gracul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ie x = 2 s, i
1 3
x = 3, este egal cu ln .
2 2
26
x
Z 1 x + 1
0
Z 1 Z 1
1
b) Ar tat, i c x2 f (x) dx + x3 f (x) dx = .
0 0 4
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în jurul axei Ox a gracului funct, iei h : [0, 1] → R,
h(x) = f (x).
Z 1 n
x
25. Pentru ecare num r natural nenul n se consider num rul In = dx.
0 x +1
a) Calculat, i I1 .
1
b) Ar tat, i c In + In+1 = .
n+1
1 1
c) Demonstrat, i c ≤ I2012 ≤ .
4026 2013
26. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = xex .
a) Ar tat, i c funct, ia F : R → R, F (x) = xex − ex + 2012 este o primitiv a funct, iei f .
Z e
b) Calculat, i f (ln x) dx.
1
f (x)
g(x) = .
x
27. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = x2012 + x2011 + x2 + x.
a) Determinat, i primitiva F : R → R a funt, iei f , care veric relat, ia F (0) = 1.
Z 1
f (x)
b) Calculat, i dx.
0 x +1
c) Calculat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia, în jurul axei Ox, a gracului funct, iei g : [1, 2] → R,
g(x) = f (x) − x2012 − x2011 .
√
28. Se consider funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = ex · x + 1.
f (x)
a) Determinat, i primitivele funct, iei g : (0, +∞) → R, g(x) = √ .
Z 2 x+1
√
b) Calculat, i x + 1 · f (x) dx.
1
c) Calculat, i aria suprafet, ei determinate de gracul funt, iei h : (0, +∞) → R, h(x) = e−x · f (x), axa Ox
s, i dreptele de ecuat, ii x = 2 s, i x = 3.
29. Se consider funct, iile fm : R → R, fm (x) = 3m2 x2 + 6m + 9, unde m ∈ R.

a) Determinat, i mult, imea primitivelor funct, iei f0 .
b) Calculat, i aria suprafet, ei determinate de gracul funt, iei f1 , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i
x = 1.
Z 2
f2 (x) − 9 x
c) Calculat, i · e dx.
1 x
27
Partea II
SOLUT, II
28
1
ALGEBR. CLASA A IX-A
1 1 1 1
1. 2−1 + 2−2 = + = + = 0,5 + 0,25 = 0,75.
2 22 2 4

1 3 4 1 3 3 10
2. 2 − : = − : = · = 5.
2 10 2 2 10 2 3
√ √ √ √ √ √
3. 8 − 2 2 − 3 = 8 − 2 2 + 2 · 3 = 2 2 − 2 2 + 6 = 6 ∈ N.
√ 2 √ √ 2 √ √ √ √
4. 5+2 −4 5= 5 + 2 5 · 2 + 22 − 4 5 = 5 + 4 5 + 4 − 4 5 = 9.
√ √ √ √
5. 2 7 + 1 − 28 = 2 7 + 2 − 2 7 = 2 ∈ N.
√ √ √ √ √
6. Din 8 < 9 < 12 rezult 8 < 9 < 12, deci 2 2 < 3 < 12.
7. Pentru orice num r real x, avem

x = [x] + {x} ,
unde [x] este partea întreag a lui x, iar {x} este partea fract, ionar a lui x. Deci, num rul cerut este
−2 + 0,75 = −1,25.
8. Fie q ∈ R rat, ia progresiei geometrice (bn )n≥1 . Din b4 = b3 · q rezult 10 = 5 · b3 . Deci b3 = 2.
9. b2 = b1 q = 4 · 2 = 8.
10. Într-o progresie aritmetic , ecare termen (începând cu al doilea) se obt, ine din termenul precedent prin
ad ugarea rat, iei. Prin urmare,
a2 = a1 + r = 3 + 2 = 5; a3 = a2 + r = 5 + 2 = 7.
Rezult a1 + a2 + a3 = 3 + 5 + 7 = 15.
11. a2 = a1 + r = 1 + 2 = 3.
12. Fie r rat, ia progresiei. Din formula termenului general al unei progresii aritmetice,
an = a1 + (n − 1)r, ∀n ≥ 2,
rezult :
a10 = a1 + 9r,
a5 = a1 + 4r,
a6 = a1 + 5r.
29
I. Solut, ii 1. Algebr . Clasa a IX-a
Înlocuind aces, ti termeni în relat, ia 2a10 = a5 + a6 + 36, obt, inem
2(a1 + 9r) = (a1 + 4r) + (a1 + 5r) + 36.
Aceast ecuat, ie este echivalent cu 9r = 36, de unde r = 4.
13. Fie r rat, ia progresiei aritmetice (an )n≥1 . Pentru c numerele a4 , a9 , a14 sunt termeni consecutivi într-o
progresie aritmetic (de rat, ie 5r), rezult c a9 este media aritmetic a termenilor a4 s, i a14 :
2a9 = a4 + a14 =⇒ 2 · 22 = 7 + a14 =⇒ a14 = 37.
14. Fie q rat, ia progresiei geometrice (bn )n≥1 . Din formula termenului general al unei progresii geometrice,
bn = b1 · q n−1 , n > 1, obt, inem
b5 = b1 · q 4 s, i b8 = b1 · q 7 .
Din aceste egalit t, i rezult b8 = b5 · q 3 , adic 384 = 48 · q 3 . Prin urmare, q 3 = 8 , q = 2 s, i din 48 = b1 · 24
obt, inem b1 = 3.
15. Dac q este rat, ia progresiei, atunci

√
b5 = b2 · q 3 =⇒ 8 = 1 · q 3 =⇒ q =
3
8 = 2.
16. Numerele 2, x + 2, 10 sunt în progresie aritmetic dac x + 2 este media aritmetic a numerelor 2 s, i
10. Rezult
2(x + 2) = 2 + 10 ⇐⇒ 2x + 4 = 12 ⇐⇒ x = 4.
17. Rat, ia progresiei (an )n≥1 este r = a2 − a1 = 1 − 2 = −1. Atunci, a3 = a2 + r = 1 − 1 = 0. Rezult

a1 a2 a3 = 2 · 1 · 0 = 0.
18. Not m an = f (n) = 2n − 1, n ∈ N∗ . Avem:
an+1 − an = f (n + 1) − f (n) = 2(n + 1) − 1 − (2n − 1) = 2, ∀n ∈ N∗ .
Rezult c s, irul (an )n≥1 este o progresie aritmetic de rat, ie 2. Suma cerut este suma primilor 10 termeni
ai acestei progresii. Obt, inem
10(a1 + a10 ) 10(1 + 19)

f (1) + f (2) + · · · + f (10) = a1 + a2 + · · · + a10 = = = 100.
2 2
19. Cum f (2) = 0, rezult f (1) · f (2) · · · f (5) = 0.
20. f (−2) = (−2)2 − 4 = 4 − 4 = 0 ; f (2) = 22 − 4 = 4 − 4 = 0 ; f (2) + f (−2) = 0.
21. Avem f (0) = 0 + 2016 = 2016 s, i (g ◦ f )(0) = g(f (0)) = g(2016) = 2016 − 2016 = 0.
22. f (0) = 7 ; (f ◦ f )(0) = f (f (0)) = f (7) = 72 + 2 · 7 + 7 = 49 + 14 + 7 = 70.
23. Fie Gf gracul funct, iei f . Avem
M (m, 4) ∈ Gf ⇐⇒ f (m) = 4 ⇐⇒ m + 2 = 4 ⇐⇒ m = 2.
24. Din f (1) = 1 rezult 1 + a = 1, de unde a = 0.
25. Pentru a, b ∈ R, condit, ia ca punctul P (a, b) s apart, in gracului funct, iei f este f (a) = b. Fie Gf gracul
lui f . Avem:
M (m, 1) ∈ Gf ⇐⇒ f (m) = 1 ⇐⇒ m − 3 = 1 ⇐⇒ m = 4.
26. Dac Gf este gracul lui f , atunci
A(m, 0) ∈ Gf ⇐⇒ f (m) = 0 ⇐⇒ m + 1 = 0 ⇐⇒ m = −1.
30
27. Din f (0) = 1 se obt, ine m − 3 = 1, deci m = 4.
28. Fie A(x0 , y0 ) punctul de intersct, ie a gracului funct, iei f cu ax Ox. Din A ∈ Gf rezult f (x0 ) = y0 , iar
din A ∈ Ox rezult y0 = 0. Prin urmare, x0 este solut, ie a ecuat, iei f (x) = 0. Avem:
f (x) = 0 ⇐⇒ x2 − 6x + 9 = 0 ⇐⇒ (x − 3)2 = 0 ⇐⇒ x = 3.
Coordonatele punctului A sunt (3, 0).
29. f (x) = 0 ⇐⇒ X 2 + 10x + 25 = 0 ⇐⇒ (x + 5)2 = 0 ⇐⇒ x = −5. Coordonatele punctului de intersect, ie

sunt (−5, 0).
30. Abscisele punctelor de intersect, ie a gracului funct, iei f cu axa Ox sunt solut, iile ecuat, iei f (x) = 0. Avem:
p
2 3 ± (−3)2 − 4 · 1 · 2 3±1
f (x) = 0 ⇐⇒ x − 3x + 2 = 0 ⇐⇒ x1,2 = = .
2·1 2
Obt, inem x1 = 2, x2 = 1. Gracul funct, iei f intersecteaz axa Ox în punctele A(2, 0) s, i B(1, 0). Distant, a
dintre aceste puncte este AB = |2 − 1| = 1.
4
31. f (x) = 0 ⇐⇒ − x + 4 = 0 ⇐⇒ −4x + 12 = 0 ⇐⇒ x = 3. Rezult c Gf intersecteaz axa Ox în
3
punctul A(3, 0). Din f (0) = 4 obt, inem punctul B(0, 4), în care Gf intersecteaz axa Oy . Din teorema
lui Pitagora deducem p p
AB = OA2 + OB 2 = 32 + 42 = 5.
32. f (x) = 0 ⇐⇒ x2 − 7x + 6 = 0 ⇐⇒ x ∈ {2, 6}. Gf intersecteaz axa Ox în punctele A(2, 0) s, i B(6, 2).
Distant, a dintre aceste puncte este AB = |2 − 6| = 4.
33. Dac Gf s, i Gg se intersecteaz în punctul A(a, b), atunci f (a) = g(a) = b. Avem
f (a) = g(a) ⇐⇒ a − 3 = 5 − a ⇐⇒ 2a = 8 ⇐⇒ a = 4 ;
b = f (4) = 4 − 3 = 1.
Punctul A are coordonatele (4, 1).
34. Fie P (a, b), a, b ∈ R, un punct de intersect, ie a lui Gf cu dreapta y = x − 1. Din P ∈ Gf rezult f (a) = b,
adic a2 + 3a − 1 = b, iar din faptul c P se a pe dreapta y = x − 1, rezult b = a − 1. Prin urmare,
a2 + 3a − 1 = a − 1 ⇐⇒ a2 + 2a = 0 ⇐⇒ a(a + 2) = 0 ⇐⇒ a ∈ {0, −2} .
35. f (3) = 2 · 3 − 1 = 5 ; f (f (3)) = f (5) = 2 · 5 − 1 = 9.
36. f (3) = 3 − 3 = 0 ; (g ◦ f )(3) = g(f (3)) = g(0) = 2015.
37. f (0) = 1 ; (f ◦ f )(0) = f (f (0)) = f (1) = 4.
38. Vârful parabolei asociate funct, iei de gradul al II-lea,
f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c ( a, b, c ∈ R, a 6= 0), (1.1)
b ∆
are coordonatele xv = − s, i yv = − , unde ∆ = b2 − 4ac. Pentru funct, ia din enunt, , coecient, ii a, b, c
2a 4a
2 12
sunt a = 1, b = 2, c = −2. Prin urmare, ∆ = 22 − 4 · 1 · (−2) = 12 s, i xv = − = −1, yv = − = −3.
2·1 4·1
b ∆
39. Vârful parabolei asociate funct, iei (1.1) are coordonatele xv = − s, i yv = − , unde ∆ = b2 − 4ac.
2a 4a
Pentru funct, ia f (x) = x2 − 2x, avem a = 1, b = −2, c = 0. Obt, inem ∆ = (−2)2 − 4 · 1 · 0 = 4 s, i
2 −4
xv = = 1, yv = = −1.
2·1 4·1
31
∆
40. Vârful parabolei asociate funct, iei (1.1) este punct de extrem al lui f . Dac a > 0, yv = −
este valoarea
4a
minim a lui f ; dac a < 0, yv este valoarea maxim a lui f . Pentru f (x) = x − 2x − 10, a = 1 > 0 s, i
2
∆ = 44. Valoarea minim a funct, iei f este yv = −11.

∆ 4
41. Valoarea maxim a funct, iei f este yv = − = − = −1.
4a 4
42. Pentru x ∈ [1, 5], f (x) = x − 3 ≤ 5 − 3 = 2 = f (5). Valoarea maxim a funct, iei f este 2.
43. Dac x1 s, i x2 sunt solut, iile ecuat, iei ax2 + bx + c = 0, unde a, b, c ∈ R, a 6= 0, atunci, conform relat, iilor
lui Viète,
b c
x1 + x2 = − s, i x1 x2 = .
a a
Pentru ecuat, ia x2 −3x+10 = 0, obt, inem x1 +x2 = 3 s, i x1 x2 = 10. Rezult x1 +x2 +2x1 x2 = 3+2·10 = 23.
2
44. < 0 ⇐⇒ x − 3 < 0 ⇐⇒ x ∈ (−∞, 3).
x−3
45. Înlocuind y = 5 − x în xy = 6, obt, inem ecuat, ia x2 − 5x + 6 = 0, cu solut, iile x1 = 2 s, i x2 = 3. Pentru
x1 = 2 rezult y1 = 5 − 2 = 3, iar pentru x2 = 3 rezult y2 = 2. Sistemul are dou solut, ii: (2, 3) s, i (3, 2).
32
2
ALGEBR. CLASA A X-A
1. g(1) = 21 − 1 = 1 ³i f (g(1)) = f (1) = log2 2 = 1.
2. Ecuat, ia este echivalent cu x3 + 2x − 4 = x3 , sau 2x − 4 = 0, de unde x = 2.

√
3. Pentru x ≥ −2, ecuat, ia x2 + 12 = x + 2 se poate scrie
p p 2
x2 + 12 = x+2 ⇐⇒ x2 + 12 = (x+2)2 ⇐⇒ x2 +12 = x2 +4x+4 ⇐⇒ 4x−8 = 0 ⇐⇒ x = 2.
Solut, ia ecuat, iei este x = 2 > −2.
4. x2 − 4x + 5 = (x − 2)2 + 1 > 0, pentru orice num r real x. Avem

p p
x2 − 4x + 5 = 1 ⇐⇒ (x − 2)2 + 1 = 1 ⇐⇒ (x − 2)2 + 1 = 1 ⇐⇒ (x − 2)2 = 0 ⇐⇒ x = 2.
5. Pentru x ≥ −2, ecuat, ia este echivalent cu x + 2 = (x + 2)2 , sau (x + 2)2 − (x + 2) = 0. Rezult

(x + 2)(x + 1) = 0, cu solut, iile x1 = −1 s, i x2 = −2, care apart, in intervalului [−2, +∞).
6. Este necesar ca x + 1 > 0, deci x ∈ (−1, +∞). Ecuat, ia este echivalent cu x2 + 3 = (x + 1)2 , sau
x2 + 3 = x2 + 2x + 1. Rezult x = 1 ∈ (−1, +∞).
√
7. x2 + x + 1 = 1 ⇐⇒ x2 + x + 1 = 1 ⇐⇒ x2 + x = 0 ⇐⇒ x = 0 sau x = −1.
√
8. Ecuat, ia este echivalent cu x2 + 3 = 3 − x. Pentru x ≤ 3, aceast ecuat, ie se poate scrie succesiv:
x2 + 3 = (3 − x)2 ⇐⇒ x2 + 3 = 9 − 6x + x2 ⇐⇒ x = 1 ∈ (−∞, 3].
9. x + 1 ≥ 0 pentru x ∈ [−1, +∞). Dac x ∈ [−1, +∞), atunci

p
x2 + 1 = x + 1 ⇐⇒ x2 + 1 = (x + 1)2 ⇐⇒ x = 0 ∈ [−1, +∞).
2
10. 3x −3x
= 3x−4 ⇐⇒ x2 − 3x = x − 4 ⇐⇒ x2 − 4x + 4 = 0 ⇐⇒ (x − 2)2 = 0 ⇐⇒ x = 2.
11. 4x+1 = 16 ⇐⇒ 4x+1 = 42 ⇐⇒ x + 1 = 2 ⇐⇒ x = 1.

1
12. 23−x = ⇐⇒ 23−x = 2−2 ⇐⇒ 3 − x = −2 ⇐⇒ x = 5.
4
13. 22x+3 = 8 ⇐⇒ 22x+3 = 23 ⇐⇒ 2x + 3 = 3 ⇐⇒ x = 0.
x
32x 32
14. 32x = 16 · 2x ⇐⇒ x = 16 ⇐⇒ = 16 ⇐⇒ 16x = 16 ⇐⇒ x = 1.
2 2
2x+10 2x+10 −4
1 1 1
15. = 81 ⇐⇒ = ⇐⇒ 2x + 10 = −4 ⇐⇒ x = −7.
3 3 3
33
I. Solut, ii 2. Algebr . Clasa a X-a
16. log3 (2x + 1) = log3 5 ⇐⇒ 2x + 1 = 5 ⇐⇒ 2x = 4 ⇐⇒ x = 2.

2
17. 5x −5x
= 53−3x ⇐⇒ x2 − 5x = 3 − 3x ⇐⇒ x2 − 2x − 3 = 0 ⇐⇒ x = 3 sau x = −1.
18. Pentru orice x ∈ R, x2 + 9 > 0. Avem
log4 x2 + 9 = log4 25 ⇐⇒ x2 + 9 = 25 ⇐⇒ x2 = 16 ⇐⇒ x = ±4.

19. x2 + 17 > 0, ∀x ∈ R. Ecuat, ia este echivalent cu x2 + 17 = 81, cu solut, iile x = ±8.
20. x2 + 4 > 0, ∀x ∈ R. Avem log2 x2 + 4 = log2 8 ⇐⇒ x2 + 4 = 8 ⇐⇒ x = ±2.

21. Pentru x ∈ (3, +∞), avem
2 log5 (x − 3) = log5 (x − 1) ⇐⇒ log5 (x − 3)2 = log5 (x − 1) ⇐⇒ (x − 3)2 = x − 1.
Ultima ecuat, ie ecuat, ie devine x2 − 6x + 9 = x − 1 ⇐⇒ x2 − 7x + 10 = 0, cu solut, ia x = 5 ∈ (3, +∞).
22. log3 6 = log3 (3 · 2) = log3 3 + log3 2 = 1 + a.
23. log3 (x − 3) = 2 ⇐⇒ x > 3 s, i x − 3 = 32 ⇐⇒ x = 12 > 3.
24. log2 x2 − 2x = 3 ⇐⇒ x2 − 2x > 0 s, i x2 − 2x = 23 ⇐⇒ x2 − 2x − 8 = 0 ⇐⇒ x ∈ {−2, 4}.

25. log9 (x2 + 5) = 1 ⇐⇒ x2 + 5 = 9 ⇐⇒ x2 = 4 ⇐⇒ x = ±2.
26. log2 x + log2 (x − 1) = log2 12 ⇐⇒ x > 1 s, i log2 (x2 − x) = log5 12 ⇐⇒ x > 1 s, i x2 − x = 12. Rezult
x2 − x − 12 = 0, cu solut, ia x = 4 > 1.
27. log5 x2 + x + 1 = log5 (x + 2) ⇐⇒ x > −2 s, i x2 + x + 1 = x + 2 ⇐⇒ x > −2 s, i x2 = 1 ⇐⇒ x = 1.

28. log2 x2 + 1 = log2 5 ⇐⇒ x2 + 1 = 5 ⇐⇒ x2 = 4 ⇐⇒ x = ±2.

29. Pentru x > −1, avem:

x+1 x+1
log2 (x + 1) − log2 (x + 3) = −1 ⇐⇒ log2 = −1 ⇐⇒ = 2−1 ⇐⇒ 2(x + 1) = x + 3.
x+3 x+3
Solut, ia ultimei ecuat, ii este x = 1 > −1.
30. Se impun condit, iile:



 x + 1 6= 0,
x − 1
> 0,

 x+1
 2
x − 1 > 0.
Rezult c solut, iile ecuat, iei date apart, in mult, imii D = (−∞, −1) ∪ (1, +∞). Pentru x ∈ D, avem:
x−1 (x − 1)(x2 − 1)
+ log2 x2 − 1 = 4 ⇔ log2 = 4 ⇔ log2 (x − 1)2 = 4.

log2
x+1 x+1
Ultima ecuat, ie este echivalent cu 2 log2 |x − 1| = 4, sau log2 |x − 1| = 2. Obt, inem
|x − 1| = 4 ⇐⇒ x − 1 = ±4 ⇐⇒ x ∈ {−3, 5} ⊂ D.
31. O mult, ime cu n elemente are Cnk submult, imi cu k elemente. Pentru n = 5 s, i k = 3, obt, inem
5·4·3
C53 = = 10 submult, imi.
1·2·3
7!
32. C72 = = 21.
2! · 5!
34
5! 3! · 4 · 5 4·5
33. Num rul submult, imilor este egal cu C52 = = = = 10.
2! · 3! 2! · 3! 2
34. C54 = C51 = 5.
35. Mult, imea A = {1, 2, 3, 4} are C41 = 4 submult, imi formate cu un element s, i C43 = 4 submult, imi formate
cu 3 elemente, deci sunt 8 submult, imi cu num r impar de elemente.
36. Dezvoltând (1 + 1)n cu formula binomului lui Newton se obt, ine Cn0 + Cn1 + Cn2 + · · · + Cnn = 2n . Ecuat, ia
2n = 64 are solut, ia n = 6.
37. Fie n num rul elementelor mult, imii. Num rul submult, imilor cu dou elemente este Cn2 = 10. Obt, inem
ecuat, ia n(n − 1) = 20, cu solut, ia pozitiv n = 5.
38. Fie abc un num r format cu 3 cifre distincte din mult, imea M = {0, 1, 2, 3}. Cifra a poate 1, 2 sau 3.
Cum b 6= a, b poate lua 3 valori. Cum c 6= b s, i c 6= a, c poate lua 2 valori. Rezult c sunt 3 · 3 · 2 = 18
numere abc.
39. Pentru c mult, imea M are 100 de elemente, sunt 100 de cazuri posibile. Sunt 10 p trate perfecte în M :
10 1
12 = 1, 22 , 32 , . . . , 102 = 100, deci avem 10 cazuri favorabile. Probabilitatea cerut este p = = .
100 10
40. Mult, imea M cont, ine 9 numere, din care 4 sunt divizibile cu 2. Prin urmare, probabilitatea cerut este
4
p= .
9
11
41. Din cele 80 de elemente ale mult, imii A, 11 sunt divizibile cu 7. Rezult p = .
80
42. Cel mai mic num r natural de dou cifre este 10, iar cel mai mare este 99. Prin urmare, sunt 99 − 9 = 90
cazuri posibile. Dintre acestea, numerele divizibile cu 5 sunt:
2 · 5 = 10; 3 · 5 = 15; 4 · 5 = 20; . . . 19 · 5 = 95.

