BEVERLY SOMMERS

O mic`
schimbare

ALCRIS
Romance
 Capitolul 1

St`team la biroul meu \nghesuit– de[i, când fusesem la interviu pentru

slujba aceasta prea pu]in minunat`, mi se propusese un birou mare [i pozi]ia
de "taxi manager", chiar dac` munca de evaluator al daunelor produse \n
accidente nu se dovedea o munc` prea palpitant`. St`team pur [i simplu,
uitându-m` la mormanul de hârtii din fa]a mea care trebuia dictate [i [tiind c`,
imaginându-mi c` printr-un miracol le voi termina azi, mâine voi g`si unul la
fel de mare \n acela[i loc. Nu st`team niciodat` degeaba. {oferii de taxi lovesc
\ntotdeauna pietonii pe zebr`; bicicli[tii intr` mai tot timpul \n taxiuri; iar
turi[tii \n ma[ini \nchiriate, neobi[nui]i cu str`zile abrupte din San Francisco,
alunec` mereu \napoi [i \i lovesc pe amândoi.
M` \ntrebam dac` e ceva \n neregul` cu o slujb` \n care tot ce a[tep]i cu
ner`bdare toat` diminea]a este masa de prânz, iar dup`-amiaz`, pl`cerea
dubioas` de a merge la sala de sport. {i presupun c` e ceva \n neregul` cu
mine, deoarece lucrez aici de opt ani.
Trish ap`ru \n fa]a mea, spunând:
– Fii atent`, feti]o!
Ochii ei str`luceau, urm`rind ceva din afara câmpului meu vizual. {tiind-o
pe Trish, eram sigur` c` se referea la unul dintre [oferii de taxi. Dar, din punctul
meu de vedere, nu merit` s` fii atent` la ei.
6 BEVERLY SOMMERS

Nici m`car nu avusei timp s` m` \ntorc la ce aveam de f`cut, când b`rbatul

ap`ru \n fa]a mea. Da, merita s` fii atent` la el, dac` e[ti interesat` de
frumuse]ea fizic`, dar [tiind c` e un [ofer de taxi, [tiam c` \n clipa \n care va
deschide gura lui senzual`, fie va vorbi o englez` greu de \n]eles, fie va spune
ceva ce nu vreau s` aud. Se [tie foarte bine c` [oferii de taxi \ncearc` s` te
cucereasc`.
– Domni[oara Warner? \ntreb` el, cu un accent pe care nu-l puteam
recunoa[te.
Nu avea nici un rost s`-l corectez spunându-i "doamna Warner", pentru c`
str`inii de obicei nu \n]eleg aceast` distinc]ie.
– Da.
– Am venit.
Da, desigur, puteam s` v`d [i singur`. De altfel, puteam s` v`d [i c` ochii
verzi, pu]in \ngusta]i, probabil c` atr`geau aten]ia cam peste tot unde se ducea.
La sala mea de sport, sunt sigur` c` i-ar fi adus orice voia de la femeile din sal`
[i poate chiar de la unii dintre b`rba]i.
Ochii lui \ncepur` s` m` disece \ncet [i sistematic. |l privii cu o expresie care
voia s` spun`: "Un astfel de comportament nu te va duce nic`ieri", iar
str`lucirea brusc` din privirea lui \mi spuse c` \n]elesese.
– Cu ce te pot ajuta? \ntrebai eu, de[i [tiam c` e inutil: taximetri[tii nu vin
s` m` vad` decât dac` au avut un accident.
– Phill mi-a spus s` vin aici.
– Un accident?
– N-a fost vina mea.
Da, sigur. Niciodat` nu e vina lor.
– Ia loc, \i spusei, mutând ni[te dosare de pe scaun pe birou.
Trish trecu prin apropiere [i \mi arunc` o privire sugestiv`. Ridicai ochii
spre tavan. Foarte bine, e superb… [i?
C`ma[a lui alb` nu era destul de sever`, iar pantalonii negri p`reau cam
strâm]i. Singurul lucru care ar`ta american erau \nc`l]`rile, dar pantofii sport
sunt deja universali.
O MIC~ SCHIMBARE 7

Scosei un formular pentru accidente [i i-l \ntinsei, \mpreun` cu un pix.

– Completeaz` asta, te rog.
– Nu m-ai \ntrebat cum m` cheam`, spuse el brusc.
– E un spa]iu punctat pe care trebuie s`-]i scrii numele.
M` fix` cu privirea lui expresiv`, care p`rea s`-mi spun` c`, dac` ar fi cazul,
ar muri pentru mine. Nu era prima oar` când eram privit` astfel de un [ofer de
taxi care tocmai \[i f`cuse praf ma[ina. Nici nu va fi ultimul. Acesta, totu[i,
primea not` maxim` pentru execu]ie.
L`sându-l s` completeze formularul, m` \ndreptai spre biroul lui Trish care,
dac` e posibil, e chiar mai mic. De[i mi se pare firesc, din moment ce sunt aici
de mult mai mult timp. Chiar dac` e mai mic, e mai pl`cut, acoperit cu plante
[i cu fotografii ale fiicei ei de zece ani, Renicia, care e o p`pu[`.
Ea ridic` privirea spre mine [i \mi zâmbi.
– L-ai l`sat singur pe frumosul acela? Dac` a[ fi \n locul t`u, nu l-a[ l`sa o
secund` singur.
– Dac` \l vrei, n-ai decât, o tachinai.
– Nu sunt eu cea care are nevoie de un b`rbat.
– Da, mul]umesc, tocmai ce aveam nevoie s` aud.
– |mi plac buclele negre.
D`dui aprobator din cap.
– {i ochii aceia fabulo[i. De unde crezi c` vine, din Europa de Est?
– Deci, de acolo accentul? Mi-am dat seama c` nu e spaniol sau italian.
– Pare un personaj din Tolstoi.
– Sigur, Trish, de parc` ai fi citit proz` rus`.
– Am avut cursuri la liceu.
{eful nostru cu ochi lucitori ne urm`rea din cadrul u[ii biroului lui, a[a c`
m` \ntorsei s` plec, dar el \mi f`cu un semn s` m` duc la el.
Pân` când ajunsei \n interior, el se afla deja \n picioare \n spatele biroului,
privindu-m` ca un mic dictator, a[a cum este. Dac` n-a[ fi fost eu, s-ar fi a[ezat
pe scaun. Dar, cum sunt singura din firm` mai scund` decât el, \i face pl`cere
s` stea \n picioare \n apropierea mea.
8 BEVERLY SOMMERS

– Dennis este blocat \n Santa Rosa cu un motor prea \ncins, m` anun]` el.
Dennis era unul dintre cei \ns`rcina]i cu r`ni]ii, dar nu vedeam de ce m-ar
interesa problemele lui de transport. Nu era ca [i cum a[ fi putut s` m` duc
s`-l salvez, din moment ce nu aveam ma[in`.
– Care e programul \n aceast` dup`-amiaz`? m` \ntreb` el.
– Cel obi[nuit, \i r`spunsei, f`r` s` vreau s` petrec o \ntreag` or`
ascultându-l.
– Dennis trebuia s` se duc` la o negociere de daune. M` gândeam s` te
trimit \n locul lui.
– F`r` m`car s` [tiu despre ce este vorba?
B`rbatul \mi \ntinse un dosar.
– Ia-]i o or` dup` prânz. Po]i s` folose[ti biroul gol. Avoca]ii se vor ocupa
de cea mai mare parte dintre probleme.
Ei bine, m`car va fi o evadare din rutin`. {i poate o s` urc \n ochii lui
Charlie. Dar pe cine voiam s` p`c`lesc? Nimeni nu urc` \n ochii lui Charlie.
M` \ntorsei la biroul meu [i m` a[ezai. Domnul rus romantic \mi arunc` o
privire scântâietoare, \ntinzându-mi formularul completat. Aruncai o privire pe
el. Fie era cel mai \ngrozitor scris de mân` pe care-l v`zusem vreodat`, fie era
scris \ntr-o limb` str`in`.
– Nu pot s` citesc asta, \l anun]ai, dându-l \napoi.
– O s` traduc eu, r`spunse el cu voce catifelat`.
– S` traduci? Vrei s` spui c` e scris \ntr-o limb` str`in`?
Zâmbetul lui ar fi topit [i o bomb` nuclear`.
– Desigur. Este \n rus`.
– Nu po]i s` scrii \n englez`?
Dar nu aveam nevoie de cl`tinatul elocvent din cap. {tiam deja r`spunsul.
S` nu ne mai gândim la scris, clien]ii lui sunt noroco[i dac` [tie destul` englez`
s`-i duc` unde e cazul.
Luai formularul de la el.
– Bine, spune-mi ce s-a \ntâmplat. {i poveste[te doar faptele, te rog.
– Mai \ntâi, s` m` prezint. Dac` v` face pl`cere, eu sunt Anatoli Grushenko.
O MIC~ SCHIMBARE 9

– Da, bine. Când s-a \ntâmplat accidentul?

– Poate cu o or` \n urm`.
– Poate?
– Poate exact cu o or` \n urm`, veni r`spunsul, pe care \l men]ionai ca
aproximativ.
– Unde s-a \ntâmplat accidentul?
– Nu l-a[ descrie ca pe un accident.
– Uite ce e, domnule Grushenko, dac` nu vrei s` spui cumva c` ai
inten]ionat s`-l produci, s` spunem de dragul conformit`]ii c` a fost un accident.
Zâmbetul lui era atât de larg, \ncât eram sigur` c` n-a \n]eles.
– Ai \n]eles?
– Am \n]eles de minune o mul]ime de lucruri.
– Foarte bine. Acum, unde s-a \ntâmplat?
– A \nceput mai \nainte.
– Ce a \nceput mai \nainte?
Se aplec` peste biroul meu, astfel \ncât m` sim]ii nevoit` s`-mi trag scaunul
mai \n spate. De aproape, ochii lui p`reau dou` lacuri verzi adânci [i
\ntunecate. {i ori \mi pierdeam min]ile, ori nivelul zah`rului din sângele meu
sc`zuse \ngrozitor [i aveam o nevoie nebun` s` m` hr`nesc. "Dou` lacuri verzi
adânci [i \ntunecate"? |ncepeam s` vorbesc la fel ca Trish.
– Aveam o pasager` pe scaunul din spate.
– Bine, e un martor. Ai numele ei?
– Poli]ia \l are.
– Poli]ia a f`cut un raport al accidentului?
– Desigur.
Excelent! M`car al lor va fi \n englez`.
– Bine. Ce spuneai despre pasager`?
– Era foarte gr`bit`. Eu nu merg repede. Sunt un [ofer grijuliu. Dar era
gr`bit`. Continua s`-mi spun`: "mai repede, mai repede", iar eu r`spundeam
c` e mai bine s` ajung` la destina]ie \n siguran]` decât s` ne gr`bim [i s` facem
un accident. Am dreptate sau nu?
10 BEVERLY SOMMERS

– Dar a]i f`cu un accident.

El p`ru dezam`git.
– Nu m` la[i s` termin.
– |mi cer scuze.
– A \nceput s` strige la mine, s`-mi spun` s` m` gr`besc [i, când am intrat
\ntr-o intersec]ie cu semafor [i era galben, mi-a spus s` trec repede.
M` \nnebunea femeia aceea. A[a c` am \ncercat s` ajung la timp, dar venea o
ma[in` din partea opus` [i am lovit-o. N-a fost vina mea.
– Cealalt` ma[in` avea verde?
– Poate.
|l privii ne\ncrez`toare.
– Probabil.
– |n acest caz, a fost vina ta.
– A fost vina pasagerei mele. Dac` nu m-ar fi b`tut la cap, a[ fi oprit.
– Dar era alegerea ta. Tu erai [oferul.
Cu un gest dramatic demn de o pies` de teatru, \[i d`du la o parte buclele
\ntunecate, descoperind fa]a cu pome]i sculpta]i. Respirai adânc, v`zui c` era
con[tient de reac]ia mea [i plecai imediat privirea, \ncepând s` completez
formularul.
– Care sunt daunele? \l \ntrebai.
– La taxi?
– La cealalt` ma[in`.
– Cine [tie? Poate c` mai fusese lovit`.
{oferilor de taxi nu le lua mult s` afle r`spunsurile potrivite.
– Las`-m` s` reformulez \ntrebarea. Unde ai lovit cealalt` ma[in`?
– E[ti dr`gu]`, observ` el brusc, \nv`luindu-m` cu o privire mângâietoare.
– Domnule Grushenko, unde ai lovit cealalt` ma[in`?
– |n u[a din fa]` de pe stânga.
– Cu alte cuvinte, cealalt` ma[in` era \ntr-o pozi]ie mai avansat`.
N`rile lui se l`rgir`.
– Doar pentru c` accelera, iar eu nu.
O MIC~ SCHIMBARE 11

– A trebuit remorcat`?
– P`rul t`u e ca m`tasea.
|l privii exasperat`.
– Cred c` te-am \ntrebat dac` ma[ina cealalt` a avut nevoie s` fie remorcat`.
B`rbatul d`du din cap aprobator.
M` ridicai.
– Scuz`-m` o clip`, domnule Grushenko.
– Desigur, \l auzii murmurând, \n timp ce m` \ndreptam spre biroul lui
Trish. Ai dreptate, e superb, oftai, aruncându-m` pe un scaun.
– }i-am spus deja.
– Sau poate c` mi-e doar foame.
– |]i e ]ie foame de ceva.
– Nu \ncepe, Trish. Oricum ar fi, [oferii de taxi nu intr` \n calcul.
– Vrei s` stau eu de vorb` cu el?
Zâmbii larg.
– Cred c` m` pot descurca. |n doze mici. Aveam nevoie doar de o mic`
pauz`, s`-mi revin.
O l`sai chicotind.
Când ajunsei la birou, descoperii c` b`rbatul tocmai pusese \n buzunar una
dintre c`r]ile mele de vizit`. Nu f`cui nici o remarc`, deoarece i-a[ fi dat oricum
una.
– A fost cineva r`nit \n accident? \ntrebai.
El \[i \ncruci[` bra]ele [i se \ncrunt`.
– Nu vrei s` vorbe[ti decât despre afaceri.
– Las`-m` s` reformulez. Cel`lalt [ofer avea pasageri?
– Era singur`.
– A fost r`nit`?
– Nu cred.
– Ai fost r`nit?
M` privi jignit.
– Desigur c` nu. Sunt solid ca un tanc.
12 BEVERLY SOMMERS

– Pasagera ta a fost r`nit`?

Dup` o scurt` pauz`, el morm`i:
– A fost vina ei.
Oftai.
– De ce crezi c` a fost vina ei?
– Mai \ntâi pentru c`, dac` n-ar fi fost ea, n-a[ fi \ncercat s` trec pe galben.
|n al doilea rând, nu [i-a pus centura de siguran]`.
– A fost dus` la spital? \ntrebai repede, temându-m` de ce era mai r`u.
– A insistat s` fie dus` la spital, a[a c` poli]ia a chemat o ambulan]`. Nu cred
c` are vreo problem`.
– Cealalt` femeie ce f`cea?
– |mi spunea ni[te cuvinte foarte urâte. Am fost insultat. Mi-a spus lucruri
pe care nici o doamn` n-ar trebui s` le spun`. Nu era atât de dulce ca tine.
Aproape c`-i râsei \n fa]`. Mi se spune \n multe feluri la birou, dar niciodat`
"dulce".
Dorind s` termin raportul la timp s`-mi pot lua masa de prânz, hot`râi s`
trec peste \ntreb`rile referitoare la locul [i timpul accidentului, pe care le pot
lua din raportul poli]iei.
– Semneaz` aici, domnule Grushenko.
|i pusei sub nas formularul completat.
Mâzg`li ceva imposibil de descifrat \n locul semn`turii, apoi ridic` privirea
spre mine, pe sub genele lungi [i \ntunecate.
– Ce fel de nume este Ronnie?
– E prescurtarea de la Veronica.
– Veronica, murmur` el, cu un accent cuceritor. E un nume frumos. {i tu
e[ti o femeie frumoas`.
– Da, bine… prefer Ronnie.
– O s`-]i spun mereu Veronica.
– Ar trebui s`-mi spui doamna Warner, \l corectai eu.
M` ridicai, ca un semnal subtil c` interviul luase sfâr[it, dar el r`mase a[ezat,
cu picioarele lui lungi blocând intrarea.
O MIC~ SCHIMBARE 13

– Po]i s` te \ntorci la munc`, \l informai.

– Ce o s` se \ntâmple?
– O s` primesc o copie a raportului poli]iei, apoi Phil va trebui probabil s`
ia declara]ii de la tine, de la pasagera ta [i de la [oferul celeilalte ma[ini. Ca [i
de la al]i martori care pot ap`rea.
– O s` te mai v`d?
– |mi e team` c` da, domnule Grushenko.
Figura lui se lumin`. Se ridic` \n picioare, iar când \i \ntinsei mâna o ridic`
spre buze, o s`rut`, apoi o ]inu strâns lipit` de fa]a lui.
– Acesta nu este un obicei cunoscut aici, \n Statele Unite, \l informai eu.
– Ai fi surprins` s` vezi cât e de eficient, replic` el.
De fapt, n-a[ fi. B`rbatul p`rea s` aib` instincte de pr`d`tor când venea
vorba despre femei. |ncepeam s`-mi dau seama c` ru[ii despre care se vorbea
atât aveau arme mai mortale decât cele din arsenalurile militare.
|mi mâncai salata de pui f`r` entuziasm, privindu-o cu gelozie pe Trish care
devora o por]ie de lasagna. Are cu dou`zeci de kilograme peste greutatea
ideal`, dar [tie s` se bucure de via]`. Desigur, \ncepui s`-mi spun c` la silueta
mea micu]` dou`zeci de kilograme \n plus ar fi un adev`rat dezastru, dar nu
m` ajuta \n nici un fel. Mai mult decât atât, Trish va fi la coad` pentru pr`jitur`
de ciocolat` imediat ce va termina primul fel. Iar ironia era c` avea mereu
b`rba]i \n fa]a u[ii. {tiam c` fac ceva gre[it, dar nu cred c` solu]ia era p`strarea
siluetei.
– Nici nu [tiu de ce m` chinui stând la mas` cu tine, morm`ii,
str`duindu-m` s` m`nânc \ncet.
– {oferul acela era foarte dr`gu], coment` ea, deoarece nu-i pl`cea s`
vorbeasc` despre mâncare \n timpul mesei.
– Dac` \]i plac ru[ii care arat` romantic.
– Cui nu-i plac?
– Deoarece nu avem voie s` ie[im cu oamenii pe care \i investig`m, e un
lucru foarte bun c` pe mine nu m` intereseaz`.
14 BEVERLY SOMMERS

De fapt, acesta ar fi singurul mod \n care a[ putea avea la fel de mul]i

admiratori ca Trish. {oferii de taxi voiau \ntotdeauna s` ne cucereasc`. Erau cu
to]ii convin[i c`, dac` am fi \mpreun`, am min]i pentru ei [i n-ar fi concedia]i
dup` trei accidente, cum era prev`zut \n politica firmei de asigur`ri.
– Dac` a[ vrea, a[ ie[i cu unul, ridic` prietena mea din umeri.
– Charlie ar avea un atac de cord.
– Oh, Charlie are mereu un atac de cord. |n plus, nu v`d de ce ar [ti
problemele mele personale.
– Charlie [tie tot.
– L-am v`zut pe Raymond privindu-te lung, zâmbi Trish.
– Cine?
– Raymond. Noul evaluator pentru propriet`]i.
– Nu e \nsurat?
– Nu pare \nsurat.
– Nici unul dintre ei nu-]i pare \nsurat, Trish.
– Pare genul t`u– unul de acela inteligent.
– De ce? Avea o c`ma[` alb`?
Ea d`du din cap aprobator.
Ideea ei despre un b`rbat inteligent pentru moment se limiteaz` la
purtarea unei c`m`[i albe. De preferat cu pantaloni negri [i jachet`.
{i, desigur, slab. Ceea ce l-ar descrie foarte bine pe Raymond… la fel de bine
ca [i adjectivul "plictisitor". Pe de alt` parte, dac` ar fi singur, a[ fi preg`tit` s`
m` mul]umesc [i cu ceva plictisitor. Cine a spus c` San Francisco e un ora[
romantic, probabil c` l-a vizitat \ntr-o vacan]`.
– {tii ce mi-a spus Charlie \n diminea]a asta? m` \ntreb` Trish.
– Te-a invitat s` ie[i cu el?
– Nu e el chiar atât de curajos. Mai \ntâi, nu are curajul s` invite o femeie
neagr`, iar apoi, \l dep`[esc [i ca \n`l]ime [i ca greutate. Nu, de fapt a spus c`
dau prea multe telefoane personale din banii firmei. Cât tupeu pe el!
– P`i bine, Trish, o faci chiar \n fa]a lui. La ce te a[tep]i?
– |n curând, parc` v`d c`-mi va cronometra pauzele.
O MIC~ SCHIMBARE 15

– S` sper`m c` nu.
– Of, Charlie `sta, cl`tin` ea din cap. E imaginea vie a complexului lui
Napoleon.
– {i cum merge cu Arthur? o \ntrebai.
Arthur era ultimul ei admirator. De când o cuno[team, se succedaser`
destul de mul]i.
– Oh, Arthur, ridic` ea din umeri.
– Nu te mai vezi cu el?
– A trebuit s`-l p`r`sesc. Nu mergea.
– Haide, Trish, nu l-ai descris tu s`pt`mâna trecut` ca adev`ratul t`u suflet
pereche?
– Asta a fost \nainte de weekend.
– S` \ndr`znesc s` te \ntreb?
– Feti]o, n-o s`-]i vin` s` crezi.
– |ncearc`-m`.
– Mi-a adus hainele murdare s` i le sp`l. A spus c`, dac` tot am ma[in` de
sp`lat [i el detest` s` a[tepte \ntr-o sp`l`torie…
Am a[teptat s` continue, dar mi-am dat seama c` asta era tot. Mi se p`rea
c` nu \n]eleg foarte bine.
– {i? insistai eu.
– Asta e. Dac` vrea s`-i spele cineva hainele murdare, nu trebuie decât s`
le duc` acas` la mama lui.
R`m`sei t`cut` la aceast` replic`. Dac` a[ fi avut un b`rbat despre care s`
cred c` e sufletul meu pereche [i dac` a[ fi destul de norocoas` s` am propria
ma[in` de sp`lat, nu m-ar fi deranjat dac` le-ar fi folosit. Iar, dac` lucrurile ar
sta invers, a[ profita de ale lui.
– Nu \n]elegi, spuse Trish.
– Cred c` nu.
– |ntotdeauna \ncepe la fel. Urmeaz` apoi s`-mi cear` s`-i g`tesc tot timpul.
Apoi o s`-mi cear` s`-i dau ma[ina cu \mprumut. Am preferat s` opresc toate
acestea.
16 BEVERLY SOMMERS

– Ei bine, sper c` m`car a \n]eles acum lec]ia.

