Criza siriană și implicațiile ei asupra securității regionale și a Uniunii Europene

Context:

Problema imigrării constituie în ultimii ani, o provocare din ce în ce mai instigatoare,

fiind una dintre cele mai controversate discuții din cadrul agendei politice europene. În pofida
eforturilor susținute de către statele Uniunii Europene, problema crizei imigranților pune la
încercare serios securitatea regională și rezistența Uniunii în fața amenințărilor evidente pe care
secolul XXI le aduce. În aceste condiții, criza imigranților devine și criza noastră și dacă nu
considerentele morale ne împing să găsim o soluție, atunci cele legale ar trebui să ne ofere cadrul
oportun pentru a putea să ne asumăm responsabilitățile în fața acestui moment critic.

Drama imigranților persecutați se încheie atunci când ei primesc protecție internațională

doar că există multiple bariere pentru acest demers, printre care, cea mai importantă mi se pare
că este cea geografică, ce îi împiedică să ajungă în condiții umane pe teritoriul salvator și
totodată multe dintre statele Uniunii, copleșite de gravitatea situației, au decis să nu își asume
responsabilitatea. Acest fapt, duce din nou, la discuția solidarității dintre statele membre,
solidaritate bine conturată în tratatele UE dar din ce în ce mai rar întâlnită în realitate.

Pe lânga drama trăită de refugiați, statele membre sunt copleșite de numărul mare de
persoane ce își doresc azil iar în urma ultimelor atacuri teroriste, există o teamă în privința
străinilor, de aici și refuzul unora dintre state de a primi refugiați pe teritoriul țării. Aceste reacții
împărțite duc la formarea unor tabere pro și contra refugiați care pun în dificultate relațiile dintre
statele membre și în același timp, la ideea de securitate regională având în vedere întâmplările
din ultima perioadă.

Întrebări de cercetare:

Cum afectează criza refugiaților securitatea regională și relația statelor Uniunii Europene?
Reprezintă criza un impediment în consolidarea relațiilor statelor sau putem privi către o „nouă”
Europă, mai unită?
Obiectiv:

În această cercetare, îmi propun să descopăr dacă criza refugiaților este un motiv temeinic
pentru relațiile instabile ale statelor Uniunii Europene, având în vedere și fenomenul de Brexit,
votat în iunie 2017 sau dacă această inconstanță are și alte motive, de natură economică, socială,
etnică etc. În același timp, lucrarea de față își propune să analizeze și securitatea regională
produsă de valul mare de imigranți ajunși pe teritoriul Uniunii Europene corelat cu numeroasele
atacuri teroriste ce au avut loc și ce soluții avem pentru a putea să oferim sprijin acestor persoane
și nu în ultimul rând, care ar fi metoda optimă pentru consolidarea relațiilor dintre statele
membre.

Argument:

Am ales această temă de cercetare deoarece mi se pare cea mai mare provocare a Uniunii
Europene, aceea de a gândi un modus vivendi asupra societății actuale și a provocărilor pe care
le aduce odată cu criza actuală. Plecând de la anul 2015-2016, momentul în care a izbucnit
această avalanșă a refugiaților, dar având în vedere și elementele traumatizante precum cazul
Charlie Hebdo sau noaptea de Revelion de la Catedrala din Koln, ne putem putem pune
întrebarea dacă vorbim de o criză a refugiaților sirieni sau o criză a imigranților sirieni. Diferența
dintre cei doi termeni este dată de motivul sau scopul migrării. Dacă un refugiat migrează din
țara de baștină, este pentru că este persecutat sau într-o stare gravă de conflict pe când un
imigrant, poate pleca și din motive economice, pentru un trai mai bun. Având aceste lucruri în
vedere, ne putem întreba căți dintre cei ajunși pe teritoriul UE sunt refugiați.

Pe fondul acestor provocări, în cadrul Uniunii, s-au creat așa cum spuneam mai sus, două
tabere. Prima dintre ele, reprezentată de cangelarul german Angela Merkel și președintele
Francois Hollande ce au încurajat venirea imigranților în Europa. Cealaltă tabară cere respectarea
Acordului Schengen și Acordul De la Dublin iar încălcarea prevederilor stipulate au dus la
pătrunderea unei categorii de populații pe teritoriul Uniunii, despre care avem foarte puține
informații. Un exemplu concret dat de această tabără, este momentul Ungariei, când aceasta a
ridicat garduri la granița cu Serbia, fiind îndelung criticată. Venirea refugiaților presupune și un
impas economic, deoarece aceștia vor trebui asistatți financiar pțnă la integrarea lor ăn
comunitate și pînă în punctul în care vor aduce profit statului în care s-au stabilit.
 Așa cum precizam mai sus, nu este vorba doar de o criză a refugiaților ci este vorba
despre o criză la nivelul Europei, atât economic pe termen lung, social, etnic etc.

Cred că în viitor, Uniunea Europeană va reuși să treacă peste acest obstacol dar cu un preț
destul de mare: pe plan politic-modificări legislative noi aduse tratatelor, inclusiv Schengen, pe
plan social-ajustatea drastică a ajutorului financiar oferit iar valorile, modul de viață și
securitatea noastră-vom fi într-o continuă alertă și nesiguranță. Putem vorbi astfel, în această
lucrare, de o dispută între politica de stânga și cea de dreapta a Europei, sau de termeni precum
securitate vs solidaritate și care dintre cei doi vor fi aleși pentru a putea răspunde acestei
provocări.

Cuprins:

Preambul

Capitolul I-Introducere în studiul problemei

1. Concepte, definiții, terminologie

2. Originea și tipologiile crizelor

3. Criza siriană-Scurt istoric

Capitolul II-Terorismul internațional, criza siriană și securitatea regională europeană

1. Evoluția amenințării teroriste în Europa

2. Criza siriană-imigrația și riscurile de conflict asociate

3. Impactul amenințării teroriste asupra granițelor externe ale Uniunii

Europene

4. Impactul crizei migrației asupra valorilor europene

5. Redefinerea solidarității europene

Capitolul III- Măsuri legislative și impactul asupra liberei circulații a persoanelor

1. Spațiul Schengen-Libertatea de circulație în UE

2. Agenda Europeană privind migrația

3. Integrarea refugiaților pe piața forței de muncă

4. Euroscepticismul

5. Posibile abordări și recomandări

Concluzii finale

Bibliografie

 Bocancea Sorin., „Marșul asupre Europei. Noile dimensiuni ale migrației”,

Editura Adenium, 2016

 Dobrescu Paul, Crizele de după criză. O lume fără busolă și fără hegemon.,
Editura Litera, 2016.

 Uniunea Europeană și criza refugiaților, http://www.idr.ro/publicatii/Policy

%20Study%206.pdf.