18 1
Rezult c sunt 18 cazuri favorabile. Probabilitatea cerut este p = = .
90 5
2 1
43. Din cele 8 elemente ale mult, imii M , dou sunt divizibile cu 3. Probabilitatea cerut este p = = .
8 4
4 2
44. Mult, imea A cont, ine 50 de numere, din care 4 sunt devizibile cu 11: 11, 22, 33, 44. Rezult p = = .
50 25
45. Sunt 9 · 10 = 90 numere de dou cifre, dici sunt 90 de cazuri favorabile. Numerele pare de dou cifre sunt
de forma ab, unde cifra zecilor a ∈ {1, 2, 3, . . . , 9} s, i cifra unit t, ilor b ∈ {0, 2, 4, 6, 8}. Prin urmare, sunt
45 1
9 · 5 = 45 cazuri favorabile. Probabilitatea cerut este p = = .
90 2
46. Sunt 90 cazuri posibile. Cazurile favorabile sunt numere de forma 13k , unde 10 ≤ 13k ≤ 99, k num r
7
natural. Rezult k ∈ {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}, deci sunt 7 cazuri favorabile. Probabilitatea cerut este p = .
90
47. Sunt 90 cazuri posibile. Fie ab un num r format din cifrele distincte a s, i b. Cum a 6= 0, a poate lua 9
valori. Din condit, ia b 6= a rezult c b poate lua tot 9 valori. Obt, inem 9 · 9 = 81 cazuri favorabile s, i
81 9
p= = .
90 10
48. Sunt 9 · 10 · 10 = 900 numere naturale de 3 cifre. Divizorii naturali ai lui 3 sunt 1 s, i 3, deci cazurile
3 1
favorabile sunt 311, 131, 113, iar p = = .
900 300
2
49. Sunt 15 cazuri posibile s, i dou cazuri favorabile. Deci p = .
15
4 1
50. Numerele divizibile cu 4 din A sunt 4, 8, 12, 16. Probabilitatea cerut este p = = .
20 5
35
4 2
51. p = = .
30 15
2
52. Egalitatea n2 − 5n + 6 = 0 este vericat pentru n ∈ {2, 3}. Probabilitatea este p = .
5
53. Din cele 90 de numere naturale de dou cifre, 15 s, i 51 au produsul cifrelor egal cu 5. Probabilitatea cerut
2 1
este p = = .
90 45
54. Fie ab un num r natural de dou cifre. Sunt 90 de cazuri posibile. Produsul ab este divizibil cu 10 în
urm toarele situat, ii:
1) b = 0. În acest caz b ∈ {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9};
2) b = 5 s, i a ∈ {2, 4, 6, 8};
3) b ∈ {2, 4, 6, 8} s, i a = 5.
17
Rezult 9 + 4 + 4 = 17 cazuri favorabile s, i p = .
90
20
55. Not m cu x pret, ul produsului înainte de ieftinire. Din x = 200 rezult x = 1000 lei. Pret, ul produsului
100
dup ieftinire este 1000 − 200 = 800 lei.
90
56. Fie x pret, ul produsului înainte de ieftinire. Din x = 90 rezult x = 100 lei.
100
p
57. Dobânda obt, inut este 1008 − 900 = 108 lei. Din · 900 = 108 se obt, ine rata dobânzii p = 12%.
100
58. z 2 = (1 + i)2 = 12 + 2 · 1 · i + i2 = 1 + 2i − 1 = 2i. Rezult z 2 − 2i = 0.
59. z 2 = (2 + i)2 = 22 + 2 · 2 · i + i2 = 4 + 4i − 1 = 3 + 4i.
60. z 2 = (1 − i)2 = 12 − 2 · 1 · i + i2 = 1 − 2i − 1 = −2i.
61. (2 − 3i)(2 + 3i) = 22 − (3i)2 = 4 + 9 = 13.
62. z = 3 + 2(1 − i) = 3 + 2 − 2i = 5 − 2i. Partea real a lui z este 5.
63. z 2 = (2 + 3i)2 = 22 + 2 · 2 · 3i + (3i)2 = 4 + 12i − 9 = −5 + 12i.
64. T, inând seam c i2 = −1, i3 = −i, i4 = 1, i5 = i, i6 = −1, obt, inem
z = 1 + i + i2 + i3 + i4 + i5 + i6 = 1 + i − 1 − i + 1 + i − 1 = i.
Rezult z = −i.
65. z1 z2 = (3 + i)(3 − i) = 32 − i2 = 9 + 1 = 10 ∈ R.
36
GEOMETRIE S
, I TRIGONOMETRIE
3
1. Punctul M (1, 0) apart, ine dreptei de ecuat, ie y = mx − 2 dac (x, y) = (1, 0) veric aceast ecuat, ie, adic
0 = m · 1 − 2. Rezult m = 2.
2. Punctele A(1, a), B(3, 2) s, i C(2, 1) sunt coliniare dac

1 a 0

3
2 1 = 0 ⇐⇒ 2 + 3 + 2a − 4 − 1 − 3a = 0 ⇐⇒ a = 0.
2 1 1
3. Ecuat, ia dreptei care trece prin punctele A(xA , yA ) s, i B(xB , yB ) este

x y 1 x y 1

x yA 1 = 0 ⇐⇒ 2 1 1 = 0 ⇐⇒ y = −x + 3.
A
x yB 1 0 3 1
B
4. Ecuat, ia dreptei care trece prin punctele A(3, 4) s, i B(1, 0) este

x y 1

3
4 1 = 0 ⇐⇒ 4x − 2y − 4 = 0 ⇐⇒ y = 2x − 2.
1 0 1
5. Ecuat, ia dreptei care trece prin punctul A(x0 , y0 ) s, i are panta m este y − y0 = m(x − x0 ). Panta dreptei
d este m = 2, aceeas, i cu panta dreptei de ecuat, ie y = 2x + 7, dreptele ind paralele. Rezult ecuat, ia
dreptei d: y = 2x + 4.
6. Ecuat, ia dreptei d este y − 1 = 3(x − 0) ⇐⇒ y = 3x + 1.
7. Punctele O(0, 0), A(1, 2) s, i B(2, a) sunt coliniare dac

0 0 1

1
2 1 = 0 ⇐⇒ a − 4 = 0 ⇐⇒ a = 4.
2 a 1
8. Fie C(xC , yC ) simetricul punctului A(1, 2) fat, de B(3, 0). T, inând seam c B este mijlocul segmentului
[AC], avem:
xA + xC x +1
xB = =⇒ 3 = C =⇒ xC = 5;
2 2
y + yC y +2
yB = A =⇒ 0 = C =⇒ yC = −2.
2 2
37
I. Solut, ii 3. Geometrie s, i trigonometrie
5+3 1+5
9. Dac M (xM , yM ) este mijlocul segmentului [AB], atunci xM = = 4 s, i yM = = 3. Lungimea
√ 2 2
medianei [OM ] este OM = 42 + 32 = 5.
10. Punctul B(xB , yB ) este simetricul punctului A(4, −1) fat, de punctul O(0, 0). Rezult xB = −xa = −4
s, i yB = −yA = 1.
11. xB = 2xA = 2 · 2 = 4; yB = 2yA = 2 · 3 = 6.
12. Not m cu H(xH , yH ) ortocentrul triunghiului ABC . Din xB = xC rezult BC k Ox, deci AH k Oy
y − yH 1 − yH
s, i xH = xA = 1. Panta dreptei HC este mCH = C = , iar panta dreptei AB este
xC − xH 2
y − yA 1−3 1 − yH
mAB = B = = 2. Cum CH ⊥ AB , avem mCH · mAB = −1, adic · 2 = −1. De aici
xB − xA 0−1 2
rezult yH = 2.
13. Din A, B ∈ Ox, C ∈ Oy s, i OA = OB rezult c CO ⊥ AB . Prin urmare, aria triunghiului ABC este
1 1
A = · AB · CO = · 4 · 3 = 6.
2 2
14. Pantele celor dou drepte sunt m1 = a−1, respectiv m2 = 2. Dreptele sunt paralele numai dac m1 = m2 ,
adic a − 1 = 2. Rezult a = 3.
15. Din d k h rezult md = mh = 1. Ecuat, ia dreptei d este y − 2 = 1 · (x − 2), sau y = x.
16. Pentru orice num r real x au loc egalit t, ile sin2 x + cos2 x = 1 s, i sin 2x = 2 sin x cos x. Rezult
(2 sin x + cos x)2 + (sin x + 2 cos x)2 − 4 sin 2x =

= 4 sin2 x + 4 sin x cos x + cos2 x + sin2 x + 4 sin x cos x + 4 cos2 x − 4 sin 2x =
= 5(sin2 x + cos2 x) + 8 sin x cos x − 4 sin 2x = 5 · 1 + 8 sin x cos x − 4 · 2 · sin x cos x = 5.
17. Folosind identitatea sin2 x + cos2 x = 1, ∀x ∈ R, obt, inem

2 2
(sin x + cos x) + (sin x − cos x) = sin2 x + 2 sin x cos x + cos2 x + sin2 x − 2 sin x cos x + cos2 x =
= 2(sin2 x + cos2 x) = 2.
√ √
π π π 1 2 1+ 2
18. E( ) = sin + cos = + = .
2 6 4 2 2 2
√
1 π 1 π π 3
19. Din cos x = s, i x ∈ 0, rezult x = arccos = , iar sin x = sin = . Prin urmare,
2 2 2 3 3 2
√ √
3 1 3
sin 2x = 2 sin x cos x = 2 · · = .
2 2 2
2
1 π
20. Din sin x + cos x = 1 obt, inem
2 2
+ cos2 x = 1. Cum x ∈ 0, , avem cos x > 0 s, i din egalitatea
r 2 √ 2 √ √
1 3 1 3 3
precedent rezult cos x = 1 − = . Prin urmare, sin 2x = 2 sin x cos x = 2 · · = .
4 2 2 2 2
√ √
π π π 3 3 √
21. E = cos + sin = + = 3.
3 6 3 2 2
√ √ √
√
r
p 1 8 2 2 cos a 2 2 3
22. Calcul m cos a = 1 − sin a = 1 − =
2
= s, i ctg a = = · = 2 2.
9 9 3 sin a 3 1
23. Avem
3 sin x − 2 cos x 3 sin x 2 cos x
= 1 ⇐⇒ − = 1 ⇐⇒ tg x = 1
cos x cos x cos x
π π
Solut, ia ecuat, iei tg x = 1, x ∈ 0, , este x = arctg 1 = .
2 4
38
24. Not m a = BC, b = AC, c = AB . Avem
b b c c b2 + c 2 a2
sin B · cos C + sin C · cos B = · + · = = = 1.
a a a a a2 a2
.
π
25. Pentru x ∈ 0, , avem
2
1 1 π π
2 sin x − 1 = 0 ⇐⇒ sin x = ⇐⇒ x = arcsin ⇐⇒ x = ∈ 0, .
2 2 6 2
26. Pentru x ∈ [0◦ , 90◦ ), avem

sin x + 4 cos x sin x cos x
= 5 ⇐⇒ +4· = 5 ⇐⇒ tg x = 1 ⇐⇒ x = 45◦ ∈ [0◦ , 90◦ )
cos x cos x cos x
π √ √
π π 2 2
27. E = cos + sin = 0 + =
2 2 4 2 2
AB
28. Not m cu R raza cercului circumscris triunghiului ABC . Din teorema sinusurilor rezult = 2R.
sin C
1 1 1
Obt, inem R = · · AB = · 2 · 8 = 8.
2 sin C 2
AB
29. Din teorema sinusurilor rezult = 2R, unde R este raza cercului circumscris triunghiului ABC .
sin C √
√ π 3 1 √ 2
Înlocuind AB = 2 s, i sin C = sin = , obt, inem R = · 2 · √ = 1.
3 2 2 2
AB
30. Din teorema sinusurilor rezult = 2R, unde R este raza cercului circumscris triunghiului ABC .
sin C√ √
π 3 1 2 6 6 3 √
Înlocuind AB = 6 s, i sin C = sin = , obt, inem R = · 6 · √ = √ = = 2 3.
4 2 2 3 3 3
31. Avem a = 7, b = 6, c = 5. Din teorema cosinusului rezult
a2 = b2 + c2 − 2bc · cos A.
1
Prin urmare 49 = 36 + 25 − 2 · 6 · 5 · cos A, sau 60 cos A = 12, de unde cos A = .
5
BC 5
32. Pentru c BC 2 = AB 2 + AC 2 , triunghiul ABC este dreptunghic în A. Rezult R = = .
2 2
MN MP 1 4 5
33. Din teorema sinusurilor rezult = . Obt, inem M N = M P · sin P · = 6 · · = 8.
sin P sin N sin N 5 3
1 √
34. BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2AB · AC · cos A = 36 + 25 − 2 · 6 · 5 · = 31 =⇒ BC = 31.
2
AB 2 + AC 2 − BC 2 25 + 36 − 49 1
35. BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2AB · AC · cos A =⇒ cos A = = = .
2AB · AC 2·5·6 5
1 1 1
36. A = · M N · M P · sin M = · 12 · 3 · = 9.
2 2 2
1 1 1
37. A = · M N · N P · sin N =⇒ 16 = · 8 · 8 · sin N =⇒ sin N = .
2 2 2
1 1 1
38. A = · AB · AC · sin A = · 6 · 4 · = 6.
2 2 2
39. Din xA = xC rezult AC k Oy s, i, cum B, C ∈ Ox, deducem AC ⊥ CB . Avem AC = |yA | = 3 s, i
AC · BC 3·2
BC = |xB − xC | = |4 − 2| = 2. Aria triunghiului ABC este A = = = 3.
2 2
39
40. Folosind regula triunghiului pentru adunarea vectorilor, obt, inem

−−→ −−→ −−→
M B = M A + AB
−−→ −−→ −−→
M C = M D + DC.
−−→ −−→ → − −−→ −−→
T, inând seam c M A + M D = 0 s, i DC = AB , prin adunarea membru cu membru a egalit t, ilor de mai
−−→ −−→ −−→
sus rezult M B + M C = 2AB .
x + xC −2 − 2 y + yC 1+5
41. Coordonatele punctului M sunt xM = B = = −2 s, i yM = B = = 3. Din
−−→ 2 2 2 2
yA = yM , rezult AM k Ox s, i |AM | = |xM − xA | = | − 2 − 2| = 4.
a−1 −3 a−1 1
42. Vectorii ~u = (a − 1)~i − 3~j s, i ~v = 2~i − 6~j sunt coliniari dac = ⇐⇒ = ⇐⇒ a = 2.
2 −6 2 2
a+1 a−1
43. Vectorii ~u s, i ~v sunt coliniari dac = . Rezult a + 1 = 3a − 3, de unde a = 2.
6 2
a+1 4
44. = =⇒ a = 1.
1 2
2 a+1
45. Din condit, ia = rezult a = 3.
1 2
1
46. ~a · ~b = |~a| · |~b| · cos α, unde α este unghiul vectorilor ~a s, i ~b. Obt, inem ~a · ~b = 2 · 3 · = 3.
2
−→ −−→ −−→ −→
47. AC = AB + BC = (2~i + ~j) + (~i − ~j) = 3~i. Rezult |AC| = |3~i| = |3| · |~i| = 3 · 1 = 3.
−→ −−→ −−→ −→ −→ √
48. AC = AB + BC = (2~i + 2~j) + (2~i + ~j) = 4~i + 3~j . Lungimea vectorului AC este |AC| = 42 + 32 = 5.
2 a
49. Vectorii ~v1 s, i ~v2 sunt coliniari dac = . Obt, inem ecuat, ia a2 + 3a − 4 = 0, cu solut, ia pozitiv
a+3 2
a = 1.
40
MATRICE S
, I DETERMINANT
, I. SISTEME LINIARE
4

1 0
1. a) det A(0) = = 1 · 1 − 0 · 0 = 1.
0 1
b) Pentru orice numere reale x s, i y ,

1+x −x 1+y −y
A(x)A(y) = =
2x 1 − 2x 2y 1 − 2y

(1 + x)(1 + y) − 2xy (1 + x)(−y) − x(1 − 2y)
= =
2x(1 + y) + (1 − 2x) · 2y −2xy + (1 − 2x)(1 − 2y)

1 + y + x + xy − 2xy −y − xy − x + 2xy
= =
2x + 2xy + 2y − 4xy −2xy + 1 − 2y − 2x + 4xy

1 + (x + y − xy) −(x + y − xy)
= =
2(x + y − xy) 1 − 2(x + y − xy)
= A(x + y − xy).
c) Fie x ∈ R, x 6= 1, pentru care A(x) = (A(x))

−1
. Atunci
−1
A(x) · (A(x)) = A(x)A(x) = I2 .

1 0
Avem I2 = = A(0) s, i, conform b), A(x)A(x) = A(x + x − x · x) = A(2x − x2 ). Urmeaz c
0 1
A(x)A(x) = I2 ⇐⇒ A(2x − x2 ) = A(0) ⇐⇒ 2x − x2 = 0 ⇐⇒ x(2 − x) = 0 ⇐⇒ x ∈ {0, 2}.

0 1 0 1
2. a) A(2) = s, i det A(2) = = 0 · 0 − 1 · 1 = −1.
1 0 1 0
b) Pentru orice num r real a,

2−a 1 2+a 1 2−a+2+a 1+1
A(a) + A(−a) = + = =
1 2−a 1 2+a 1+1 2−a+2+a

4 2 2 1
= =2· =
2 4 1 2
= 2A(0).
41
I. Solut, ii 4. Matrice s, i determinant, i. Sisteme liniare

1 1 2 2
c) Calcul m 2A(1) = 2 · = s, i, pentru x ∈ R,
1 1 2 2

2−x 1 2−x 1 x11 x12
A(x)A(x) = · = , unde
1 2−x 1 2−x x21 x22
x11 = (2 − x)(2 − x) + 1 · 1 = (2 − x)2 + 1 ; x12 = (2 − x) · 1 + 1 · (2 − x) = 4 − 2x ;
x21 = 1 · (2 − x) + (2 − x) · 1 = 4 − 2x ; x22 = 1 · 1 + (2 − x)(2 − x) = (2 − x)2 + 1 .
(2 − x)2 + 1

4 − 2x
Prin urmare, A(x)A(x) = s, i egalitatea A(x)A(x) = 2A(1) se poate
4 − 2x (2 − x)2 + 1
scrie
(
(2 − x)2 + 1 (2 − x)2 + 1 = 2 ;

4 − 2x 2 2
A(x)A(x) = 2A(1) ⇐⇒ = ⇐⇒
4 − 2x (2 − x)2 + 1 2 2 4 − 2x = 2.
Din a doua ecuat, ie a acestui sistem ot, inem x = 1, care veric s, i prima ecuat, ie.

−1 −1 −1 −1
3. a) Avem A(0) = s, i det (A(0)) = = (−1) · (−2) − (−1) · 2 = 2 + 2 = 4.
2 −2 2 −2
b) Pentru orice num r real m,

1+m−1 −1 1−m−1 −1
A(1 + m) + A(1 − m) = + =
2 1+m−2 2 1−m−2

0 −2 0 −1
= =2 = 2A(1).
4 −2 2 −1
c) Determinantul matricei A(m) este

m − 1 −1
det (A(m)) = = (m − 1)(m − 2) − (−1) · 2 = m2 − 3m + 4, ∀m ∈ R.
2 m − 2
Discriminantul trinomului m2 − 3m + 4 este ∆ = (−3)2 − 4 · 1 · 4 = 9 − 16 = −7 < 0. Prin urmare,

det (A(m)) 6= 0 pentru orice m ∈ R s, i A(m) este inversabil , oricare ar num rul real m.

1 0 1 0
4. a) Avem A(0) = s, i det (A(0)) = = 1 · 1 − 0 · 0 = 1.
0 1 0 1
b) Pentru orice x, y ∈ R,

1 + 3x 2x 1 + 3y 2y
A(x)A(y) = =
−6x 1 − 4x −6y 1 − 4y

(1 + 3x) · (1 + 3y) + 2x · (−6y) (1 + 3x) · 2y + 2x · (1 − 4y)
= =
−6x(1 + 3y) + (1 − 4x) · (−6y) −6x · 2y + (1 − 4x)(1 − 4y)

1 + 3x + 3y − 3xy 2x + 2y − 2xy
= =
−6x − 6y + 6xy 1 − 4x − 4y + 4xy

1 + 3(x + y − xy) 2(x + y − xy)
= =
−6(x + y − xy) 1 − 4(x + y − xy)
= A(x + y − xy).
c) Not m t = 2x , t > 0. Relat, ia A (2x ) A (2x ) = A(1) devine A(t)A(t) = A(1). Dar, conform b), pentru
x = y = t, rezult A(t)A(t) = A(2t − t2 ). Prin urmare,
A (2x ) A (2x ) = A(1) ⇐⇒ A(t)A(t) = A(1) ⇐⇒ A(2t − t2 ) = A(1) ⇐⇒ 2t − t2 = 1.
Ecuat, ia 2t − t2 = 1 este echivalent cu (t − 1)2 = 0, cu solut, ia t = 1. Din 2x = 1 rezult x = 0.
42
5. a) Avem

1 1 1

det M (0) = 2 3 1 = 3 − 2 + 0 − 0 + 1 − 2 = 0.
0 −1 1
b) Pentru orice x ∈ R, egalitatea 2M (x) − M (−x) = M (3x) este echivalent cu

     
1 1 1 1 1 1 1 1 1
2· 2
 3 1 −
  2 3 1 = 2
  3 1 ,
x 2x − 1 1 −x −2x − 1 1 3x 6x − 1 1
sau      
2 2 2 1 1 1 1 1 1
4 6 2 −  2 3 1 =  2 3 1 ,
2x 4x − 2 2 −x −2x − 1 1 3x 6x − 1 1
adic
2−1 2−1 2−1
   
1 1 1
 4−2 6−3 2 − 1 =  2 3 1 .
2x + x 4x − 2 + 2x + 1 2−1 3x 6x − 1 1
Ultima egalitate este evident .
c) Aria triunghiului cu vârfurile în punctele A1 (x1 , x2 ), A2 (x2 , y2 ), A3 (x3 , y3 ) este

x1 y1 1
1
A = |∆|, unde ∆ = x2

y2 1 .
2 x
3 y3 1
Pentru punctele O, A, B din enunt, , avem

0 0 1
2n − 1 1 = n(2n2 − 1) − (2n − 1)n2 = n2 − n = n(n − 1).

∆ = n
n2 2n2 − 1 1
n(n − 1)
Rezult c aria triunghiului OAB este A = . Numerele n − 1 s, i n sunt consecutive, deci unul
2
din ele este par. Prin urmare, A ∈ N pentru orice orice num r natural n ≥ 2.

1 2 2·1 2·2 2 4 2 4
6. a) 2A = 2 · = = . Deci det 2A = = 2 · 2 − 4 · 8 = −28.
4 1 2·4 2·1 8 2 8 2

1 2 0 x 1 0 1 2 + 2x 1 0
b) A + 2B = I2 ⇐⇒ +2· = ⇐⇒ = . Ultima
4 1 y 0 0 1 4 + 2y 1 0 1
egalitate are loc numai dac 2 + 2x = 0 s, i 4 + 2y = 0. Rezult x = −1 s, i y = −2.
c) Calcul m produsele AB s, i BA :

1 2 0 x 1·0+2·y 1·x+2·0 2y x
AB = · = = ;
4 1 y 0 4·0+1·y 4·x+1·0 y 4x

0 x 1 2 0·1+x·4 0·2+x·1 4x x
BA = · = = .
y 0 4 1 y·1+0·4 y·2+0·1 y 2y

0 x
Din AB = BA rezult 2y = 4x, adic y = 2x. În acest caz, det B =
= −2x2 ≤ 0, pentru c
2x 0
x2 ≥ 0, ∀x ∈ R s, i −2 < 0.