– Sunt sigur` c` a \n]eles, r`spunse Trish, ignorând sarcasmul meu.
Aveam impresia c` voia s` m` educe \n privin]a b`rba]ilor [i poate c` o
f`cea. Problema era c` nu aveam unul pe care s` practic.
Negocierea pentru acordarea daunelor se ]inea la birourile firmei de
avocatur` care reprezenta compania de asigur`ri. Cea care f`cuse plângerea [i
avocatul ei \ntârziau, iar eu \mi doream s` vin` mai repede, ca s` pot avea timp
s` iau o declara]ie prin telefon pân` la ora cinci. Avocatul nostru nu fu foarte
fericit s` m` vad` pe mine \n locul lui Dennis, dar \l asigurai c` eram familiar`
cu cazul. |ntr-un fel, era adev`rat. Atât de familiar` cât po]i fi dup` ce ai trecut
printr-un dosar foarte gros \n câteva minute.
|n cele din urm`, u[a fu deschis` [i ap`ru Vernon San Juan Sly, cel mai abil
avocat \n cauzele de v`t`mare corporal` iar \n spatele lui, sprijinit` \n cârje [i cu
un guler de sus]inere \n jurul gâtului, o tân`r` \n jur de dou`zeci [i cinci de ani
care \mi p`rea cunoscut`. O privii lung, \ncercând s`-mi dau seama de unde o
cunosc, dar nu reu[ii.
Câteva minute se st`tu de vorb`, \n timp ce avoca]ii tatonau terenul.
Apoi se aduse cafea pentru toat` lumea. |n tot acest timp, \ncercai s`-mi dau
seama de unde o cunosc pe aceast` femeie, dar tot nu-mi d`deam seama.
Iar familiaritatea nu era reciproc`, deoarece \n clipa \n care \i zâmbii femeia m`
privi uimit`.
{tiam c`, dac` am r`bdare, o s`-mi dau seama. E ca [i cum \]i \ntâlne[ti
vecinul de scar` la un concert [i nu reu[e[ti s`-l plasezi \n afara contextului.
Avoca]ii trecur` la lucruri serioase [i deveni clar de la \nceput c` \n]elegerea
era departe. Avocatul ei cerea 150 000 de dolari pentru clienta lui, iar avocatul
nostru oferea 32 500. Era atât de ridicol, \ncât nici nu [tiam de ce mai suntem
aici.
Avocatul ei \ncepu s` vorbeasc` despre opera]ia periculoas` la genunchi pe
care clienta lui va trebui s-o sufere [i despre suferin]a prin care trecuse \n lunile
de la accident– accident cauzat de clientul nostru, care nici m`car nu era
prezent.
O MIC~ SCHIMBARE 17

St`team acolo, gândindu-m` c` va dura ore \n [ir [i c` n-am nici o [ans` s`

m` \ntorc la birou \nainte de ora cinci. Apoi, când m` voi duce la sala de
gimnastic`, va fi deja coad` \n fa]a aparatelor mele favorite. Chiar \n acea clip`,
\mi d`dui seama! Aruncai o privire spre victim` [i-mi amintii exact de unde o
[tiam. Din sala de sport, unde f`cea exerci]ii lâng` mine. |n nici un caz nu
purtase cârje [i nici guler de sus]inere.
M` aplecai peste mas`, atr`gându-i aten]ia.
– V-am v`zut la sala mea de gimnastic`. V` duce]i frecvent la Grady's, nu-i
a[a?
Ea arunc` o privire spre avocatul ei, iar el se \ntoarse spre mine.
– Probabil c` v` \n[ela]i, \ncepu el. Clienta mea nu este \ntr-o situa]ie care
s`-i permit` s` mearg` la o sal` de gimnastic`. A[ vrea s` fie…
Cu aceste cuvinte, b`rbatul oft` vis`tor. Cred c` e ceva dintr-un actor de
telenovel` \n fiecare avocat.
Avocatul vru s` continue ce spunea, dar \l \ntrerupsei:
– Sunt sigur`. A fost chiar lâng` mine pe biciclet` seara trecut` [i
crede]i-m`, nu avea nici o problem` cu genunchiul.
Doamna Seibel m` privea de parc` ar fi vrut s` m` \nghit`, dar nu-mi p`sa.
Niciodat` nu mi-au pl`cut femeile care se dau \n spectacol \n sala de sport.
Avocatul nostru se \ntoarse spre mine.
– E[ti sigur` de ceea ce spui?
– Dac` nu m` crede]i pe cuvânt, pute]i s-o \ntreba]i pe colega mea de
camer`. O s`-[i aduc` aminte pentru c` glumeam \mpreun` despre viteza cu
care mergea.
– Vrei s` dai o declara]ie?
– Desigur.
Doamna Seibel p`rea furioas`, iar domnul San Juan Sly p`rea un copil care
tocmai a aflat c` nu exist` Mo[ Cr`ciun.
Iar eu, desigur, eram eroina zilei.
Trecuse deja de ora cinci când ajunsei la birou, dar Charlie m` a[tepta, tot
un zâmbet. |l salvasem pe clientul nostru de a cheltui o sum` important` de
18 BEVERLY SOMMERS

bani, ceea ce \nsemna de altfel c` e momentul s` cer o m`rire de salariu.

Fusei adus` repede la realitate când Charlie m` inform` c` firma nu-[i putea
permite cel pu]in pân` la urm`torul cutremur din California. Ei bine, m`car a
meritat s` \ncerc.
Oricum, avea dreptate. De la cutremurul din 1989, companiile de asigur`ri
din nordul Californiei aveau mari probleme. Fusese o adev`rat` criz` pentru
companie, dar nu din cauza mea. |ntr-adev`r, pierdusem tot ce se putea sparge
din apartament dar, ca o ironie, nu fusesem asigurat`. Nici nu avusesem
lumân`ri, baterii, ap` sau orice altceva e necesar, dar asta e o alt` problem`.
Nici incendiul din Oakland nu ne ajutase, de[i ai prea pu]in de lucru \n
evaluarea daunelor când totul a fost distrus de foc. Nu era nevoie decât de
cecuri semnate de compania de asigur`ri, cu toate c` aflasem din ziare c` multe
n-o f`ceau.
Sec]ia care se ocupa de cazuri de r`niri o ducea atât de r`u, \ncât Charlie
aproape organiza s`pt`mânal un dans tribal pentru invocarea ploii. Sus]ine c`
\n zilele \n care plou`, drumurile devin alunecoase [i au loc tot felul de
accidente interesante. Singura problem` era c` anul p`rea s` fie unul mai
degrab` secetos.
Numai sec]ia la care lucram eu, cea care se ocupa de firmele de taxi, o
ducea bine, \n mare parte deoarece [oferii de taxi [i accidentele par s` se
potriveasc` precum ou`le cu [unca. Cu toate acestea, e ceva deprimant s`
lucrezi \ntr-un sector \n care toat` lumea se roag` s` se \ntâmple diverse
dezastre.
R`m`sei \n birou pân` spre ora [ase, aranjând dosarele [i documentele.
Când ie[ii din cl`dire, se l`sase o cea]` deas` [i \ncepuse s` bat` vântul.
Erau cam [aisprezece grade, ceea ce nu e prea mult pentru o sear` de august.
Chiar dup` opt ani \n San Francisco, tot speram c` voi apuca o zi de plaj`
\n timpul verii. Tot a[teptam [i tot a[teptam, dar când reu[eam \n cele din urm`
s`-mi iau liber, era deja Cr`ciunul.
Nu m-am obi[nuit niciodat`.
O MIC~ SCHIMBARE 19

Oricum, mergeam cu capul \n jos, \nghe]at` \n rochia sub]ire de bumbac,

când z`rii cu coada ochiului o ma[in` care \ncetini [i mergea pe lâng` mine.
Era un taxi, al c`rui [ofer probabil \ncerca s` g`seasc` un client. Ei bine, nu avea
noroc. Nu-mi permit s` iau un taxi.
Brusc, ma[ina se opri \n fa]a mea, blocându-mi drumul [i Anatoli
Grushenko scoase capul pe geam. Taxiul era galben, dar eu vedeam ro[u \n fa]a
ochilor.
 Capitolul 2

Ultimul lucru de care aveam nevoie era un [ofer de taxi destul de nebun
s`-mi taie drumul la plecarea de la serviciu.
– Te conduc acas`, spuse el, cu un zâmbet care p`rea un far luminând \n
cea]`.
Deoarece o astfel de ofert` echivala cu oferirea unei mite, \mi d`dui seama
c` tipul avea ceva de ascuns.
– Nu, mul]umesc, r`spunei, gr`bind pasul.
Porni ma[ina dar nu merse decât câ]iva metri, oprind \n fa]a mea [i
coborând.
– Veronica, te rog s` m` la[i s` te conduc acas`. Nu cer nimic de la tine,
numai las`-m` s` te conduc acas`.
Aceast` scen` nu le sc`pa celorlal]i trec`tori, care zâmbeau când treceau pe
lâng` mine.
A treia oar` când \mi bloc` drumul, ocolii ma[ina [i m` oprii lâng` el,
uitându-m` urât.
– Uite ce este, domnule Grushenko, cred c` trebuie s` stabilim ceva.
– Po]i s` stai \n fa]`, cu mine.
– Nu cred, cl`tinai din cap. Domnule Grushenko, \n afar` de faptul c`
investighez acum cazul t`u, oricum nu este permis` socializarea \ntre [oferii de
taxi [i evaluatorii pentru asigur`ri.
O MIC~ SCHIMBARE 21

Zâmbetul lui era devastator.

– Ce \nseamn` "socializare"? Are vreo leg`tur` cu socialismul?
Aveam sentimentul c` \n]elegea engleza doar când voia.
– |nseamn` c` nu ai voie s` te oferi s` m` conduci, iar eu n-am voie s`
accept.
Zâmbetul lui \ncepu s` se [tearg`.
– Este adev`rat?
– |mi e team` c` da.
Ie[i repede din ma[in`, trântind portiera.
– |n acest caz, renun] la slujb`.
Era clar c`-mi e imposibil s` m` \n]eleg cu el. Ignorându-l, \ncepui s` merg
din nou, dar nu f`cusem zece pa[i când m` ajunse din urm`. Aruncai o privire
\n spate, descoperind c`-[i l`sase ma[ina abandonat`.
|l a[teptai s` m` abordeze cu bra]ele \ncruci[ate [i o expresie de neclintit.
– |ntoarce-te \n ma[ina ta, apoi la munc`!
|[i \ncruci[` [i el bra]ele, ochii lui \ntuneca]i scânteind.
– A[ renun]a la totul pentru tine, Veronica.
– Nu m` intereseaz`, domnule Grushenko. Pur [i simplu nu sunt
interesat`. |n]elegi cuvântul "interes"?
– |l \n]eleg, dar nu cred.
Aruncai o privire \n jur, sperând \n zadar c` un coleg de serviciu va trece
prin apropiere [i m` va salva. Dar de unde atâta noroc? Descoperii \ns` o cabin`
telefonic` [i m` \ndreptai spre ea.
Ajuns` \n`untru, ridicai receptorul [i pusei o fis`.
– Cui \i telefonezi? m` \ntreb` el, ap`rând ca din senin lâng` mine.
– |i telefonez lui Phil s`-i spun c` ai luat-o razna [i c` e cazul s` nu te mai
lase \n seara asta pe strad`.
– Razna? Ce \nseamn`?
– |nseamn` c` e[ti nebun.
– Da, nebun. Nebun dup` tine, Veronica.
22 BEVERLY SOMMERS

Formai num`rul [i, deoarece era o or` plin`, asculai anun]ul care \mi
spunea c` trebuie s` a[tept. Eram pe punctul s` m` prefac [i s` vorbesc unei
persoane imaginare care mi-ar fi r`spuns chipurile la telefon, când observai un
poli]ist care se apropiase de taxi [i \ncepuse s` scrie o amend`.
Pusei receptorul \n furc` [i ar`tai spre ma[in`.
– Cred c` e mai bine s` o mu]i, \i spusei.
Expresia de pe figura lui \mi spunea cu claritate c` era \mp`r]it \ntre a
r`mâne cu mine ca s` nu m` piard` [i a nu lua o amend`. |n cele din urm`, \mi
arunc` o privire trist`, ca [i cum ne-am fi desp`r]it pentru vecie, [i alerg` spre
ma[in`, \ncercând s`-l conving` pe poli]ist s` nu-i dea amend`. Abia acum
observai c` era vorba despre o poli]ist`. Cu ceva noroc, poate o s` se
\ndr`gosteasc` de ea.
Deoarece nu voiam s` risc s` se r`zgândeasc`, mai ales c`-mi schimbasem
pantofii cu cei sport, \ncepui s` alerg. Aruncai o privire \n urm` [i-l v`zui urcând
\n taxi. Alergai mai repede, spunându-mi c` m`car astfel voi reu[i s` \nlocuiesc
seara pierdut` la sala de gimnastic`. |n cele din urm`, ajunsei la timp s` prind
un autobuz [i m` a[ezai \n spate. Sim]ii ceva pe picior [i descoperii c` femeia
de lâng` mine purta o hain` lung` de lân`. Aruncând o privire \n jur, descoperii
c`, \n afara mea [i a unui cuplu de turi[ti care p`reau r`t`ci]i, toat` lumea purta
haine de iarn`. |n august. Sunt de p`rere c` locuitorii din San Francisco se
\mbrac` \ngrozitor, ceea ce refuz s` fac. Desigur, femeia de lâng` mine p`rea s`
se simt` confortabil, pe când eu tremuram. Oricum, nu m` \nv`] niciodat`
minte [i cump`r mereu haine de var`.
Citeam a doua pagin` a ziarului, când auzii sunetul unui claxon de ma[in`.
Privii \napoi s` descop`r ce idiot claxoneaz` la un autobuz, nepreg`tit`
pentru imaginea deja familiar` din spatele volanului. |mi zâmbi larg [i-mi f`cu
un semn cu mâna. |ngrozit`, m` ascunsei dup` ziar.
Tocmai \ncepusem un al doilea articol, când b`rbatul din fa]a mea \mi
spuse:
– Cred c` un b`rbat dintr-un taxi \ncearc` s` v` atrag` aten]ia.
O MIC~ SCHIMBARE 23

Coborâi ziarul. Câ]iva dintre pasageri priveau de la mine la Anatoli [i

zâmbeau. Pân` [i [oferul, Clyde, care m` cuno[tea pentru c` mergeam \n
fiecare zi cu el, zâmbea.
– Vrei s` cobori la urm`toarea oprire? m` \ntreb` el.
– Nu, nu vreau, cl`tinai din cap.
Clyde nu \n]elegea [i nu voia s` renun]e.
– Se pare c` tân`rul acela vrea s` te conduc`.
– Prefer autobuzul.
– Cum vrei, ridic` din umeri [oferul, ca [i cum eu a[ fi fost cea nebun` [i
nu Anatoli, care m` urm`rea.
Hot`râi s`-i dau un telefon lui Phil la prima or` [i s`-l anun] de
comportamentul [oferului lui. Ultimul lucru pe care \l vrea Phil sunt [oferii care
se prostesc la serviciu.
Anatoli ne urm`ri pân` pe strada Hyde, unde coborâi. Aici era \n
\ncurc`tur`, pentru c` este o strad` cu un singur sens. Aproape c` parcursei \n
goan` ultima sut` de metri, fiind deja pe sc`rile apartamentului meu \n clipa \n
care el intr` pe strad`. {tiam c` m` v`zuse intrând, dar nu credeam c` m` va
mai deranja. Cu toate acestea, nu eram foarte fericit` c` [tie unde locuiesc.
R`m`sei câteva minute \n hol, \n cazul \n care m` urm`rise. Profitai de
ocazie s`-mi iau scrisorile din cutia po[tal`, cu toate c` nu erau decât facturi, ca
de obicei. Când m` asigurai c` Anatoli nu va intra pe u[`, luai liftul [i urcai.
Denise, colega mea de apartament, era deja acas`.
– Cum ai petrecut weekendul? o \ntrebai, \n timp ce traversau sufrageria [i
m` \ndreptam spre balcon.
M` gândisem c` trebuie s` fi avut un weekend foarte bun, din moment ce
nu se z`rea nici un semn c-ar fi dormit acas`.
P`[ii pe balcon [i aruncai o privire \n strad`. Un taxi era parcat ilegal \n
col]ul str`zii, iar Anatoli era lâng` el, privind spre mine [i trimi]ându-mi o bezea.
– Nu-mi vine s` cred, spusei, intrând \napoi \n sufragerie.
– Care e problema? m` \ntreb` Denise.
– Un [ofer de taxi m-a urm`rit de la serviciu [i acum st` [i se uit` la balcon.
24 BEVERLY SOMMERS

– Ce ai f`cut? L-au concediat din cauza ta?

– Nu \nc`.
Denise se \ndrept` spre balcon [i arunc` o privire afar`.
– Tipul cu c`ma[` alb`?
– Da.
– Nu e r`u deloc.
– Dac` \]i plac taximetri[tii ru[i.
– Ei, dac` sunt la fel ca balerinii ru[i…
– Nu sunt.
– |mi zâmbe[te.
– Denise, te rog! Nu-l \ncuraja!
– Dac` l-ai fi v`zut la sala de gimnastic`, ]i-ar fi pl`cut.
– Dac` l-a[ fi v`zut la sal`, n-ar fi fost un [ofer rus de taxi.
– Ai dreptate, zâmbi ea, revenind \n camer`.
Observai deodat` c` nu era machiat` [i c` p`rul ei era piept`nat [i prins
\ntr-o coad`. Nu p`rea s` fi fost la serviciu.
Se duse \n buc`t`rie [i se \ntoarse cu dou` pahare, \n care turnase vin.
– Acum, bem dup` serviciu? o \ntrebai.
– Numai \n seara aceasta. Am ceva s`-]i spun.
Zâmbetul ei nervos \mi spunea de fapt tot ce trebuia s` [tiu.
– Oh, nu. Te m`ri]i!
M` privi uimit`.
– De unde [tii?
– Denise, nu pot s`-]i spun de câte ori mi s-a \ntâmplat asta. Fiecare coleg`
de apartament vine pân` la urm` cu acela[i anun].
– |mi pare r`u, Ronnie.
– Hei, nu-]i face probleme. E ceva firesc. Felicit`ri.
Ciocnir`m [i gustai din vin. Era alb [i avea gust de o]et. M` a[ezai pe
canapea, iar ea pe un fotoliu din fa]`.
– |n mod normal, ]i-a[ fi dat un preaviz de treizeci de zile, \ncepu ea.
O MIC~ SCHIMBARE 25

– Nu [tiu dac` mai pot s` trec din nou prin asta. Ai idee câte prostituate am
v`zut aici \nainte de apari]ia ta?
– |mi pare r`u.
– Nu-]i mai cere scuze, Denise. Nimeni nu trebuie s`-[i cear` scuze pentru
c` se c`s`tore[te. Când are loc nunta?
Denise se \mbujor`, plecând privirea.
– Ne-am c`s`torit sâmb`t`, \n Reno.
– Te-ai c`s`torit deja?
Ea d`du din cap aprobator, p`rând sincer \ngrijorat` de reac]ia mea.
Oare ce credea, c` m` port ca o fat` b`trân`? La naiba, nu am nici m`car treizeci
de ani. Pe aproape, totu[i.
|i zâmbii.
– Hei, cred c` e un lucru minunat. Bob e un b`rbat grozav.
– E \n regul`?
– Haide, Denise, doar nu ai nevoie de permisiunea mea. {i nici nu trebuie
s`-mi dai preaviz de treizeci de zile. De fapt, ce cau]i aici dac` spui c` e[ti
c`s`torit`?
– Voiam s`-]i spun. Bob vine s` m` ia \ntr-o or`. O s`-mi iau doar hainele
\n seara asta [i restul lucrurilor o s` le mut \n weekend.
– Presupun c` asta \nseamn` c` nu vrei s` mergi la sal` \n seara asta.
– |mi pare r`u.
– Hei, nu-]i face probleme. Nici eu nu cred c` am prea mult chef s` m` duc.
Ceea ce-mi aduce aminte despre un lucru amuzant care s-a \ntâmplat ast`zi.
|i povestii despre femeia pe care o recunoscusem de la sala de gimnastic`.
– |mi aduc aminte, spuse Denise. Pot s` dau [i eu o declara]ie, dac` este
nevoie.
|mi amintii brusc de prezen]a lui Anatoli [i m` dusei pe balcon, s` v`d ce
face. Taxiul disp`ruse.
– Mai e acolo? m` \ntreb` Denise.
– Nu, a plecat.
– Oh, p`cat.
26 BEVERLY SOMMERS

– Denise!
– P`i m` simt destul de prost c` te voi l`sa singur`.
A[adar, \nc` o coleg` de apartament care m` p`r`se[te. Continuu s`
\mb`trânesc, colegele mele devin din ce \n ce mai tinere [i se c`s`toresc, \n
timp ce eu nu fac decât s` cump`r cadouri pentru nunt`.
De fapt, aproape orice lucru bun din apartament era rezultatul unui cadou
de nunt`. A \nceput cu Marissa [i cu cump`rarea cuptorului cu microunde.
Era destul de scump pentru mine, dar eram domni[oara ei de onoare.
I-am cump`rat un cuptor cu microunde, apoi am ajuns la concluzia c` mi-ar
pl`cea [i mie unul. Robotul telefonic l-am luat dup` cadoul lui Kim. La fel [i
multe alte obiecte din cas`, inclusiv vesela. E deja timpul s` \ncep s` m`
gândesc la un cadou pentru Denise [i Bob.
M` dusei la culcare dar, \ngrijorat` c` va trebui din nou s` caut o coleg` de
apartament, nu reu[eam s` adorm. Sunt prea b`trân` pentru asta. |n cele din
urm` m` ridicai, aprinsei veioza de pe noptier` [i \ncepui s` fac ni[te calcule.
Terminasem rata la radio [i nu mai avea o alta. Pentru a nu face prea multe
datorii, p`strasem doar un card de credit, pe care nu-l foloseam decât \n caz de
urgen]`. Fusesem \n stare s` economisesc o parte din salariu [i aveam o sum`
destul de m`ri[oar` \n cont. Pe scurt, dac` am grij` cu banii, a[ putea s`-mi
permit s` locuiesc singur`.
{i \ntr-adev`r, la dou`zeci [i nou` de ani \mplini]i sunt de p`rere c` merit
s` stau singur` \ntr-un apartament cu un singur dormitor. Pot s` vând cele
dou` paturi [i s`-mi iau unul dublu. O s` am \n sfâr[it destul spa]iu \n dulap.
Când o s` sune telefonul, va fi pentru mine. {i nici nu va mai trebui s` m` duc
la atâtea nun]i. Oricum, era prea deprimant` ideea unei noi colege de
apartament care s` se c`s`toreasc` [i s` plece.
Chiar a[ putea s`-mi iau o pisic`. Dac` tot urma s` devin o fat` b`trân`, de
ce n-a[ face-o?