1 2
7. a) det A = = 1 · 4 − 2 · 3 = 4 − 6 = −2.
3 4
43

x 2 1 0 x+1 2
b) B(x) + I2 = + = . Prin urmare,
3 6 0 1 3 7

x + 1 2
det B(x) + I2 = 8 ⇐⇒ = 8 ⇐⇒ (x + 1) · 7 − 2 · 3 = 8 ⇐⇒ 7x + 1 = 8 ⇐⇒ x = 1.
3 7

1 2 x 2 x 2 1 2
c) A · B(x) = B(x) · A ⇐⇒ · = · . În urma efectu rii înmult, irilor,
3 4 3 6 3 6 3 4
ultima egalitate devine
x+6 14 x+6 2x + 8
= .
3x + 12 30 21 30
Rezult c num rul x trebuie s verice simultan ecuat, iile 14 = 2x + 8 s, i 3x + 12 = 21. Se obt, ine
x = 3.

1 2 1 −2 2 0 1 0
8. a) A(1) + A(−1) = + = =2· = 2A(0).
2 4 −2 4 0 8 0 4

1 2a
b)

det A = 0 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ 4 − 4a2 = 0 ⇐⇒ a1 = 1 ⇐⇒ a ∈ {−1, 1}.
2a 4

x y
c) Fie X = , unde x, y, z, t ∈ R, solut, ie a ecuat, iei A(2) · X = A(8). T, inând seam c matricea
z t

1 4 1 16
A(2) = s, i A(8) = , rezult
4 4 16 4

1 4 x y 1 16 x + 4z y + 4t 1 16
· = ⇐⇒ = .
4 4 z t 16 4 4x + 4z 4y + 4t 16 4
Aceast egalitate are loc numai dac
x + 4z = 1 y + 4t = 16
.
4x + 4z = 16 4y + 4t = 4
Din x + 4z = 1 s, i 4x + 4z = 16 obt, inem x = 5 s, i z = −1, iar din y + 4t = 16 s, i 4y + 4t = 4 obt, inem

5 −4
y = −4 s, i t = 4. As, adar, X = .
−1 5

1 0
9. a) det A(0) = = 1 · 1 − 0 · 0 = 1.
0 1

1 −a
b) = 0 ⇐⇒ 1 − a2 = 0 ⇐⇒ a2 = 1 ⇐⇒ a ∈ {−1, 1}.

det A(a) = 0 ⇐⇒
−a 1
c) Pentru orice numere reale a, b, avem

1 −a 1 −b 1 + ab −b − a
A(a)A(b) = · = =
−a 1 −b 1 −a − b ab + 1

1 −(a + b) ab 0 1 0
= + = A(a + b) + ab = A(a + b) + abI2 .
−(a + b) 1 0 ab 0 1

2014 3 2016 3 4030 6 2015 3
10. a) A(2014) + A(2016) = + = =2 = 2A(2015).
2013 2 2015 2 4028 4 2014 2

a 3
b) = 0 ⇐⇒ a · 2 − 3(a − 1) = 0 ⇐⇒ 3 − a = 0 ⇐⇒ a = 3.

det A(a) = 0 ⇐⇒
a − 1 2
c) Efectuând A(2) + xA(3), unde x ∈ R, obt, inem

2 3 3 3 2 + 3x 3 + 3x
A(2) + xA(3) = +x = .
1 2 2 2 1 + 2x 2 + 2x
44
Ecuat, ia din enunt, devine

2 + 3x 3 + 3x
1 + 2x 2 + 2x = 0 ⇐⇒ (2 + 3x)(2 + 2x) − (3 + 3x)(1 + 2x) = 0 ⇐⇒ x + 1 = 0 ⇐⇒ x = −1.

2 0
11. a) det A(0) = = 2 · 2 − 0 · 0 = 4.
0 2

2 1 2 3 2 2 4 4 2a 2a
b) A(1) + A(3) = aA(2) ⇐⇒ + =a· ⇐⇒ = .
1 2 3 2 2 2 4 4 2a 2a
Ultima egalitate are loc numai dac 4 = 2a, adic a = 2.
c) Pentru orice numere reale x, y , avem

2 x 2 y 4 + xy 2y + 2x 4 2(x + y) xy 0
A(x)A(y) = · = = + =
x 2 y 2 2x + 2y xy + 4 2(x + y) 4 0 xy

2 x+y 1 0
=2 · + xy = 2A(x + y) + xyI2 .
x+y 2 0 1

2 3
12. a) det A(3) = = 2 · 3 − 3 · 1 = 3.
1 3

2 −2015 2 2015 2 + 2 −2015 + 2015 4 0
b) A(−2015) + A(2015) = + = = = 2A(0).
1 3 1 3 1+1 3+3 2 6

2 x
c) = x2 ⇐⇒ 6 − x = x2 ⇐⇒ x2 + x − 6 = 0 ⇐⇒ x1 = −3; x2 = 2.

det A(x) = x2 ⇐⇒
1 3

2 0 0

13. a) det A(2, 0) = 0 2 0 = 8.

0 0 2
b) Pentru orice numere reale x s, i a, avem:
−a −a
     
x a a x 1 0 0
A(x, a) + A(x, −a) = −a x a + −a x −a = 2x · 0 1 0 = 2xA(1, 0).
−a −a x a a x 0 0 1

x −3 −3
c) det A(x, −3) = 0 ⇐⇒ 3 x −3 = 0 ⇐⇒ x3 − 27 + 27 + 9x + 9x + 9x = 0 ⇐⇒ x3 + 27x = 0.

3 3 x
Ecuat, ia x + 27x = 0 este echivalent cu x(x2 + 27) = 0. Cum x2 + 27 6= 0, ∀x ∈ R, rezult x = 0.
3

0 2014
14. a) det A = = 0 · (−1) − 2014 · 1 = −2014.
1 −1
b) Calcul m

0 2014 0 2014 0 · 0 + 2014 · 1 0 · 2014 + 2014 · (−1) 2014 −2014
A·A= · = = .
1 −1 1 −1 1 · 0 + (−1) · 1 1 · 2014 + (−1) · (−1) −1 2015
Urmeaz c

0 2014 2014 −2014 2014 0
A+A·A= + = = 2014I2 .
1 −1 −1 2015 0 2014
1
c) Din egalitatea A + A · A = 2014I2 rezult A · (I2 + A) = I2 . Avem, de asemenea, egalitaea
2014
1 1 1 1
(I2 + A) · A = (I2 A + A · A) = (A + A · A) = · 2014I2 = I2 .
2014 2014 2014 2014
45
Prin urmare, inversa matricei A este

1 1 1 0 0 2014 1 1 2014
A−1 = (I2 + A) = + = .
2014 2014 0 1 1 −1 2014 1 0
Inmult, ind la stânga ecuat, ia A · X = 2014I2 cu A−1 , rezult

1 1 2014 1 2014
X = A−1 · 2014I2 = · 2014I2 = .
2014 1 0 1 0
15. a) Efectu m produsele AB s, i BA:

1 0 1 0 1·1+0·0 1·0+0·5 1 0
AB = · = = ;
0 4 0 5 0·1+4·0 0·0+4·5 0 20

1 0 1 0 1·1+0·0 1·0+0·4 1 0
BA = · = = .
0 5 0 4 0·1+5·0 0·0+5·4 0 20

1 0
Rezult AB = BA = .
0 20

1 0 1 0 1+1 0+0 2 0
b) Calcul m A + B = + = = . Determinantul matricei A + B
0 4 0 5 0+0 4+5 0 9

2 0
= 2 · 9 − 0 · 0 = 18, iar det A = 1 0 =
1 0
este det(A + B) = 4 s, i det B = = 5. Cum

0 9 0 4 0 5
18 > 9, rezult det(A + B) > det A + det B .
(
a2 = 1;
2
a 0 a 0 1 0 a 0 1 0
c) X 2 = A ⇐⇒ · = ⇐⇒ = ⇐⇒ Rezult
0 b 0 b 0 4 0 b2 0 4 b2 = 4.
a ∈ {−1, 1} s, i b ∈ {−2, 2}. Prin urmare, sunt 4 matrice X pentru care X 2 = A.

2 1
16. a) det A(2) = = 2 · 2 − 1 · 1 = 3.
1 2
2
x 1 −x 1 1 0 −x + 1 0 1 0
b) A(x) · A(−x) = I2 ⇐⇒ · = ⇐⇒ = . Din
1 x 1 −x 0 1 0 1 − x2 0 1
−x2 + 1 = 1 s, i 1 − x2 = 1 obt, inem x = 0.
n(n + 1)
c) Este util formula pentru suma primelor n numere naturale nenule: 1 + 2 + 3 + · · · + n = .
2
Pentru orice num r natural nenul n, avem
 
n(n + 1)

1 1

2 1

n 1
n
A(1) + A(2) + · · · + A(n) = + + ··· + =
 2 
.
1 1 1 2 1 n n(n + 1) 
n
2
Determinantul matricei obt, inute este
" 2 #
n(n + 1) n(n + 1) 2 n+1
· −n·n=n −1 =
2 2 2
n2 (n − 1)(n + 3)

n+1 n+1
= n2 −1 +1 = , ∀n ∈ N∗
2 2 4

3 1
17. a) det A(1) = = 3 · 2 − 1 · 0 = 6.
0 2

2a + 1 1
b)

det A(a) = 1 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ 4a + 2 − 1 + a = 1 ⇐⇒ a = 0.
1 − a 2
46

1 1 x y
c) Not m A = A(0) = . Cum det A = 1 6= 0, A este inversabil . Fie A =
−1
∈ M2 (R)
1 2 z t
inversa matricei A. Avem

−1 1 1 x y 1 0 x+z y+t 1 0
AA = I2 ⇐⇒ · = ⇐⇒ = .
1 2 z t 0 1 x + 2z y + 2t 0 1
Din x + z = 1 s, i x + 2z = 0 rezult x = 2, z = −1, iar din y + t = 0 s, i y + 2t = 1 rezult y = −1 s, i

2 −1
t = 1. As, adar, A =
−1
.
−1 1

1 2 4 3 2 4 8 6 10 10
18. a) 2A + 2B = 2 · +2· = + = .
3 4 2 1 6 8 4 2 10 0
b) Efectu m diferent, ele A − B , B − A s, i apoi produsul (A − B)(B − A):

1 2 4 3 −3 −1 4 3 1 2 3 1
A−B = − = ; B−A= − = ;
3 4 2 1 1 3 2 1 3 4 −1 −3

−3 −1 3 1 −9 + 1 −3 + 3 −8 0
(A − B)(B − A) = · = = = −8I2 .
1 3 −1 −3 3−3 1−9 0 −8

1 2 a b a b 4 3
c) A · X = X · B ⇐⇒ · = · . Efectuând produsele, obt, inem
3 4 1 3 1 3 2 1

a+2 b+6 4a + 2b 3a + b
= ,
3a + 4 3b + 12 10 6
egaliate echivalent cu ( (
a + 2 = 4a + 2b 3a + 4 = 10
s, i
b + 6 = 3a + b 3b + 12 = 6.
Din al doilea sistem de ecuat, ii obt, inem a = 2 s, i b = −2, valori care veric s, i primul sistem. Deci

2 −2
X= .
1 3

1 1 1
19. a) Determinantul D(1, 0) = 1 1 0 = 0, pentru c liniile a doua s, i a treia sunt identice.

1 1 0
b) Sc dem prima coloan din a doua s, i din a treia coloan . Obt, inem

1 1 1 1 0 0

D(a, b) = 1 a b = 1 a − 1 b − 1 .
1 a2 b2 1 a2 − 1 b2 − 1
Cum a2 − 1 = (a − 1)(a + 1) s, i b2 − 1 = (b − 1)(b + 1), vom da factor comun a − 1 pe coloana a doua

s, i b − 1 pe coloana a treia:

1 0 0

D(a, b) = (a − 1)(b − 1) 1 1 1 = (a − 1)(b − 1)(b − a).
1 a + 1 b + 1
c) Pentru m, n ∈ Z, E(m, n) = (m − 1)(n − 1)(n − m). Redusul modulo 2 al num rului întreg E(m, n)
este Ê(m̂, n̂) = (m̂ − 1̂)(n̂ − 1̂)(n̂ − m̂), unde m̂, n̂ ∈ Z2 = {0̂, 1̂}. Avem
Ê(0̂, 0̂) = Ê(0̂, 1̂) = Ê(1̂, 0̂) = Ê(1̂, 1̂) = 0̂.
Prin urmare, Ê(m̂, n̂) = 0̂ în Z2 , ceea ce înseamn c num rul E(m, n) este par pentru orice m, n ∈ Z.
47
20. a) Suma elementelor matricei A este 1 + (2n + 1) + n + 1 + (2n2 + 1) + n2 + 1 = 3n2 + 3n + 5, n ∈ N.

b) Sc dem coloana a doua, înmult, it cu 2, din prima coloan . Obt, inem

0 0 1 0 0 1
det A = 2n + 1 n 1 = 1 n 1 = n2 − n.

2n2 + 1 n2 1 1 n2 1
Prin urmare, det A 6= 0 ⇐⇒ n2 − n 6= 0 ⇐⇒ n(n − 1) 6= 0 ⇐⇒ n ∈ N r {0, 1}.

c) Dac A(x1 , y1 ), B(x2 , y2 ), C(x3 , y3 ) sunt trei puncte necoliniare în reperul cartezian xOy , aria triun-
ghiului ABC este
x1 y1 1
1
A = |∆|, unde ∆ = x2 y2 1 .

2 x y 1
3 3
Pentru triunghiul OAn An2 avem

0 0 1
|n2 − n|
1 = n2 − n s, i A =

∆ = 2n + 1 n .
2n2 + 1 2
n2 1
|n2 − n|
Prin urmare, A = n2 − 3 ⇐⇒ = n2 − 3. Pentru n ≥ 2, n2 − n > 0, deci |n2 − n| = n2 − n
2
s, i ultima ecuat, ie devine
n2 − n
= n2 − 3 ⇐⇒ n2 − n = 2n2 − 6 ⇐⇒ n2 + n − 6 = 0 ⇐⇒ n = 2.
2

1 2 2

21. a) Determinantul matricei A(2) este det A(2) = 2 1 2 = 1 + 8 + 8 − 4 − 4 − 4 = 5.
2 2 1
     
1 1 1 1 2 2 5 5 5
b) A(1) · A(2) = 1 1 1 · 2 1 2 = 5 5 5 = 5A(1).
1 1 1 2 2 1 5 5 5
c) Pentru calcularea determinantului matricei A(x), x ∈ R, adun m coloanele a doua s, i a treia la prima
coloan s, i apoi d m factor comun 2x + 1, pe prima coloan ; ultimul determinant este calculat cu
regula triunghiului:

1 x x 2x + 1 x x
1 x x

det A(2) = x 1 x = 2x + 1 1 x = (2x + 1) 1 1 x =
x x 1 2x + 1 x 1 1 x 1
= (2x + 1)(1 + x2 + x2 − x − x2 − x) = (2x + 1)(x2 − 2x + 1) = (2x + 1)(x − 1)2 .

1
Folosind rezultatul obt, inut, deducem det A(2) = 0 ⇐⇒ (2x + 1)(x − 1)2 = 0 ⇐⇒ x = − sau

2
x = 1.

2 −1
22. a) det M (2) = = 2 · 2 − (−1) · (−1) = 4 − 1 = 3.
−1 2
b) Pentru orice numere reale x, y , avem

x 1−x y 1−y
M (x) · M (y) = · =
1−x x 1−y y

xy + (1 − x)(1 − y) x(1 − y) + (1 − x)y
= =
(1 − x)y + x(1 − y) (1 − x)(1 − y) + xy

2xy − x − y + 1 1 − (2xy − x − y + 1)
= =
1 − (2xy − x − y + 1) 2xy − x − y + 1
= M (2xy − x − y + 1).
48
c) Folosind relat, ia de la b), obtinem, pentru orice num r real x,

,
M (a) · M (x) = M (a) ⇐⇒ M (2ax − x − y + 1) = M (a) ⇐⇒ 2ax − a − x + 1 = a.
1
De aici rezult 2ax − 2a = x − 1, sau 2a(x − 1) = x − 1, ∀x ∈ R. Deci a = .
2
     
1 1 0 1 1 0 2 2 0
23. a) A(2) + A(6) = 2 1 1 + 6 1 1 = 8 2 2 = 2A(4).
1 −1 1 1 −1 1 2 −2 2

1 1 0
b) det A(x) = 0 ⇐⇒ x 1 1 = 0 ⇐⇒ 3 − x = 0 ⇐⇒ x = 3.

1 −1 1
c) Not m A = A(2). Cum det A = 1 6= 0, matricea A este inversabil . Inversa matricei A este
1
A−1 = · A∗ , unde A∗ este adjuncta matricei A. Se obt, ine
det A
2 −1 1
 
A−1 = −1 1 −1 .

−3 2 −1
24. a) Înlocuind x = 1, y = 2, z = 1 în ecuat, ia x − 2y + 2z = a, obt, inem a = 1. Tripletul ordonat (1, 2, 1)

veric , de asemenea, celelalte dou ecuat, ii ale sistemului.
b) Determinantul matricei sistemului este

1
−1 2
2
−1 0 = 3.
0 1 −1
c) Pentru a = −2, sistemul devine 

x − y + 2z = −2


2x − y = 0

y − z = 1.

Din a doua ecuat, ie rezult y = 2x. Înlocuind pe y cu 2x în prima s, i în a treia ecuat, ie, obt, inem
sistemul ( (
−x + 2z = −2 −x + 2z = −2
⇐⇒ ⇐⇒ x = 0 s, i z = −1.
2x − z = 1 4x − 2z = 2
Din y = 2x s, i x = 0 g sim y = 0. Prin urmare solut, ia sistemului este (0, 0, −1).

1 2
25. a) det A = = 1 · 5 − 2 · 3 = 5 − 6 = −1.
3 5
b) Calcul m

1 2 1 2 1·1+2·3 1·2+2·5 7 12
A2 = A · A = · = =
3 5 3 5 3·1+5·3 3·2+5·5 18 31
s, i

2 7 12 1 2 7 12 6 12 1 0
A − 6A = −6· = − = = I2 .
18 31 3 5 18 31 18 30 0 1
c) Din A2 − 6A = I2 rezult A(A − 6I2 ) = I2 , adic AB = I2 . De asemenea, BA = (A − 6I2 )A =

A2 − 6A = I2 . Prin urmare, B −1 = A.
49
m −2
 
1
26. a) Matricea sistemului este A =  2 −m −3. Suma elementelor de pe diagonala principal a
1 −1 2
matricei A este m − m + 2 = 2.

m −2 1
b) det A = 2 −m −3 = −2m2 − 2 + 6 + m − 3m + 8 = −2m2 − 2m + 12.

1 −1 2
det A = 0 ⇔ −2m2 − 2m + 12 = 0 ⇔ m2 + m − 6 = 0 ⇔ m ∈ {−3, 2}.
Deci det A 6= 0 ⇔ x ∈ R r {−3, 2}.


 x − 2y + z = 1 1 −2
 
1
c) Pentru m = 1 sistemul devine 2x − y − 3z = 3 , iar matricea sistemului este A = 2 −1 −3.
x − y + 2z = 4 1 −1

2
Pentru c d = det A = −2 · 12 − 2 · 1 + 12 = 8 6= 0, sistemul este de tip Cramer s, i are solut, ie unic .
Pentru rezolvarea sistemului vom folosi formulele lui Cramer:
d1 d2 d3
x1 = , y1 = , z1 = ,
d d d
unde d = det A = 8, iar di , i ∈ {1, 2, 3}, este determinantul matricei care se obt, ine din matricea A,
prin înlocuirea coloanei i cu coloana termenilor liberi ai sistemului. Avem:

1 −2 1 1 1 1 1 −2 1

d1 = 3 −1 −3 ; d2 = 2 3 −3 ; d3 = 2 −1 3 .
4 −1 2 1 4 2 1 −1 4
Folosind regula triunghiului pentru calcularea determinant, ilor de ordinul trei, obt, inem:
d1 = −2 − 3 + 24 + 4 − 3 + 12 = 32;
d2 = 6 + 8 − 3 − 3 + 12 − 4 = 16;
d3 = −4 − 2 − 6 + 1 + 3 + 16 = 8.
Rezult x1 = 4, y1 = 2, z1 = 1, iar y12 = 22 = 4 = 4 · 1 = x1 · z1 .

1 0 0
27. a) det H(x) = 0 1 ln x = 1 · 1 · 1 = 1.

0 0 1
     
1 0 0 1 0 0 1 0 0
b) Avem H(x) · H(a) = 0 1 ln x · 0 1 ln a = 0 1 ln a + ln x. Prin urmare, avem
0 0 1 0 0 1 0 0 1
H(x) · H(a) = H(x), ∀x > 0 ⇐⇒ ln a + ln x = ln x, ∀x > 0 ⇐⇒ ln a = 0 ⇐⇒ a = 1.
c) Avem:
H(1) + H(2) + · · · + H(2012) =

       
1 0 0 1 0 0 1 0 0 2012 0 0
= 0 1 ln 1 + 0 1 ln 2 + · · · + 0 1 ln 2012 =  0 2012 ln(2012!) .
0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 2012
Determinantul ultimei matrice este egal cu 20123 .

1 1 −2
 
28. a) Matricea asociat sistemului este A = 1 −1 1 . Determinantul acestei matrice este

1 1 a

1 1 −2
det A = 1 −1 1 = −a − 2 + 1 − 2 − 1 − a = −2a − 4.

1 1 a
50
b) Matricea A este inversabil numai dac det A 6= 0, adic −2a − 4 6= 0. Obt, inem a 6= −2, deci
a ∈ R r {−2}.

 x + y − 2z = 0
c) Pentru a = 0 sistemul devine x−y+z =1 s, i are solut, ie unic . Prin sc derea, membru cu

x+y =2
membru, a primei ecuat, ii din a treia, obt, inem 2z = 2, deci z = 1. Pentru z = 1, a doua ecuat, ie devine
x−y = 0. T, inând seam c x+y = 2, rezult x = 1, y = 1. Solut, ia sistemului este: x = 1, y = 1, z = 1.
 
1 1 1
29. a) Matricea sistemului este A = 2 a 3. Determinantul acestei matrice este
4 a2 9

1 1 1
det A = 2 3 = 9a + 2a2 + 12 − 4a − 3a2 − 18 = −a2 + 5a − 6.

a
4 a2 9
b) Matricea A este inversabil dac s, i numai dac det A 6= 0, adic −a2 + 5a − 6 6= 0. Ecuat, ia
−a2 + 5a − 6 = 0 are solut, iile a1 = 2 s, i a2 = 3. Rezult A inversabil pentru a ∈ R r {2, 3}.

 x+y+z =1
c) Pentru a = 1 sistemul devine 2x + y + 3z = 1 . Prin sc derea primei ecuat, ii din a doua, respectiv

4x + y + 9z = 1

x + 2z = 0
prin sc derea celei de a doua ecuat, ii din a treia, obt, inem . Rezult x = 0, z = 0,
2x + 6z = 0
iar din ecuat, ia x + y + z = 1, înlocuind x cu 0 s, i z cu 0, rezult y = 1. Solut, ia sistemului este
x = 0, y = 1, z = 0.
51
LEGI DE COMPOZIT
, IE
5
1. a) Pentru orice x, y ∈ R,
x ◦ y = 2xy − 6x − 6y + 21 = 2xy − 6x − 6y + 18 + 3 = 2x(y − 3) − 6(y − 3) + 3 =

= (2x − 6)(y − 3) + 3 = 2(x − 3)(y − 3) + 3.
b) Pentru oruce numere reale a, b, avem
a ◦ 3 = 2(a − 3)(3 − 3) + 3 = 0 + 3 = 3;
3 ◦ b = 2(3 − 3)(b − 3) + 3 = 0 + 3 = 3.
În particular, pentru a = 1 ◦ 2 s, i b = 4, rezult
1 ◦ 2 ◦ 3 ◦ 4 = (1 ◦ 2) ◦ 3 ◦ 4 = a ◦ 3 ◦ 4 = (a ◦ 3) ◦ 4 = 3 ◦ 4 = 3 ◦ b = 3.
c) Folosind a), pentru x ∈ R, obt, inem x ◦ x = 2(x − 3)2 + 3. Not m y = x ◦ x = 2(x − 3)2 + 3. Atunci,
y − 3 = 2(x − 3)2 s, i
x ◦ x ◦ x = (x ◦ x) ◦ x = y ◦ x = 2(y − 3)(x − 3) + 3 =
= 2 · 2(x − 3)2 (x − 3) + 3 = 4(x − 3)2 (x − 3) + 3 = 4(x − 3)3 + 3.
Prin urmare, ecuat, ia x ◦ x ◦ x = x se poate scrie
x ◦ x ◦ x = x ⇐⇒ 4(x − 3)3 + 3 = x ⇐⇒ 4(x − 3)3 − (x − 3) = 0 ⇐⇒ (x − 3) 4(x − 3)2 − 1 = 0.

Dn x − 3 = 0 obt, inem solut, ia x = 3.

1 1 1 5 7
Din 4(x − 3)2 − 1 = 0 obt, inem (x − 3)2 = ⇐⇒ x − 3 = ± ⇐⇒ x = 3 ± ⇐⇒ x ∈ , .
4 2 2 2 2
5 7
În concluzie, egalitatea x ◦ x ◦ x = x are loc pentru x ∈ 3, , .
2 2
2. a) Pentru orice x, y ∈ R,
x ∗ y = −3xy + 9x + 9y − 24 = −3xy + 9x + 9y − 27 + 3 = −3(xy − 3x − 3y + 9) + 3 =

= −3[x(y − 3) − 3(y − 3)] + 3 = −3(x − 3)(y − 3) + 3.
b) Legea de compozit, ie ∗" este asociativ dac

"
(x ∗ y) ∗ z = x ∗ (y ∗ z), ∀x, y, z ∈ R. (5.1)
52
I. Solut, ii 5. Legi de compozit, ie
Not m u = x ∗ y = −3(x − 3)(y − 3) + 3 s, i v = y ∗ z = −3(y − 3)(z − 3) + 3. Pentru orice x, y, z ∈ R,

avem:
(x ∗ y) ∗ z = u ∗ z = −3(u − 3)(z − 3) + 3 = −3 · (−3)(x − 3)(y − 3)(z − 3) + 3 =

= 9(x − 3)(y − 3)(z − 3) + 3;
x ∗ (y ∗ z) = x ∗ v = −3(x − 3)(v − 3) + 3 = −3(x − 3) · (−3)(y − 3)(z − 3) + 3 =
= 9(x − 3)(y − 3)(z − 3) + 3.
Rezult (5.1), deci ∗" este asociativ .

"
c) (x ∗ x) ∗ x = 12 ⇐⇒ 9(x − 3)(x − 3)(x − 3) + 3 = 12 ⇐⇒ 9(x − 3)3 = 9 ⇐⇒ (x − 3)3 = 1. Ultima
egalitate are loc numai dac x − 3 = 1, adic x = 4.
1 1 1 2 1
3. a) 1◦ =6·1· −2·1−2· +1=2−2− +1= .
3 3 3 3 3
b) Num rul e ∈ R este elementul neutru al legii de compozit, ie ◦" dac
"
x ◦ e = e ◦ x = x, ∀x ∈ R.
Se obt, in egalit t, ile

6xe − 2x − 2e + 1 = 6ex − 2e − 2x + 1 = x, ∀x ∈ R.
Prima egalitate este evident , iar a doua egalitate se poate scrie succesiv:
6ex − 2e − 2x + 1 = x ⇐⇒ 6ex − 2e − 3x + 1 = 0 ⇐⇒ 3x(2e − 1) − (2e − 1) = 0, ∀x ∈ R.
1
De aici obt, inem (2e − 1)(3x − 1) = 0, ∀x ∈ R ⇐⇒ 2e − 1 = 0 ⇐⇒ e = .
2
1 1 1 1 336
c) Se arat mai întâi c x ◦ = ◦ y = , pentru orice numere reale x s, i y . Cum = , folosind
3 3 3 3 1008
asociativitatea legii de compozit, ie ◦", rezult
"
1 2 3 2016 1
◦ ◦ ◦ ··· ◦ = .
1008 1008 1008 1008 3
4. a) (−1) ◦ 1 = 3 · (−1) · 1 + 3 · (−1) + 3 · 1 + 2 = −3 − 3 + 3 + 2 = −1.

2
b) x ◦ x = x ⇐⇒ 3x2 + 3x + 3x + 2 = −1 ⇐⇒ 3x2 + 5x + 2 = 0 ⇐⇒ x = − sau x = −1.
3
c) a ◦ b = 8 ⇐⇒ 3ab + 3a + 3b + 2 = 8 ⇐⇒ ab + a + b + 1 = 3 ⇐⇒ (a + 1)(b + 1) = 3.
Rezult c a + 1 s, i b + 1 sunt divizori ai lui 3 s, i avem urm toarele posibilit t, i:
( ( ( (
a + 1 = −1 a+1=1 a + 1 = −3 a+1=3
, , ,
b + 1 = −3 b+1=3 b + 1 = −1 b + 1 = 1.
Prin urmare, perechile de numere întregi (a, b) c utate sunt: (−2, −4), (0, 2), (−4, −2), (2, 0).
5. a) Pentru orice numere reale x s, i y , avem:
x ◦ y = 3xy + 3x + 3y + 2 = 3xy + 3x + 3y + 3 − 1 = 3x(y + 1) + 3(y + 1) − 1 =

= (3x + 3)(y + 1) − 1 = 3(x + 1)(y + 1) − 1.
b) a ◦ b = 2 ⇐⇒ 3(a + 1)(b + 1) − 1 = 2 ⇐⇒ 3(a + 1)(b + 1) = 3 ⇐⇒ (a + 1)(b + 1) = 1. Cum a + 1

s, i b + 1 sunt numere întregi, avem douîa posibilit t, i:
( (
a+1=1 a + 1 = −1
⇐⇒ (a, b) = (0, 0) sau ⇐⇒ (a, b) = (−2, −2).
b+1=1 b + 1 = −1
53
c) Pentru orice num r real y , avem (−1) ◦ y = 3(−1 + 1)(y + 1) − 1 = −1. În particular, luînd
y = 0 ◦ 1 · · · ◦ 2015, obt, inem
(−1) ◦ 0 ◦ 1 ◦ · · · ◦ 2015 = (−1) ◦ (0 ◦ 1 · · · ◦ 2015) = (−1) ◦ y = −1.
6. a) (−7) ∗ 7 = −7 ∗ 7 − 7 ∗ (−7) − 7 ∗ 7 + 56 = −49 + 49 − 49 + 56 = 7.

b) x ∗ y = xy − 7x − 7y + 56 = xy − 7x − 7y + 49 + 7 = x(y − 7) − 7(y − 7) + 7 = (x − 7)(y − 7) + 7, ∀x ∈ R.
c) Avem a ∗ 7 = 7 s, i 7 ∗ b = 7, pentru orice numere reale a s, i b. În particular, pentru a = 1 ∗ 2 ∗ · · · ∗ 6 s, i
b = 8 ∗ 9 ∗ · · · ∗ 2015, rezult
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ · · · ∗ 2015 = (a ∗ 7) ∗ b = 7 ∗ b = 7.
7. a) (−3) ◦ 3 = 2 · (−3) · 3 − 6 · (−3) − 6 · 3 + 21 = −18 + 18 − 18 + 21 = 3.

x ◦ y = 2xy − 6x − 6y + 21 = 2xy − 6x − 6y + 18 + 3 = 2x(y − 3) − 6(y − 3) + 3 =

= (2x − 6)(y − 3) + 3 = 2(x − 3)(y − 3) + 3.
c) Din x ◦ y = 2(x − 3)(y − √3) + √ 3 rezult √

x◦3 = 3√ s, i 3 ◦ y√ = 3, pentru
√ orice numere reale x, y . În
particular, pentru x = 1 ◦ 2 ◦ 3 ◦ · · · ◦ 8 s, i y = 10 ◦ 11 ◦ · · · ◦ 2015, rezult
√ √ √ √
1 ◦ 2 ◦ 3 ◦ · · · ◦ 2015 = x ◦ 9 ◦ y = x ◦ 3 ◦ y = (x ◦ 3) ◦ y = 3 ◦ y = 3.
8. a) (−1) ∗ 1 = −(−1) · 1 − (−1) − 1 − 2 = 1 + 1 − 1 − 2 = −1.

b) Pentru orice numere reale x s, i y , avem
x ∗ y = −xy − x − y − 2 = −xy − x − y − 1 − 1 = −x(y + 1) − (y + 1) − 1 = −(x + 1)(y + 1) − 1.
c) (x + 2) ∗ (2x − 3) = 5 ⇐⇒ −(x + 3)(2x − 2) − 1 = 5 ⇐⇒ −2x2 − 4x = 0 ⇐⇒ x ∈ {−2, 0}.
9. a) 2 ∗ (−2) = 3 · 2 · (−2) + 6 · 2 + 6 · (−2) + 10 = −12 + 12 − 12 + 10 = −2.

b) 3(x + 2)(y + 2) − 2 = 3(xy + 2x + 2y + 4) − 2 = 3xy + 6x + 6y + 10 = x ∗ y, ∀x, y ∈ R.
c) Din x ∗ y = 3(x + 2)(y + 2) − 2, pentru y = x rezult x ∗ x = 3(x + 2)2 − 2, iar
x ∗ x ∗ x = (x ∗ x) ∗ x = 3(x + 2)2 − 2 ∗ x = 3 3(x + 2)2 − 2 + 2 (x + 2) − 2 = 9(x + 2)3 − 2.

Ecuat, ia x ∗ x ∗ x = x devine acum 9(x + 2)3 − 2 = x. Ultima ecuat, ie se poate scrie succesiv:
9(x + 2)3 − 2 = x ⇐⇒ 9(x + 2)3 − (x + 2) = 0 ⇐⇒ (x + 2) 9(x + 2)2 − 1 = 0 ⇐⇒

(x + 2) 3(x + 2) − 1 3(x + 2) + 1 = 0 ⇐⇒ (x + 2)(3x + 5)(3x + 7) = 0.
5 7
Solut, iile acestei ecuat, ii sunt x1 = −2, x2 = − , x3 = − .
3 3
10. a) 2 ∗ 4 = 4(2 + 4 − 3) − 2 · 4 = 12 − 8 = 4.
b) Pentru orice numere reale x, y avem
x ∗ y = 4(x + y − 3) − xy = 4x + 4y − xy − 12
s, i
4 − (x − 4)(y − 4) = 4 − xy + 4x + 4y − 16 = 4x + 4y − xy − 12 = x ∗ y.
c) Folosind x ∗ y = 4 − (x − 4)(y − 4) deducem x ∗ x = 4 − (x − 4)2 s, i x ∗ x ∗ x = 4 + (x − 4)3 .

Ecuat, ia x ∗ x ∗ x = x este echivalent cu 4 + (x − 4)3 = x, sau (x − 4)3 − (x − 4) = 0. Solut, iile sunt
x1 = 3, x2 = 4, x3 = 5.
54
11. a) 1 ◦ 2 = 2 · 1 · 2 − 3 · 1 − 3 · 2 + 6 = 4 − 3 − 6 + 6 = 1.
b) Pentru orice numere reale x s, i y avem

3 3 3 3 3 9 3
2 x− y− + = 2 xy − x − y + + =
2 2 2 2 2 4 2
9 3
= 2xy − 3x − 3y + + = 2xy − 3x − 3y + 6 = x ◦ y.
2 2
2 2
3 3 3 1 3 1
c) x ◦ x = 2 ⇐⇒ 2 x − + = 2 ⇐⇒ x − = ⇐⇒ x − = ± ⇐⇒ x ∈ {1, 2}.
2 2 2 4 2 2
12. a) Pentru a = 1, x ◦ y = x + y + 1, ∀x, y ∈ R. În acest caz, 2011 ◦ 2012 = 2011 + 2012 + 1 = 4024.
b) Legea de compozit, ie ◦" este asociativ dac
"
(x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z), ∀x, y, z ∈ R.
Pentru orice x, y, z ∈ R, avem
(x ◦ y) ◦ z = (x + ay + 1) ◦ z = (x + ay + 1) + az + 1 = x + ay + az + 2,
iar
x ◦ (y ◦ z) = x ◦ (y + az + 1) = x + a(y + az + 1) + 1 = x + ay + a2 z + a + 1.
Din x + ay + az + 2 = x + ay + a2 z + a + 1, ∀x, y, z ∈ R, deducem
a2 z − az + a − 1 = 0 ⇐⇒ (a2 − a)z + (a − 1) = 0, ∀z ∈ R.
Din ultima relat, ie rezult a2 − a = 0 s, i a − 1 = 0, adic a = 1.
c) Pentru a = −1, x ◦ y = x − y + 1, ∀x, y ∈ R, iar 4x ◦ 2x = 4x − 2x + 1. Ecuat, ia 4x ◦ 2x = 1 se poate
scrie
4x − 2x + 1 = 1 ⇐⇒ 4x = 2x ⇐⇒ 22x = 2x ⇐⇒ 2x = x ⇐⇒ x = 0.
13. a) 0 ◦ (−2) = 0 · (−2) + 2 · 0 + 2 · (−2) = −2.
x ◦ y = xy + 2x + 2y + 2 = xy + 2x + 2y + 4 − 2 = x(y + 2) + 2(y + 2) − 2 =
= (x + 2)(y + 2) − 2.
c) Din x ◦ y = (x + 2)(y + 2) − 2, rezult x ◦ x = (x + 2)2 − 2 s, i
x ◦ x ◦ x = (x ◦ x) ◦ x = (x + 2)2 − 2 ◦ x = (x + 2)2 − 2 + 2 (x + 2) − 2 = (x + 2)3 − 2.

Ecuat, ia x ◦ x ◦ x = 6 devine (x + 2)3 − 2 = 6 ⇐⇒ (x + 2)3 = 8 ⇐⇒ x + 2 = 2 ⇐⇒ x = 0.

√ √ √
14. a) 2 ∗ 2 = 22 + 22 + 4 = 12 = 2 3.
√ √ √ √ √
b) x ∗ x = 12 ⇐⇒ x2 + x2 + 4 = 12 ⇐⇒ 2x2 + 4 = 12 ⇐⇒ 2x2 + 4 = 12. Ultima ecuat, ie
este echivalent cu x2 = 4 ⇐⇒ x = ±2.
√ √ √ √ √
c) Avem 1 ∗ 1 = 12 + 12 + 4 = 6 s, i 6 ∗ 6 = 6 + 6 + 4 = 4. . Atunci
√ √ √ √
| ∗ 1 ∗{z· · · ∗ 1} = (1 ∗ 1) ∗ (1 ∗ 1) ∗ (1 ∗ 1) ∗ (1 ∗ 1) = 6 ∗ 6 ∗ 6 ∗ 6 =
1
1 de 8 ori √ √ √ √ p √
= ( 6 ∗ 6) ∗ ( 6 ∗ 6) = 4 ∗ 4 = 42 + 42 + 4 = 36 = 6 ∈ Z.
15. a) x ∗ 1 = x + 1 − 1 = x, ∀x ∈ R.
b) (x ∗ x) ∗ x = 4 ⇐⇒ (2x − 1) ∗ x = 4 ⇐⇒ 2x − 1 + x − 1 = 4 ⇐⇒ 3x = 6 ⇐⇒ x = 2.
n(n − 1)
c) Pentru orice num r natural n ≥ 2, avem Cn1 = n s, i Cn2 = . Egalitatea Cn1 ∗ Cn2 = 14 devine
2
n(n − 1)
n+ − 1 = 14 ⇔ n2 + n − 30 = 0.
2
Singura solut, ie convenabil este n = 5.
16.
55
POLINOAME
6
1. a) Avem
f (−1) = (−1)3 − (−1)2 + a · (−1) + 2 = −1 − 1 − a + 2 = −a,

f (1) = 13 − 12 + a · 1 + 2 = 1 − 1 + a + 2 = a + 2
s, i f (−1) + f (1) = −a + a + 2 = 2, pentru orice a ∈ R.

b) Folosind algoritmul împ rt, irii a dou polinoame în R[X], obt, inem:
X 3 −X 2 +aX+2 X 2 − 2X+2
3 2
−X +2X −2X X +1
X 2 +(a − 2)X+2
−X 2 +2X−2
aX
Polinomul f este divizibil cu X 2 − 2X + 2 numai dac restul acestei împ rt, iri este 0, adic aX = 0.
Rezult a = 0.
Alt solut, ie. Polinomul X − X + aX + 2 este divizibil cu X − 2X + 2 dac
3 2 2
X 3 − X 2 + aX + 2 = (X + m)(X 2 − 2X + 2), unde m ∈ R.
Efectuând calculele din membrul drept al acestei egalit t, i, obt, inem
X 3 − X 2 + aX + 2 = X 3 + (m − 2)X 2 + (2 − 2m)X + 2m.
Rezult 
m − 2 = −1,


2 − 2m = a,


2m = 2
s, i de aici deducem m = 1 s, i a = 0.
c) Folosind relat, iile între r d cinile s, i coecient, ii polinomului f , obt, inem
x1 + x2 + x3 = 1 ; x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = a.
Rezult
x21 + x22 + x23 = (x1 + x2 + x3 )2 − 2(x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 ) = 1 − 2a. (6.1)
Deoarece x1 , x2 , x3 sunt r d cinile polinomului X 3 − X 2 + aX + 2, avem:
x31 − x21 + ax1 + 2 = 0,

x32 − x22 + ax2 + 2 = 0,
x33 − x23 + ax3 + 2 = 0.
56
I. Solut, ii 6. Polinoame
Adunând membru cu membru aceste egalit t, i , deducem
x31 + x32 + x33 − (x21 + x22 + x23 ) + a(x1 + x2 + x3 ) + 6 = 0.
Înlocuind aici x1 + x2 + x3 = 1 s, i folosind (6.1), g sim x31 + x32 + x33 − (1 − 2a) + a + 6 = 0, adic
x31 + x32 + x33 = −3a − 5. Prin urmare, pentru orice x ∈ R,
x31 + x32 + x33 + 3x1 x2 + 3x2 x3 + 3x1 x3 = x31 + x32 + x33 + 3(x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 ) = −3a − 5 + 3a = −5.
2. a) Calcul m
f (−1) = (−1)3 − 4 · (−1)2 + m · (−1) + 4 = −1 − 4 − m + 4 = −m − 1;

f (1) = 13 − 4 · 12 + m · 1 + 4 = 1 − 4 + m + 4 = m + 1.
Rezult f (−1) + f (1) = −m − 1 + m + 1 = 0, ∀x ∈ R.

b) Pentru m = −1, f = X 3 − 4X 2 − X + 4 = X 2 (X − 4) − (X − 4) = (X − 4)(X 2 − 1), deci f se divide
cu X 2 − 1.
c) Folosim relat, iile lui Viète, aplicate polinomului f :
x1 + x2 + x3 = 4; x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = m; x1 x2 x3 = −4.
Calcul m, mai întâi, x21 + x22 + x23 = (x1 + x2 + x3 )2 − 2(x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 ) = 42 − 2m = 16 − 2m s, i

1 1 1 x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 m
+ + = =− .
x1 x2 x3 x1 x2 x3 4
Rezult

1 1 1 m
x21 + x22 + x23 − 4 + + = 0 ⇐⇒ 16 − 2m + 4 · = 0 ⇐⇒ 16 − m = 0 ⇐⇒ m = 16.
x1 x2 x3 4
3. a) f 0̂ = 0̂3 + a · 0̂ = 0̂.

b) f 3̂ = 3̂ ⇐⇒ 3̂3 + 3̂a = 3̂ ⇐⇒ 2̂ + 3̂a = 3̂ ⇐⇒ 3̂a = 1̂ ⇐⇒ a = 2̂.

c) Din f 1̂ = f 2̂ rezult 1̂ + a = 3̂ + 2̂a, de unde a = 3̂. În acest caz, f 3̂ = 3̂3 + 3̂ · 3̂ = 2̂ + 4̂ = 1̂

3
s, i f 4̂ = f −1̂ = −1̂ + 3̂ · −1̂ = −1̂ − 3̂ = −4̂ = 1̂. Deci, f 3̂ = f 4̂ = 1̂.

4. a) f (0) = 03 − 6 · 02 + m · 0 − 6 = −6.
b) Folosind relat, iile lui Viète, g sim x1 + x2 + x3 = 6, x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = m s, i x1 x2 x3 = 6 . Prin
urmare,
1 1 1 x1 + x2 + x3 6
+ + = = = 1.
x1 x2 x1 x3 x2 x3 x1 x2 x3 6
c) Cum x1 = x2 − 1 s, i x3 = x2 + 1, unde x2 ∈ Z, avem
6 = x1 + x2 + x3 = (x2 − 1) + x2 + (x2 + 1) = 3x2 =⇒ 3x2 = 6 =⇒ x2 = 2 s, i x1 = 1, x3 = 3.
Obt, inem m = x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = 1 · 2 + 2 · 3 + 1 · 3 = 11.
5. a) Pentru a = −2, f = X 3 + X − 2. As, adar, f (1) = 13 + 1 − 2 = 1 + 1 − 2 = 0.

b) Avem f (2) = 23 + 2 + a = 10 + a. Polinomul f se poate scrie f = (X − x1 )(X − x2 )(X − x3 ) s, i,
folosind aceast form alui f , g sim f (2) = (2 − x1 )(2 − x2 )(2 − x3 ) = 2. Din egalitatea 10 + a = 2
rezult a = −8.
c) Relat, iile lui viète, aplicate polinomului f , ne dau
x1 + x2 + x3 = 0, (6.2)
x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 1, (6.3)
x1 x2 x3 = −a. (6.4)
57
1 1
Fie g = X 3 + mX 2 + nX + p, unde m, n, p ∈ R, polinomul având r d cinile x01 = , x02 = s, i
x1 x2
1
x03 = . Folosind (6.2), (6.3), (6.4) s, i relat, iile lui viète pentru polinomul g , obt, inem:
x3

1 1 1 x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 1
m = −(x01 + x02 + x03 ) = − + + =− = ;
x1 x2 x3 x1 x2 x3 a
1 1 1 x 1 + x 2 + x 3
n = x01 x02 + x02 x03 + x03 x01 = + + = = 0;
x1 x2 x2 x3 x3 x1 x1 x2 x3
1 1
p = −x01 x02 x03 = − = .
x1 x2 x3 a
1 1
Prin urmare, g = X 3 + X 2 + .
a a
6. a) Pentru m = 3, f = X 3 − 2X 2 − 2X + 3 s, i f (1) = 13 − 2 · 12 − 2 · 1 + 3 = 1 − 2 − 2 + 3 = 0.
b) Restul împ rt, irii polinomului f la X − 2 este f (2) = 23 − 2 · 22 − 2 · 2 + m = 8 − 8 − 4 + m = m − 4.
Din m − 4 = 2 rezult m = 6.
c) Relat, iile lui viète pentru polinomul f sunt:
x1 + x2 + x3 = 2 ; x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = −2 ; x1 x2 x3 = −4.
Folosind aceste relat, ii, obt, inem

1 1 1 x1 + x2 + x3 −2
(x1 + x2 + x3 ) + + = (x1 + x2 + x3 ) · =2· = 1.
x1 x2 x3 x1 x2 x3 −4
7. a) Din f (−1) = (−1)3 + (−1)2 + m · (−1) + m = −1 + 1 − m + m = 0 rezult c f este divizibil cu X + 1,

pentru orice num r real m.
b) Cu relat, iile lui viète obt, inem
x1 + x2 + x3 = −1 ; x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = m ; x1 x2 x3 = −m.
Din primele dou relat, ii, din x21 + x22 + x23 = 11 s, i din egalitatea
(x1 + x2 + x3 )2 = x21 + x22 + x23 + 2(x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ),
rezult (−1)2 = 11 + 2m. De aici, m = −5.

c) Conform a), f este divizibil cu X + 1, oricare ar num rul real m. Rezult c x1 = −1 este r d cin
a lui f pentru orice m ∈ R. Cum |x1 | = |x2 | = |x3 |, s, i |x1 | = | − 1| = 1, deducem |x2 | = |x3 | = 1.
Dar, x1 x2 x3 = −m, deci |m| = |x1 x2 x3 | = |x1 | · |x2 | · |x3 | = 1 · 1 · 1 = 1. Prin urmare, m ∈ {−1, 1}.
Pentru m = −1, f = (X + 1) X 2 − 1 , cu r d cinile x1 = −1, x2 = −1, x3 = 1 de modul 1.