***
O MIC~ SCHIMBARE 27

Primul lucru pe care \l observai a doua zi când m` dusei la serviciu fu

zâmbetul larg de pe fa]a lui Trish. Al doilea, florile de pe biroul meu.
– Dennis a ajuns? o \ntrebai pe Trish.
– Da.
M` dusei la biroul lui [i aruncai o privire \n`untru.
– Hei, Dennis, nu era nevoie.
El m` privi cu uimire.
– Ce nu era nevoie?
– S`-mi aduci flori.
– Te referi la buchetul imens de pe biroul t`u?
D`dui din cap aprobator.
– De fapt, poate c` ar fi trebuit s`-]i aduc flori. Am auzit c` ai salvat lucrurile
pentru companie. |mi pare bine c` a ie[it ceva bun din defec]iunea ma[inii
mele.
– Nu sunt de la tine?
B`rbatul cl`tin` din cap.
– Dar mul]umesc, \]i r`mân dator. Ce p`rere ai de ni[te bilete la un meci?
– Oricând, r`spunsei.
|n drumul spre propriul birou, m` \ntâlnii cu Charlie.
– A[ fi preferat o m`rire de salariu, \i spusei.
– |n loc de ce?
– Nu mi-ai dat tu florile?
El zâmbi larg.
– }i se pare c` e un gest caracteristic pentru mine?
Avea dreptate. A[adar, dac` nu era Dennis, nici Charlie… Anatoli.
Cum de-l uitasem atât de repede? Dac` era capabil s` m` urm`reasc` acas`,
probabil c` putea [i s`-mi trimit` flori. O alt` \ncercare de mituire.
Când trecui pe lâng` Trish, ea suger` cu un zâmbet:
– De ce nu \ncerci s` cite[ti cartea de vizit`?
Da, desigur, ar fi fost mai simplu. Cartea de vizit` se z`rea destul de bine
dintre flori. Pe ea, scris oarecum artistic, era vizibil numele lui Anatoli,
28 BEVERLY SOMMERS

\mpreun` cu câteva cuvinte \ntr-o limb` care b`nuiam c` era rus`.

Dusei aranjamentul floral la intrare, f`cându-l cadou Gretei, recep]ionista
noastr` pe care n-o mul]umea nimic. M` privi cu uimire. Greta avea ca scop \n
via]` s` ne fac` tuturor probleme, \ncepând de la lipsa de polite]e \n rela]iile cu
clien]ii [i pân` la neglijarea mesajelor personale pe care trebuia s` ni le
transmit`. De obicei, \ncercam s` nu stau \n calea ei.
|n ceea ce-l prive[te pe Anatoli, sunt sigur` c` va fi o adev`rat` pacoste.
Ar fi cazul s` rezolv cât mai repede problemele cu el.
Hot`râi s`-i dau un telefon [efului lui. Aveam o rela]ie foarte bun` cu Phil,
atâta vreme cât \i economiseam cât mai mul]i bani la fiecare plângere.
– Am o problem` cu unul dintre [oferii t`i, declarai \n clipa \n care Phil
ridic` receptorul.
– Eu am o problem` cu unul dintre [oferii mei, m` corect` el. Se poart` ca
o vac` nebun` din dragoste. Ce i-ai f`cut, Ronnie?
– Vorbe[ti despre Anatoli Grushenko?
– I-a \ntrebat pe to]i [oferii despre tine. A venit chiar [i la mine.
– Ascult`, Phil. Mi-a trimis flori.
– {i te plângi pentru c` ai primit flori? Majoritatea femeilor ador` florile.
– N-am nimic \mpotriva lor, dar le consider o \ncercare de mituire.
– Cred c` toat` lumea [tie c` nu po]i fi cump`rat` cu un buchet de flori,
Ronnie.
– Seara trecut` m-a urm`rit pân` acas`.
– Cu taxiul sau cu propria ma[in`?
– Cu un taxi.
– Ah. E ceva mai grav. Dac` te urm`re[te acas` cu ma[ina noastr`, nu mai
câ[tig` bani pentru companie. O s` stau de vorb` cu el, s` \nceteze.
– Apreciez. Ai raportul poli]iei referitor la accidentul lui? Chiar dac` a
recunoscut deja c` a traversat pe galben.
– Da, a spus tuturor. Mai \ngrijorat sunt de pasagera lui. Am impresia c` va
pretinde c` a suferit r`ni grave.
– Dac` ai num`rul ei de telefon [i adresa, o s`-i cer o declara]ie.
O MIC~ SCHIMBARE 29

– Ar fi mai bine s` te duci s-o vezi. Cred c` merit` osteneala.

– Ah, dac` tot vorbeam despre asta…
|i povestii despre clienta care \ncercase s` se prefac` r`nit`. Phil ador` astfel
de povestiri [i râdea cu hohote când terminai.
– Foarte bine, Ronnie. |ncearc` s` faci asta [i pentru noi.
– Bine. Tu m` scapi de Anatoli, iar eu \ncerc s` v` scap de ea.
– Cred c` am f`cut o afacere bun`, \ncheie el.
Ceea ce se dovedi cu totul altfel decât credea.
Pasagera taxiului se numea Rita Polries [i ridic` receptorul de la primul
apel. Avea o voce strident`, cu puternicul accent al locuitorilor din New York.
Era la fel de ner`bd`toare s` dea o declara]ie, pe cât eram eu s-o primesc, astfel
\ncât stabilir`m o \ntâlnire \ntr-o or`.
Din numele, vocea ei [i tot ce povestise Anatoli, \mi imaginasem o femeie
sl`bu]`, cam la [aizeci de ani. O femeie autoritar`, care vrea ca totul s` fie a[a
cum cere, iar când lucrurile nu ies foarte bine, d` vina pe ceilal]i. Exact genul
care \[i angajeaz` repede un avocat. Preferam s`-i iau declara]ia \nainte s` se
\ntâmple acest lucru. Dac` nu, risc s` fie o declara]ie falsificat` de un avocat abil.
Taxiul m` l`s` \n fa]a unei case \n stil victorian, \ntr-unul dintre cele mai
frumoase cartiere ale ora[ului. Proasp`t vopsit` \n galben, era \nconjurat` de
copaci \nal]i [i de tufi[uri, cu flori multicolore care umpleau aerul de parfum.
Urcai sc`rile [i sunai la u[`. Aproape imediat \mi r`spunse o femeie cam de
vârsta mea, cu un corp care nu putea fi descris \n nici un fel ca slab sau micu].
De fapt, era \nalt` [i elegant`, frumoas` pentru cei care prefer` blondele.
Mai ales dac` ignorai expresia dezagreabil` de pe figura ei.
– Sunte]i evaluatoarea? m` \ntreb` ea.
– Exact, r`spunsei, \ntinzându-i mâna.
O ignor`, dar f`cu un pas lateral, dându-mi voie s` intru. Era o adev`rat`
cas`, nu doar un apartament. Fusei consumat` de gelozie, când m` conduse
de-a lungul unui hol lung, care se \ncheia cu un salon umplut cu mobil` alb`
[i perne galbene. Salonul era cât \ntregul meu apartament. Plantele bine
\ngrijite umpleau camera, iar florile din vaze parfumau aerul.
30 BEVERLY SOMMERS

|mi a[ezai reportofonul pe o m`su]`, preg`tindu-m` pentru \nregistrare.

Ea se aplec` peste m`su]`, urm`rindu-m` cu aten]ie. Când totul fu aranjat, o
rugai s` mi se al`ture la mas`.
– Ave]i vreo \ntrebare \nainte de a \ncepe? o \ntrebai.
– Este legal? vru ea s` [tie.
– Desigur, atâta vreme cât am permisiunea dumneavoastr`. Nu sunte]i sub
jur`mânt, v` rog s` \n]elege]i. |mi da]i doar o declara]ie despre accident.
Se a[ez` \n cele din urm` pe scaun \n fa]a mea, iar eu pornii reportofonul.
|ncepui cu numele, adresa, data na[terii, statutul marital [i, dup` ce
\nregistrasem aceste date, \i cerui s`-mi povesteasc` faptele care duseser` la
accident.
Ea oft`.
– {oferul cu care am mers era foarte enervant. M` duceam la terapeutul
meu. Prefer s` iau un taxi, \n loc s` conduc. E foarte dificil s` parchez \n acea
zon`. Plecasem destul de devreme, dar am v`zut c` mergea foarte \ncet [i
mi-am dat seama c`, dac` nu se gr`bea pu]in, o s` \ntârzii. Terapeutul meu nu
e foarte mul]umit când se \ntâmpl` acest lucru.
– I-a]i cerut s` accelereze?
– Da, da, am f`cut-o. Nu trebuia s` accelereze prea tare, era suficient s` se
apropie de viteza maxim`. {i dac` nu era nimeni la semafor, el a[tepta r`bd`tor,
\n timp ce [oferii din preajm` \l claxonau. Nu [tiu cum sunt restul [oferilor, dar
acesta p`rea s` trag` inten]ionat de timp. De parc` n-ar fi avut nici o grab`.
Ei bine, eu m` gr`beam.
– A accelerat dup` ce i-a]i cerut?
– A fost atunci când a trecut pe ro[u. Crede]i-m`, nu i-am sugerat acest
lucru. I-am spus doar c`, dac` \ncearc` s` mearg` pu]in mai repede, poate
reu[e[te s` treac` pe galben. Cred c` ideea de a trece pe ro[u a fost un fel de
ironie din partea lui.
– Purta]i centura de siguran]`?
M` privi cu nepl`cere.
O MIC~ SCHIMBARE 31

– O s` spune]i c` e vina mea, deoarece nu purtam centura de siguran]`,

nu-i a[a?
– Nu. Dar poate s` fie un factor important \n desf`[urarea accidentului.
– Ei bine, l`sa]i-m` s` v` spun c` \n clipa \n care mergi cu viteza melcului,
nu-]i mai vine ideea s`-]i pui centura de siguran]`. Dac` a[ fi fost cu un [ofer
care conduce ca un maniac, a[ fi pus-o. Nu m-am mai deranjat \n cazul `sta.
Nici m`car nu sunt sigur` c` era o centur` de siguran]`; nu m-am uitat.
– Firma noastr` le cere pe toate ma[inile.
– Oh, da, a[a spun cu to]ii, dar jum`tate din timp nu pot fi g`site. Sau sunt
defecte. Oricum, nici nu mergeam departe. De fapt, cred c` a[ fi ajuns mai
repede pe jos.
– Lumina semforului a \nceput s` se schimbe când v-a]i apropiat de
intersec]ie?
– Dac` m` \ntreba]i dac` era ro[u când a intrat \n intersec]ie, \ntr-adev`r a[a
era. Semaforul era ro[u, nu galben.
– A]i v`zut ma[ina care se apropia?
– Oh, da.
– Crede]i c` el n-a v`zut-o?
– Desigur. Numai dac` nu are o dorin]` bolnav` s`-[i pun` cap`t zilelor.
– Ce a f`cut [oferul imediat dup` accident?
– P`i a coborât, s-a \ndreptat \n fug` spre cealalt` ma[in` [i am putut s`-l
v`d gesticulând. Eu eram \n agonie [i nici m`car nu m-a \ntrebat cum m` simt.
Se vedea c` [oferi]a era \n ordine, din moment ce coborâse din ma[in`.
– Cealalt` ma[in` era grav lovit`?
– Oh, da. A trebuit s` fie remorcat`.
– Dac` am \n]eles bine, [oferul nostru a chemat ambulan]a pentru
dumneavoastr`?
– Poli]ia a chemat ambulan]a; el nu voia s` fac` nimic. Continua s`-mi
spun` c` voi fi \n regul`.
– Cât era]i de grav r`nit`?
32 BEVERLY SOMMERS

– Am fost aruncat` \n spate [i apoi \n fa]`. Da, nu curgea sânge [i nu se

vedea nici un semn c` am fost lovit`, dar nu se pot vedea r`nile ]esutului moale.
{oferul nu era deloc \n]eleg`tor.
– Ce a spus? A recunoscut c` era vina lui?
– Ei bine, la \nceput n-a fost deloc dr`gu] cu mine. Continua s` spun` c` e
vina mea. De parc` a[ fi avut vreun control supranatural asupra modului \n care
conducea. Crede]i-m`, nu i-am spus s` treac` pe ro[u. Apoi, brusc, [i-a
schimbat atitudinea, ca [i cum [i-ar fi dat seama c` pot s` dau \n judecat`
compania, devenind neru[inat de dr`gu], dac` pot spune a[a.
– Era neru[inat?
Pentru prima oar`, p`rea nesigur` pe ea.
– Pot s` v` spun doar dumneavoastr`, f`r` s` \nregistra]i?
– Nu v`d de ce nu, r`spunsei, \nchizând reportofonul.
Dac` este vorba despre o informa]ie important`, nu trebuia s-o ratez.
– Despre ce este vorba?
– Ei bine, poate c` nu vi se va p`rea neru[inat, dar crede]i-m`, era.
A \nceput s`-mi spun` c` p`rul meu e ca m`tasea, iar ochii mei sunt alba[tri ca
marea.
– Oh, doamne! morm`ii.
Femeia d`du din cap.
– Nu sunt genul de lucruri pe care vrei s` le auzi de la un [ofer de taxi
str`in, mai ales când ai o durere \ngrozitoare de cap [i te doare tot corpul.
– A \nceput s` v` fac` avansuri?
– Nu, nu-l pot acuza de asta, ca s` fiu sincer`. Se comporta doar cum o fac
ace[ti str`ini. {ti]i la ce m` refer; nu pot fi lua]i \n serios.
Da, p`rea exact felul de a fi al lui Anatoli. Bietul de el, pare s` sar` prea mult
\n ochi, cu genul acesta de replici.
Probabil c` expresia mea \mi tr`da gândurile, pentru c` m` \ntreb`:
– L-a]i \ntâlnit?
– Da, ieri, r`spunsei, incapabil` s`-mi ascund zâmbetul.
– |n acest caz, \n]elege]i ce vreau s` spun.
O MIC~ SCHIMBARE 33

D`dui aprobator din cap.

Zâmbi [i ea, f`cându-mi s`-mi dau seama brusc de faptul c`, dac` ne-am fi
cunoscut \n alte circumstan]e, poate am fi fost bune prietene. Ceea ce nu
trebuie s`-]i spui despre martorul acuz`rii.
– V-a trimis cumva flori? continuai s` \ntreb.
– Flori? Nu. Ar trebui s` m` a[tept la asta? râse femeia.
– Nu, nu prea cred, r`spunsei zâmbind [i deschisei reportofonul,
\ntorcându-m` la problema noastr`. A[adar, ambulan]a v-a dus la spital?
– Da, la San Francisco General. Mi s-au f`cut radiografii, doctorul
diagnosticând r`ni ale ]esutului moale, apoi mi s-a dat drumul s` plec. Când am
ajuns acas`, capul continua s` m` doar` [i aveam probleme cu spatele, a[a c`
am fost la medicul meu. Am mai avut probleme cu spatele.
Asta era o veste proast`. Durerile de spate nu pot fi infirmate [i puteau
deveni foarte repede cronice.
– Au fost probleme grave? o \ntrebai.
– |ncepusem s` cred c` da, dar am g`sit un medic minunat [i aproape
m-a vindecat de toate problemele. Dar acum spune c` m-am \ntors \n punctul
\n care eram \n urm` cu un an. Toate acestea doar datorit` [ocului. |n plus, am
gâtul sucit, ceea ce-mi provoac` dureri de cap.
– O s` solicita]i daune [i din cauza concediului medical?
– Da. Medicul vrea s` stau acas` dou` s`pt`mâni [i s`-l vizitez zilnic.
Poate c` va dura mai mult, dar pentru \nceput mi-a prescris dou` s`pt`mâni de
odihn`.
Continuai s-o \ntreb unde lucra [i ce salariu avea, descoperind astfel de ce
\[i putea permite o astfel de cas`. Lucra pentru tat`l ei, care se \ntâmpla s` fie
proprietarul celui mai mare magazin din ora[. Devenii din nou geloas`.
Arat` mai bine decât mine, are o slujb` mai bun`, iar casa ei ar`ta ca din filme.
Sincer` s` fiu, m-a[ fi mul]umit cu toate acestea, chiar dac` a[ avea probleme
cu spatele. Singurul lucru pe care \l aveam \n comun era faptul c` suntem
amândou` singure, dar sunt sigur` c` \n cazul ei nu este vorba despre lipsa
admiratorilor.
34 BEVERLY SOMMERS

Frumuse]ea [i banii sunt o combina]ie letal` când se pune problema

atragerii admiratorilor.
Când m` preg`team de plecare, femeia devenise destul de prietenoas`,
invitându-m` chiar s` r`mân la mas`. Cu toate acestea, trebuia s` m` \ntorc la
birou, dar acceptai s`-mi cheme un taxi. Cerui o alt` companie de taximetre
decât a noastr`, gândindu-m` c` poate am ghinionul s` m` \ntâlnesc exact cu
Anatoli. Chiar dac` firma la care lucreaz` este cea mai mare din ora[ [i
reprezint` un client important pentru firma noastr` de asigur`ri, nu este
singura.
|n timp ce a[teptam pe sc`ri sosirea taxiului, gazda mea m` \ntreb`:
– Pot s` spun ceva?
– Desigur. Nici m`car nu \nregistrez.
– A[ prefera s` nu se ajung` la un proces, dac` este posibil.
– |n]eleg, d`dui eu din cap, de[i nu \n]elegeam de ce. O s` men]ionez acest
lucru companiei.
– Mul]umesc.
Slujba \n care lucrez de atâta vreme m` face suspicioas`. M` \ntrebam de ce
nu vrea s` dea compania \n judecat`. Ar fi mai bine s` verific s` v`d dac` n-a mai
fost implicat` \n cazuri similare. Poate c` pot dovedi c` are o problem` [i c`
prefer` s` dea companiile de taximetre \n judecat`. Da, de parc` ar avea nevoie
de bani.
A doua oar` când [oferul taxiului \n care eram trecu pe ro[u, m` aplecai \n
fa]` [i-l atinsei pe um`r:
– Scuz`-m`, spusei.
– Ce dori]i, doamn`?
|l v`zui urm`rindu-m` cu aten]ie prin oglind`.
– V` cunosc cumva?
– Sunt evaluatorul companiei de asigur`ri care se ocup` de firma voastr`.
Cred c` ne-am mai \ntâlnit.
El murmur` ceva greu de reprodus.
O MIC~ SCHIMBARE 35

– Da, exact. Te rog s` \ncetine[ti [i s` opre[ti la semafor restul drumului.