Pentru m = 1, f = (X + 1) X 2 + 1 , cu r d cinile x1 = −1, x2 = i, x3 = −i, de modul 1.

8. a) Pentru a = −2, f = X 3 − X − 2 s, i f (2) = 23 − 2 − 2 = 4.

b) Cum x1 + x2 + x3 = 0 s, i x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = −1, rezult
2
x21 + x22 + x23 = (x1 + x2 + x3 ) − 2 (x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = 02 − 2 · (−1) = 2.
c) Fie n o r d cin întreag a lui f . Din f (n) = 0 rezult n3 − n + a = 0, sau a = −(n3 − n) =

−(n − 1) · n(n + 1). Deci a este multiplu de 6, ind divizibil cu trei numere consecutive.
9. a) Pentru m = 4, polinomul f devine f = X 3 + X 2 − 17X + 15. Pentru determinarea câtului s, i a restului

împ rt, irii polinomului X 3 + X 2 − 17X + 15 la X − 3 se poate folosi schema lui Horner:
1 1 −17 15
3 1 4 −5 0
58
Câtul este q = X 2 + 4X − 5, iar restul este r = 0.

b) Polinomul f este divizibil cu X − 1 dac s, i numai dac f (1) = 0.
Cum f (1) = 1 + m − 3 − 17 + 2m + 7 = 3m − 12, din 3m − 12 = 0 obt, inem m = 4.
c) Ecuat, ia 27x + 9x − 17 · 3x + 15 = 0 este echivalent cu 33x + 32x − 17 · 3x + 15 = 0. Folosind substitut, ia
3x = y , unde y > 0, obt, inem y 3 + y 2 − 17y + 15 = 0. T, inând seam de a), ultima ecuat, ie se poate
scrie (y − 3)(y 2 + 4y − 5) = 0. Din y − 3 = 0 rezult y = 3, iar din y 2 + 4y − 5 = 0 rezult y = 1 sau
y = −5 < 0. Din 3x = 3 rezult solut, ia x = 1, iar din 3x = 1 rezult solut, ia x = 0.
10. a) Pentru m = 0, f = X 3 + 1, iar restul împ rt, irii polinomului f la X − 1 este r = f (1) = 13 + 1 = 2.

b) f (−1) = (−1)3 + m · (−1)2 + m · (−1) + 1 = −1 + m − m + 1 = 0. Rezult c polinomul f este divizibil
cu X + 1, pentru orice num r real m.
c) Conform b), polinomul f admite r d cina real −1, pentru orice m ∈ R. Câtul împ rt, irii lui f la
X + 1 este q = X 2 + (m − 1)X + 1, iar restul este 0. Prin urmare, f = (X + 1) X 2 + (m − 1)X + 1 .

Polinomul f are 3 r d cini reale numai dac q are dou r d cini reale. Rezult ∆ = (m − 1)2 − 4 ≥ 0,
adic m2 − 2m − 3 ≥ 0. Obt, inem m ∈ (−∞, −1] ∪ [3, +∞).
11. a) Din f (1) = 13 + 3 · 12 − 3 · 1 − 1 = 0 rezult c x1 = 1 este r d cin a polinomului f . Conform

teoremei lui Bézout, f se divide cu X − 1.
b) Folosind relat, iile lui Viète, obt, inem:
x1 + x2 + x3 = −3;
x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = −3.
Rezult x21 + x22 + x23 = (x1 + x2 + x3 )2 − 2(x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = (−3)2 − 2 · (−3) = 15.

c) T, inând seam c x1 , x2 , x3 sunt r d cinile polinomului f , rezult egalitatea
f = (X − x1 )(X − x2 )(X − x3 ).
Prin urmare, (2 − x1 )(2 − x2 )(2 − x3 ) = f (2) = 23 + 3 · 22 − 3 · 2 − 1 = 13.
12. a) f (1̂) = m · 1̂5 + n · 1̂ = m + n = m ⇒ n = 0̂.

b) Pentru orice α ∈ Z5 , α5 = α. Rezult f (α) = α5 + 4̂α = α + 4̂α = 5̂α = 0̂, ∀α ∈ Z5 . Prin urmare,
r d cinile din Z5 ale polinomului f sunt: 0̂, 1̂, 2̂, 3̂, 4̂.
c) Pentru orice α ∈ Z5 , avem f (α) = mα5 + nα = mα + nα = α(m + n). Din egalitatea f (1̂) = f (2̂)
rezult m + n = 2̂(m + n), adic m + n = 0̂. Prin urmare, f (3̂) = 3̂(m + n) = 3̂ · 0̂ = 0̂ , f (4̂) =
4̂(m + n) = 4̂ · 0̂ = 0̂ s, i f (3̂) = f (4̂) = 0̂.
59
7
ANALIZ MATEMATIC. CLASA A XI-A
1 x−1
1. a) Pentru x ∈ (0, +∞), f 0 (x) = (x − ln x)0 = x0 − (ln x)0 = 1 − = .
0 0 x x
1 1 1
b) Avem f 00 (x) = 1 − =− = 2 > 0, ∀x ∈ (0, +∞). Rezult c f este convex pe (0, +∞).
x x x
c) Pentru x ∈ (0, +∞), avem:
x−1
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ x − 1 = 0 ⇐⇒ x = 1;
x
x−1
f 0 (x) < 0 ⇐⇒ < 0 ⇐⇒ x − 1 < 0 ⇐⇒ 0 < x < 1;
x
x−1
f 0 (x) > 0 ⇐⇒ > 0 ⇐⇒ x − 1 > 0 ⇐⇒ x > 1.
x
Alc tuim tabelul de variat, ie a funct, iei f :
x 0 1 +∞
f 0 (x) | − − 0 + + +
f (x) | & 1 %
Din acest tabel deducem c f (1) = 1 − ln 1 = 1 este minimul funct, iei f . Prin urmare, pentru orice
x ∈ (0, +∞), f (x) ≥ 1, adic x − ln x ≥ 1, sau, ln x ≤ x − 1, ∀x ∈ (0, +∞).
2. a) Pentru x ∈ (1, +∞),

0
x2 − x + 1 (x2 − x + 1)0 (x − 1) − (x2 − x + 1)(x − 1)0

0
f (x) = = =
x−1 (x − 1)2
(2x − 1)(x − 1) − (x2 − x + 1) 2x2 − 2x − x + 1 − x2 + x − 1
= = =
(x − 1)2 (x − 1)2
x2 − 2x x(x − 2)
= 2
= .
(x − 1) (x − 1)2
b) Ecuat, ia tangentei la gracul funct, iei f în punctul de abscis x = 2, situat pe gracul funct, iei f , este
y − f (2) = f 0 (2)(x − 2).
22 − 2 + 1 2(2 − 2)
Cum f (2) = = 3 s, i f 0 (2) = = 0, ecuat, ia cerut este y − 3 = 0 ⇐⇒ y = 3.
2−1 (2 − 1)2
x(x − 2)
c) Pentru orice x ∈ (2, +∞), avem x(x−2) > 0 s, i (x−1)2 > 0, deci f 0 (x) = > 0. De aici rezult
(x − 1)2
c funct, ia f este strict cresc toare pe intervalul (2, +∞). Prin urmare, pentru c e, 3 ∈ (0, +∞) s, i
7
e < 3, deducem f (e) < f (3), adic f (e) < .
2
60
I. Solut, ii 7. Analiz matematic . Clasa a XI-a
3 3x3 − 3 3(x3 − 1)
3. a) f 0 (x) = (x3 − 3 ln x)0 = (x3 )0 − 3(ln x)0 = 3x2 − = = , x ∈ (0, +∞).
x x x
b) Dreapta de ecuat, ie x = a, a ∈ [0, +∞), este asimptot vertical la gracul funct, iei f dac una din
limitele laterale f (a − 0), f (a + 0) este innit . Avem
f (0 + 0) = lim f (x) = lim (x3 − 3 ln x) = lim x3 − 3 lim ln x = 0 − 3 · (−∞) = +∞.

x→0 x→0 x→0 x→0
x>0 x>0 x>0 x>0
Rezult c x = 0 este ecuat, ia asimptotei verticale la gracul funct, iei f .

c) Vom studia monotonia funct, iei f , folosind prima derivat . Pentru x ∈ (0, +∞), avem:
3(x3 − 1)
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ x3 − 1 = 0 ⇐⇒ x3 = 1 ⇐⇒ x = 1;
x
3(x3 − 1)
f 0 (x) ≤ 0 ⇐⇒ ≤ 0 ⇐⇒ x3 − 1 ≤ 0 ⇐⇒ x3 ≤ 1 ⇐⇒ x ∈ (0, 1];
x
3(x3 − 1)
f 0 (x) ≥ 0 ⇐⇒ ≥ 0 ⇐⇒ x3 − 1 ≥ 0 ⇐⇒ x3 ≥ 1 ⇐⇒ x ∈ [1, +∞).
x
Deducem c f este descresc toare pe (0, 1] s, i cresc toare pe [1, +∞), iar f (1) este cea mai mic
valoare a funct, iei f . Prin urmare, f (x) ≥ f (1), ∀x ∈ (0, +∞). Cum f (1) = 13 − 3 ln 1 = 1, rezult
f (x) ≥ 1, pentru orice x ∈ (0, +∞).
4. a) Pentru orice x ∈ (3, +∞), avem

0
x2 + 2x − 11 (x2 + 2x − 11)0 (x − 3) − (x2 + 2x − 11)(x − 3)0

0
f (x) = = =
x−3 (x − 3)2
(2x + 2)(x − 3) − (x2 + 2x − 11) 2x2 − 6x + 2x − 6 − x2 − 2x + 11
= = =
(x − 3)2 (x − 3)2
x2 − 6x + 5 x2 − 5x − x + 5 x(x − 5) − (x − 5) (x − 1)(x − 5)
= 2
= 2
= 2
= .
(x − 3) (x − 3) (x − 3) (x − 3)2
b) Dac y = mx + n, m, n ∈ R, este ecuat, ia asimptotei cerute, atunci
f (x) x2 + 2x − 11 x2
m = lim = lim = lim 2 = 1;
x→+∞ x x→+∞ x(x − 3) x→+∞ x
2
x + 2x − 11 5x − 11 5x
n = lim (f (x) − mx) = lim − x = lim = lim = 5.
x→+∞ x→+∞ x−3 x→+∞ x−3 x→+∞ x
Prin urmare, ecuat, ia asimptotei este y = x + 5.

c) Din f 0 (4) = −3 < 0 s, i f 0 (x) 6= 0 pentru x ∈ (3, 5) rezult f 0 (x) < 0 pentru orice x ∈ (3, 5).Prin
urmare, funct, ia f este strict descresc toare pe intervalul (3, 5). Deoarece π, 4 ∈ (3, 5) s, i π < 4,
deducem c f (π) > f (4), adic f (π) > 13.
5. a) Pentru x ∈ R,
0
x0 (x4 + 3) − x(x4 + 3)0 (x4 + 3) − x · 4x3

x
f 0 (x) = 4
= 4 2
= =
x +3 (x + 3) (x4 + 3)2
x4 + 3 − 4x4 3x4 − 3 3(x − 1)(x + 1)(x2 + 1)
= 4 2
=− 4 2
=− .
(x + 3) (x + 3) (x4 + 3)2
b) Ecuat, ia tangentei la gracul funct, iei f în punctul de abscis x = 0, situat pe gracul funct, iei f este
y − f (0) = f 0 (0)(x − 0).
1 1
Avem f (0) = 0 s, i f 0 (0) = . Deci, ecuat, ia cerut este y = x.
3 3
61
c) Studiem monotonia funct, iei f , folosind prima derivat . Avem
3(x − 1)(x + 1)(x2 + 1)

f 0 (x) = 0 ⇐⇒ − = 0 ⇐⇒ x ∈ {−1, 1}.
(x4 + 3)2
1 1
Valorile funct, iei f în −1 s, i în 1 sunt f (−1) = − , respectiv f (1) = , iar
4 4
x x 1
lim f (x) = lim = lim = lim 3 = 0;
x→±∞ x→±∞ x4 + 3 x→±∞ x4 x→±∞ x
3(x2 + 1)
Pentru stabilirea semnului funct, iei f 0 t, inem seam c − < 0 pentru orice num r real x, iar
(x4 + 3)2
(x − 1)(x + 1) > 0 pentru x ∈ (−∞, −1) ∪ (1, +∞) s, i (x − 1)(x + 1) < 0 pentru x ∈ (−1, 1). Obt, inem
f 0 (x) < 0 pentru x ∈ (−∞, −1) ∪ (1, +∞);

f 0 (x) > 0 pentru x ∈ (−1, 1).
Alc tuim tabelul de variat, ie a funct, iei f :

x −∞ −1 1 +∞
f 0 (x) − − 0 + + 0 − −
1 1
f (x) 0 & − % & 0
4 4
1 1
Din acest tabel deducem c minimul funct, iei f este − , iar maximul ei este . Prin urmare, f veric
4 4
1 1
inegalit t, ile − ≤ f (x) ≤ pentru orice num r real x.
4 4
6. a) 0
f 0 (x) = [(x − 2)ex ] = (x − 2)0 ex + (x − 2)(ex )0 = ex + (x − 2)ex = (x − 1)ex , x ∈ R.
b) Folosind regula lui l'hôspital, obt, inem
lim f (x) = lim (x − 2)ex (nedeterminare de tipul ∞ · 0)

x→−∞ x→−∞
x−2 ∞
= lim (nedeterminare de tipul )
e−x
x→−∞ ∞
(x − 2)0 1 1 1
= lim −x 0
= lim −x
= +∞
= = 0.
x→−∞ (e ) x→−∞ −e −e −∞
Rezult c dreapta de ecuat, ie y = 0 (axa Ox) este asimptot orizontal spre −∞, la gracul funct, iei f .
c) Studiem monotonia funct, iei f 0 , folosind prima derivat a lui f 0 . Pentru orice num r real x,
0
f 00 (x) = (x − 1)ex = (x − 1)0 ex + (x − 1)(ex )0 = ex + (x − 1)ex = xex .

Cum ex > 0 pentru orice x ∈ R, avem f 00 (x) ≤ 0 pentru x ∈ (−∞, 0] s, i f 00 (x) ≥ 0 pentru x ∈ [0, +∞).
Rezult c f 0 este descresc toare pe (−∞, 0] s, i cresctoare pe [0, +∞), iar x = 0 este punct de minim
absolut al lui f 0 . Prin urmare, f 0 (x) ≥ f 0 (0) = −1 pentru orice x ∈ R.
1
7. a) Pentru x ∈ (0, +∞), f 0 (x) = (ex − ln x + x)0 = ex − + 1. Avem
x
f (x) − f (1)
lim = f 0 (1) = e1 − 1 + 1 = e.
x→1 x−1
b) Ecuat, ia tangentei este y − f (1) = f 0 (1)(x − 1). Înlocuind f (1) = e − ln 1 + 1 = e + 1 s, i f 0 (1) = e,

obt, inem y = ex + 1.
0
1 1
c) A doua derivat a lui f este f : (0, +∞) → R, f (x) = e − + 1 = ex + 2 . Cum f 00 (x) > 0
00 00 x
x x
pentru orice x ∈ (0, +∞), f este convex pe intervalul (0, +∞).
62
8. a) Derivata funct, iei f este f 0 : R → R, f 0 (x) = (3ex + x2 )0 = (3ex )0 + (x2 )0 = 3ex + 2x. Avem
f (x) − f (0)
lim = f 0 (0) = 3 · e0 + 2 · 0 = 3 · 1 + 0 = 3.
x→0 x
b) Ecuat, ia cerut este y − f (0) = f 0 (0)(x − 0), unde f (0) = 3 · e0 + 02 = 3 s, i f 0 (0) = 3. Obt, inem
y = 3x + 3.
c) A doua derivat a lui f este f 00 : R → R, f 00 (x) = (3ex + 2x)0 = (3ex )0 + (2x)0 = 3ex + 2. Cum
3ex + 2 > 0 pentru orice x ∈ R, f 00 (x) > 0 pe R. Prin urmare, f este convex .
9. a) Pentru orice x ∈ R, f 0 (x) = (ex − x − 1)0 = (ex )0 − (x)0 − (1)0 = ex − 1 s, i
f (x) − f (0)
lim = f 0 (0) = e0 − 1 = 1 − 1 = 0.
x→0 x
b) Pentru x ∈ (−∞, 0] avem ex ≤ 1, deci f 0 (x) ≤ 0 pe intervalul (−∞, 0]. De aici rezult c funct, ia f
este descresc toare pe acest interval.
c) Avem f 0 (x) = 0 ⇐⇒ ex − 1 = 0 ⇐⇒ ex = 1 ⇐⇒ x = 0 s, i, pentru x ∈ [0, +∞), ex ≥ 1, deci
f 0 (x) ≥ 0 pe acest interval. Rezult c f este cresc toare pe intervalul [0, +∞). T, inând seam s, i de
b), deducem c punctul de abscis x = 0 este punct de minim absolut al funct, iei f . Prin urmare,
f (x) ≥ f (0) pentru orice x ∈ R. Obt, inem ex − x − 1 ≥ e0 − 0 − 1 , adic ex ≥ x + 1, pentru orice
num r real x.
10. a) Pentru x ∈ R, f 0 (x) = (x4 − 8x2 + 16)0 = 4x3 − 16x = 4x(x2 − 4) = 4x(x − 2)(x + 2).
f (x) − x4 x4 − 8x2 + 16 − x4 −8x2 + 16 −8x2
b) lim
x→+∞ x2 + 1
= lim = lim = lim = −8.
x→+∞ x2 + 1 x→+∞ x2 + 1 x→+∞ x2
c) Panta tangentei la gracul funct, iei f într-un punct x, f (x) , unde x ∈ R, este f 0 (x). Tangenta este
paralel cu axa Ox numai dac panta ei este 0. Cum
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ x(x − 2)(x + 2) = 0 ⇐⇒ x ∈ {−2, 0, 2},
iar f (−2) = 0, f (0) = 16 s, i f (2) = 0, punctele cerute au coordonatele: (−2, 0), (0, 16), (2, 0).
11. a)
0
f 0 (x) = (x + 1)ex = (x + 1)0 ex + (x + 1)(ex )0 = ex + (x + 1)ex = (x + 2)ex , x ∈ R.

b) Avem f (0) = (0 + 1)e0 = 1 s, i f 0 (0) = (0 + 2)e0 = 2. Ecuat, ia tangentei este
y − f (0) = f 0 (0)(x − 0) ⇐⇒ y − 1 = 2x ⇐⇒ y = 2x + 1.
c) Pentru x ∈ R,
0
f 00 (x) = (x + 2)ex = (x + 2)0 ex + (x + 2)(ex )0 = ex + (x + 2)ex = (x + 3)ex .

Dac x ∈ [−3, +∞), rezult x ≥ 3, adic x − 3 ≥ 0. Cum ex > 0 pentru orice x ∈ R, deducem c
f 00 (x) ≥ 0 pe intervalul [−3, +∞). Deci f este convex pe acest interval.
12. a) Pentru orice x ∈ (0, +∞), avem:

1
0 1+ · x − (x + ln x)
(x + ln x)0 · x − (x + ln x) · x0

x + ln x x
f 0 (x) = = = =
x x2 x2
x + 1 − x − ln x 1 − ln x
= = .
x2 x2
b) Ecuat, ia tangentei este

y − f (1) = f 0 (1)(x − 1).
1 + ln 1 1 − ln 1
Înlocuind f (1) = = 1 s, i f 0 (1) = = 1, obt, inem ecuat, ia y = x.
1 12
63
c) Pentru determinarea intervalelor de monotonie a funct, iei f , folosim prima derivat a lui f . Avem:
1 − ln x
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ 1 − ln x = 0 ⇐⇒ ln x = 1 ⇐⇒ x = e;
x2
1 − ln x
f 0 (x) > 0 ⇐⇒ > 0 ⇐⇒ 1 − ln x > 0 ⇐⇒ ln x < 1 ⇐⇒ 0 < x < e;
x2
1 − ln x
f 0 (x) < 0 ⇐⇒ < 0 ⇐⇒ 1 − ln x < 0 ⇐⇒ ln x > 1 ⇐⇒ x > e.
x2
Din f 0 (x) ≥ 0 pe intervalul (0, e], rezult f cresc toare pe (0, e].
Din f 0 (x) ≤ 0 pe intervalul [e, +∞), rezult f descresc toare pe [e, +∞).
13. a) f 0 (x) = (xex − ex + 1)0 = (xex )0 − (ex )0 + 10 = x0 (ex ) + x(ex )0 − ex = ex + xex − ex = xex , x ∈ R.
b) Avem lim ex = e−∞ = 0 s, i, folosind regula lui l'hôspital,
x→−∞
x x0 1 1 1
lim xex = lim = lim = lim = − +∞ = − = 0.
x→−∞ x→−∞ e−x x→−∞ (e−x )0 x→−∞ −e−x e +∞
Rezult lim f (x) = lim (xex − ex + 1) = 1 + lim (xex ) − lim e−x = 1 + 0 − 0 = 1.
x→−∞ x→−∞ x→−∞ x→−∞
Prin urmare, dreapta de ecuat, ie y = 1 este asimptot orizontal spre −∞, la gracul funt, iei f .
c) Pentru c ex > 0 oricare ar num rul real x, semnul funct, iei f 0 (x) = xex este acelas, i cu semnul lui
x. As, adar,
pentru x ∈ (−∞, 0], f 0 (x) ≤ 0 s, i f este descresc toare;
pentru x ∈ [0, +∞), f 0 (x) ≥ 0 s, i f este cresc toare.
14. a) Pentru orice num r real x,
0
x0 (x2 + 1) − x(x2 + 1)0 x2 + 1 − 2x2

0 x
f (x) = = = =
x2 + 1 (x2 + 1)2 (x2 + 1)2
1 − x2 (1 − x)(1 + x)
= 2 = .
(x + 1)2 (x2 + 1)2
1 1 (1 − 1)(1 + 1)
b) Avem f (1) = = s, i f 0 (1) = = 0. Ecuat, ia tangentei este
12 + 1 2 (12 + 1)2
1
y − f (1) = f 0 (1)(x − 1) ⇐⇒ y = .
2
c) Ecuat, ia f 0 (x) = 0 are solut, iile x = ±1. Pentru c (x2 + 1)2 > 0 oricare ar x ∈ R, semnul lui f 0 este
acelas, i cu semnul expresiei −x2 + 1, conform tabelului de mai jos.
x −∞ −1 1 +∞
f 0 (x) − − 0 + + 0 − −
Rezult c punctele de extrem ale funct, iei f sunt x = −1 (punct de minim) s, i x = 1 (punct de
maxim).
1 1 −1
15. a)
0
Pentru x ∈ (0, +∞), f 0 (x) = [ln(x + 1) − ln x]0 = [ln(x + 1)]0 − ln x = − = .
x+1 x x(x + 1)
−1
b) Dac x > 0, rezult x(x + 1) > 0 s, i atunci f 0 (x) = < 0 pentru orice x ∈ (0, +∞). Ca
x(x + 1)
urmare, f este descresc toare.
c) T, inând seam de continuitatea funct, iei logaritmice s, i limita remarcabil
x
1
lim 1+ = e,
x→+∞ x
obt, inem

x+1 1
lim xf (x) = lim x [ln(x + 1) − ln x] = lim x ln = lim x ln 1 + =
x→+∞ x→+∞ x→+∞ x x→+∞ x
x x
1 1
= lim ln 1 + = ln lim 1+ = ln e = 1.
x→+∞ x x→+∞ x
64
16. a) lim f (x) = lim (x ln x − x + 1) = e ln e − e + 1 = e − e + 1 = 1.

x→e x→e
b) Pentru orice x ∈ (0, +∞), avem
1
f 0 (x) = (x ln x − x + 1)0 = (x ln x)0 − x0 + 10 = x0 ln x + x(ln x)0 − 1 = ln x + x · − 1 = ln x.
x
c) f 0 (x) = 0 ⇐⇒ ln x = 0 ⇐⇒ x = 1. Stabilim semnul funct, iei f 0 :
f 0 (x) < 0 ⇐⇒ ln x < 0 ⇐⇒ 0 < x < 1

f 0 (x) > 0 ⇐⇒ ln x > 0 ⇐⇒ x > 1
Rezult c x = 1 este punct de minim absolut al funct, iei f , adic f (x) ≥ f (1) pentru orice x > 0.
Cum f (1) = 1 · ln 1 − 1 + 1 = 0, obt, inem f (x) ≥ 0 pentru orice x ∈ (0, +∞).
e−x e−1 1
17. a) lim f (x) = = = −e−1 = − .
x→1 x−2 1−2 e
b) Pentru orice x ∈ (−∞, 2), avem
0
e−x (e−x )0 · (x − 2) − e−x · (x − 2)0 −e−x · (x − 2) − e−x

f 0 (x) = = 2
= =
x−2 (x − 2) (x − 2)2
e−x (x − 1) (1 − x)e−x
=− = .
(x − 2)2 (x − 2)2
c) Ar t m c x = 1 este punct de maxim absolut al funct, iei f . Într-adev r, pentru x ∈ (−∞, 2), avem
(1 − x)e−x
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ 1 − x = 0 ⇐⇒ x = 1;
(x − 2)2
(1 − x)e−x
f 0 (x) > 0 ⇐⇒ > 0 ⇐⇒ 1 − x > 0 ⇐⇒ x ∈ (−∞, 1);
(x − 2)2
(1 − x)e−x
f 0 (x) < 0 ⇐⇒ < 0 ⇐⇒ 1 − x < 0 ⇐⇒ x ∈ (1, 2).
(x − 2)2
1
Rezult f (x) ≤ f (1), adic f (x) ≤ − , pentru orice x ∈ (−∞, 2).
2

x e e 1
18. a) lim f (x) = lim ln = ln = ln = ln .
x→e x→e x+e e+e 2e 2
b) Avem

x +0
f (0 + 0) = lim f (x) = lim ln = ln = ln(+0) = −∞.
x&0 x&0 x+e 0+e
Rezult c dreapta de ecuat, ie x = 0 este asimptot vertical la gracul funct, iei f .

x x
c) Din lim f (x) = lim ln = ln lim = ln 1 = 0 rezult c ecuat, ia asimptotei
x→+∞ x→+∞ x+e x→+∞ x + e
spre +∞, la gracul funct, iei f , este y = 0 (axa Ox).
0 0
1 1 1 1 x−1
19. a) Pentru x ∈ (0, +∞), f 0 (x) = + ln x = + (ln x)0 = − 2 + = , iar
x x x x x2
f (x) − f (2) 2−1 1

lim = f 0 (2) = = .
x→2 x−2 22 4
b) Avem f (1) = 1 + ln 1 = 1 s, i f 0 (1) = 0. Ecuat, ia tangentei este
y − f (1) = f 0 (1)(x − 1) ⇐⇒ y − 1 = 0 ⇐⇒ y = 1.
65
c) Ar t m c x = 1 este punct de minim absolut al funct, iei f . Pentru x ∈ (0, +∞), avem:
x−1
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ x − 1 = 0 ⇐⇒ x = 1;
x2
x−1
f 0 (x) ≤ 0 ⇐⇒ ≤ 0 ⇐⇒ x − 1 ≤ 0 ⇐⇒ x ∈ (0, 1];
x2
x−1
f 0 (x) ≥ 0 ⇐⇒ ≥ 0 ⇐⇒ x − 1 ≥ 0 ⇐⇒ x ∈ [1, +∞);
x2
Rezult f (x) ≥ f (1), adic f (x) ≥ 1, ∀x ∈ (0, +∞).
1
20. a) Pentru x ∈ (0, +∞), f 0 (x) = (x + ln x)0 = x0 + (ln x)0 = 1 + , iar
x
f (x) − f (2) 1 3
lim = f 0 (2) = 1 + = .
x→2 x−2 2 2
b) Ecuat, ia tangentei este y −f (1) = f 0 (1)(x−1). Înlocuind f (1) = 1 s, i f 0 (1) = 2, rezult y −1 = 2(x−1),
sau y = 2x − 1.
0 0
1 1 1
c) Pentru x ∈ (0, +∞), f 00 (x) = x + = 10 + = − 2 < 0. Rezult c f este concav pe
x x x
(0, ∞).
1
21. a) = ln x + 1, x ∈ (0, +∞).
f 0 (x) = (x ln x)0 = x0 ln x + x(ln x)0 = ln x + x ·
x
f (x) x ln x ln x (ln x)0 1 1
b) lim = lim = lim = lim = lim = = 0.
x→+∞ x2 x→+∞ x2 x→+∞ x x→+∞ x0 x→+∞ x +∞
1
c) Pentru x ∈ (0, +∞), avem f 00 (x) = (ln x + 1)0 = > 0. Rezult c f este convex pe (0, +∞).
x
22. a) Pentru orice x ∈ (1, +∞), avem
0
(x2 − 2x + 2)0 (x − 1) − (x2 − 2x + 2)(x − 1)0
2
0 x − 2x + 2
f (x) = = =
x−1 (x − 1)2
(2x − 2)(x − 1) − (x2 − 2x + 2) · 1 2x2 − 2x − 2x + 2 − x2 + 2x − 2
= = =
(x − 1)2 (x − 1)2
x2 − 2x x(x − 2)
= = .
(x − 1)2 (x − 1)2
x(x − 2)
b) f 0 (x) = 0 ⇐⇒ = 0. Cum x ∈ (1, +∞), avem x 6= 0 s, i f 0 (x) = 0 ⇐⇒ x = 2. Pe de alt
(x − 1)2
parte, f 0 (x) < 0 pentru x ∈ (1, 2) s, i f 0 (x) > 0 pentru x ∈ (2, +∞). Prin urmare, x = 2 este singurul
punct de extrem al funct, iei f .
c) Ecuat, ia asimptoteti oblice spre +∞, la gracul funct, iei f , este de forma y = mx + n, unde m =
f (x)
s, i n = lim f (x) − mx . Avem:

lim
x→+∞ x x→+∞
f (x) x2 − 2x + 2 x2
m = lim = lim = lim = 1;
x→+∞ x x→+∞ x2 − x x→+∞ x2
2
x − 2x + 2 −x + 2
n = lim f (x) − x = lim − x = lim = −1.
x→+∞ x→+∞ x−1 x→+∞ x − 1
Ecuat, ia asimptotei este y = x − 1.

1 x−1
23. a) f 0 (x) = (x − ln x)0 = x0 − (ln x)0 = 1 − = , x ∈ (0, +∞).
x x
1−1
b) Calcul m f (1) = 1 − ln 1 = 1 s, i f 0 (1) = = 0. Ecuat, ia tangentei este
1
y − f (1) = f 0 (1)(x − 1) ⇐⇒ y − 1 = 0 ⇐⇒ y = 1.
66
c) Pentru x > 0, inegalitatea x ≥ ln x + 1 se poate scrie x − ln x ≥ 1, sau f (x) ≥ f (1), ∀x ∈ (0, +∞).
Este sucient s ar t m c x = 1 este punct de minim absolut al funct, iei f . Într-adev r,
x−1
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ = 0 ⇐⇒ x − 1 = 0 ⇐⇒ x = 1;
x
x−1
f 0 (x) < 0 ⇐⇒ < 0 ⇐⇒ x > 0 s, i x − 1 < 0 ⇐⇒ x ∈ (0, 1);
x
x−1
f 0 (x) > 0 ⇐⇒ > 0 ⇐⇒ x > 0 s, i x − 1 > 0 ⇐⇒ x ∈ (1, +∞).
x
Prin urmare, cea mai mic valoare a lui f este f (1) = 1
24. a) Pentru orice x ∈ R,

0
f 0 (x) = ex x2 − 6x + 9 = (ex )0 (x2 − 6x + 9) + ex (x2 − 6x + 9)0 =
= ex (x2 − 6x + 9) + ex (2x − 6) = ex (x2 − 4x + 3).
b) Pentru orice x ∈ R,
0
f 00 (x) = ex (x2 − 4x + 3) = (ex )0 (x2 − 4x + 3) + ex (x2 − 4x + 3)0 =
= ex (x2 − 4x + 3) + ex (2x − 4) = ex (x2 − 2x − 1)
s, i f (x) + f 00 (x) = ex x2 − 6x + 9 + ex (x2 − 2x − 1) = 2ex (x2 − 4x + 3) + 2ex = 2(f 0 (x) + ex ).

c) Determin m zerourile s, i semnul primei derivate a lui f . T, inând seam c ex > 0 pentru orice x ∈ R,
avem:
f 0 (x) = 0 ⇐⇒ x2 − 4x + 3 = 0 ⇐⇒ x ∈ {1, 3};

f 0 (x) < 0 ⇐⇒ x2 − 4x + 3 < 0 ⇐⇒ x ∈ (1, 3);
f 0 (x) > 0 ⇐⇒ x2 − 4x + 3 > 0 ⇐⇒ x ∈ (−∞, 1) ∪ (3, +∞).
Rezult c punctele de extrem ale funct, iei f sunt x1 = 1 s, i x2 = 3.

0 0
2 2 −2 1 x−2
25. a) 0
f (x) = + ln x = + (ln x)0 = 2 + = , x ∈ (0, +∞).
x x x x x2
b) Din f 0 (2) = 0, f 0 (x) < 0 pentru x ∈ (0, 2) s, i f 0 (x) > 0 pentru x ∈ (2, +∞) rezult c x = 2 este
singurul punct de extrem al funct, iei f .
c) Funct, ia f este convex pe intervalul (0, 4) dac f 00 (x) ≥ 0 pe acest interval. Pentru x ∈ (0, +∞),
avem
0
(x − 2)0 · x2 − (x − 2) · (x2 )0 x2 − (x − 2) · 2x −x2 + 4x

00 x−2 4−x
f (x) = = = = = .
x2 (x2 )2 x4 x4 x3
Din x ∈ (0, 4) rezult x > 0 s, i 4 > x, deci x3 > 0 s, i 4 − x > 0. Prin urmare, f 00 (x) > 0 pentru
x ∈ (0, 4).
26. a) Funct, ia f este continu în punctul 0 dac f (0 − 0) = f (0 + 0) = f (0). Avem:

−4
f (0 − 0) = lim f (x) = lim = −4;
x→0 x→0 x2 +1
x<0 x<0
f (0 + 0) = lim f (x) = lim (x − 4) = −4;

x→0 x→0
x>0 x>0
−4
f (0) = = −4.
02 + 1
Prin urmare, f (0 − 0) = f (0 + 0) = f (0) = −4 s, i f este continu în 0.
67
f (x) x − 4 00 x−4 −1 1
b) lim
x→4 16 − x 2
= lim
x→4 16 − x2
= lim
x→4 (4 − x)(4 + x)
= lim
x→4 4 + x
=− .
8
−4
c) Punctul A(−1, −2) apart, ine gracului funct, iei f , pentru c f (−1) = = −2. Ecuat, ia
(−1)2 + 1
tangentei în punctul A este y − f (−1) = f (−1)(x + 1). Pentru calcularea lui f (−1) t, inem seam c ,
0 0
0
4(x2 + 1)0

−4 8x 8 · (−1)
pentru x < 0, f (x) =
0
2
= 2 2
= 2 2
. Rezult f 0 (−1) = 2 = −2.
x +1 (x + 1) (x + 1) (−1)2 + 1
Cum f (−1) = −2, ecuat, ia tangentei este y + 2 = −2(x + 1), sau y = −2x − 4.
27. a) Pentru orice x ∈ R, avem:

0
(2x2 − 1)0 (x2 + 2) − (2x2 − 1)(x2 + 2)0
2
0 2x − 1
f (x) = 2
= =
x +2 (x2 + 2)2
4x(x2 + 2) − (2x2 − 1) · 2x 4x3 + 8x − 4x3 + 2x 10x
= = 2 .
(x2 + 2)2 (x2 + 2)2 (x + 2)2
2x2 − 1 2x2
b) Din lim f (x) = lim
x→+∞ 2
x→+∞ x + 2
= lim
x→+∞ x2
= 2 rezult c ecuat, ia asimptotei orizontale spre +∞
la gracul funct, iei f este y = 2.
c) Pentru x ∈ [0, 1], f 0 (x) ≥ 0. Prin urmare f este cresc toare pe intervalul [0, 1]. De aici rezult
1 1
f (0) ≤ f (x) ≤ f (1), pentru orice x ∈ [0, 1]. Înlocuind f (0) = − s, i f (1) = rezult inegalit t, ile din
2 3
enunt, .
28. a) Funct, ia f este derivabil pe intervalul (0, +∞) s, i derivata ei este

√ √
0
√ 0
√ 0 0 1 1 x 1 x−2
f (x) = ( x − ln x) = ( x) − (ln x) = √ − = − = , ∀x ∈ (0, +∞).
2 x x 2x x 2x
√
f (x) − f (4) 4−2
Derivata funct, iei f în punctul x0 = 4 este lim = f 0 (4) = = 0.
x→4 x−4 √ 2·4
√ √ √ √ x−2
b) x > 4 ⇒ x > 4 ⇒ x > 2 ⇒ x − 2 > 0 ⇒ f 0 (x) = > 0 pe intervalul (4, +∞). Rezult
2x
c f este (strict) cresc toare pe intervalul (4, +∞).
√ √
c) lim f (x) = lim ( x − ln x) = lim x − lim ln x = 0 − (−∞) = +∞. Rezult c dreapta de ecuat, ie
x→0 x→0 x→0 x→0
x>0 x>0 x>0 x>0
x = 0 (axa Oy ) este asimptot vertical (la dreapta) la gracul funct, iei f.
29. a) Pentru orice x ∈ (0, +∞), avem:

0
(x + 1)0 ex − (x + 1)(ex )0 ex − (x + 1)ex xex

0 x+1 x
f (x) = x
= x 2
= x x
= − x x
= − x.
e (e ) e ·e e ·e e
f 0 (x) x ex x
Rezult =− x · =− , ∀x ∈ (0, +∞).
f (x) e x+1 x+1
b) Pentru x ∈ (0, +∞), avem: x > 0, ex > 0. Rezult f 0 (x) < 0 pe (0, +∞), deci f este (strict) descres-
c toare pe acest interval.
c) Dreapta de ecuat, ie y = mx + n, unde m, n ∈ R, este asimptot oblic spre +∞ la gracul funct, iei g
dac lim [g(x) − (mx + n)] = 0. Avem:
x→+∞
e2x (x + 1)2 (x + 1)2 x2 + 2x + 1 1

g(x) = · 2x
= = = x + 2 + , ∀x ∈ (0, +∞).
x e x x x
1
Rezult lim [g(x) − (x + 2)] = lim = 0. Prin urmare, ecuat, ia asimptotei este y = x + 2.
x→+∞ x→+∞ x
68
30. a) Pentru x ∈ R r {−1},

0
x2 − x − 1 (x2 − x − 1)0 (x + 1) − (x2 − x − 1)(x + 1)0

0
f (x) = = =
x+1 (x + 1)2
(2x − 1)(x + 1) − (x2 − x − 1) 2x2 + 2x − x − 1 − x2 + x + 1
= = =
(x + 1)2 (x + 1)2
x2 + 2x
= .
(x + 1)2
∞
b) Folosind regula lui l'Hôspital, cazul , rezult :
∞
f (x) · ln x ln x (ln x)0 1
lim 2
= lim = lim 0
= lim = 0.
x→+∞ x − x − 1 x→+∞ x + 1 x→+∞ (x + 1) x→+∞ x
c) Ecuat, ia asimptotei este de forma y = mx + n, unde
f (x) x2 − x − 1
m = lim = lim = 1;
x→+∞ x x→+∞ x2 + x
−2x − 1
n = lim (f (x) − mx) = lim = −2.
x→+∞ x→+∞ x + 1
Ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la gracul funct, iei f este y = x − 2.
69
8
ANALIZ MATEMATIC. CLASA A XII-A
Z 1 Z 1 Z 1 1
1
1. a) (x2 + 1)f (x) dx = (x2 + 1) · dx = 1 dx = x = 1.

0 0 x2 + 1 0 0
b) Avem:
Z 1 1 1
Z 1 2 Z 1
x2 (x2 + 1) − 1
Z Z
x +1 1
x2 f (x) dx = dx = d x = dx − dx =
0 0 x2 + 1 0
2
x +1 2
0 x +1
2
0 x +1
Z 1 Z 1 1 1
1 − arctg x = (1 − 0) − (arctg 1 − arctg 0) = 1 − arctg 1 = 1 − π .
1 dx − d

= 2
x = x
0 0 x +1
0

0 4
Z n+1 Z n+1
2x
c) Not m I = 2xf (x) dx = dx. Pentru calcularea acestei integrale, facem schimbarea
n n x2 + 1
de variabil t = x2 + 1, dt = 2x dx, unde x ∈ [n, n + 1], t ∈ [n2 + 1, n2 + 2n + 2]. Obt, inem
n+1 n2 +2n+2 n2 +2n+2

n2 + 2n + 2
Z Z
2x 1
dx = dt = ln t

I= = ln .
n x2 + 1 n2 +1 t n2 +1 n2 + 1
n+1
n2 + 2n + 2 n2 + 2n + 2
Z
Avem 2xf (x) dx = ln 2 ⇐⇒ I = ln 2 ⇐⇒ ln 2
= ln 2 ⇐⇒ = 2.
n n +1 n2 + 1
Ultima egalitate se poate scrie
n2 + 2n + 2 = 2n2 + 2 ⇐⇒ n2 − 2n = 0 ⇐⇒ n(n − 2) = 0 ⇐⇒ n ∈ {0, 2}.
2 Z 2 2 2
ex
Z Z
2. a) x f (x) dx =
2
x · 2 dx = e dx = e = e2 − e = e(e − 1).
x 2
x

1 1 x 1 1
b) Dac F : (0, +∞) → R este o primitiv a funct, iei f , atunci, pentru orice x ∈ (0, +∞), F 0 (x) = f (x)
s, i
x 0
00 0 e (ex )0 x2 − ex (x2 )0 x2 ex − 2xex xex (x − 2) ex (x − 2)
F (x) = f (x) = = = = = .
x2 x4 x4 x4 x3
Cum F 00 (x) ≥ 0 pentru orice x ∈ [2, +∞), F este convex pe acest interval.
Z 2 Z 2 x
e 1 ex
c) Aria suprafet, ei plane este A = |f (x)| dx = dx . Pentru x ≥ 1, avem ≤ 1 , deci ≤ ex .
1 1 x2 x2 x2
Z 2 x Z 2
e
Prin urmare, 2
d x ≤ ex dx = e(e − 1), adic A ≤ e(e − 1).
1 x 1
Z 2 Z 2 Z 2 2
2x + 3
3. a) (x + 3x + 3)f (x) dx =
2 2
dx = (2x + 3) dx = (x + 3x) = 6.
2

(x + 3x + 3) · 2
1 1 x + 3x + 3 1 1
70
I. Solut, ii 8. Analiz matematic . Clasa a XII-a
b) Pentru x ∈ [0, 3], f (x) > 0 s, i aria cerut este

Z 3 Z 3
2x + 3
A= f (x) dx = dx.
0 0 x2 + 3x + 3
Pentru calcularea acestei integrale vom folosi schimbarea de variabil

t = x2 + 3x + 3, dt = (2x + 3) dx, unde x ∈ [0, 3], t ∈ [3, 21].
Z 3 Z 21 21
2x + 3 1 = ln 21 − ln 3 = ln 21 = ln 7.
Obt, inem A = d d

2
x = t = (ln t)
0 x + 3x + 3 3 t
3 3
Z 0 Z 0 0
1 1 1 2 1
c)
0
f 0 (x)f (x) dx = f 2 (x) dx = f 2 (x) = f (0) − f 2 (−1) = (1 − 1) = 0.

−1 2 −1 2 −1 2 2
4. a) Aplicând formula de integrare prin p rt, i, obt, inem

Z Z Z Z
xe dx = x(e ) dx = xe − x e dx = xe − ex dx = xex − ex + C, x ∈ R.
x x 0 x 0 x x
(8.1)
Folosind (8.1) determin m mult, imea primitivelor funct, iei f :

Z Z Z Z
f (x) dx = (xex − 2) dx = xex dx − 2 dx = xex − ex − 2x + C, x ∈ R.
Fie F : R → R, F (x) = xex − ex − 2x + c, c ∈ R, una din aceste primitive. Din condit, ia F (1) = 0
g sim 1 · e1 − e1 − 2 · 1 + c = 0, de unde c = 2. Prin urmare, primitiva F a funct, iei f este
F : R → R, F (x) = (x − 1)ex − 2x + 2.
b) Din (8.1) rezult
1
Z 1
xe dx = (xe − e ) = e − e + 1 = 1.
x x x
(8.2)

I1 =
0 0
Folosind din nou formula de integrare prin p rt, i s, i (8.2), avem:

Z 1 Z 1 1 Z 1
x e dx =
2 x
x (e ) dx = x e −
2 x 0 2 x
ex (x2 )0 dx

I2 =
0 0 0 0
Z 1
=e−2 xex dx = e − 2I1 = e − 2. (8.3)
0
Acum, folosind (8.3), obt, inem

Z 1 Z 1 Z 1 Z 1
xf (x) dx = x(xe − 2) dx =
x
x e dx − 2
2 x
x dx =
0 0 0 0
1
2

= I2 − (x ) = e − 2 − 1 = e − 3.
0
c) Folosid a), calcul m

Z x x
f (t) dt = F (t) = F (x) − F (1) = F (x) = (x − 1)ex − 2x + 2, x ∈ R.