Sau trebuie s`-i dau un telefon [efului t`u [i s`-i spun?
|n acest moment, b`rbatul d`du radioul mai tare, astfel \ncât nu m` mai
putea auzi, dar restul drumului conduse ca un [ofer model.
 Capitolul 3

– Trish, trebuie s` auzi asta neap`rat, \i spusei, \ntinzându-i receptorul.

|n timp ce asculta, p`ru \ntâi uimit`, apoi amuzat`, iar \n cele din urm`
fermecat`.
– |]i vine s` crezi? o \ntrebai.
– Feti]o, dac` un b`rbat mi-ar l`sa poeme pe robot, mi s-ar p`rea cople[itor.
Rusul `sta al t`u e un romantic dulce.
– Din punctul meu de vedere, \ncepe s` semene ca o h`r]uire sexual`.
– |nceteaz`! Tipul te pune pe un piedestal [i apoi \]i cânt` poeme de iubire.
Nu prea cred c` e \mpotriva legii, dac` m` \ntrebi.
– Da, dar mi se pare enervant.
– Vrei s` spui c` nu e prima oar` când face a[a ceva?
– Vorbeam despre florile pe care mi le trimite \n fiecare zi… iar acum [i
asta.
Trish ridic` din umeri.
– V`d c` te enerveaz` cele mai ciudate lucruri.
– Ar fi diferit dac` n-ar fi false. B`rbatul acesta \ncearc` s` cucereasc` orice
femeie \i apare \n cale.
– N-ai de unde s` [tii.
– Haide, Trish, ]i-am spus ce a declarat pasagera lui. I-a spus c` are p`rul ca
m`tasea, la fel cum mi-a spus [i mie. Apoi am vorbit cu femeia din ma[ina
O MIC~ SCHIMBARE 37

cealalt`, c`reia i-a spus acela[i lucru. Ori are o fixa]ie pentru p`r, ori folose[te
flat`rile ca s` scape din situa]ii periculoase pentru slujba lui.
– A[adar, \i place cam mult s` flirteze. Cui nu-i place? Dar le-a trimis flori?
– Dar \i este team` s` nu-[i piard` slujba.
– {i mie mi-ar fi, dac` mi-a[ cheltui tot salariul pe flori. Oricum, ce salariu
au [oferii de taxi?
– Probabil mai mare decât al nostru.
– Nu \n]eleg de ce nu te po]i relaxa [i bucura de ceea ce se \ntâmpl`,
Ronnie. Nu e ca [i cum ai avea o alt` aventur` romantic`.
– E [ofer de taxi!
– Da, dar este [i un b`rbat foarte atr`g`tor.
Charlie se materializ` \n spatele lui Trish, iar eu \ncercai s`-i ascund acestui
lucru, f`cându-i un semn cu ochiul. Cu toate acestea, era prea târziu, dup`
zâmbetul de pe figura lui.
– Se discut` despre ultimul erou de la firma de taxi "Golden Gate"? vru el
s` [tie.
– Discut`m dac` se calific`, r`spunsei eu repede, dar nu-l puteam p`c`li pe
Charlie, ceea ce era vizibil dup` zâmbetul lui din ce \n ce mai larg.
– De ce nu \ncerci s`-l \n]elegi pe bietul de el, Ronnie? m` \ntreb` el,
\ncercând s` par` uman.
– Haide, Charlie. E un [ofer de taxi.
– Nu conteaz`. Câ[tig` o pâine cinstit`.
Trish se \ndrept` spre biroul ei, l`sându-m` singur` cu [eful nostru.
– Charlie, florile nu sunt decât o mit`.
– Ronnie, e[ti naiv` dac` \]i imaginezi c` sunt altceva. Orice b`rbat care \]i
trimite flori vrea ceva de la tine.
Acum p`rea s` semene mai mult cu punctul lui de vedere obi[nuit.
– Nu [tiu de ce \ncurajezi asta, continuai eu. Credeam c` este \mpotriva
regulilor s` avem o rela]ie cu clien]ii no[tri.
El m` privi uimit.
– Nu avem o astfel de regul`.
38 BEVERLY SOMMERS

– Nu avem?
Charlie cl`tin` din cap.
– Nu, atâta vreme cât nu interfereaz` cu munca ta.
– E o problem` teoretic`, oricum, declarai eu. Compania de taxi va pl`ti
daunele, iar el va g`si o alt` persoan` c`reia s`-i trimit` flori.
– Sper c` da, r`spunse el, \ntorcându-se s` plece, deoarece pe tot etajul
\ncepe s` miroas` a \nmormântare. Mi se face r`u.
|ntreaga poveste \ncepuse s` m` afecteze. Nu primisem niciodat` flori sau
mesaje romantice pe telefon. De obicei, eram invitat` la un bal. Din to]i b`rba]ii
cu care ie[isem, nu cred c` e vreunul c`ruia s`-i fi inspirat \ntr-adev`r sentimente
romantice. Unele femei inspir` \ntr-adev`r pasiuni m`re]e; eu eram genul care
devine o bun` amic`. Ca s` fiu sincer`, n-aveam nici cea mai mic` idee cum
trebuie tratat un admirator ardent. Poate c`, dac` a[ fi avut mai mult` experien]`
\n tinere]e, a[ fi [tiut. A[a cum stau lucrurile acum, mi se pare doar jenant.
O or` mai târziu, avusei impresia c` se las` lini[tea peste \ntregul palier.
Era destul de neobi[nuit ca s` ridic privirea [i s` descop`r c` toat` lumea se uita
la mine. Abia \n acea clip` \l z`rii pe Anatoli, care se \ndrepta spre mine.
– Oh, nu, murmurai, studiind figurile v`dit interesate.
Acum st`tea \n fa]a mea, cu un zâmbet u[or, f`cându-m` s`-mi dau seama
c` uitasem cât era de frumos.
– Te deranjez, Veronica? m` \ntreb` el.
– E o \ntrebare sau o declara]ie? glumii eu, [tiind c` distinc]ia \l va dep`[i.
Cu toate acestea, Trish auzi [i \n]elese, izbucnind \n râs.
El \mi \ntinse un plic.
– Phil mi-a spus s`-]i aduc asta.
Dup` ce deschisei plicul, \mi d`dui seama c` scrisoarea putea fi la fel de
bine trimis` prin po[t`.
– Asta e tot? m` interesai, spunându-mi \n gând c` ar trebui s`-l omor pe
Phil pentru c` l-a trimis cu un astfel de pretext.
– Ai spus c` va mai trebui s` m` vezi, dar acum Phil m-a anun]at c` nu mai
este necesar.
O MIC~ SCHIMBARE 39

– Nu vom mai avea nevoie de declara]ia ta \nregistrat`.

– {tiu, accidentul a fost din vina mea, d`du el din cap, \ntinzând bra]ele
neajutorat. N-am vrut decât s`-i fac pe plac pasagerei mele.
– Pasagerei tale cu p`rul ca m`tasea? zâmbii eu, dorindu-mi s`-mi fi mu[cat
limba \n clipa \n care \i v`zui expresia.
– }i-a spus asta?
– Cred c` a amintit.
B`rbatul p`ru s` devin` mai \nalt, \n timp ce-mi zâmbea.
– M` face fericit s` te v`d geloas`, Veronica.
– Geloas`? Nu fi ridicol, m` \ncruntai, certându-m` c` nu-mi ]inusem
\nchis` gura cea mare.
– E adev`rat, r`spunse el. P`rul ei era ca m`tasea. {i al t`u e la fel.
Toate femeile din America au p`r de m`tase.
– Nu trebuie s`-mi explici.
– Vreau s` explic. Ru[ii nu au p`r m`t`sos. Poate c` e din cauz` c` ne
sp`l`m p`rul cu acela[i s`pun cu care sp`l`m hainele. Dar aici este cu totul alt-
fel. Aici chiar [i p`rul meu pare m`t`sos.
|ncercam s` diger aceast` informa]ie pe care mi-o oferise, când se \nclin`
peste mas` plecându-[i capul, astfel \ncât capul lui cu bucle \ntunecate se afla
la câ]iva centimetri de fa]a mea.
– Atinge-l, spuse Anatoli. O s` vezi despre ce vorbesc.
– Nu vreau s`-l ating, murmurai eu, sperând c` nimeni nu l-a auzit.
– Pentru Dumnezeu, atinge-l, feti]o, r`sun` vocea lui Trish.
Ridicând privirea, \i z`rii pe doi dintre colegi, Rich [i Duncan, care m`
priveau foarte curio[i, dornici s` afle ce trebuia s` ating. Don Good, unul dintre
evaluatorii pentru cl`diri, râdea \n hohote.
Deoarece reputa]ia mea era deja ruinat`, \ntinsei mâna [i-i atinsei buclele.
Erau \ntr-adev`r m`t`soase, p`rând pline de via]`.
El ridic` privirea [i zâmbi, cu ochi str`lucitori. Coborâi mâna, sim]indu-m`
jenat`.
40 BEVERLY SOMMERS

– Poate c` vei fi bun` s`-mi permi]i s` te \nso]esc la masa de prânz,

murmur` el.
Vedeam c` Trish era pe punctul s` cad` peste birou, \n \ncercarea de a auzi
ce spune.
– |mi pare r`u, iau masa cu Trish, r`spunsei destul de tare, astfel \ncât ea
s` aud`.
Din punctul meu de vedere, era o scuz` s` vin` cu noi.
– Oh, nu, Ronnie, veni r`spunsul ei. Putem s` mergem [i \n alt` zi.
Anatoli o privi cu un zâmbet radios.
– Nu fi prostu]`, Trish. Nici nu m` gândesc s`-mi calc promisiunea.
B`rbatul privea de la una la alta.
– Mi-ar pl`cea s` mergem to]i trei.
– Grozav! exclam` Trish. A[teapt`, te rog, s`-mi iau po[eta.
Privii spre Anatoli, iar zâmbetul lui inocent se transform` \ntr-unul de
triumf. Continuam s`-mi imaginez c`, deoarece vorbea cu accent, nu \n]elegea
prea bine ce se \ntâmpl`. Acum \mi d`dui seama c` nu numai c` \n]elegea
perfect despre ce era vorba, dar era [i foarte priceput la manipulare.
M` \ntinsei spre portofelul pe care \l ]ineam \n sertar [i-l pusei \n buzunar.
– Bine, domnule Grushenko, \i spusei, dar s` nu mai \ncerci aceast` figur`
a doua oar`.
– Sper c` nu va fi nevoie.
– Chiar a[a?
– Sper c`, din clipa \n care vei \ncepe s` m` cuno[ti cât de cât, vei vrea s`
m` cuno[ti mai bine.
Viseaz`, \mi spusei \n gând.
– Pot s`-]i cer ceva?
– Orice.
– Vrei s` nu-mi mai trimi]i flori?
B`rbatul p`ru uimit.
– Nu-]i plac florile? Ai cumva o alergie?
– Nu accept mit`.
O MIC~ SCHIMBARE 41

– Mit`? Asta credeai c` sunt? Veronica, dac` a[ fi vrut s` te mituiesc, ]i-a[ fi

oferit bani, nu flori. Banii se utilizeaz` pentru afaceri, florile vin din inim`.
– Bine, bine, r`spunsei ridicându-m` [i ie[ind din birou.
Dup` figurile colegilor mei, erau pe punctul s` \nceap` s` aplaude. Pân` [i
vr`jitoarea de Greta nu mai p`rea la fel de \ngrozitoare ca de obicei. Era prima
oar` când z`reau o frântur` chiar foarte mic` din via]a mea personal`, ceea ce
p`rea s`-i fascineze. Uram bârfa de la serviciu, dar acum p`ream s` fiu eu \ns`mi
un subiect.

***

Comandasem, ca de obicei, salat`, iar Trish paste. Anatoli ceruse o friptur`

mare [i garnitur` de cartofi pr`ji]i. Era destul de enervant s` v`d pe cineva suplu
ca el mâncând cu atâta poft`. {i sunt sigur` c` nici nu se ducea la sal`.
Trish e o adev`rat` revela]ie \n preajma b`rba]ilor: pur [i simplu \nflore[te.
N-a[ putea spune c` flirteaz`, dar diferen]a \ntre felul \n care se comport` de
obicei [i felul \n care reac]ioneaz` \n preajma lor e uluitoare. Acum radia
suficient` str`lucire s` lumineze \ntregul restaurant.
Puteam s` v`d c` Anatoli era con[tient de reac]ia ei, dar nu p`rea s`-[i
\ndrepte interesele spre ea. E cu adev`rat pl`cut, din moment ce b`rba]ii au
obiceiul s` m` ignore când Trish e \n preajm`.
Pentru o vreme, masa decurse \n lini[te. Discutar`m despre mâncare, un
subiect relativ sigur, iar eu \ncepui s` m` relaxez [i s`-mi spun c` voi trece de
aceast` or` f`r` m`car s` ne referim la un subiect personal.
Cu toate acestea, nu ai prea multe de spus despre mâncare, \n afar` de
cazul \n care vrei s` schimbi diverse re]ete. Singura mea re]et` pentru un fel de
mâncare se limiteaz` la instruc]iunile cuptorului cu microunde.
Trish fu cea care schimb` subiectul, \ntrebându-l pe Anatoli:
– Cum \]i place s` lucrezi pe un taxi?
42 BEVERLY SOMMERS

El ridic` din umeri expresiv, ridicând ochii spre cer. Ambele gesturi p`reau
atr`g`toare la el, dar nu foloseau la \ntre]inerea conversa]iei.
– |n Rusia, conduceai tot un taxi? continu` Trish.
– Numai capitali[tii conduc taxiuri \n Rusia, r`spunse el, p`rând s` dea
cuvântului "capitalist" sensul de "criminal \n serie".
V`zui c` prietena mea era [i mai interesat`.
– Da, \ntr-adev`r? Dar cu ce te ocupai \n Rusia?
– Eram poet, desigur, r`spunse el de parc` ar fi fost evident.
– Desigur, zâmbi Trish, f`cându-mi un semn cu ochiul.
– Am scris de asemenea piese de teatru. {ti]i ce \nseamn` asta?
– Ai fost dramaturg.
Anatoli d`du din cap aprobator.
– Ai avut succes? continu` Trish.
El ridic` din nou din umeri.
– Ce \nseamn` succesul? Eram cunoscut. Dac` \n]elegi c` eram [i bogat, nu
e cazul. M` ocupam de subiecte politice, a[a c` trebuia s` lucrez pe ascuns.
|n ciuda inten]iei mele de a nu-i ar`ta nici o urm` de interes, sim]eam c`
\ncepe s` m` fac` din ce \n ce mai curioas`. Poate c` e snobism din partea mea,
dar mi se p`rea c` e mai interesant [i mai romantic un poet [i un dramaturg,
decât un [ofer de taxi. Iar un poet care era nevoit s` lucreze pe ascuns era [i
mai romantic.
– Dar acum nu mai trebuie s` te ascunzi, declarai eu. Aici nu po]i scrie orice
vrei?
Figura lui se lumin` de un interes nou.
– Nu \n]elegi. Eram un poet dizident. {tii ce \nseamn` acest lucru?
– Desigur, \l \ntrerupsei eu, oarecum nemul]umit` c` fusesem coborât` de
pe un piedestal la o fiin]` pe care o percepea ca pe inferioara lui din punct de
vedere intelectual.
– Deci asta e, concluzion` el, de parc` ar fi explicat totul.
|ncepuse s` m` enerveze.
– Ce anume? \l \ntrebai eu, cu o voce mai ridicat` decât inten]ionasem.
O MIC~ SCHIMBARE 43

Puteam vedea c` Trish se str`duia s`-[i ascund` zâmbetul.

El se aplec` peste mas`, vorbind numai cu mine.
– |n Rusia nu mai este nevoie acum de poe]i diziden]i. Acum este nevoie
de \ntreprinz`tori. Am refuzat s` m` vând.
– {i s` vii \n Statele Unite nu este tot un fel de vânzare?
– Dar aici nu scriu. Aici conduc un taxi.
– |n]elegi ce vrea s` spun`? m` \ntorsei spre Trish.
– |ncerc, dar m-am pierdut pe drum.
Anatoli \[i \ndrept` aten]ia asupra ei.
– Ceea ce am spus nu e tocmai adev`rat. N-am scris \nainte s-o cunosc pe
prietena ta Veronica. Acum descop`r din nou c` vreau s` scriu, dar de aceast`
dat` scriu poezii de dragoste. Am descoperit c` dragostea poate fi o muz` foarte
bun`, chiar cu iz politic.
– Tot ce se poate, fu de acord Trish. B`rba]ii [i femeile ajung foarte des \n
pozi]ia de a fi politici.
El \i zâmbi.
– Iar [oferii de taxi [i evaluatorii daunelor pot ajunge \n aceea[i situa]ie.
– Absolut, fu ea de acord.
– Pân` [i prieten` contra prieten` poate fi ceva politic, declarai privindu-mi
prietena.
– Singurul lucru care nu se pune \n discu]ie este desertul, zâmbi ea.
Este cineva preg`tit pentru o pr`jitur` cu ciocolat`?
Eram hot`rât` s` nu r`mân singur` cu Anatoli pe drumul de \ntoarcere, dar
Trish, cu o mi[care agil` [i un zâmbet sugestiv, reu[i s` alunece \ntr-o farmacie.
Gr`bii pasul, dar cum eram scund` [i el \nalt, \n cele din urm` ajunsei aproape
s` alerg pe lâng` el.
– |]i e team` s` fii singur` cu mine? m` \ntreb` el, sim]indu-mi agita]ia.
– Nu fi ridicol, r`spunsei, dorindu-mi din toat` inima s` apar` vreun coleg
de birou.
M` deranja c` aveam mereu aceea[i replic`, de fiecare dat` când spunea
ceva prea pu]in confortabil, dar adev`rat.
44 BEVERLY SOMMERS

– Cred c` e adev`rat. Cred c` \]i e team` de mine.

– Pot s` fiu sincer` cu tine?
O astfel de replic` \nseamn` de obicei c` voi fi oricum altfel, \n afar` de
sincer`.
– Desigur.
– Nu mai vreau flori; nu mai vreau poezii \nregistrate pe robotul telefonic
[i nu mai vreau s` fiu urm`rit` acas`. Sunt sigur` c` e[ti o persoan` foarte
dr`gu]`, domnule Grushenko, dar nu sunt interesat`.
Ei bine, m`car primele trei puncte erau adev`rate.
– Nu spuneai c` vei fi sincer` cu mine?
Morm`ii, exasperat`.
– B`rba]ii din America accept` [i r`spunsul negativ.
– Poate c` b`rba]ii din America nu cunosc la fel de bine femeile ca ru[ii.
– Poate c` multe rusoaice s-au \ndr`gostit de tine, dar te asigur…
Hohotul lui de râs m` f`cu s` m` opresc.
– Eu voi fi sincer, declar` el, dup` ce reu[i s`-[i st`pâneasc` râsul. Nu m-am
purtat niciodat` astfel cu o rusoaic`… Sau cu oricare alt` femeie.
– {i cum de sunt atât de norocoas`?
B`rbatul ignor` sarcasmul din replica mea.
– Nu [tiu ce este cu tine, Veronica, dar am sim]it din prima clip` \n care
te-am v`zut c` e[ti jum`tatea mea.
– Oh, grozav.
– Po]i s` m` ironizezi, dar `sta este adev`rul. Nici eu nu \n]eleg mai bine
decât tine. M` uit la tine [i \mi spun: "Nu, Anatoli, e prea scund` pentru tine,
nu v` potrivi]i. {i unde este p`rul lung [i blond pe care obi[nuiai s`-l admiri?
Ea are p`r castaniu, care mai este [i t`iat scurt. E atât de slab` [i ar muri de frig
\ntr-o iarn` moscovit`, poart` haine cu dou` m`rimi mai mari [i \]i face o
mul]ime de probleme." Oricum ar fi, e ceva din tine care \mi atinge sufletul.
{i refuz s` renun] la destinul meu doar pentru c` e[ti prea oarb` s` vezi c`
suntem f`cu]i unul pentru altul.
– Ai fost vreodat` \n vreun spital de nebuni?
O MIC~ SCHIMBARE 45

Zâmbetul lui era amuzat.

– Nu, dar v`d c` e[ti hot`rât` s` m` faci s` am nevoie de unul.
M` oprii \n fa]a u[ii de la intrarea \n cl`dire.
– |mi pare r`u, spusei eu, dar sunt nevoit` s` m` plâng lui Phil de
comportamentul t`u. |ncepe s` semene a h`r]uire.
– Ce \nseamn` asta?
– |ntreab`-l pe Phil, r`spunsei, intrând \n cl`dire.
|ntorsei capul, temându-m` c` m` va urm`ri, dar dup` ce \mi trimise un
zâmbet, se \ntoarse [i se \ndrept` spre strad`.
Avea dreptate: \mi era fric` de el. |mi era fric` de atrac]ia fizic` pe care o
exercita asupra mea, ceva ca nu-mi doream. Toat` via]a am fost atras` fizic de
b`rba]i nepotrivi]i [i, dup` pove[tile pe care le aflasem de la prietenele mele,
nu eram singura. Pân` acum, am fost \ns` st`pân` pe sentimentele mele [i
n-am f`cut nimic ce s` regret. Eram hot`rât` c` Anatoli nu va fi excep]ia, oricât
ar fi de insistent. Un [ofer de taxi rus plin de romantism era o complica]ie de
care nu aveam nevoie.
Când ajunsei la biroul meu, \i d`dui telefon lui Phil.
– Mul]umesc mult c` mi l-ai trimis pe rus pe cap, \ncepui.
El râse.
– M-a implorat s`-l trimit la tine cu un pretext oarecare.
– Phil, \ncepe s` semene cu h`r]uirea. N-ai putea s`-i ceri s` \nceteze?
– Ah, Ronnie, n-ai pic de inim`. Bietul de el e \ntr-adev`r \ndr`gostit de tine.
}i-ar fi chiar imposibil s` ie[i cu el?
– Nu-mi vine s` cred c` aud a[a ceva. N-am nevoie de tine ca s`-mi
organizezi via]a social`.
– Dac` ai un iubit, nu trebuie decât s`-i spui.
Da, sigur. Dac` a[ fi avut un prieten, probabil c` m-ar fi amuzat aceast`
poveste.
– Din t`cerea ta, \n]eleg c` n-ai un iubit pe moment.
– Asta nu \nseamn` c` am nevoie de unul.
46 BEVERLY SOMMERS

– Toat` lumea \l place, Ronnie. E un tip de treab`. E de \ncredere, nu are

nici un viciu de care s` [tiu [i nici nu are probleme cu femeile. Pân` [i eu
trebuie s` admit: arat` [i foarte bine. Ai ceva \mpotriva ru[ilor?
– De unde s` [tiu? Nu cunosc nici un rus.
– |n acest caz, e vorba despre [oferii de taxi? P`i e foarte bine, m`car nu e
muritor de foame.
– Poate c` asta este singurul lucru \n favoarea lui.
Phil chicoti.
– Uite ce este, o s` stau de vorb` cu el, e bine? Dar nu pot s`-]i promit
nimic. Via]a lui personal` nu m` prive[te. {i mai voiam s` te \ntreb dac` nu vrei
cumva bilete la meciul cu White Sox de s`pt`mâna viitoare?
– E o mit`, Phil?
– Ronnie, te rog! D`]ile trecute au fost tot mite?
– Mul]umesc.
– Cu pl`cere.
Nu sunt total lipsit` de inim`. M` simt \ntr-un fel vinovat` c` l-am acuzat de
h`r]uire. {tim cu to]ii ce \nseamn` h`r]uirea sexual`, iar Anatoli nici m`car nu
s-a apropiat. Cu toate acestea, ar fi mai simplu dac` Phil l-ar ruga s` m` lase \n
pace. Nu p`ruse s` m` cread`, când i-am spus acela[i lucru.
Joi seara o ajutai pe Denise s`-[i fac` bagajele. Nu avea prea multe lucruri,
\n special haine, dar eram \ncântat` la gândul c` voi avea mai mult spa]iu \n
dulap. Acum, \n loc s`-mi \nghesui toate hainele pe câteva rafturi, astfel \ncât
sunt nevoit` s` le calc de fiecare dat`, voi putea s` le \ntind [i s` le p`strez
ne[ifonate. De asemenea, eram \ncântat` s` v`d numai mâncarea mea \n
frigider. Denise mânca ni[te lucruri \ngrozitoare.
Nu-mi p`rea r`u s-o v`d plecând. Era o tân`r` dr`gu]`, dar nu ne
apropiasem prea tare, cum o f`cusem cu alte colege de camer`.
Singurele lucruri pe care le f`ceam \mpreun` erau ie[irile la sal` [i, din când \n
când, comenzile de mâncare chinezeasc`. Cu toate acestea, existen]a unei
colege de apartament \mi d`dea impresia c` am o via]` social`. Va trebui s` fac
repede ceva, ca s` nu m` transform \ntr-o pustnic`.
O MIC~ SCHIMBARE 47