1 1
T, inând seam de acest rezultat, avem

Z x
f (t) dt = 0 ⇐⇒ (x − 1)ex − 2x + 2 = 0 ⇐⇒ (x − 1)ex − 2(x − 1) = 0 ⇐⇒ (x − 1)(ex − 2) = 0.
1
Z x
Din x − 1 = 0 g sim x1 = 1 s, i din e − 2 = 0 obt, inem e = 2 ⇐⇒ x2 = ln 2. As, adar,
x x
f (t) dt = 0
1
pentru x ∈ {1, ln 2}.
71
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1 Z 1 1 1
1 1 3 2
5. a) f (x) dx = · (3x + 1)e dx =
x
(3x + 1) dx = 3 x dx + 1 dx = x + x =

x x
0 e 0 e 0 0 0 2 0 0
3 5
+1= .
2 2
b) Funct, ia F este o primitiv lui f dac F 0 = f . Pentru x ∈ R, avem
0
F 0 (x) = (3x + m)ex = (3x + m)0 ex + (3x + m)(ex )0 = 3ex + (3x + m)ex = (3x + m + 3)ex .

Prin urmare,
F 0 = f ⇐⇒ (3x + m + 3)ex = (3x + 1)ex , ∀x ∈ R ⇐⇒ 3x + m + 3 = 3x + 1, ∀x ∈ R ⇐⇒ m = −2.
c) Conform b),
funct, ia F : R → R, F (x) = (3x − 2)ex este o primitiv a lui f . Folosind formula lui
Newton - Leibniz, obt, inem
Z a a a
f (x) dx = 3a ⇐⇒ F (x) = 3a ⇐⇒ (3x − 2)ex = 3a ⇐⇒ (3a − 2)ea + 2 = 3a.

0 0 0
Ultima egalitate se poate scrie (3a − 2)(e − 1) = 0. Cum a 6= 0, rezult ea − 1 6= 0, deci 3a − 2 = 0,

a
2
adic a = .
3
Z 2 Z 2 2 Z 2 2
1 2x + 1 1
6. a) dx = dx = 2 x dx = x2 = 22 − 12 = 3.

f (x) − −
1 x 1 x x 1 1
b) F este derivabil pe intervalul (0, +∞) s, i, pentru orice x ∈ (0, +∞),
1 2x2 + 1
F 0 (x) = (x2 + ln x + 2016)0 = (x2 )0 + (ln x)0 + 20160 = 2x + = = f (x).
x x
Rezult c funct, ia F este o primitiv a lui f .
c) Volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în jurul axei Ox a gracului funct, iei g este
2 2 2 Z 2 2
2x2 + 1
Z Z
1
V=π g 2 (x) dx = π dx = π 2x + dx =
1 1 x 1 x
Z 2 Z 2 Z 2 Z 2
1 1
=π 4x + 4 + 2 dx = π
2
4x dx + π
2
4 dx + π 2
=
1 x 1 1 1 x
2
2
Z 2 Z 2 Z 2 2
4π 3
x dx + 4π
2
dx + π x dx =
−2 −1

= 4π x + 4πx − πx =

1 1 1 3 1 1 1
4π 3 28π π 83π
= (2 − 13 ) + 4π(2 − 1) − π(2−1 − 1−1 ) = + 4π + = .
3 3 2 6
83π 84π
Cum < = 14π , rezult V < 14π .
6 6
Z 1 Z 1 2 1
1 x 1 3
7. a) dx = (x + 1) dx = + x = + 1 = .

0 f (x) 0 2 0 2 2
b) Avem succesiv:
Z 1 Z 1 Z 1 2 Z 1 2
x2

x −1+1 x −1 1
x2 f (x) dx = dx = dx = + dx =
0 0 x+1 0 x+1 0 x+1 x+1
Z 1 Z 1
(x − 1)(x + 1) 1 1
= + dx = x−1+ dx =
0 x+1 x+1 0 x+1
1
1
Z 1 Z 1 2
1 x
(x − 1) dx + dx =

= − x + ln(x + 1) =
0 0 x+1 2 0 0

1 1
= − 1 + (ln 2 − ln 1) = − + ln 2.
2 2
72
Z 1 Z 1
1
c) Volumul cerut este V = π g (x) dx = π
2
dx. Pentru calcularea integralei vom folosi
0 0 (x + 1)2
schimbarea de variabil t = x + 1, dt = dx, x ∈ [0, 1]. Pentru x = 0, t = 1, iar pentru x = 1, t = 2.
Obt, inem
Z 1 Z 2 Z 2 2
1 1 π
dx = π dt = π t dt = −πt = −π(2−1 − 1) = .
−2 −1

V=π 2 2
0 (x + 1) 1 t 1 1 2
3 Z 3 Z 3 3
x2
Z
1 1 1 9 1
8. a) dx =
f (x) − x+ − dx = x dx = = 2 − 2 = 4.
1 x 1 x x 1 2 1
b) Folosind (8.1), obt, inem
Z 2 Z 2 2
1
e dx =
x
xe dx = (xe − e ) = 2e2 − e2 = e2 .
x x x

f (x) −
1 x 1 1
c) Aria suprafet, ei plane delimitate de gracul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i x = a
este
Z a Z a Z a Z a a a
x2 2

|f (x)| dx =
1
dx = x dx +
1
dx = = a − 1 + ln a.

A= x+ + (ln x)
1 1 x 1 1 x 2 1
1 2
a2 − 1
Avem A = 4 + ln a ⇐⇒ + ln a = 4 + ln a ⇐⇒ a2 = 9. Cum a > 1, obt, inem a = 3.
2
1 Z 1 Z 1 1
x3
Z
1
9. a) f (x) + 2x − 5 dx = x2 − 2x + 5 + 2x − 5 dx = x2 dx = = 3.

0 0 0 3 0
2 2 2
f 0 (x)
Z
b) dx = ln |f (x)| = (ln |x2 − 2x + 5|) = ln 5 − ln 5 = 0.

0 f (x) 0 0
1 1
c) Pentru orice x ∈ R, f (x) = x2 − 2x + 5 = x2 − 2x + 1 + 4 = (x − 1)2 + 4 ≥ 4. Rezult ≤ ,
f (x) 4
oricare ar x ∈ R. Pentru x ∈ [2014, 2015], avem:
Z 2015 Z 2015 2015
1 1 1 1 x 1
≤ =⇒ dx ≤ dx = = .
f (x) 4 2014 f (x) 2014 4 4 2014 4
Z 2 Z 2 Z 2 2 2
x+2 x 1 7
10. a) xf (x) dx = dx = (x + 2) dx =

x· + 2x = (2 + 2 · 2) −
+2 = .
1 1 x 1 2 1 2 2
b) F este derivabil pe intervalul (0, +∞) s, i, pentru orice x ∈ (0, +∞),
2 x+2
F 0 (x) = (x + 2 ln x + 2015)0 = 1 + = = f (x).
x x
Rezult c funct, ia F este o primitiv a lui f .
c) Aria cerut este
Z e Z e Z e
x+2 2
A= |g(x)| dx = − 1 ln x dx = ln x dx.
1 1 x 1 x
1
Pentru calcularea ultimei integrale vom face schimbarea de variabil t = ln x, dt = dx, unde
x
x ∈ [1, e]. Pentru x = 1, t = 0 s, i pentru x = e, t = 1. Obt, inem
Z e Z 1 1
2
ln x dx = 2t dt = t = 12 − 02 = 1.
2

A=
1 x 0 0
11. a) Avem:
1
1 1 x3 + 3x 1
x4 3x2
Z Z Z
x + 1 f (x) dx =
2 2
dx = x + 3x dx =
3

x +1 · 2 + =
−1 −1 x +1 −1 4 2
−1

1 3 1 3
= + − + = 0.
4 2 4 2
73
x3 + 3x x3 + x + 2x x(x2 + 1) 2x 2x
b) Pentru orice x ∈ R, f (x) = 2
= 2
= + 2 =x+ 2 . Folosind
x +1 x +1 x2 + 1 x +1 x +1
aceast form a lui f , deducem c
Z 1
f (x) dx = I1 + I2 ,
0
1 2 1 Z 1
Z
x 1 2x
unde I1 = x dx = = s
, i I2 = 2+1
dx. Pentru calcularea integralei I2 vom face
0 2 0 2 0 x
schimbarea de variabil t = x2 + 1, dt = 2x dx, x ∈ [0, 1], t ∈ [1, 2]. Obt, inem
Z 1 Z 2 2
2x 1
dx = dt = (ln t) = ln 2 − ln 1 = ln 2.

I2 = 2
0 x +1 1 t 1
Z 1
1
Prin urmare, f (x) dx = I1 + I2 = + ln 2.
0 2
c) Cu aceeas, i schimbare de variabil ca la b), pentru x ∈ [0, m] s, i t ∈ [1, m2 + 1], g sim
Z m Z m Z m2 +1 m2 +1
2x 1
|g(x)| dx = d d = ln(m2 + 1).

A= 2
x = t = (ln t)
0 0 x + 1 1 t
1
Acum, A = ln 2 ⇐⇒ ln(m2 + 1) = ln 2 ⇐⇒ m2 + 1 = 2 ⇐⇒ m = ±1. Convine numai solut, ia

m = 1 > 0.
Z 1 Z 1 1
x2

1 1
12. a) f (x) − dx = x dx = = 2.
0 x + 1 0 2 0
Z 1 Z 1 Z 1 3 1
x 1 x 1
b) xf (x) dx = 2
dx = 2

x + x +1− = + x − ln(x + 1) = + 1 −
0 0 x + 1 0 x + 1 3 0 3
4
ln 2 = − ln 2.
3
c) Aria suprafet, ei din enunt, este
Z 1 Z 1 2 1
1 x 1
|f (x)| dx = dx =

A= x+ + ln(x + 1) = + ln 2.
0 0 x + 1 2 0 2
1
Acum, din condit, ia A = + ln(n2 + n) se obt, ine
2
1 1
+ ln 2 = + ln(n2 + n) ⇐⇒ ln(n2 + n) = ln 2 ⇐⇒ n2 + n = 2 ⇐⇒ n2 + n − 2 = 0.
2 2
Singura solut, ie natural este n = 1.
13. Mult, imea primitivelor funct, iei f este

Z Z
f (x) dx = (4x3 + 3x2 + 2x + 1) dx =
Z Z Z Z
= 4 x dx + 3 x dx + 2 x dx + 1 dx =
3 2
x4 x3 x2
=4· +3· +2· +x+C =
4 3 2
= x4 + x3 + x2 + x + C. (8.4)
Z 1 1
a) Din (8.4) rezult f (x) dx = (x + x + x + x) = 14 + 13 + 12 + 1 = 4.
4 3 2

0 0
b) Conform (8.4), primitiva F a funct, iei f este de forma F (x) = x4 + x3 + x2 + x + c, unde constanta
real c se determin din condit, ia F (−1) = 1. Avem
F (−1) = 1 =⇒ (−1)4 + (−1)3 + (−1)2 − 1 + c = 1 =⇒ c = 1.
Prin urmare, F : R → R, F (x) = x4 + x3 + x2 + x + 1.
74
c) Folosind din nou (8.4), obt, inem:

Z a a
f (x) dx = (x + x + x + x) = a4 + a3 + a2 + a,
4 3 2

0 0
iar Z 0 Z a
f (x) dx = − f (x) dx = −(a4 + a3 + a2 + a).
a 0
Z a Z 0
1 1
Rezult f (x) dx + f (x) dx = (a4 + a3 + a2 + a) − (a4 + a3 + a2 + a) = a4 − 1, a ∈ R∗ .
0 a a a
Z 1 Z 1 1
1 1 1
14. a) dx = dx = [ln(x + 1)] = ln 2.

f (x) − −
0 x+2 x+3 0 x+1 0
b) Dac F este o primitiv a funct, iei f , atunci F 0 (x) = f (x) s, i F 00 (x) = f 0 (x), ∀x ∈ (−1, +∞). Avem
0
1 1 1 1 1 1
F 00 (x) = + + =− 2
− 2
− < 0, ∀x ∈ (−1, +∞).
x+1 x+2 x+3 (x + 1) (x + 2) (x + 3)2
De aici rezult c F este concav .
c) Aria suprafet, ei plane este
Z n Z n
1 1 1
A= |f (x| dx = + + dx =
x+1 x+2 x+3
Z0 n Z0 n Z n
1 1 1
= dx + dx + dx =
0 x + 1 0 x + 2 0 x + 3
n n n

= ln(x + 1) + ln(x + 2) + ln(x + 3) =

0 0 0
= ln(n + 1) − ln 1 + ln(n + 2) − ln 2 + ln(n + 3) − ln 3 =
(n + 1)(n + 2)(n + 3)
= ln , n ∈ N∗ .
6
(n + 1)(n + 2)(n + 3)
Inegalitatea A ≥ ln 4 devine acum ln ≥ ln 4, ∀n ∈ N∗ , sau, t, inând seam
6
(n + 1)(n + 2)(n + 3)
de monotonia funct, iei logaritmice, ≥ 4 pentru orice num r natuaral n ≥ 1.
6
Cum cea mai mic valoare a produsului (n+1)(n+2)(n+3) este (1 + 1)(1 + 2)(1 + 3) = 24, ultima
inegalitate este evident .
Z 1 Z 1 Z 1 1
x x2 1
15. a) (x + 2)f (x) dx = (x + 2) · dx = x dx = = 2.
0 0 x + 2 0 2 0
b) Pentru x ∈ (−2, +∞),
0
x0 (x + 2) − x(x + 2)0

x x+2−x 2
f 0 (x) = = = = .
x+2 (x + 2)2 (x + 2)2 (x + 2)2
Avem
x 2 x 2
f (x) + (x + 2)f 0 (x) = + (x + 2) · 2
= + = 1, ∀x ∈ (−2, +∞).
x+2 (x + 2) x+2 x+2
Prin urmare,
Z 2014 Z 2014 2014
f (x) + (x + 2)f 0 (x) dx = 1 dx = x

= 2014 − 2013 = 1.
2013 2013 2013
x x+2
c) Pentru x ∈ [1, 2], g(x) = =x· = x + 2. Volumul corpului generat de funct, ia g este
f (x) x
Z 2 Z 2
V=π g 2 (x) dx = π (x + 2)2 dx.
1 1
75
Cu schimbarea de variabil t = x + 2, dt = dx, unde x ∈ [1, 2], t ∈ [3, 4], obt, inem
Z 2 Z 4 4
π 3 π 37π
V=π (x + 2) dx = π2
t dt = t = (43 − 33 ) =
2
.
1 3 3 3 3 3
16. a) Pentru x ∈ R,
x2 + 8x + 15 = x2 + 8x + 16 − 1 = (x + 4)2 − 1 = (x + 4 − 1)(x + 4 + 1) = (x + 3)(x + 5).
Avem:
Z 2014 Z 2014 Z 2014 2014
1
(x + 3)(x + 5)f (x) dx = dx = 1 dx = x

(x + 3)(x + 5) · = 2014.
0 0 (x + 3)(x + 5) 0 0
b) Folosind schimbarea de variabil t = f (x), dt = f 0 (x) dx, unde x ∈ [−1, 1], t ∈ 24

1 1
, 8 , obt, inem

Z 1 Z 1 1
24 1 2 24 1 1 1 1
f (x) · f 0 (x) dx = t dt = t = − =− .
−1 1
8
2 1 2 576 64 144
8
c) Pentru orice a > 0, aria suprafet, ei plane delimitate de gracul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii
x = 0 s, i x = a este
Z a Z a Z a
1 1
A= |f (x)| dx = 2 + 8x + 15
dx = 2−1
dx.
0 0 x 0 (x + 4)
Cu schimbarea de variabil t = x + 4, dt = dx, unde x ∈ [0, a], t ∈ [4, a + 4], avem

a a+4 a+4
t−1
Z Z
1 1 1 1 a+3 3
dx = dt =

A= ln = ln − ln =
0 (x + 4)2 − 1 4
2
t −1 2 t+1
4 2 a+5 5
1 5(a + 3)
= ln .
2 3(a + 5)
1 10 1 5(a + 3) 1 10 5(a + 3) 10 a+3 2
Acum, A = ln ⇐⇒ ln = ln ⇐⇒ = ⇐⇒ = .
2 9 2 3(a + 5) 2 9 3(a + 5) 9 a+5 3
Ultima ecuat, ie se poate scrie 3a + 9 = 2a + 10 ⇐⇒ a = 1.
17. a) Folosind formula de integrare prin p rt, i, obt, inem:

Z 2 Z Z 2 2 Z 2
ln x
(x + 1)f (x) dx = dx = ln x dx =
(x + 1) · x0 ln x dx =
1 1 x+1 1 1
2 Z 2 Z 2 Z 2
1
x(ln x) dx = 2 ln 2 −
0
x · dx = 2 ln 2 − 1 dx = 2 ln 2 − 1.

= x ln x −

1 1 1 x 1
b) Consider m funct, iile:
h : [1, e] → R, h(x) = f (x) + (x + 1)f 0 (x),

H : [1, e] → R, H(x) = (x + 1)f (x).
Pentru x ∈ [1, e], avem

0
H 0 (x) = [(x + 1)f (x)] = (x + 1)0 f (x) + (x + 1)f 0 (x) = f (x) + (x + 1)f 0 (x) = h(x)
Rezult c funct, ia H este o primitiv a lui h s, i, conform formulei lui Newton - Leibniz,
Z e Z e e e
(f (x) + (x + 1)f (x)) dx =
0
h(x) dx = H(x) = (ln x) = ln e − ln 1 = 1.

1 1 1 1
76
ln x x+1
c) Pentru x ∈ [2, 3], g(x) = = (ln x) · = x + 1. Volumul cerut este
f (x) ln x
Z 3 Z 3
V=π g 2 (x) dx = π (x + 1)2 dx.
2 2
Cu schimbarea de variabil t = x + 1, dt = dx, unde x ∈ [2, 3], t ∈ [3, 4], obt, inem
Z 3 Z 4 4
π π 37π
(x + 1)2 dx = π t2 dt = · t3 = (64 − 27) =

V=π .
2 3 3 3 3 3
1 1 Z 1 1
x2 x3
Z Z
1
18. a) (x + 1)f (x) dx = (x + 1) · dx = x dx =
2
= .
0 0 x+1 0 3 0 3
b) Folosind formula de integrare prin p rt, i, obt, inem:
Z e Z e Z e Z e 3 0
x2 x
(x + 1)f (x) ln x dx = (x + 1) · · ln x dx = x ln x dx =
2
ln x dx =
1 1 x + 1 1 1 3
e Z e 3 e 3
1 e 2
3
e3 e3
Z Z
x x x 1
· (ln x)0 dx = · dx = x dx =

= · ln x − − −
3 1 1 3 3 1 3 x 3 3 1
e3 e e3 e3 e3 2e3 + 1

1 1 1
= − · (x3 ) = − · (e3 − 1) = − + = .
3 9 1 3 9 3 9 9 9
c) Mult, imea primitivelor funct, iei f este

x2 x2
Z Z Z
1
f (x) dx = dx = x−1+ = − x + ln(x + 1) + C,
x+1 x+1 2
x2
unde x ∈ (−1, +∞). Primitiva F , a funct, iei f , este de forma F (x) = − x + ln(x + 1) + c, c ∈ R.
2
Din condit, ia F (0) = 1 obt, inem c = 1. Prin urmare,
(e − 1)2 e2 − 2e + 1 e2 − 4e + 7
F (e − 1) = − (e − 1) + ln e + 1 = −e+3= .
2 2 2
Z 1
19. a) Conform (8.2), pag. 71, I1 = xex dx = 1. Avem
0
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1 1
f1 (x) dx = (x + 1)e dx =
x
xe dx +
x
e dx = I1 + e = 1 + e − 1 = e.
x x

0 0 0 0 0
b) Funct, ia f2011 este derivabil s, i

0
0
(x) = (x + 2011)ex = (x + 2011)0 ex + (x + 2011)(ex )0 =

f2011
= ex + (x + 2011)ex = (x + 2012)ex = f2012 (x), ∀x ∈ R.
Rezult c f2011 este o primitiv a funct, iei f2012 .

c) Pentru x > 0 s, i n ∈ N∗ , x + n > 0. Înmult, ind ambii membri ai inegalit t, ii ex ≥ x + 1 cu x + n
obt, inem (x + n)ex ≥ (x + n)(x + 1), ∀x > 0, n ∈ N∗ .De aici, rezult
Z 1 Z 1
(x + n)ex dx ≥ (x + n)(x + 1) dx, n ∈ N∗ . (8.5)
0 0
Avem
Z 1 Z 1
(x + n)(x + 1) dx = x + (n + 1)x + n dx =
2
0 0
3
1 2
x x 1 n+1 9n + 5
= + (n + 1) + nx = + +n= .
3 2 0 3 2 6
Înlocuind acest rezultat în (8.5) rezult inegalitatea din enunt, .
77
1 Z 11
1 1 2x
Z Z Z
1 x
20. a) xf (x) dx = x· 2 dx = 2
dx = dx. Pentru calcularea ultimei inte-
0 0 x +1 0 x +1 2 0 x2 + 1
grale facem schimbarea de variabil t = x + 1, dt = 2x dx, unde x ∈ [0, 1], t ∈ [1, 2]. Obt, inem
2
Z 1 Z 1 Z 2 2
1 2x 1 1 1 1
xf (x) dx = dx = dt = ln t = ln 2.

0 2 0 x2 + 1 2 1 t 2 1 2
b) Cu formula de integrare prin p rt, i, rezult

Z 1 1 Z 1 1 Z 1
x 1
xf (x) dx = xf (x) −
0
f (x) dx = 2 dx =

− 2
0 0 0 x +1 0
0 x +1
1
1 1 π
− (arctg x) = − .