La un moment dat, Denise f`cu o pauz` [i ie[i pe balcon s` urm`reasc`

norii. Când se \ntoarse \n camer`, m` anun]`:
– Rusul t`u e pe trotuarul opus. Cred c` \n curând o s` vin` s`-]i cânte o
serenad`.
Inima mea \ncepu s` bat` mai tare.
– Credeam c` a renun]at, r`spunsei eu, din moment ce nu mai auzisem de
el de la masa de prânz luat` \mpreun`.
– Ronnie, nu fi rea. Cel pu]in f`-i un semn.
– O s`-l ia ca pe o invita]ie s` urce.
– Ar fi chiar atât de r`u? Haide, invit`-l, mi-ar face pl`cere s`-l cunosc. Nu o
s` \ncerce nimic aici, unde m` aflu [i eu.
Pentru o clip`, m` sim]ii tentat`. Dar apoi m` gândii c` nu vreau s`-l chem
cât` vreme Denise era \mpreun` cu mine. Ar trebui s` termine de \mpachetat
cam \ntr-o or`. Dac` va mai fi jos când va termina, o s` cobor \mpreun` cu ea,
pref`cându-m` c` am nevoie de ceva de la magazin, apoi o s` stau de vorb` cu
el. Doar atât. N-o s`-l invit s` urce. Sunt sigur` c` ar vedea \ntr-o astfel de
invita]ie mult mai multe decât a[ inten]iona eu. Vreau s` fiu prietenoas`, nu
stupid`.
Tr`sei repede draperiile. Nu-mi pl`cea ideea c` putea vedea prin fereastr`.
M` sim]eam ca pe o scen` luminat`.
Denise m` privi dezam`git`.
– Nu \n]eleg ce e \n neregul` cu el.
– Probabil c` nimic. Numai c` nu-mi place s` fiu urm`rit` cu atâta
insisten]`. E iritant.
– Nu [tiu ce s` spun, Ronnie, dar dac` ai \ntreba zece femei ce p`rere au
despre un tip care le trimite flori [i poezii [i le urm`re[te acas`, cred c` toate ar
fi de acord c` e un romantic. Mai ales dac` arat` ca el.
– A[adar, nu sunt genul romantic.
– Gânde[te-te ce copii superbi a]i avea.
– Putem s` uit`m acest subiect, te rog?
48 BEVERLY SOMMERS

– Vreau doar s` \n]eleg, asta e tot. |ntr-adev`r, am v`zut destui b`rba]i

nepotrivi]i care te-au abordat \n sala de sport, [i am fost prima care te-a aplaudat
când i-ai pus la locul lor, dar nu v`d nimic nepotrivit la el.
– Ei bine, dac` n-ai fi fugit s` te c`s`tore[ti, te-a[ fi prezentat lui.
– Dac` vei continua s` fii la fel e dur` cu b`rba]ii, vei r`mâne singur`.
– Acum ai \nceput s` vorbe[ti ca mama.
– |mi pare r`u, \[i ceru ea scuze.
– Oricum, poate c` voi fi singur`, dar voi avea toate dulapurile doar pentru
mine.
Bob sun` la interfon [i-i deschiser`m. Duse afar` cea mai mare parte dintre
bagaje, dar pentru ultima \nc`rc`tur` coborâr`m \mpreun` cu el. |mi luai
po[eta, morm`ind ceva c` am nevoie de suc de portocale pentru micul dejun.
Oricum, fu o pierdere de timp, pentru c` Anatoli nu se mai z`rea prin preajm`.
Ceea ce \nsemna probabil c` fusese o idee proast` \nc` de la \nceput.

***

|mi vândui cele dou` paturi unui cuplu de tineri c`s`tori]i din blocul meu,
ceea ce m` f`cu s` m` \ntreb cât de bine mergea c`snicia lor, dac` doreau dou`
paturi. Nu mi se p`rea o idee prea bun`. Oricum, sâmb`t` diminea]` venir` s`
ia paturile, iar dup`-amiaz` \mi fu adus patul dublu [i salteaua.
Dup` ce pusei a[ternuturi [i perna cea nou`, \mi d`dui seama c` va fi
minunat s` am atât spa]iu \n pat doar pentru mine. Continuai cur`]enia \n
apartament, apoi coborâi s` cump`r un ziar. Nu voiam s` fac nimic special \n
aceast` sear`, doar s` m` relaxez \n patul meu cel nou, citind ziarul.
Sam, proprietarul magazinului de la care \mi f`ceam cump`r`turile, \mi
f`cu un semn cu ochiul.
– Am v`zut c` ai un admirator, spuse el.
– Nu vreau s` aud nimic.
O MIC~ SCHIMBARE 49

– Vorbeam despre rusul acela. Cel care conduce un taxi.

Mi-l descria de parc` aveam o mul]ime de admiratori.
– Lucrez ca evaluator la compania de taxiuri, explicai eu.
– Ah, cu asta te ocupi? Credeam c` e[ti secretar`.
– Dac` a[ fi secretar`, mi-a[ putea permite s` m` mut din acest cartier, f`cui
eu o grimas`.
– E un tip de treab`, Ronnie. De ce nu ie[i cu el?
Nici m`car \n vecini nu mai puteam avea \ncredere.
– Sam, dac` nu vrei s` \ncep s` cump`r de la magazinul de peste strad`, o
s` ui]i de el, da?
Vânz`torul \ntinse bra]ele.
– Hei, m-am gândit doar c` ]i-ar face bine un prieten dr`gu]. Nu te-am mai
v`zut de mult ie[ind \mpreun` cu un b`rbat.
– Tu, \mpreun` cu fosta mea coleg` de camer` [i cu mama, ar trebui s`
ie[i]i \mpreun`.
Nu-mi venea s` cred c` se poate \ntâmpla a[a ceva. Crezusem c` unul dintre
beneficiile traiului \ntr-un ora[ mare este anonimatul, dar p`rea c` m`
\n[elasem amarnic.
M` dusei apoi la sala de sport, r`zbunându-m` pe aparatele de gimnastic`.
Când ajunsei acas`, nu-mi doream decât un du[ fierbinte, un borcan de iaurt [i
ziarul, pe care s`-l citeasc lini[tit` \n noul meu pat.
Un articol de pe prima pagin` \mi atrase aten]ia, a[a c` \l citii \n \ntregime.
Se pare c` num`rul pietonilor accidenta]i pe trecerea de pietoni sau pe str`zi e
\n continu` [i alarmant` cre[tere. Ideea minunat` a autorit`]ilor era s` fie
amenda]i pietonii care nu traverseaz` doar prin locurile permise sau la culoarea
verde a semaforului. Nu se spunea \ns` nimic despre ma[inile care treceau pe
ro[u sau ignorau trecerile de pietoni.
Foarte mul]i dintre ace[ti [oferi erau taximetri[ti, desigur, cu toate c` mai
erau [i turi[ti \n ma[ini \nchiriate [i care conduceau \ntr-un ora[ \n care unele
str`zi sunt practic verticale. Dac` num`rul de accidente se reducea sau disp`rea
cu totul, la fel se \ntâmpla [i cu slujba mea.
50 BEVERLY SOMMERS

Chiar dac` era destul de devreme, hot`râi s` m` duc la culcare. La televizor

erau relu`ri [i uitasem s` \nchiriez un film. |n plus, eram ner`bd`toare s` \ncerc
noul pat.
Pentru o vreme, nu p`rea deloc diferit de patul meu trecut, dar \mi d`dui
seama c` eram ghemuit` pe o parte, exact cum obi[nuiam s` dorm \n patul
meu pentru o singur` persoan`. M` \ntinsei pu]in, dar oricum sunt prea mic`.
Dintr-un motiv necunoscut, m` gândii la Denise care dormea acum cu
so]ul ei. M` gândii la toate cuplurile fericite care se ]in \n bra]e \n pat. {i la
cuplurile de \ndr`gosti]i care fac dragoste \n atâtea paturi din San Francisco.
Ca s` nu m` deprim de tot, m` gândii [i la cuplul de proasp`t c`s`tori]i din
blocul meu, care aveau nevoie de dou` paturi. Cel pu]in ei nu cred c` se
sim]eau prea bine.
M` gândii apoi la Anatoli [i la cât de multe probleme \i f`ceam. Nu era ca [i
cum o mul]ime de b`rba]i potrivi]i f`ceau coad` la u[a mea. {i nici ca [i cum a[
fi imun` la farmecul lui. Da, se \mbr`ca un pic altfel [i avea accent. Probabil nu
[tia nici foarte multe despre sporturile din America. Majoritatea b`rba]ilor pe
care \i cuno[team se \mbr`cau prea la mod` pentru gustul meu dar, chiar dac`
engleza lor era mai bun` decât a lui, puteam paria c` vorbea o rus` impecabil`.
Ca s` fiu sincer`, \nc` n-am cunoscut un american \n stare s` scrie o poezie de
dragoste. Iar \n ce prive[te sporturile, nu cred c` sunt chiar atât de greu de
\nv`]at, dac` vrea cu adev`rat.
M` ridicai din pat [i m` \ndreptai spre fereastr`. D`dui la o parte un col] de
draperie, aruncând o privire \n strad`, aproape convins` c`-mi voi vedea
admiratorul privind spre fereastr`. |n loc de asta, nu se vedeau decât cupluri de
\ndr`gosti]i.
N-a[ putea spune c` \ncepusem s`-mi par` r`u pentru propria persoan`,
dar m` dusei \n buc`t`rie [i descoperii un pachet de pr`jituri l`sate de Denise,
pe care le devorai pe loc.
Din propria experien]`, dulciurile \nlocuiesc cel mai bine dragostea.
 Capitolul 4

Ur`sc duminicile. Duminica e o zi pentru cupluri.

Sâmbetele sunt mai pl`cute. De obicei, \mi pun diversele probleme casnice
la punct: cump`r`turi, sp`lat, cur`]enie, coafat– toate lucrurile pe care n-am
timp s` le fac \n restul s`pt`mânii. Sâmb`ta, ora[ul e plin de persoane care fac
acela[i lucru ca [i mine. Desigur, seara este de asemenea dedicat` partenerului,
dar de obicei sunt prea epuizat` dup` munca de peste zi [i m` mul]umesc s`
\nchiriez un film sau s` iau cina cu un prieten. Practic to]i prietenii cu care ies
din când \n când la mas` sunt de fapt jum`t`]i dintr-un cuplu.
|n schimb duminica, oriunde m-a[ duce, nu fac decât s` dau de cupluri.
Cupluri la plimbare, cupluri mân` \n mân` pe str`zi, stând la coad` la cinema,
cupluri \n parc sau la muzee, cupluri oriunde a[ privi.
Prim`vara [i vara sunt cele mai rele anotimpuri. |n timpul sezonului de
fotbal american, m` pot trezi duminic` diminea]a [i s` m` uit la meciuri
\ntreaga zi. M` face s` m` simt ca [i cum iau parte la ceva, dac` nu din alt motiv,
doar pentru c` strigam la fazele fierbin]i. Desigur, \n timpul verii era sezonul de
baseball, dar nu dureaz` prea mult un meci.
La cinematograf era un film pe care mi-ar pl`cea s`-l v`d. D`dui telefon
ultimelor dou` prietene singure, dar nu r`spunse nici una.
|n cele din urm`, \i d`dui telefon unuia dintre prieteni. Nu-l mai v`zusem
de ceva vreme. Cred c` a trecut mai mult decât mi s-a p`rut, pentru c` \n loc
52 BEVERLY SOMMERS

de vocea lui care s` r`sune când se cupleaz` robotul telefonic, anun]ându-m`

c` Jeff nu e acas`, auzii o voce de femeie, care spunea c` sunt pleca]i.
Nu m` comp`timeam cu adev`rat. Nu e decât vina mea. Dac` m-a[ fi gândit
s` fac planurile din timpul s`pt`mânii, sunt sigur` c` a[ fi avut mai mult noroc
decât acum, cu o or` \nainte de film.
Cu toate acestea, tot \mi era oarecum mil` de mine, pentru c` scosei [ase
cl`tite din frigider, pe care le \nc`lzii \n cuptorul cu microunde. Dup` ce le
scosei, turnai peste ele sirop cu con]inut sc`zut de calorii, dar nu m` p`c`leam
nici m`car pe mine.
|n timp ce mâncai, \mi spusei c` e cazul s` fac eforturi mai serioase pentru
a avea o via]` social` activ`. Nu numai c` nu \ntâlneam nici un b`rbat, dar \mi
pierdeam [i toate prietenele femei. Singura prieten` de la serviciu era Trish,
care \[i petrecea cea mai mare parte din timp \mpreun` cu fiica ei.
Oricum ar fi, sunt mul]umit` c` nu-mi voi mai lua o alt` coleg` de
apartament. E prea simplu s`-mi imaginez c` prezen]a unei colege de
apartament ]ine locul unei vie]i sociale.
Dup` micul dejun, petrecui un timp f`cându-mi patul. Peste câteva zile, va
\ncepe s` r`mân` nef`cut, dar fiind o noutate, \nc` m` atr`gea. Dup` un du[
rapid, \mbr`cat` \n blugi [i un pulover confortabil, \mi pusei [apca de baseball,
cu galben [i verde.
Hot`râsem s` m` duc singur` la film. Dup` ce se va termina, m` voi retrage
la un restaurant micu], de unde voi face o plimbare la libr`rie, ca s`-mi iau ceva
de citit. Astfel, ziua de duminic` va lua sfâr[it. Lucrurile par s` stea \ntr-adev`r
r`u, dac` \mi doresc s` m` duc mai repede la serviciu.
|n clipa \n care u[a blocului se \nchise \n spatele meu, \l z`rii stând pe
trotuar. Vorbea cu Sam, care st`tea \n u[a magazinului, [i \nc` nu m` z`rise.
Sam m` v`zu \ns` [i-i spuse probabil, pentru c` Anatoli se \ntoarse spre mine.
Avusei impresia c` ar fi cel mai bun moment pentru un cutremur. Dar nu
se \ntâmpl` nimic… A[ fi putut s` m` \ntorc \n bloc [i s`-l evit. De asemenea,
a[ fi putut [i s`-l ignor. Cu toate acestea, din motive neclare, traversai strada
[i-i salutai pe amândoi.
O MIC~ SCHIMBARE 53

– Echipa ta a pierdut, coment` Sam.

Era \ntotdeauna "echipa ta" când pierdea.
– Cu toate acestea, sunt \nc` pe primul loc, replicai eu, ceea ce nu se poate
spune despre a ta.
– Joci murdar, coment` Sam.
– Mai mult decât atât, echipa mea nu are de gând s` se mute \n Florida,
continuai eu s`-l tachinez.
– N-o s`-i l`s`m s` plece.
– Vrei s` pariem?
Dar Sam [tia mai bine. Toate pariurile legate de fotbal american, pe care le
facem de-a lungul sezonului, sunt câ[tigate de mine.
|mi d`dui seama c` Anatoli nu prea [tia despre ce vorbim, dar p`rea amuzat
de schimbul de replici.
Pornii pe strad` \n jos [i, dup` prima sut` de metri, era deja lâng` mine.
– |ncep s` m` gândesc serios c` locuie[ti pe aici, observai eu.
– Nu prea departe. Pot s` vin pe jos.
– M` urm`re[ti?
– Nu, merg \mpreun` cu tine.
Ar`ta diferit [i \mi d`dui seama c` era din cauza hainelor. Nu era \n tricou
[i blugi, ar`tând brusc american, dar era prima oar` de când \l cuno[team [i-l
vedeam purtând altceva decât pantalonii negri [i c`ma[a alb`. Purta o hain`
sport peste un tricou bleumarin [i o pereche de pantaloni de bumbac.
Pantofii erau din piele maro. Ar`ta ca un intelectual european sau ca un
profesor de liceu. |n nici un caz nu p`rea un [ofer de taxi, [i era mult mai bine
\mbr`cat decât mine. M` \ntrebai dac` femeile din Rusia poart` [epci de
baseball, de[i mi se p`rea improbabil.
Brusc, m` bucurai c` nu fusese afar` când ie[isem cu Denise. M` sim]eam
mult mai bine s`-l \ntâlnesc acum, când aveam un scop, [i nu \ncercam doar s`
g`sesc o modalitate s` m` v`d cu el.
– Unde te duci? m` \ntreb`.
– M` duc s` v`d un film.
54 BEVERLY SOMMERS

– Ah, \]i plac filmele?

– |mi plac foarte mult.
– {i mie \mi plac. Merg cu tine.
Era tentant. M`car a[a, nu voi fi unica femeie singur` din coada de la
cinematograf.
– Cât de bine cite[ti \n englez`?
– Nu chiar atât de bine.
– Filmul pe care vreau s`-l v`d este \n francez`, cu subtitrarea \n englez`.
Nu cred c` vei \n]elege mare lucru.
– Oh, francez`! E bine, am francez`.
– Cum adic` ai francez`?
– Voiam s` spun c` vorbesc francez`.
Eram impresionat`. Sunt mereu impresionat` de persoanele care \n]eleg
franceza. {tiu spaniol`, dar nu mi se p`rea la fel de impresionant. {i nici m`car
nu \n]elegeam limbajul decât \n modul \n care este vorbit \n Mexic.
– Mergem \mpreun` la film? m` \ntreb` el.
– Dac` \n]elegi c` nu e vorba despre o \ntâlnire, Grushenko.
El zâmbi.
– Nu, nu e o \ntâlnire. E doar un film.
– Bine, murmurai.
– N-o s`-]i par` r`u, Veronica. Oh,e o zi minunat`, nu crezi?
Nu [tiu prea bine la ce se referea, dar e \ntr-adev`r o zi foarte frumoas`.
Nu o zi bun` de plaj`, dar mai frumoas` decât de obicei. Cea]a se ridicase,
ap`ruse soarele, chiar [i temperatura era ceva mai ridicat`. De fapt, era o zi prea
frumoas` s` stai \ntr-un cinema \ntunecat. Sper c` va fi \n continuare pl`cut [i
dup` terminarea filmului.
Era deja o coad` impresionant` la cinema. La \nceput, fusei surprins` s`
constat c` unele dintre femeile din rând aruncau priviri furi[e spre Anatoli.
Apoi aruncai o privire spre b`rba]ii de fa]` [i-mi d`dui seama c` era de departe
cel mai frumos. De fapt, cred c` e cel mai frumos b`rbat cu care am ie[it
vreodat`… doar c` nu era vorba despre o \ntâlnire. Cu toate acestea,
O MIC~ SCHIMBARE 55

frumuse]ea fizic` n-a jucat niciodat` cel mai important rol \n atrac]ia mea
pentru un b`rbat. Poate un pic la \nceput, dar trebuie s` fie mai mult de atât.
Ne cump`rar`m biletele, iar el nu \ncerc` s` pl`teasc` pentru al meu, ceea
ce era o u[urare. M` \ntreb` dac` voiam floricele, dar refuzai. Cl`tite [i floricele
\n aceea[i or` e prea mult.
– Bine, d`du el din cap mul]umit. Nu-mi place obiceiul de a mânca \n sala
de cinema.
– Poftim? \ntrebai eu, crezând c` n-am \n]eles bine.
– Cred c` este nepoliticos s` mesteci mâncare \n timpul filmului. Nu sunt
obi[nuit cu asta.
– Nu ave]i floricele \n cinematogafele din Rusia?
– Nu, desigur. Nu avem floricele [i nici nu mânc`m \n sala de cinema.
– Ei bine, probabil c` lucrurile se schimb` chiar acum. Mai \ntâi McDonald,
apoi floricele \n s`lile de cinema.
– Niciodat`, cl`tin` el din cap, dar \ncepuse s` zâmbeasc`.
Ne ocupar`m locurile undeva \n mijlocul s`lii, iar \n jurul nostru toat`
lumea mânca floricele.
Era enervant s` auzi ron]`itul lor. Cu toate acestea, nu era enervant când o
f`ceai [i tu.
Anatoli st`tea pe scaunul din stânga mea, iar eu m` a[ezai cât mai la
dreapta, nedorind s` ne lupt`m pe sp`tarul scaunului. Ar putea duce la mai
mult contact decât e necesar.
|ntr-o mi[care similar`, el se aplec` spre stânga, \ntinzându-[i picioarele.
Crezui c` \ncearc` s`-mi dea impresia c` nu va face nici o mi[care de apropiere,
dup` ce se vor stinge luminile.
N-aveam nici un pic de \ncredere \n el. Dac` era capabil s` m` bombardeze
cu flori [i s`-mi scrie poeme, dac` putea s` m` urm`reasc` acas` [i s`-[i piard`
vremea pe strad`, era \n stare [i s` \ncerce s` se apropie \n timpul filmului.
Numai \n cazul \n care nu era o interdic]ie \n cinematografele din Rusia, cum
era \n cazul floricelelor.
56 BEVERLY SOMMERS

|n jurul nostru, oamenii citeau ziarul \n a[teptarea \nceperii filmului.

Dac` a[ fi fost cu un prieten, am fi stat de vorb`, dar nu-mi d`deam seama ce
i-a[ fi putut spune lui Anatoli. P`rea mul]umit s` stea t`cut.
Chiar când t`cerea \ncepuse s` m` deranjeze, se stinser` luminile [i fu
prezentat` reclama unui film italian. P`rea s` fie o comedie, iar Anatoli râdea
când nimeni altcineva n-o mai f`cea. Mi-am dat \ntotdeauna seama c`
subtitrarea red` tot ce se spune.
– |n]elegi [i italian`? \l \ntrebai.
– Oh, da. Seam`n` foarte mult cu româna.
Rus`, francez`, român`, italian` [i englez`? Acest b`rbat este chiar o raritate
\n Statele Unite. Din câte se pare, pentru unii oameni limbile str`ine sunt u[or
de \nv`]at. Am avut probleme cu spaniola la [coal`, care se presupune c` e una
dintre cele mai u[or de \nv`]at limbi.
Filmul \ncepu. Ador comediile fran]uze[ti, iar aceasta trebuia s` fie una
foarte bun`. Ceea ce uitasem despre ele este c` de obicei se refer` la sex.
Primele zece minute din aceasta m` conduser` la concluzia c` nu va fi o
excep]ie.
|ncepu cu un cuplu c`s`torit. Regizorul alesese s` arate c` e un cuplu fericit
ar`tându-i \n pat, sim]indu-se foarte bine. Apoi, fiind un film fran]uzesc, erau
desigur goi. M` \ncordai imediat. Vorbeau din când \n când, dar ceea ce
spuneau nu era important pentru intriga filmului, nefiind tradus. Anatoli, \n
schimb, \n]elegea ce se spunea, iar din când \n când \l vedeam râzând.
|ncepusem s` m` tem c` scena nu va lua sfâr[it [i s` m` \ntreb dac` pot s`
m` ridic [i s` ies din sala de cinema, când se auzi o b`taie la u[` [i cuplul \ncet`
ceea ce f`cea [i se acoperi cu o p`tur`. Vizitatoarea se dovedi sora mai mic` a
femeii, care se desp`r]ise de so]ul ei [i voia s` locuiasc` \mpreun` cu ei.
R`suflai u[urat`. Exceptând cazul \n care urma s` fie un "menage a trois",
scenele fierbin]i vor \nceta. Nu aveam de ce s` m` tem de un astfel de lucru,
dar a doua zi diminea]a, când femeia plec` la serviciu, sora ei se strecur` \n
patul cumnatului. Dac` e posibil, scenele dintre ei erau [i mai neinhibate.
O MIC~ SCHIMBARE 57

A[a c` m` g`seam \ntr-o sal` \ntunecat` de cinema, \mpreun` cu un str`in,

urm`rind ni[te scene mai fierbin]i decât v`zusem toat` via]a mea. Nici dac` a[
fi fost cu mama la film, nu m-a[ fi sim]it mai jenat`. {i, ca s` fiu sincer`, g`seam
scenele incitante. Nu-mi putem da seama dac` era vina filmului, a lui Anatoli
care st`tea lâng` mine sau a combina]iei dintre aceste dou` elemente.
La un moment dat, el \[i schimb` pozi]ia picioarelor [i m` atinse u[or.
Tres`rii imediat, iar el murmur` o scuz` [i se retrase. Eram jenat` de reac]ia
mea exagerat`.
|n clipa \n care ap`ru so]ul surorii, nu m` mai mira nimic. Din fericire,
filmul p`rea s` aib` [i o poveste [i, pân` la urm`, lucrurile devenir` foarte
amuzante. Dar oricum ar fi fost, filmul con]inuse mult mai multe scene intime
decât m-a[ fi a[teptat.
Abia a[teptam finalul lui [i aveam impresia c` nu se mai termin`.
M` gândeam c` sunt \n stare s`-l sugrum pe Anatoli dac` va face vreo remarc`
referitoare la sensurile ascunse [i la simbolurile filmului.
De fapt, primul lucru pe care \l spuse fu exact ceea ce gândeam:
– A fost oarecum jenant, declar` el \n clipa \n care ajunser`m pe trotuar.
P`rea la fel de deranjat cum m` sim]eam [i eu.
– Da, fusei de acord, f`r` s` ridic privirea.
– Nu este genul de film pe care s`-l vezi cu un str`in.
– |mi pare r`u, a fost o alegere proast`, r`spunsei. Trebuia s` fie o comedie.
– Oh, a fost amuzant.
– |mi pare r`u, dac` a[ fi [tiut…
– Oh, nu trebuie s`-]i ceri scuze, Veronica. {tiu c` n-ai fi mers la film cu
mine dac` ai fi avut cea mai mic` idee c` vei vedea atâtea corpuri goale.
– }i-a pl`cut m`car o parte din el? \ntrebai eu, sim]indu-m` vinovat` c`
petrecuse dou` ore \ntr-un cinematograf, \ntr-o zi foarte frumoas`.
– Oh, da. |mi place s` v`d filme. |ncerc s` scriu din când \n când scenarii
de film. Ale mele au tendin]a de a avea prea multe discu]ii \n ele, nu ca acesta.
Filmele nu au nevoie de prea multe discu]ii, de aceea prefer s` scriu piese de
teatru.
58 BEVERLY SOMMERS

– Bine, spusei eu, privind \n jur [i \ntrebându-m` cum a[ putea s` m`

\ndep`rtez [i s`-l las.
Cu toate acestea, m` sim]eam oarecum vinovat`. Mi se p`rea gre[it s`-l trag
dup` mine la un astfel de film, apoi s`-l p`r`sesc imediat. Mul]i b`rba]i ar crede
c` aceasta este o tachinare. Dar eram \n continuare jenat` de film [i nu m`
sim]eam \n largul meu. Oricum, un film pare destul pentru \nceput.
– Acum te duci acas`? m` \ntreb` el.
– Nu.
– Dar unde te duci?
– O s` m` duc s` m`nânc, apoi la libr`rie.
M` a[teptam s`-mi spun` c` vine cu mine, dar m` surprinse. R`mase doar
nemi[cat, p`rând dornic. |n cele din urm`, nu putui s` nu \ntreb:
– M` duc la un restaurant italian. |]i e foame?
Figura lui se lumin`.
– N-am mâncat ast`zi.
– S` mergem s` mânc`m, propusei eu, \ncepând s` cobor strada.
Nu-mi venea s` cred c` f`cusem una ca asta. De fapt, chiar \l \ncurajasem.
Locuiesc singur` de mai pu]in de o s`pt`mân` [i m` port deja ca o disperat`.
Pe drumul spre restaurant, le d`du bani tuturor cer[etorilor. M` f`cea s`
m` simt ru[inat`. Am dat \ntotdeauna bani cer[etorilor, dar la un moment dat
am \ncetat s`-i mai v`d. E \ngrozitor cum te po]i obi[nui cu ni[te lucruri.
|i d`dui un dolar ultimei femei pe lâng` care trecur`m; era o femeie care avea
o pisic` [i dormea pe pragul restaurantului. Cu toate acestea, ceea ce m`
impresion` fu dr`g`l`[enia pisicii, [i nu sentimentul de mil`.
Ne a[ezar`m la una dintre mesele de afar`, iar Anatoli vorbi cu chelnerul \n
italian`. Trei femei de la masa vecin` \l priveau lung. Apoi se \ntoarser` la mine,
iar din expresiile lor era vizibil c` se \ntrebau ce vedea la mine. Ei bine, pentru
\nceput, p`rul meu era ca m`tasea.
|l privii peste mas`. |ncercam s`-l v`d cum e \n realitate, [i nu cum cred c`
sunt [oferii de taxi. Dac` l-a[ fi \ntâlnit \n alt cadru, probabil c` m-ar fi interesat.
Departe de a fi jenat` c` eram v`zut` cu el, m` sim]eam chiar bine.
O MIC~ SCHIMBARE 59

Ce importan]` avea c` pronun]a gre[it? Poate c` era adev`rat, dar avea o voce
joas` [i romantic`. |ncepeam s` m` simt din ce \n ce mai atras` de el.
F`cu un semn spre mine cu paharul cu vin, iar eu \mi imaginai c` va
propune un toast. |n loc de asta, m` surprinse spunând:
– A[adar, colega ta de apartament s-a mutat?
– De unde [tii?
– Mi-a spus Sam. A spus c` locuie[ti singur` de ceva vreme.
– S-a c`s`torit.
– Ah, a[adar este vorba despre motive fericite. O s` iei o alt` coleg`?
Cl`tinai din cap.
– Nu cred. Devin prea b`trân` pentru o coleg` de apartament.
– Câte camere ai?
– Apartamentul meu are un sigur dormitor.
Sprâncenele lui se ridicar` cu uimire.
– {i acum ai camera aceea mare doar pentru tine?
– Aici nu suntem \n Rusia, \i amintii, de[i [tiam c` sunt familii chineze[ti cu
trei genera]ii, care locuiesc \ntr-un apartament ca al meu.
– Eu am nou` colegi de apartament, spuse el.
– Glume[ti.
– E foarte mare, cuprinde un \ntreg etaj. Avem trei dormitoare.
Nu exist` apartament, oricât de mare, pe care s`-l \mpart cu \nc` nou`
persoane.
– {i cum po]i avea intimitate?
– Intimitatea este un concept capitalist, r`spunse el zâmbind.
– Prostii, intimitatea este o nevoie uman` de baz`. N-a[ putea supravie]ui
f`r` o oarecare intimitate.
El \ncepu s` râd`.
– |n acest caz, Veronica, te sf`tuiesc s` nu te mu]i la Moscova.
Chelnerul aduse un co[ cu pâine [i veni s` ne ia comanda. |ncepui s` m`
rog ca fluen]a \n italian` a lui Anatoli s` nu \nsemne c` se [i pricepe la buc`t`ria
italian`.
60 BEVERLY SOMMERS

Ce puteam spune cel mai bun despre acest restaurant era c` se afl` aproape
de aparatamentul meu [i c` are mese afar`.
Comandai o salat`, iar el ceru mai multe feluri.
– Asta este tot ce m`nânci? m` \ntreb`.
– Da, asta este tot.
– Nu m` mir` c` e[ti atât de slab`.
M` gândii la pr`jiturile pe care le mâncasem seara trecut` [i la cl`titele de azi.
{i la orele la sala de gimnastic`, \n care va trebui s`-mi aduc greutatea la normal.
– Am mâncat mult la micul dejun, \i explicai.
– O s` \mpar]i câteva feluri cu mine.
– |n aceast` ]ar` este bine s` fii slab`.
Se \ndrept` \n scaun, privindu-m` cu aten]ie.
– Ar`]i bine. Dar câteva kilograme \n plus nu ]i-ar strica.
|mi adusei aminte de orele chinuitoare de la sal` ca s` dau jos m`car un
kilogram. Chiar dac` m` \nfiorai, rupsei un col] de pâine pe care \l mâncai cu
pl`cere. E singurul lucru cu adev`rat bun din acest restaurant.
Salata mea fu adus` \mpreun` cu primul lui fel, ceea ce \nsemna fie c`
trebuie s` m`nânc \ncet, fie c` va trebui s`-l a[tept o eternitate.
– Cum de ai o form` fizic` atât de bun` dac` m`nânci atât de mult [i stai
toat` ziua \n taxi? \l \ntrebai \n cele din urm`, uimit` de cantitatea de mâncare
pe care o mânca.
El p`rea \ncântat c` observasem forma lui fizic`.
– Joc fotbal cu colegii mei de apartament, veni r`spunsul.
– Oh, fotbal.
– Vrei s` vii s` m` vezi jucând?
– Nu-mi place fotbalul.
– Sam spunea c`-]i place baseballul.
D`dui aprobator din cap.
– Mie mi se pare plictisitor. E atât de \ncet.
– Presupun c` trebuie s`-l \n]elegi.
– Ce e de \n]eles? E un joc u[or, dar plictisitor.
O MIC~ SCHIMBARE 61

– Ei bine, cred c` n-avem prea multe \n comun, Anatoli.

Figura lui se lumin`, iar aceasta nu era reac]ia pe care o a[teptam.
– Mi-ai spus Anatoli!
|mi sc`pase f`r` s` m` gândesc.
– Ei bine, m-am gândit c`, din moment ce am fost la film \mpreun`…
– |mi place, nu m` plâng.
R`maser`m t`cu]i, \n timp ce-l priveam mâncând restul mânc`rii. Nu mai
[tiam ce s` spun. |n mod normal, a[ discuta filmul pe care-l v`zusem, dar filmul
acesta nu putea fi discutat. Mi-ar fi pl`cut s` vorbesc despre echipa mea favorit`
de baseball, dar dac` lui i se p`rea un sport plictisitor, n-avea cum s`-i fac`
pl`cere s` discute despre el. A[ fi putut s`-l \ntreb despre Rusia sau despre
familia lui, dar nu-mi surâdea ideea s` ajung la lucruri atât de intime. Nu vreau
s` cread` c` \ncerc s`-l cunosc mai bine. Dac` a fost atât de insistent f`r` s`-l
\ncurajez, \mi era team` s` v`d ce-ar putea face dac` i-a[ acorda ceva.
|n cele din urm`, \l \ntrebai:
– A[adar, \]i face pl`cere s` lucrezi pentru Phil?
– Sunt prea mul]i bani.
– Poftim?
– M` face s` m` simt ca un capitalist. |mi place libertatea, nu capitalismul.
– Dac` nu-]i place capitalismul, de ce ai emigrat?
– E o problem`. |n Moscova nu mai po]i g`si de lucru. Singurul mod \n
care \]i po]i câ[tiga existen]a acolo, este s` lucrezi la negru. A[adar, am venit aici.
M-am gândit c` poate voi re\ncepe s` scriu.
– Dar de ce conduci un taxi?
– Am vrut \ntotdeauna s` conduc o ma[in`. |n plus, pentru c` trebuie s`
vorbesc \n fiecare zi cu oamenii, \mi perfec]ionez engleza. {i cred c`-mi ofer` [i
subiecte despre care s` scriu. Numai c` nu-mi pare corect, cu atâ]ia bani.
Oamenii tr`iesc pe str`zi, iar eu câ[tig atât de mult.
– Vorbe[ti ca un comunist.
M` privi \ncruntat.
– N-am fost niciodat` un comunist.
62 BEVERLY SOMMERS

– |mi pare r`u.

– Comuni[tii au dus la \nchisoare scriitorii ca mine.
– Ai fost \n \nchisoare?
|mi zâmbi obosit.
– Nu, dar sunt tân`r. Dac` a[ fi fost mai b`trân cu zece ani, a[ fi ajuns cu
siguran]` \n \nchisoare.
Chelnerul veni [i \ntreb` dac` dore[te desert. Spre u[urarea mea, el refuz`.
– A fost bun, coment` el, turnând vin \n pahare.
– Mai sunt [i alte restaurante mai bune.
– Desigur. Dar acesta a fost mai bun decât mâncarea g`tit` de mine dup`
re]ete italiene. Dar sunt specialist la re]ete ruse[ti.
– Da, [i eu pot s` g`tesc re]ete americane.
– {i ce anume re]ete americane cuno[ti?
– Hot dod, hamburger, sandvi[uri cu brânz`.
Anatoli \ncepu s` râd`.
– Toat` lumea [tie s` g`teasc` a[a ceva.
– Sunt foarte bun` [i la \nc`lzit la microunde.
El d`du din cap cu seriozitate.
– Da, [i eu m` pricep.
Chelnerul aduse nota de plat` [i i-o d`du lui Anatoli. Scosei zece dolari din
portofel [i-i \ntinsei spre el.
– A[ fi onorat dac` mi-ai permite s` pl`tesc eu, spuse el.
– Mul]umesc, dar prefer s` pl`tesc singur`.
Când ie[ir`m din restaurant, m` \ntreb`:
– Mergi la libr`ria Crown?
– Da.
– Te \nso]esc pân` la Sutter.
Era foarte bine. |nsemna cel pu]in c` nu m` va \nso]i pân` acas`.
Nu credeam c`-l intereseaz` prea mult c`r]ile, chiar dac` e scriitor, din moment
ce toate sunt \n englez`.
O MIC~ SCHIMBARE 63

|n timp ce mergeam, \mi lu` mâna, pref`cându-se c` vrea s` se uite la ceas.

{tia c` de fapt \mi ]ine mâna; iar eu [tiam c` [tie. Amândoi eram con[tien]i c`
are un ceas foarte bun. Când continu` s` m` ]in` de mân`, nu protestai. Nu m`
deranja. De fapt, chiar \mi pl`cea.
M` sim]eam bine cu el. Fusese foarte dr`gu] \n leg`tur` cu filmul [i apoi la
restaurant [i nici nu m` b`tea la cap s`-l invit acas`. Era mult mai gentleman
decât b`rba]ii pe care \i cuno[team.
– Spune-mi ceva, Veronica. Dar te rog s` fii sincer`.
– Sigur.
– Ai dorit vreodat` \n via]` s` faci un lucru foarte romantic?
Ceva nea[teptat [i s`lbatic?
M` gândii la fanteziile mele, ca de exemplu la cea de la nou`sprezece ani,
când \mi dorisem s`-l r`pesc pe David Bowie de la un concert [i s`-l ]in \nchis
\ntr-o cu[c` \n dormitor.
– Cred c` da… Probabil c` toat` lumea are astfel de idei.
– Vrei s` auzi una dintre ideile mele?
Nu eram sigur` c` vreau. Poate c` e o idee ciudat`. Cu siguran]`, se refer`
la mine. M` gândii totu[i s`-i acord prezum]ia de nevinov`]ie. Poate c` nu e nici
pe jum`tate atât de ciudat` ca ideea mea de a-l ]ine pe David Bowie \ntr-o cu[c`.
– N-ar fi trebuit s` \ntreb, ezit` el.
– Nu, e \n regul`, spune-mi.
Se opri din mers [i se \ntoarse spre mine. Punându-mi amândou` mâinile
pe umeri, m` privi cu aten]ie [i spuse:
– C`s`tore[te-te cu mine pentru un an.
– Poftim?
– C`s`tore[te-te cu mine pentru un an.
|ncercai s` zâmbesc.
– Mi s-a p`rut mie c` asta ai spus.
– F` o \ncercare… ceva nebunesc.
Cl`tinai din cap.
– Nu chiar atât de nebunesc.
64 BEVERLY SOMMERS

– Te-ai gândit vreodat` cum ar fi s` te c`s`tore[ti cu un str`in [i s`-l cuno[ti

abia dup` aceea?
Nu [tiu dac` poate \ntr-adev`r s` citeasc` gândurile, dar avusesem la un
moment dat aceast` fantezie. Nu [tiusem \ns` c` nu sunt singura.
– Nu, nu m-am gândit, min]ii cu neru[inare.
– Min]i.
– Nu \n]eleg, Anatoli. De ce un an?
– Limita e dat` pentru tine. Eu vreau s` r`mân c`s`torit cu tine o eternitate.
Dar \mi spun c` poate, dac` ne c`s`torim pentru un an, nu vei mai vrea s`-mi
dai drumul.
Un an. Ce mi se p`rea stupid, era c` m` sim]eam tentat`. O parte
nebuneasc` din creierul meu era \ncântat`.
Apoi \mi d`dui brusc seama despre ce era vorba.
– Ai nevoie de cet`]enie, nu-i a[a?
Mâinile lui \mi p`r`sir` umerii.
– Nu te \n]eleg, cl`tin` el din cap, p`rând insultat.
– Ba cred c` m` \n]elegi.
Ochii lui str`lucir` de mânie.
– M` acuzi c` vreau s` te folosesc?
– Nu e ceva de care nu s-a mai auzit, Anatoli. Cred c` pot \n]elege.
– Crezi c` sunt genul acela de b`rbat? \ntreb` el, aproape incapabil s`-[i
re]in` furia.
– De unde s` [tiu ce fel de b`rbat e[ti? Abia ne cunoa[tem.
– Sunt \n aceast` ]ar` legal. Am viz` de [edere [i m` preg`tesc s`-mi depun
dosarul pentru cet`]enie. N-am nevoie s` te iau de so]ie pentru acest lucru.
– Bine, \mi pare r`u.
Se d`du un pas \napoi.
– Crezi c` ]i-am trimis flori ca s` te mituiesc. Crezi c` te-am cerut de so]ie
pentru cet`]enie. Tu ar trebui s` fii cea din Rusia, Veronica. E[ti atât de
ne\ncrez`toare!
O MIC~ SCHIMBARE 65

– Ei bine, ai fost cam prea insistent. Nici m`car nu te cunosc, iar tu m` ceri
de so]ie.
– Am gre[it.
– Uite ce este, cu to]ii facem…
– |mi pare r`u c` te-am deranjat.
– Te rog, Anatoli.
– |mi pare r`u, doamn` Warner, nu te voi mai deranja.
– Te rog, \mi pare…
|mi iroseam degeaba cuvintele, pentru c` deja se \ntorsese cu spatele [i se
\ndrepta \n direc]ia opus`.
M` sim]eam destul de r`u. Fusese o mas` pl`cut`, iar eu \l insultasem.
Cu toate astea, la ce se a[tepta? Chiar credea c`-l voi lua \n c`s`torie? Pentru un
an?
Oh, la naiba! Era \ntr-adev`r foarte romantic. Mai mult decât atât, mi se
p`ruse sincer. |ntâlnisem \n cele din urm` un b`rbat cu adev`rat romantic [i
reu[isem s`-l fac s` fug`. Nu era de condamnat c` fusese atât de nervos pe
mine. Dac` mi-a[ fi deschis inima \n fa]a cuiva, a[a cum o f`cuse, a[ fi furioas`
[i dezam`git` s` fiu respins` cu brutalitate. N-a[ putea s`-l iert vreodat`.
Din fericire, cred c` Anatoli nu e a[a. Cineva atât de insistent ca el, nu poate
renun]a atât de repede. Sunt sigur` c` mâine voi g`si din nou flori pe birou.
 Capitolul 5

– Feti]o, m-ai tot certat c`-i p`r`sesc pe b`rba]i, dar tu e[ti de-a dreptul
crud`.
Cuvintele erau destul de grele, dar privirea dezam`git` a lui Trish era [i mai
greu de suportat.
Ciudat era c`-mi spunea toate acestea \n timp ce purta colan]i vi[inii [i o
fust` scurt` roz, care p`reau mai degrab` potrivi]i pentru fiica ei. Dar ce [tiam
eu? To]i b`rba]ii din birou p`reau s` fie \ncânta]i de aceast` \mbr`c`minte.
– Dar ce puteam spune? ridicai din umeri. Nu ceri \n c`s`torie un str`in,
f`r` s` ai ni[te motive.
Ea \[i \ncruci[` bra]ele [i m` privi de sus.
– Poate c` o faci, dac` e[ti un poet rus plin de romantism.
– Oh, te rog!
– Da, dar dac` nu te-ai fi sim]it vinovat`, nu mi-ai fi m`rturisit.
Ei bine, avea dreptate. Dar trecuser` cinci zile f`r` nici un semn: nici flori,
nici poezii, nici un telefon. Aveam nevoie de un sfat.
– De unde s` [tiu c` n-are sim]ul umorului?
Trish cl`tin` din cap, dezgustat`.
– L-ai insultat. Unde este umorul?
– Nu l-am \ncurajat \n nici un fel. Ba chiar i-am spus c` e nebun \n ziua \n
care am mers la mas` \mpreun`.
O MIC~ SCHIMBARE 67

– Ai neglijat s`-mi spui acest lucru, murmur` ea, f`r` s` se \mblânzeasc`.