=
2 0 2 4
c) Volumul cerut este

1 1 1 1
x5 2x3
Z Z Z
28π
h (x) dx = π
2
(x + 1) dx = π
2 2
(x + 2x + 1) dx = π
4 2

V=π + + x = .
0 0 0 5 3 0 15
2 2 √ Z 2 2
x2
Z Z
f (x) x x 4 1 3
21. a) √ dx = √ dx = x dx = = − = .
1 x 1 x 1 2 1 2 2 2
2 2√ 2 1 2 5
b) Funct, ia F se poate scrie F (x) = x x = x2 · x 2 = x 2 , x ∈ (0, +∞). Calcul m
5 5 5
0
√

2 5 2 5 5 3 1
F 0 (x) = x2 = · · x 2 −1 = x 2 = x · x 2 = x x = f (x), ∀x ∈ (0, +∞).
5 5 2
Rezult c F este o primitiv a funct, iei f .

c) Pentru orice x ∈ (0, +∞), f (x) ≥ 0, deci |f (x)| = f (x). Aria cerut este
4
4 4 √ 4
Z Z
2 2 62
|f (x)| dx = f (x) dx = F (x) = · x2 x = · (32 − 1) =

A= .
1 1 1 5 1 5 5
Z 3 Z 3 2 3
f (x) x 9 7
22. a) dx = (x + 1) dx =

+x =
+ 3 − (2 + 2) = .
2 x(x − 1) 2 2 2 2 2
b) Mult, imea primitivelor funct, iei f este
x4 x2
Z Z
f (x) dx = (x3 − x) dx = − + C, x ∈ R.
4 2
x4 x2
Primitiva F este de forma F (x) = − + c, unde constanta real c se determin din condit, ia
4 2
1 1 3 x4 x2 3
F (1) = −1 ⇐⇒ − + c = −1 ⇐⇒ c = − . Prin urmare, F (x) = − − , x ∈ R.
4 2 4 4 2 4
c) Folosind formula de integrare prin p rt, i, obt, inem
e e Z e Z e 2 0
x(x + 1)(x − 1) ln x
Z Z
f (x) ln x x
dx = dx = x ln x dx = ln x dx =
2 x2 − 1 2 (x + 1)(x − 1) 2 2 2
2 e Z e 2 Z e 2
x x e2 x 1
(ln x)0 dx = · dx =

= ln x − − 2 ln 2 −
2 2 2 2 2 2 2 x
2 e
e2 1 e e2
Z
x
= − 2 ln 2 − x dx = − 2 ln 2 − =
2 2 2 2 4 2
e2 e2 e2
= − 2 ln 2 − +1= − 2 ln 2 + 1.
2 4 4
78
4 4 4 4
x−1
Z Z Z
1 5
23. a) (x − 1)f (x) dx = dx =
dx = ln(x + 1) = ln 5 − ln 3 = ln .

2 2 (x − 1)(x + 1)
2 x+1 3
Z 3 Z 3 Z 23 2
1 x + x + 1
b) x3 − 1 f (x) dx = (x − 1) x2 + x + 1 · dx = dx. Pentru calcu-

2 2 (x − 1)(x + 1) 2 x+1
larea acestei integrale vom face schimbarea de variabil t = x + 1, dt = dx, unde x ∈ [2, 3], t ∈ [3, 4].
Obt, inem succesiv:
3 3 Z 4 Z 4 2
x2 + x + 1 (t − 1)2 + (t − 1) + 1 t −t+1
Z Z
x3 − 1 f (x) dx = dx = dt = dt =

2 2 x+1 3 t 3 t
Z 4 2 Z 4 2 4
t t 1 1 t
dt = dt =

= − + t−1+ − t + ln t =
3 t t t 3 t 2 3

16 9 5 5 4
= − 4 + ln 4 − − 3 + ln 3 = + ln 4 − ln 3 = + ln .
8 2 2 2 3
3 3 3
x − 1
Z Z
1 1 31
c) A= |f (x)| dx = 2
dx = ln
= ln .
2 2 x+1 2 x −1
2 22
Z 1 Z 1 Z 1 1
x x2 1
24. a) (x + 1)f (x) dx = (x + 1) · dx = x dx = = .
0 0 x+1 0 2 0 4
b)
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1
x
x2 f (x) dx + x3 f (x) dx = x2 + x3 f (x) dx = x2 (x + 1) · dx =

0 0 0 0 x+1
1 4 1
Z
x 1
= x3 dx = = .
0 4 0 4
Z 2 1 Z 1
x
c) Volumul cerut este V = π dx. În ultima integral facem schimbarea
h2 (x) dx = π
0 0 x+1
de variabil t = x + 1, dt = dx, unde x ∈ [0, 1], t ∈ [1, 2]. Obt, inem
1 2 2 2 2 2 2
t−1
Z Z Z Z
x 1 2 1
V=π dx = π dt = π 1− dt = π 1− + 2 dt =
0 x+1 1 t 1 t 1 t t
2
1 = 2 − 2 ln 2 − 1 − (1 − 2 ln 1 − 1) = 3 − 2 ln 2.

= π t − 2 ln t −
t
1 2 2
1 1
Z Z 1
x 1
25. a) dx = dx = x − ln(x + 1) = 1 − ln 2.

I1 = 1−
0 x+1 0 x+1 0
Z 1 n Z 1 n 1
xn+1 xn+1

x x (x + 1) 1
b) In + In+1 = + dx = dx = = .
0 x+1 x+1 0 x+1 n+1 0 n+1
1 1
c) Pentru x ∈ [0, 1], avem 0 ≤ x ≤ 1, deci 1 ≤ x + 1 ≤ 2 s, i ≤ ≤ 1. De aici rezult inegalit t, ile
2 x+1
2012 2012
x x
≤ ≤ x2012 , prin înmult, ire cu x2012 ≥ 0. Prin urmare,
2 x+1
Z 1 2012 Z 1 2012 Z 1
x x 1 1
dx ≤ dx ≤ x2012 dx, adic ≤ I2012 ≤ .
0 2 0 x+1 0 4026 2013
26. a) Funt, ia F este derivabil pe R s, i, pentru orice num r real x, avem:
F 0 (x) = (xex − ex + 2012)0 = (xex )0 − (ex )0 + (2012)0 =

= (xex )0 − ex = x0 ex + x(ex )0 − ex = ex + xex − ex = xex = f (x).
Rezult c funt, ia F este o primitiv a lui f .
79
b) Pentru orice x > 0, f (ln x) = (ln x)eln x = x ln x. Folosind formula de integrare prin p rt, i, rezult :
Z e Z e Z e 2 0
x
f (ln x) dx = x ln x dx = ln x dx =
1 1 1 2
e Z e 2 e
x2 x 1 e2 x2 e2 + 1
· dx =

= ln x −
− = .
2 1 1 2 x 2 4 1 4
2
2 2
e2x π e2 (e2 − 1)x
Z Z
c) Volumul este V = π g 2 (x) dx = π e2x dx = π = .
1 1 2 1 2
27. a) Mult, imea primitivelor funct, iei f este
x2013 x2012 x3 x2
Z Z
f (x) dx = x2012 + x2011 + x2 + x dx =

+ + + + C.
2013 2012 3 2
x2013 x2012 x3 x2
Rezult c F este de forma F (x) = + + + + c, c ∈ R. Din F (0) = 1 deducem c = 1.
2013 2012 3 2
Prin urmare,
x2013 x2012 x3 x2
F (x) = + + + + 1.
2013 2012 3 2
b) f (x) = x2012 + x2011 + x2 + x = x2011 (x + 1) + x(x + 1) = (x + 1)(x2011 + x). Avem:
Z 1 Z 1 2012 1
f (x) x x2 1 1 1007
dx = x2011 + x dx =

+ = + = .
0 x+1 2012 2 2012 2 2012

0 0
c)
2
Pentru x ∈ [1, 2], g(x) = x2 + x, iar g 2 (x) = x2 + x = x4 + 2x3 + x2 . Volumul este
2 2 2
x5 x4 x3
Z Z
g (x) dx = π
2 4 3 2
dx = π = 481π .

V=π x + 2x + x +2· +
1 1 5 4 3
1 30
√
f (x) ex · x + 1
28. a) Pentru x ∈ (0, +∞), g(x) = √ = √ = ex . Mult, imea primitivelor funct, iei g este
x+1 x+1
Z Z
g(x) dx = ex dx = ex + C, x ∈ (0, +∞).
b) Folosind formula de integrare prin p rt, i, obt, inem:

Z 2 Z 2 Z 2
√
x + 1 · f (x) dx = (x + 1) · e dx =
x
(x + 1)(ex )0 dx =
1 1 1
2 Z 2 2 Z 2
= (x + 1)ex − ex (x + 1)0 dx = (x + 1)ex − ex dx =

1 1 1 1
2 2 2
= (x + 1)ex − ex = xex = 2e2 − e.

1 1 1
c) Funct, ia h este pozitiv . Aria cerut este

Z 3 Z 3 Z 3
√ 1
A= h(x) dx = x + 1 dx = (x + 1) 2 (x + 1)0 dx =
2 2 2
1 3 3
(x + 1) 2 +1 2 √ 2 √
= 1 = (x + 1) x + 1 = 8−3 3 .
2 +1

2 3 2 3
29. a) f0 (x) = 9, ∀x ∈ R. Mult, imea primitivelor funct, iei f0 este

Z Z
f0 (x) dx = 9 dx = 9x + C, x ∈ R.
80
b) f1 (x) = 3x2 + 6x + 9 > 0, ∀x ∈ R. Aria cerut este

1 1 1
Z Z
f1 (x) dx = 3x + 6x + 9 dx = x + 3x + 9x = 13.
2 3 2

A=
0 0 0
f2 (x) − 9
c) Pentru m = 2 obt, inem f2 (x) = 12x2 + 12x + 9, ∀x ∈ R, iar = 12x + 12. Avem:
x
Z 2 Z 2 2
(12x + 12)e dx = 12
x
(x + 1)e dx = 12xe = 24e2 − 12e.
x x

1 1 1
81
Anexa A Examenul de bacalaureat nat, ional 2017. Varianta model
Ministerul Educaµiei ³i Cercet rii tiinµice

Centrul Naµional de Evaluare ³i Examinare
Examenul de bacalaureat 2017

Proba E. c)
Matematic M_s, t-nat
Model
Filiera teoretic , prolul real, specializarea s, tiint, e ale naturii
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din ociu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
5p 1. Se consider num rul complex z = 1 − i. Ar tati c z + 2i = 0.
2
,
5p 2. Calculaµi (g ◦ f )(x), unde f : R → R, f (x) = x + 2017 si g : R → R, g(x) = x − 2017.,
5p 3. Rezolvaµi în mulµimea numerelor reale ecuaµia 3x −3x = 3x−4 .

2
5p 4. Calculati probabilitatea ca, alegând un num r din multimea M = {1, 2, 3, . . . , 100}, acesta s e
, ,
p trat perfect.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consider punctul A(0, 1). Determinaµi ecuat, ia dreptei d, care trece
prin punctul A s, i este perpendicular pe dreapta de ecuat, ie y = x − 10.
π
5p 6. Determinat, i aria triunghiului ABC , s, tiind c AB = 6, AC = 4 s, i A = .
6
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

m−1 −1
1. Se consider matricea A(m) = , unde m este num r real.
2 m−2
5p a) Calculat, i det A(0) .

5p b) Demonstrati c A(1 + m) + A(1 − m) = 2A(1), pentru orice num r real m.

,
5p c) Demonstrati c matricea A(m) este inversabil , pentru orice num r real m.

,
2. Pe multimea numerelor reale se deneste legea de compozitie x ∗ y = −3xy + 9x + 9y − 24.

, , ,
5p a) Ar tati c x ∗ y = −3(x − 3)(y − 3) + 3, pentru orice numere reale x si y.

, ,
5p b) Demonstrati c legea de compozitie "∗" este asociativ .

, ,
5p c) Determinati num rul real x, pentru care (x ∗ x) ∗ x = 12.

,
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consider functia f : (0, +∞) → R, f (x) = x3 − 3 ln x.
,
3(x − 1)(x2 + x + 1)
5p a) Ar tati c f 0 (x) =
, , x ∈ (0, +∞).
x
5p b) Determinati ecuatia asimptotei verticale la gracul functiei f .
, , ,
5p c) Demonstrati c f (x) ≥ 1, pentru orice x ∈ (0, +∞).

,
2x + 3
Z 2 x + 3x + 3
5p a) Calculat, i (x2 + 3x + 3)f (x) dx.
1
5p b) Ar tati c supraata plan delimitat de gracul functiei f , axa Ox si dreptele de ecuatii x = 0
, , , , ,
s, i x = 3 are aria egal cu ln 7.

Z 0
5p c) Demonstrat, i c f 0 (x)f (x) dx = 0.
−1
82
Prob scris la matematic M_s, t-nat Model
Filiera teoretic , prolul real, specializarea s, tiint,e ale naturii
Anexa B Examenul de bacalaureat nat, ional 2017. Barem de evaluare s, i de notare - varianta model
Ministerul Educaµiei ³i Cercet rii tiinµice

Centrul Naµional de Evaluare ³i Examinare
Examenul de bacalaureat 2017

Proba E. c)
Matematic M_s, t-nat
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE ,
Model
Filiera teoretic , prolul real, specializarea s, tiint, e ale naturii
• Pentru orice solutie corect , chiar dac este diferit de cea din barem, se acord punctajul
,
corespunz tor.
• Nu se acord fractiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolv ri
,
partiale, în limitele punctajului indicat de barem.

,
• Se acord 10 puncte din ociu. Nota nal se calculeaz prin împ rtirea la 10 a punctajului ,
total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. z 2 + 2i = (1 − i)2 + 2i = 1 − 2i + i2 + 2i = 2p
=1−1=0 3p
2. f (0) = 2017 2p
(g ◦ f )(0)=g f(0) =g(2017)=0 3p

3. x2 − 3x = x − 4 ⇐⇒ x2 − 4x + 4 = 0 2p
x=2 3p
4. Mult, imea M are 100 de elemente, deci sunt 100 de cazuri posibile 1p
În mult, imea M sunt 10 p trate perfecte, deci sunt 10 cazuri favorabile 2p
nr. cazuri favorabile 10 1
p= = = 2p
nr. cazuri posibile 100 10
5. Panta unei perpendiculare pe dreapta d este egal cu −1 2p
Ecuat, ia dreptei care trece prin punctul A s, i este perpendicular pe drapta d este y = −x + 1 3p
π 1
6 · 4 · sin 6·4·
6. A4ABC = 6 = 2 = 2p
2 2
=6 3p
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

−1 −1 −1 −1
1.a) A(0) = =⇒ det A(0) = = 2p
2 −2 2 −2
= 2 − (−2) = 4 3p

1+m−1 −1 1−m−1 −1 0 −2
b) A(1 + m) + A(1 − m) = + = = 3p
2 1+m−2 2 1−m−2 4 −2

0 −1
=2 = 2A(1), pentru orice num r real m 2p
2 −1

m − 1 −1
c) det A(m) = = m2 − 3m + 4 2p
2 m − 2
Pentru orice num r real m, m2 − 3m + 4 6= 0, deci matricea A(m) este inversabil 3p
2.a) x ∗ y = −3xy + 9x + 9y − 27 + 3 = 2p
= −3x(y − 3) + 9(y − 3) + 3 = −3(x − 3)(y − 3) + 3, pentru orice numee rale x s, i y 3p
83
Baren de evaluare s, i de notare
Anexa B Examenul de bacalaureat nat, ional 2017. Barem de evaluare s, i de notare - varianta model
b) 2p

(x ∗ y) ∗ z = − 3(x − 3)(y − 3) + 3 ∗ z = 9(x − 3)(y − 3)(z − 3) + 3
x ∗ (y ∗ y) = x ∗ − 3(y − 3)(z − 3) + 3 = 9(x − 3)(y − 3)(z − 3) + 3 = (x ∗ y) ∗ z , pentru orice 3p

numere reale x, y s, i z , deci legea de compozit, ie ∗" este asociativ

"
c) (x ∗ x) ∗ x = 9(x − 3)3 + 3 2p
9(x − 3)3 + 3 = 12 ⇐⇒ (x − 3)3 = 1 ⇐⇒ x = 4 3p
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
3 3x3 − 3
1.a) f 0 (x) = 3x2 − = = 3p
3
x x 2
3(x − 1) 3(x − 1)(x + x + 1)
= = , x ∈ (0, +∞) 2p
x x
b) lim f (x) = lim (x3 − 3 ln x) = +∞
x→0 x→0
2p
x>0 x>0
Dreapta de ecuat, ie x = 0 este asimptot vertical la gracul funct, iei f 3p

c) f 0 (x) = 0 ⇐⇒ x = 1 1p
x ∈ (0, 1] =⇒ f 0 (x) ≤ 0, deci f este descresc toare pe (0, 1] 1p
x ∈ [1, +∞) =⇒ f 0 (x) ≥ 0, deci f este cresc toare pe [1, +∞) 1p
Cum f (1) = 1, obt, inem f (x) ≥ 1, pentru orice x ∈ (0, +∞) 2p
Z 2 Z 2 2
2.a) (x + 3x + 3)f (x) dx =
2
(2x + 3) dx = (x + 3x) =
2
3p

1 1 1
= 10 − 4=6 2p
Z 3 Z 3 3
2x + 3
b) |f (x)| dx = d 2
3p

A= x = ln(x + 3x + 3) =
0 0 x2 + 3x + 3
0
= ln 21 − ln 3 = ln 7 2p
Z 0 0
1 2
c) f 0 (x)f (x) dx =
f (x) = 3p
−1 2 −1
1 2 1
2
= f (0) − f (−1) = (1 − 1) = 0 2p
2 2
84
Baren de evaluare s, i de notare
BIBLIOGRAFIE
[1] Burtea, Marius; Burtea, Georgeta, Matematic . Manual pentru clasa a IX-a, Editura CARMINIS,
Pites, ti, 2004.
[2] Burtea, Marius; Burtea, Georgeta, Matematic . Manual pentru clasa a X-a, Editura CARMINIS,
Pites, ti, 2005.
[3] Burtea, Marius; Burtea, Georgeta, Matematic . Manual pentru clasa a XII-a, Editura CARMINIS,
Pites, ti, 2007.
[4] Necs, uleu, Ion; Saulea, Tatiana; Bulcan, Cristian; Postolache, Mihai, Matematic . Manual pentru clasa
a XI-a, Editura FAIR PARTNERS, 2008.
[5] Centrul Nat, ional de Evaluare ³i Examinare. Subiecte examene nat, ionale
85

Bac 20122016 Mat ST Nat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bac 20122016 Mat ST Nat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SANDU PETRESCU

Not introductiv iii

Barem de evaluare si de notare - varianta model

1. Ar tat, i c 2−1 + 2−2 = 0,75.

8. Calculat, i rat, ia progresiei geometrice (bn )n≥1 , s, tiind c b3 = 5 s, i b4 = 10.

9. Determinat, i al doilea termen al prograsiei geometrice (bn )n≥1 , s, tiind c b1 = 4 s, i rat, ia q = 2.

18. Calculat, i f (1) + f (2) + · · · + f (10) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = 2x − 1.

19. Calculat, i f (1) · f (2) · · · f (5) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x − 2.

20. Calculat, i f (−2) + f (2), unde f : R → R, f (x) = x2 − 4.

21. Calculat, i (g ◦ f )(0), unde f : R → R, f (x) = x + 2016 s, i f : R → R, g(x) = x − 2016.

22. Calculat, i (f ◦ f )(0) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 7.

28. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie cu axa Ox a gracului funct, iei

29. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie cu axa Ox a gracului funct, iei

32. Se consider funct, ia f : R → R, f (x) = x2 − 7x + 6. Determinat, i distant, a dintre punctele de intersect, ie

34. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie a gracelor funct, iilor f : R → R, f (x) = x − 3 s, i

35. Calculat, i f (f (3)), unde f : R → R, f (x) = 2x − 1.

36. Calculat, i (g ◦ f )(3), unde f : R → R, f (x) = x − 3 s, i g : R → R, g(x) = x + 2015.

37. Calculat, i (f ◦ f )(0) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = 3x + 1.

38. Determinat, i coordonatele vârfului parabolei asociate funct, iei f : R → R, f (x) = x2 + 2x − 2.

40. Determinat, i valoarea minim a funct, iei f : R → R, f (x) = x2 − 2x − 10.

41. Determinat, i valoarea maxim a funct, iei f : R → R, f (x) = −x2 + 4x − 5.

42. Determinat, i valoarea maxim a funct, iei f : [1, 5] → R, f (x) = x − 3.

11. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 4x+1 = 16.

14. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 32x = 16 · 2x .

20. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 x2 + 4 = log2 8.

22. Se consider num rul a = log3 2. Ar tat, i c log3 6 = 1 + a.

23. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log3 (x − 3) = 2.

24. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 x2 − 2x = 3.

25. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log9 x2 + 5 = 1.

28. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 x2 + 1 = log2 5.

58. Se consider num rul complex z = 1 + i. Ar tat, i c z 2 − 2i = 0.

59. Se consider num rul complex z = 2 + i. Calculat, i z 2 .

60. Se consider num rul complex z = 1 − i. Ar tat, i c z 2 = −2i.

61. Calculat, i (2 − 3i)(2 + 3i), unde i2 = −1.

62. Determinat, i partea real a num rului complex z = 3 + 2(1 − i).

63. Se consider num rul complex z = 2 + 3i. Calculat, i z 2 .

64. Determinat, i conjugatul num rului complex z = 1 + i + i2 + i3 + i4 + i5 + i6 .

65. Se consider numerele complexe z1 = 3 + i s, i z2 = 3 − i. Ar tat, i c num rul z1 z2 este real.

32. Determinat, i raza cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 3, AC = 4 s, i BC = 5.

35. Calculat, i cosinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 5, AC = 6 s, i BC = 7.

36. Determinat, i aria triunghiului M N P , s, tiind c M N = 12, M P = 3 s, i m(^M ) = 30◦ .

37. Aria triunghiului M N P este egal cu 16, iar M N = N P = 8. Calculat, i sin N .

49. Se consider vectorii → −

b) Demonstrat, i c A(x)A(y) = A(x + y − xy), pentru orice numere reale x s, i y .

b) Demonstrat, i c A(a) + A(−a) = 2A(0), pentru orice num r real a.

b) Demonstrat, i c 2M (x) − M (−x) = M (3x), pentru orice num r real x.

c) Rezolvat, i în mult, imea M2 (R) ecuat, ia A(2) · X = A(8).

b) Determinat, i numerele reale a, pentru care det A(a) = 0.

c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia det A(2) + xA(3) = 0.

b) Determinat, i num rul real a, s, tiind c A(1) + A(3) = aA(2).

b) Ar tat, i c A(−2015) + A(2015) = 2A(0).

b) Ar tat, i c A(x, a) + A(x, −a) = 2xA(1, 0).

b) Determinat, i num rul real a s, tiind c det A(a) = 1.

c) Determinat, i inversa matricei A(0).

a) Calculat, i det A(2) .

b) Ar tat, i c A(1) · A(2) = 5A(1).

c) Determinat, i inversa matricei A(2).

a) Determinat, i num rul real a s, tiind c (x, y, z) = (1, 2, 1) este solut, ie a sistemului.

a) Ar tat, i c suma elementelor de pe diagonala principal a matricei sistemului este egal cu 2.

a) Calculat, i determinantul matricei asociate sistemului.

c) Pentru a = 0, rezolvat, i sistemul de ecuat, ii.

a) Ar tat, i c det A = −a2 + 5a − 6.

2. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ∗ y = −3xy + 9x + 9y − 24.

28. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie cu axa Ox a gracului funct, iei

29. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie cu axa Ox a gracului funct, iei

34. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie a gracelor funct, iilor f : R → R, f (x) = x − 3 s, i

2. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ∗ y = −3xy + 9x + 9y − 24.

3. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ◦ y = 6xy − 2x − 2y + 1.

5. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ◦ y = 3xy + 3x + 3y + 2.

6. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ∗ y = xy − 7x − 7y + 56.

7. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ◦ y = 2xy − 6x − 6y + 21.

8. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ∗ y = −xy − x − y − 2.

11. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ◦ y = 2xy − 3x − 3y + 6.

12. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie x ◦ y = x + ay + 1, unde a ∈ R.

13. Pe R se denes, te legea de compozit, ie asociativ dat de x ◦ y = xy + 2x + 2y + 2.

14. Pe R se denes, te legea de compozit, ie asociativ dat de x ∗ y = x2 + y 2 + 4 .

15. Pe mult, imea numerelor reale se denes, te legea de compozit, ie asociativ x ∗ y = x + y − 1.

b) Vericat, i dac f (x) + f 00 (x) = 2 (f 0 (x) + ex ) , pentru orice x ∈ R.

23. Fie Gf gracul funct, iei f . Avem

26. Dac Gf este gracul lui f , atunci