– Oricum, nu ]i-am m`rturisit. Am crezut c` e o poveste amuzant`, atâta tot.
– Povestea cu filmul fran]uzesc a fost amuzant`; restul nu se poate numi la
fel. Iar dac` ]i s-a p`rut o poveste amuzant`, mi-ai fi spus \nc` de luni.
Motivul pentru care \mi spui abia vineri este c` te sim]i vinovat` [i vrei s`-]i iert
p`catele.
– Nu sunt credincioas`.
– Nici eu nu sunt preot.
Respirai adânc.
– Bine, ai dreptate: m` simt vinovat`. Prostia e c` m` sim]eam foarte bine
\n compania lui.
– Vrei s`-mi spui c`-]i pare r`u de ce ai f`cut?
– Te rog, Trish, nu e ca [i cum a[ fi ajuns la o idee nebuneasc`. {tii foarte
bine c` sunt multe persoane care se c`s`toresc pentru a dobândi cet`]enia.
Auzim mereu de astfel de cazuri.
– Se \ntâmpl`, recunoscu ea \n cele din urm`.
– {i trebuie s` admi]i c` purtarea lui a fost extrem de ciudat`. Toate acele
flori…
– Ronnie, numai ]ie ]i se pare ciudat un astfel de comportament.
– Pentru mine chiar este. B`rba]ii nu se poart` romantic.
Trish ridic` ochii spre cer.
– M` \ntreb de ce oare.
– Ce vrei s` spui cu asta?
– Chiar nu [tiu, Ronnie. Oare s` fie din cauz` c` orice tip care \ncearc` s`
se poarte romantic e imediat atacat?
– Nu e corect. Pur [i simplu nu sunt romantic` din fire.
– Anatoli p`rea s` cread` c` erai.
Observai c` folosise timpul trecut.
– Ei bine, se pare c` am stricat [i asta.
Trish \ncepu s` zâmbeasc`.
– Aud ceea ce cred c` aud? E[ti interesat` de el?
68 BEVERLY SOMMERS

– Eram cu siguran]` atras` de el.

– Tu?
D`dui din cap, uimit` c` m` deschideam astfel \n fa]a ei. Nu era un lucru
obi[nuit pentru mine.
Zâmbetul ei se f`cu mai larg.
– Bine, bine, micu]a Ronnie s-a \ndr`gostit de [oferul de taxi!
– Eu n-a[ fi chiar atât de sigur`… [i te rog s` vorbe[ti mai \ncet.
– Orice ai spune, `sta este adev`rul. A[adar, ce planifici s` faci?
– Nu prea am ce face, din moment ce este evident c` [i-a pierdut interesul.
– Oh, nu, draga mea, doar i-ai r`nit sentimentele. Atâta tot. Ceea ce trebuie
s` faci, este s`-]i ceri scuze.
– |n nici un caz!
– Ronnie, el a \ncercat s` fac` tot posibilul s` te cucereasc`. Tot ce-]i r`mâne
de f`cut e un simplu telefon.
– M-a[ sim]i prost.
– Uit`-l, \n acest caz. De ce s` mai vorbim?
– Dar nici m`car nu-i [tiu num`rul de telefon.
– Sunt sigur` c` Phil ]i l-ar da.
– Nu cred c` pot s-o fac. A[ \nghe]a de fric`. Nu sunt \n stare s` stau de
vorb` la telefon cu b`rba]ii.
– Ai dreptate, probabil c` ai da-o \n bar`. Bine, dac` avem un rus romantic,
trebuie s` faci un gest romantic. Trimite-i flori.
– Da, sigur.
– Sunt serioas`, Ronnie. Trimite-i flori la firma de taximetre, cu o not` \n
care scrie c`-]i pare r`u. Nu e ca [i cum i-ai cere s` te ierte sau i-ai cere o
\ntâlnire. E doar un lucru potrivit pentru situa]ia \n care ai insultat pe cineva.
Poate c` nu era o idee chiar atât de proast`. Oricum, e mult mai bun` decât
s`-i dau un telefon.
– Dar n-o s`-i trimit trandafiri.
– Cine a spus s`-i trimi]i trandafiri? Dac` vrei, po]i s`-i trimi]i un cactus.
E vorba despre gest, draga mea, nu despre marf`, dac` \n]elegi ce vreau s` spun.
O MIC~ SCHIMBARE 69

– O s-o fac luni.

– E mai bine s-o faci acum, \nainte s`-]i pierzi curajul.
– Am spus c` o s-o fac luni.
– Lunea e o zi foarte potrivit` pentru trimis flori.
Tot weekendul continuai s` sper c` nu va fi nevoie s` fac acest gest.
Eram sigur` c`-mi d`dea timp s` m` lini[tesc, [i c` nu renun]ase \n totalitate la
mine.
Spre marea mea ru[ine, \ncepui s` m` port ca o adolescent`. Sâmb`t` [i
duminic` r`m`sei acas`, sperând c` va ap`rea la u[`. Priveam pe geam la fiecare
cinci minute, sigur` c` \l voi vedea pe trotuarul opus, privind spre fereastra
mea. Cel pu]in nu st`tui lâng` telefon: aveam un num`r secret, pe care nu avea
de unde s`-l [tie.
Trebuie s` recunosc: f`r` o coleg` de apartament, m` simt foarte singur`.
Singura mea satisfac]ie fu reu[ita echipei mele favorite de fotbal american.
|n cele din urm`, spre finalul zilei de duminic`, ie[ii din scara blocului [i
m` \ndreptai spre flor`ria din cartierul meu.Tot drumul sperai c` m` voi \ntâlni
cu Anatoli [i c` nu voi fi nevoit` s`-i trimit flori. Sunt sigur` c` nici un cunoscut
nu m-ar crede dac` ar afla c` i-am trimis flori unui b`rbat. Ei bine, poate c` Trish
ar crede, dar ea nu se pune.
Alesei un buchet de margarete, chiar dac` nu p`rea o alegere potrivit`
pentru un b`rbat. Oricum, nici o alt` solu]ie nu p`rea mai bun`. De fapt,
motivul pentru care alesei acest buchet fu c` mi-ar fi pl`cut s` primesc unul
identic.
Alesei apoi o carte de vizit` simpl`, alb`, pe care scrisei simplu: "|mi pare
r`u". Numele cu care semnai fu Ronnie, nu Veronica. |l rugai apoi pe florar s`
le trimit` la firma de taximetre \n diminea]a urm`toare. M` tot gândeam cât o
s` m` tachineze Phil \n leg`tur` cu acest gest. Aveam reputa]ia c` sunt dur`;
aceast` reputa]ie urma s` fie f`cut` ]`nd`ri.
Nu era singurul lucru care va fi f`cut ]`nd`ri, ci [i balan]a de putere dintre
mine [i Anatoli. Pân` acum, el fusese cel care m` urm`rise, iar eu de]ineam
toat` puterea de a decide dac` vreau sau nu s` am o rela]ie cu el. Dup` ce va
70 BEVERLY SOMMERS

primi florile de la mine, lucrurile se vor schimba. M` deschideam [i m` f`ceam

vulnerabil`, ceea ce era neobi[nuit pentru mine.
Nu puteam decât s` sper c`, fiind rus, nu \n]elege rela]iile de putere care
se stabilesc aici \ntre membrii unui cuplu.
Dar \n]elesese foarte bine, [i m` l`s` s` m` chinui. Când nu primii nici o
veste de la el la cinci f`r` un sfert a doua zi, d`dui telefon la flor`rie, verificând
dac` florile fuseser` \ntr-adev`r livrate la ora zece.
– Nu te-am mai v`zut atât de agitat`, spuse Trish, stând lâng` biroul meu.
Draga mea, chiar \]i mu[ti buzele.
– Florile au fost trimise \n aceast` diminea]`, o anun]ai.
– Poate c` azi n-a fost la serviciu. Nu are [i zile libere?
Nu m` gândisem la aceast` solu]ie. Singura modalitate de a afla acest lucru
era s`-i dau un telefon lui Phil, dar asta va \nsemna mai mult curaj decât aveam.
– Vrei s`-i dai un telefon… \ncepui s-o rog pe Trish, dar ea cl`tina deja din
cap \nainte s`-mi termin propozi]ia.
– Trebuie s`-]i rezolvi singur` problemele.
– Nu po]i doar s` afli dac` a lucrat sau nu azi?
– Ronnie, Phil [tie despre flori fie c` dai sau nu telefon, iar tu [tii c` va trebui
s` stai de vorb` cu el, mai devreme sau mai târziu. Nu trebue decât s` fii calm`;
[tii c` te po]i descurca.
{tiam c`, dac` nu dau telefon, o s` m` gândesc la asta toat` noaptea.
Cu emo]ie, ridicai receptorul [i formai num`rul de telefon al companiei
Golden Gate, cerând s` stau de vorb` cu Phil.
Iar el nu trebui decât s`-mi aud` vocea, c` \ncepu s` râd`. Eram pe punctul
s` trântesc receptorul, când \l auzii spunând:
– Ronnie, m-ai amuzat pentru \ntreaga zi. De fapt, ne-ai amuzat pe to]i.
Nu m-am sim]it niciodat` atât de umilit`.
– Phil, am dat telefon ca s` \ntreb… \ncercai s` spun cu voce calm`, dar el
re\ncepu s` râd`.
– E timpul s` \ncetezi, Ronnie. {tiu c` nu vrei s` fii oficial` cu mine.
Dac` voiai s` [tii dac` Anatoli a primit florile, r`spunsul este da.
O MIC~ SCHIMBARE 71

Nu mi-am dat seama c` sunte]i \n toiul unei rela]ii.

– Nici nu suntem. I-am trimis o scuz`, pe care cred c` o merit`. Te rog s`
nu vezi mai mult decât e cazul \n acest gest.
– Ei bine, Ronnie, am sim]it de mai multe ori c`-mi e[ti datoare cu o scuz`,
dar nu mi-ai trimis niciodat` flori.
– L-am insultat, e bine? E un b`rbat dr`gu] [i nu merita a[a ceva, dar asta
este totul. Nu e ca [i cum ie[im \mpreun`.
– Ce le trimi]i b`rba]ilor cu care ie[i?
– Nu le trimit nimic! exclamai, \ncepând s` m` enervez.
– Bine, bine, nu e cazul s` te enervezi. Ce vrei, Ronnie, num`rul lui de
telefon de acas`? Sunt sigur c` pot face o excep]ie \n cazul t`u [i s` ]i-l dau.
– Nu m` intereseaz` num`rul lui de telefon de acas`! aproape strigai, apoi
coborâi vocea, descoperind cât erau de interesa]i de aceast` conversa]ie colegii
de birou. Po]i s` ui]i c` ]i-am dat telefon, Phil.
|nchisei telefonul cu o mi[care violent`. Era destul de umilitor s`-i trimit
flori; dar era [i mai r`u s` [tiu acum c` le primise, dar c` m` ignora.
– Mul]umesc pentru sfatul minunat, \i spusei lui Trish \n drumul spre
ie[ire.
– Hei, a[teapt`-m`! r`spunse ea.
Nu o a[teptai, dar m` ajunse din urm` la lift.
– Uite ce este, Ronnie, ai f`cut ce trebuia. Dac` nu e preg`tit s`-]i accepte
scuzele, asta e problema lui, dar cel pu]in nu te vei mai sim]i vinovat`.
– Nu, acum m` simt ca o proast`.
– Dar tu erai cea care trimitea flori \n fiecare zi? Care \l urm`rea acas`?
Care scria poezii? Tot ce ai f`cut a fost s`-i trimi]i un buchet de flori [i scuzele
tale. Care e problema?
Nu [tiam nici eu care era problema. Tot ceea ce [tiam era c` \ncepusem
brusc s` ]in la el, iar aceste sentimente nu m` f`ceau deloc fericit`. Dar \mi
spuneam c` e acea reac]ie când e[ti privat brusc de un lucru. Poate c`, dac` ar
\ncepe din nou cu prostiile lui, mi-ar disp`rea din nou interesul. Cu toate
acestea, preferam s` fiu eu cea care \[i pierde interesul, nu el.
72 BEVERLY SOMMERS

Era chiar iritant c` singurul meu admirator \[i pierduse interesul atât de
repede.
Pe drumul spre cas`, m` hot`râi s` m` duc la sala de gimnastic`, pentru a
sc`pa de frustrare. Tocmai \mi legam [ireturile de la adida[i, când r`sun`
soneria interfonului. Ap`sai butonul [i \ntrebai cine este. Spre marea mea
surpriz`, era vocea familiar` a lui Anatoli:
– Pot s` urc?
|nghe]ai, f`r` s` [tiu ce s` fac. Da, \mi p`rea bine s` aflu c` e el, dar a[teptase
destul de mult \nainte s` reac]ioneze [i, mai mult decât atât, nu eram sigur` c`
vreau s`-l primesc \n apartament. De fapt, eram sigur` c` nu vreau. E mult prea
atractiv fizic s` am \ncredere s` fiu singur` cu el, cel pu]in \nainte s` [tiu ce
vreau.
|i spusei c` sunt pe punctul s` cobor. |n gând, m` felicitai c` m` hot`râsem
\n aceast` sear` s` port treningul, \n locul pantalonilor scur]i.
Un Anatoli total schimbat m` a[tepta la parter, p`rând de dou` ori mai sigur
pe el [i doar pe jum`tate dornic s` plac`. Ar`ta extrem de bine \n pantaloni
scur]i [i tricou, având bra]ele [i picioarele bronzate [i musculoase.
Oh, doamne, ar`ta prea bine!
Dornic` s` p`strez bruma de control care \mi mai r`m`sese, m` str`duii s`
par neinteresat` de apari]ia lui nea[teptat`.
– Ce mai faci? \l \ntrebai cu voce voit relaxat`.
El \mi zâmbi.
– Florile au fost foarte frumoase, Veronica, la fel de proaspete [i de
fermec`toare ca persoana care mi le-a trimis.
Ceva din expresia lui m` f`cu s` vreau s` m` arunc \n bra]ele lui. Reu[ii cu
greu s` m` controlez.
– Sper c` nu te-am f`cut s` te sim]i jenat.
– Cum a[ putea fi jenat de florile primite de la o femeie frumoas`?
To]i ceilal]i [oferi vor acum s` fac` m`car un accident, ca s` te \ntâlneasc`.
– Majoritatea lor au f`cut-o deja, \l asigurai.
O MIC~ SCHIMBARE 73

– Scuzele tale sunt acceptate. Chiar dac` ai p`rut foarte dornic` s` gânde[ti
ce e mai r`u despre mine.
– Anatoli, cred c` [tii c` am fost crescu]i s` credem c` ru[ii sunt personajele
negative, care vor s` ne prind`!
Oh, doamne! Acum flirtam cu el! Ce mi se \ntâmpl`? Eu nu fac niciodat` a[a
ceva.
– Dar tu n-ai crezut toat` aceast` propagand`, nu e a[a?
M` mul]umii s` zâmbesc, l`sându-l s` interpreteze cum vrea acest lucru.
– Acum m` duc la sala de sport, \l anun]ai.
– Sala de sport?
– Da, acolo unde ai grij` de condi]ia fizic`.
– Ah, ridici greut`]i.
D`dui din cap. Era o parte din ceea ce f`ceam, dar n-aveam nici un chef s`
explic restul. Cu toate acestea, m` hot`râsem deja c`, dac` m` invit` la cin`, o
s` uit de mersul la sala de sport. Sau chiar dac` m` invit` la o cafea… Sau la
un pahar de ap`.
– {i eu m` duc s` fac sport, spuse el, aruncând o privire sugestiv` spre
pantalonii scur]i pe care \i purta. Echipa mea de fotbal are antrenament \n
aceast` sear`. Voiam doar s` [tii c` am primit florile de la tine [i \]i mul]umesc.
Asta era tot? Mul]umesc [i r`mas-bun? A[adar acum, dup` ce i-am trimis
flori, vrea s` se prefac` greu de cucerit. Foarte bine, pot s` joc [i eu acela[i rol.
– Antrenament pl`cut, \i urai cu un zâmbet str`lucitor, apoi pornii \n josul
str`zii, sigur` c` m` va urma.
|n loc s`-i aud pa[ii, auzii motorul unei ma[ini [i-l v`zui \ndep`rtându-se.
Ar fi putut m`car s`-mi ofere o plimbare pân` la sala de sport.
M` \ntorsei acas` dou` ore mai târziu: transpirat`, obosit`, [i \nc` sup`rat`
pe Anatoli. {i iat`-l \n fa]a blocului meu, sprijinindu-se de ma[ina care era
parcat` direct \n sta]ia de autobuz. Avea rost s`-i spun c` este ilegal?
Nici pomeneal`! Poate c` eram sup`rat` pe el, dar devenisem oarecum
obsedat`. Amintirea corpului lui musculos \mi bântuise prin cap \n tot timpul
exerci]iilor de la sal`, pe care le f`cusem cu o energie de invidiat.
74 BEVERLY SOMMERS

{i el era transpirat, dac` era s` judec dup` p`rul [i tricoul lui, dar nu p`rea
obosit. De fapt, p`rea plin de energie, de la privirea str`lucitoare din ochii lui
verzi, pân` la pieptul musculos, care se \ncord` \n clipa \n care m` z`ri.
Nu p`rea rus sau [ofer de taxi [i nici m`car juc`tor de fotbal. P`rea doar cel mai
atr`g`tor b`rbat pe care \l v`zusem vreodat`.
M` \ndreptai spre el, dorindu-mi s` fi avut r`bdare s` fac un du[ [i s` m`
piept`n la sala de sport. Nici pu]in rimel n-ar fi stricat.
– Cum a fost antrenamentul? \l \ntrebai, dându-mi seama c` vocea mea era
oarecum r`gu[it`.
Ochii lui str`lucir`.
– Foarte dur. M` doare tot corpul. La tine cum a fost?
Zâmbii, dând din cap.
– La fel, doar c` pe mine nu m` va durea pân` mâine diminea]`.
Se \ntinse spre mine, dându-mi la o parte p`rul de pe frunte [i
prinzându-mi obrazul \n palm`. |ncetai s` respir.
– {i ce faci acum? m` \ntreb`. Vrei s` mânc`m ceva?
Acum m` \ntreba? Când eram transpirat` [i obosit` [i nu voiam nimic
altceva decât un du[ fierbinte. Ei bine, poate c` voiam [i altceva, dar \n primul
rând trebuie s` vin` du[ul.
– Sunt foarte transpirat`, murmurai, strâmbând din nas.
– Dac` nu te deranjeaz` pe tine, nu m` deranjeaz` nici pe mine.
M` gândii s`-l invit s` urce la mine, \n timp ce fac un du[, dar ar \nsemna o
invita]ie prea f`]i[`. Pe de alt` parte, nu asta voiam?
– Mi-ar pl`cea s` fac un du[, continuai, \ncercând s` m` prefac sigur` pe
mine, dar privirea lui se \nsufle]i.
– Vrei s` te a[tept?
A[adar, m` l`sa pe mine s` fac prima mi[care. Cel mai bine ar fi s` spun:
"Dac` nu te deranjeaz`", dar nu reu[eam s` rostesc aceste cuvinte.
– Po]i s` urci, dac` vrei, reu[ii s` murmur, evitându-i privirea.
– E[ti sigur` c` asta vrei? \ntreb` el, l`sându-m` din nou pe mine s` decid.
O MIC~ SCHIMBARE 75

De aceast` dat` \l privii \n ochi, descoperind c` p`rea con[tient de fiecare

mi[care pe care o f`ceam.
– Sigur, vino. N-o s`-mi ia mai mult de cinci minute.
|ntorcându-m` spre intrarea \n bloc, \i sim]ii mâna pe um`r \n timp ce
urcam \mpreun` sc`rile. Um`rul meu atinse brusc o temperatur` cu zece grade
mai ridicat` decât restul corpului.
M` chinuii s` g`sesc cheia, reu[ind \n cele din urm` s` deschid u[a de la
intrare. Ne \ndreptar`m spre liftul care urma s` ne duc` la etajul trei. Chiar dac`
nu spuneam nimic, eram amândoi con[tien]i de spa]iul strâmt din interior, care
ne aducea foarte aproape. Oricum, avusesem câteva fantezii care se petreceau
\n lift, dar nu era suficient timp pân` la etajul trei.
Fusei u[urat` s` ajung \n apartamentul meu, afar` din spa]iul \ngust al
liftului. Afar` era \nc` lumin`, dar aprinsei câteva veioze \n cazul \n care se
\ntuneca \n timp ce eram la du[.
– Simte-te ca acas`, \i spusei. Dac` vrei bere, e \n frigider.
M` dusei \n dormitor, unde imaginea patului \mi s`ri imediat \n ochi.
Noutatea disp`ruse [i m` plictisisem s`-l fac \n fiecare diminea]`. Deoarece nu
va intra \n dormitor, n-avea nici un sens s`-mi fac probleme. De[i nu avea nici
o importan]` dac` \l vede sau nu.
Luai o pereche de pantaloni [i un tricou [i m` \ndreptai spre baie.
Când trecui prin hol, \l v`zui \nchizând u[a de la frigider. Mi-ar prinde bine [i
mie o bere. Sau poate un calmant.
Nu m` a[teptam la efectul senzual al du[ului pe corpul meu gol, con[tient`
de prezen]a lui Anatoli dincolo de u[`. |ncercai s` m` gândesc la altceva, dar
nu avea nici un efect. Era chiar mai r`u decât s` stau lâng` el la un film
fran]uzesc.
{tiam un singur lucru: nu voiam s` ies la cin`. Putem s` st`m [i f`r` s`
mânc`m. Sau poate comand`m ceva. A[ fi \n stare chiar s` g`tesc pentru el.
Dar nu aveam nici un fel de dorin]` s` ies \n public. Dup` ce petrecusem
ultimele opt nop]i cu fantezii despre el, voiam s`-l cunosc mai bine decât e
posibil \ntr-un restaurant. Trish avea dreptate: eram \ndr`gostit` de el. Cum se
76 BEVERLY SOMMERS

\ntâmplase, era un adev`rat mister. Cu excep]ia lui Mel Gibson, nu mai

cunoscusem de mult` vreme un b`rbat pentru care s` simt a[a ceva.
O s` admit c` purtarea mea nu era deloc decent`, \ncepând cu faptul c`
neglijasem s`-mi mai pun lenjeria intim`. Nu se observa sub pulover [i
pantaloni, dar eu [tiam. {tiam c` eram aproape goal` \n clipa \n care ie[isem
din baie, iar asta m` f`cea s` m` simt delicios. P`rul meu era ud [i \ncâlcit, dar
nu m` preocupa. Ie[ii chiar descul]`.
Anatoli deschisese u[ile glisante de la balcon [i ie[ise afar`, bând o bere.
Grozav. Sam [i restul vecinilor vor [tia acum c` am un b`rbat \n vizit`.
De[i probabil fusesem deja v`zu]i când intrasem \n cl`dire.
|mi luai o bere din frigider [i m` \ndreptai spre balcon. El se \ntoarse brusc
spre mine, fixându-m` cu privirea. {tiam c` sânii mei erau vizibili [i mergeam
inten]ionat provocator.
– {tii, spuse el, e exact ca o fantezie pe care am avut-o \n Rusia. {tii ce este
o fantezie?
– Oh, da, r`spunsei.
– Sem`na foarte mult cu cadrul de aici. Era despre o american` sofisticat`
care m` invit` la ea \n apartament [i \mi ofer` ceva de b`ut. Desigur, eram mult
mai tân`r când am avut aceast` fantezie, iar femeia era mai \n vârst`.
– Asta e tot? }i-a oferit ceva de b`ut?
– Apoi am f`cut dragoste toat` noaptea.
Gura mi se usc` brusc. Ridicai berea spre buze, bând repede.
– Tu ai avut o astfel de fantezie despre un rus? murmur` el.
Sigur, o s`pt`mân` \ntreag`, dar nu aveam de gând s` recunosc. Poate c`
ar fi mai bine s` m` \ncal] [i s` ies de aici, cât mai am timp.
– |]i e foame? \l \ntrebai.
|[i puse berea pe marginea balconului, apoi o lu` [i pe a mea [i o a[ez` tot
acolo. |mi ]ineam respira]ia, dornic` s` v`d ce se \ntâmpl`, iar el m` trase \n
bra]e, s`rutându-m` cu pasiune. Sim]eam c` sunt pe punctul s` explodez, de[i
abia m` atinsese.
O MIC~ SCHIMBARE 77

Mâinile lui m` cuprinser` [i m` traser` mai aproape. Era evident c` era la

fel de \nfierbântat ca [i mine, de[i nu f`cuse un du[.
– Veronica, murmur` el \ncet, s`rutându-m` din nou.
Reac]iile amândurora erau aproape nebune[ti, mâinile p`reau c` nu se mai
satur` de atingerea corpului celuilalt. M` prinsei de el ca o naufragiat`, sim]ind
c` mi se \nmoaie picioarele.
Abia \n clipa \n care m` ridic` \n bra]e [i se \ndrept` spre sufragerie, \mi
d`dui seama c` ne \mbr`]i[asem pe balcon, de unde puteam fi v`zu]i de to]i
vecinii.
M` puse jos, apoi f`cu un pas \napoi.
– Veronica, nu asta era inten]ia mea.
– E \n regul`, r`spunsei, apropiindu-m` din nou de el.
– Voiam s` te scot la cin`.
– Nu mi-e foame, cl`tinai din cap, cuprinzându-l cu bra]ele.
– Tu e[ti curat` [i miro[i minunat, iar eu sunt transpirat.
De ce atâta vorb`rie? |l privii exasperat`, apoi \l luai de mân` [i-l tr`sei \n baie.
– Vrei s` fac un du[? m` \ntreb`.
– Nu tocmai, morm`ii, deschizând robinetul du[ului \n timp ce m`
dezbr`cam.
Era \nc` \n fa]a mea privindu-m` uimit, \n timp ce m` dezbr`cam.
Poate pentru prima oar` \n via]` nu-mi era ru[ine de corpul meu gol.
– E[ti atât de mic`, murmur` el.
Mâinile mele se ridicar` automat, acoperindu-mi sânii.
– Nu, nu prea mic`. Delicat`. Minunat`.
Intrai sub du[, \ntorcându-m` spre el:
– Vii cu mine sau nu?
|l urm`rii cu privirea, \n timp ce aproape \[i rupse tricoul de pe el.
Pieptul lui era larg [i m` f`cea s` vreau s`-l ating. |[i d`du jos pantalonii scur]i,
iar eu \l privii cu aviditate. |ntinsei mâna spre el [i-l tr`sei sub jetul de ap`.
Ne s`punir`m unul pe altul pe tot corpul, iar degetele lui se mi[car` cu
delicate]e pe pielea mea. Nu puteam spune c` sunt la fel de delicat`. |n cele din
78 BEVERLY SOMMERS

urm` ne strânser`m \n bra]e, f`r` s` ne pese de apa care curgea peste noi. Nici nu
ne terminasem de [ters, c` eram din nou \n dormitor, f`când dragoste nebune[te.
Ajunsei la concluzia c` a treia oar` e nevoie de o oarecare varia]ie, a[a c`
m` r`sucii, ajungând deasupra.
– Ce faci? murmur` el.
– Fac dragoste cu tine, r`spunsei eu, imitându-i accentul.
El \ncepu s` râd`.
– A[a se \ntâmpl` \n America?
– Vrei s`-mi spui c` \n Rusia nu li se permite femeilor s` ia pozi]ia
dominant`? \l \ntrebai.
– Niciodat`. |n Rusia, b`rbatul este \ntotdeauna cel care controleaz`
situa]ia, r`spunse el, dar cu o privire ironic`.
– Ei bine, nu mai e[ti \n Rusia.
– V`d asta.
M` aplecai spre el, zâmbindu-i provocator.
– |]i e dor de cas`? Vrei s` revii la felul \n care sunt lucrurile acolo?
– Nu, a[a e foarte bine, murmur` el, cuprinzându-m` cu bra]ele.
– E[ti sigur? Putem oricând s` schimb`m locurile, dac` orgoliul t`u
masculin se simte amenin]at.
– Nici m`car nu m` gândesc, Veronica. Imaginea mea de mascul feroce nu
va avea de suferit.
– Ei bine, dac` e[ti sigur…
Apoi, pentru motive \ntemeiate, se l`s` t`cerea.
Nu comandar`m cina. Mâncar`m o cutie de cereale \n pat, f`când o
mul]ime de firimituri, iar pe la trei diminea]a preg`tii ni[te sandvi[uri cu omlet`
[i cacao fierbinte.
|nc` f`ceam dragoste la r`s`ritul soarelui, de[i eram din ce \n ce mai
epuizat`. |nainte s` m` pr`bu[esc, d`dui un mesaj la serviciu anun]ând c` sunt
bolnav`, c` poate am f`cut grip`. Dac` febra [i epuizarea erau simptome ale
gripei, nu min]eam \n totalitate.
|n timp ce alunecam \n somn, \l auzii pe Anatoli trimi]ând acela[i mesaj.
 Capitolul 6

M` trezi lumina soarelui. Dintr-un oarecare motiv, se p`rea c` uitasem s`

trag jaluzelele când m` dusesem la culcare. |mi d`dui seama c` trebuie s` fie
destul de târziu, spre amiaz`, deoarece soarele nu p`trundea decât atunci pe
fereastra mea.
R`m`sei o vreme nemi[cat`, \ncercând s`-mi dau seama ce zi era. Ar trebui
s` fie sâmb`t` sau duminic`, dar nu-mi p`rea prea probabil. Dac` \mi aduceam
aminte, duminic` fusese ziua \n care \i trimisesem flori lui Anatoli, iar luni…
Ziua de luni nu era la fel de clar`.
Fizic, m` sim]eam pu]in \n]epenit`– probabil din cauza exerci]iilor de la
sal`, dar \n acela[i timp [i \ntr-o stare de euforie neobi[nuit`. M` \ntorsei pe
spate, iar bra]ul meu se atinse de ceva moale. Privii repede \ntr-o parte [i-l z`rii
pe Anatoli. |mediat, \mi revenir` toate amintirile, \mpreun` cu motivul pentru
care eram atât de euforic`.
El dormea profund, \ntins pe trei sferturi de pat, dezvelit [i cu gura pu]in
deschis`, ca un copil. Aceast` imagine m` f`cu s` zâmbesc.
Dar era singurul lucru care m` f`cea s` zâmbesc. Brusc, m` cople[iser`
regretele \n leg`tur` cu maratonul din noaptea trecut`. Adic`, mai [tiam ceva
despre acest b`rbat \n afar` de faptul c` eram foarte atras` fizic de el [i c` ne
potriveam de minune? Poate ar putea fi de-ajuns, dar \n lumina str`lucitoare a
zilei, p`rea un fapt lipsit de consisten]`. B`rbatul de care noaptea trecur` m`
80 BEVERLY SOMMERS

sim]eam \ndr`gostit` pân` peste cap, acum p`rea un str`in. Deodat`, \mi era
team` de ce se va \ntâmpla când se va trezi.
M` strecurai \ncet din pat f`r` s`-l trezesc, adunându-mi hainele [i
refugiindu-m` \n baie. Dup` un du[ rapid, m` sp`lai pe din]i [i m` \mbr`cai.
Hainele mele erau destul de bo]ite, dup` ce petrecuser` \ntreaga noapte pe
podea, dar nu voiam s` m` \ntorc \n dormitor s` iau altele. Spre surprinderea
mea, dup` ce m` \mbr`cai, m` sim]ii mai bine. Eram sigur` c`, dac` se treze[te
acum, voi fi \n stare s` m` descurc.
Luai ziarul [i \mi preg`tii o cea[c` de cafea. Cofeina era oricum inutil`,
pentru c` adrenalina \[i f`cea deja de lucru. |n primul rând, era faptul c` \n
dormitor se afla un b`rbat gol. Un b`rbat pe care va trebui s`-l \nfrunt la lumina
zilei, \ntr-o perioad` \n care mintea de]ine puterea, nu corpul.
Ajunsesem la jum`tatea unui articol despre baseball, când telefonul \ncepu
s` sune. Ridicai repede receptorul, for]ându-m` s` vorbesc \ncet.
– Cum te sim]i, draga mea? Ai nevoie s` vin s`-]i aduc sup` de pui sau altceva?
M` sim]ii brusc vinovat`.
– Oh, bun`, Trish. M` simt ceva mai bine acum, dar n-am dormit toat`
noaptea. Abia am reu[it s` dorm dou` ore spre diminea]`.
Urm` o pauz`.
– Oh, \ntreaga noapte, spui?
Poate c` eram paranoic`, dar din vocea ei p`rea s` r`sune ne\ncrederea.
– Ei, [tii [i tu, morm`ii eu, \ncercând s` vorbesc despre simptome, sperând
c` nu-mi va cere am`nunte.
– Ronnie, nu te-am mai v`zut lipsind de la serviciu pentru c` te sim]i r`u –
e[ti femeia de o]el a firmei. Cred c` a fost ceva destul de grav.
A fost, \ntr-adev`r, dar nu ceva despre care vreau s` vorbesc.
– Da, a fost, fusei de acord, apoi completai: nici nu [tiu dac` e vorba despre
grip` sau despre ceva ce am mâncat.
M` sim]eam din ce \n ce mai vinovat` c` o mint.
– Dac` tot vorbim despre coinciden]`, [opti Trish pe un ton conspirator,
Phil ]i-a dat un telefon \n diminea]a asta [i a trebuit s` stau de vorb` cu el.
O MIC~ SCHIMBARE 81

Se pare c` [i prietenul t`u rus a dat telefon la serviciu \n aceast` zi, spunând c`
se simte r`u. Pentru prima oar` de când este angajat.
M` sim]eam deodat` ca un criminal care este pe punctul s` fie prins.
– Phil voia ceva important? \ncercai s` deviez conversa]ia.
– Nu cred c` a spus ce voia.
– Ei bine, mâine voi veni cu siguran]`. A[ veni [i azi, dar m` simt epuizat`.
Trish r`mase o vreme t`cut`, \n timp ce transpiram.
– Ronnie, e[ti sigur` c` nu vrei s`-mi spui ceva?
Oare de ce considerasem mereu perseveren]a una dintre calit`]ile lui Trish?
Se poart` ca un pr`d`tor care \[i tortureaz` prada \nainte s-o omoare.
– Nu cred c` e vorba despre ceva, r`spunsei.
– E[ti sigur` c` nu ]i-ai petrecut noaptea cu rusul acela nebun?
Aproape sc`pai receptorul din mân`.
– Haide, Trish, ]i se pare genul de lucru pe care l-a[ face?
– Nu tocmai, dar \nc` mai sper.
– Nu-mi dau seama de ce spui un astfel de lucru. Oricum, abia \l cunosc.
– Mi s-a p`rut \ntotdeauna un mod foarte potrivit de a cunoa[te o persoan`.
Era, \ntr-adev`r. Sim]ii o nevoie nebun` s`-i spun, dar m` ab]inui.
– Bine, Trish, vorbim mâine, da?
– Nici m`car nu m` \ntrebi dac` ai primit un mesaj?
– Ce mesaj?
– Ei bine, când ai plecat de la serviciu, \nc` nu aflasei nimic despre Anatoli.
Sau ai uitat de asta?
– Ca s` fiu sincer`, chiar am uitat.
– Chiar a[a? Dar ieri te preocupa.
Tenacitatea ei devenea enervant`.
– Ce vrei s` spui, Trish?
– |n cazul \n care te intereseaz`, n-ai primit nici un mesaj.
– Poate c` a fost bolnav [i ieri.
– Phil spune c` ieri p`rea s` se simt` foarte bine.
Oftai adânc.
82 BEVERLY SOMMERS

– Trish, sincer` s` fiu, n-am nici un chef s` vorbesc despre asta acum.
– Da? Faci ceva mai interesant?
– Da, citesc ziarul [i beau o cea[c` de cafea.
– Bine, ai grij` de tine… dac` \n]elegi ce vreau s` spun, \ncheie ea, având
desigur ultimul cuvânt.
Cum o s` reu[esc s` ies din plasa minciunilor pe care i le spusesem lui
Trish? Sunt sigur` c` nu m-a crezut nici o clip`. Mâine o s` fie pe mine, ca
mu[tele la miere, f`r` s`-mi dea pace \nainte de a afla totul.
Dar Trish nu era problema; probabil c` \i voi spune totul, \n cele din urm`.
Problema era Phil. Parc` v`d c` el o s`-i spun` ceva lui Charlie, de la care vestea
se va r`spândi peste tot. Pân` [i vr`jitoarea Greta o s` afle. {i pân` când
ma[in`ria bârfei nu va g`si un alt subiect, voi fi ]inta lor preferat`.
Numai s` m` gândesc la asta m` f`cea s` m` simt bolnav` \ntr-adev`r.
Era aproape ora dou`, când r`sun` primul zgomot din dormitor.
|nghe]ai pe canapeaua pe care m` aflam, dorindu-mi s` fi plecat de acas`
\nainte s` se trezeasc`. M` sim]eam foarte jenat` la gândul c` va trebui s` dau
ochii cu el. Ce \i spui unui b`rbat cu care ai petrecut noaptea, dar pe care abia
\l cuno[ti? Detest confrunt`rile. Ar fi trebuit s` plec de acas` când am avut
ocazia, a[teptând un moment mai potrivit pentru discu]ii.
Anatoli intr` \n sufragerie, cu un cear[af \n jurul mijlocului, aruncat apoi pe
un um`r, ceea ce-l f`cea s` par` un \mp`rat roman. Un \mp`rat superb, cu
p`rul r`v`[it [i un zâmbet adormit. Dac` eu m` sim]eam jenat`, el se purta de
parc` ar fi fost cea mai fireasc` situa]ie din lume.
Se a[ez` pe canapea lâng` mine [i m` s`rut` pe obraz.
– De ce m-ai l`sat s` dorm atât de mult?
– M-am gândit c` poate e[ti obosit.
Se \ntinse spre mine, punându-mi mâna pe picior. Oh, doamne, mi-a v`zut
coapsele! |n ciuda orelor petrecute la sala de sport, tot nu erau suficient de
ferme. Desigur c` le v`zuse, doar eram goal`. Atunci nu p`rea s`-mi pese prea
mult, dar acum \mi doream s` fi diminuat m`car lumina, chiar dac` p`rea foarte
\ncântat de corpul meu. Dar dac` voise s` fie politicos?
O MIC~ SCHIMBARE 83

– M-ai epuizat, declar` el. Poate ar trebui s` \ncep s` ridic greut`]i.

|mi lu` bra]ul, c`utând parc` s` descopere mu[chii. Când \l \ncordai,
\ncepu s` râd`.
Apropierea lui, ca [i atitudinea relaxat`, erau calmante. Nu p`rea chiar atât
de greu s` dau ochii cu el. De fapt, nici nu-mi dau seama de ce m` gr`bisem
atât de mult s` m` ridic din pat.
– Vrei ni[te cafea? \l \ntrebai.
– S` ie[im s` mânc`m ceva. Sunt mort de foame.
Zece minute mai târziu, eram \n lift \mpreun` cu una dintre vecine, care
locuia la acela[i etaj cu mine. |mi zâmbi, apoi \l studie cu grij` pe Anatoli.
Când ajunser`m afar`, Sam st`tea \n fa]a magazinului [i ne f`cu un semn cu
mâna. Cu alte cuvinte, gata cu intimitatea. Cel pu]in jum`tate dintre vecini [tia
c` adusesem un b`rbat acas`. Nu c` a[ fi singura din zon`, dar era pentru prima
oar` când mi se \ntâmpla a[a ceva.
Când ajunser`m la ma[ina lui, ridic` din umeri [i lu` chitan]a care fusese
l`sat` sub [terg`torul de parbriz, ad`ugând-o altora pe care le avea \n torpedou.
Avusese noroc de data asta, dar putea s` aib` surpriza s`-i fie luat` ma[ina.
Eram oarecum surprins` c` are ma[in`. Sunt \ntotdeauna surprins` când
cineva hot`r`[te s`-[i cumpere o ma[in` \n ora[. E aproape imposibil s`
parchezi, iar transportul public este excelent. Cu toate acestea, avusesem
perioade \n via]a mea când mi se p`ruse foarte important s` am ma[in`, dar
asta \nainte s` aleg s` stau \n San Francisco.
Mi se p`rea \ns` remarcabil c` Anatoli avea ma[in`. A[a, el poate s` se
descurce cu cheltuielile [i responsabilit`]ile, iar eu s` am pl`cerea s` fiu dus`
cu ma[ina afar` din ora[. |ncepui s`-mi imaginez cum ne-am plimba prin Santa
Cruz sau pe coast`, dac` nu alegem Tahoe, pentru sporturile de iarn`.
Uite c` ajunsesem deja s` vorbesc precum o jum`tate dintr-un cuplu.
|l \ntrebai unde mergem, iar el r`spunse c` vom merge undeva unde este
var`. Ceea ce \nseamn` c` vom ie[i din ora[, unde este cam prea frig. Mi se
p`rea o idee bun`.
84 BEVERLY SOMMERS

Aruncai o privire \n jur, \n clipa \n care m` urcai \n ma[in`. Prima oar` z`rii
cele dou` zaruri de material, care erau ag`]ate de oglind`, apoi dansatoarea de
hula de pe bord. Pe scaunul din spate era un urs mare de plu[, care purta un
pulover ro[u.
– Ce urs dr`gu], comentai.
– El e Gorby.
– I-ai pus acest nume dup` Gorbaciov?
– Desigur. Pentru c` un urs nu-[i schimb` culoarea.
Poate c` replica avea un sens ascuns, dar \nc` nu-l vedeam. Nici m`car nu
ajunser`m la autostrad`, când felul lui de a conduce \ncepu s` m` irite. Era la
fel cum spusese pasagera: foarte \ncet, oprind la fiecare semn de circula]ie.
|mi venea s` strig la el s` se gr`beasc`, sau s`-mi pun piciorul peste al lui pe
accelera]ie, dar m` str`duii s` m` ab]in. Mi se p`rea gre[it s` \ncep s`-l critic,
dup` noaptea pe care o petrecusem \mpreun`.
Oricum, mai avusesem o astfel de tentativ` de a critica un [ofer, [i
ajunsesem acas` pe jos. Anatoli e genul de [ofer care \[i ]ine ambele mâini pe
volan, a[a cum e[ti \nv`]at la [coala de [oferi, dar cum ui]i foarte repede. La un
moment dat se \ntinse \ns` spre mine, ciufulindu-mi p`rul.
– E[ti foarte t`cut`, spuse el. |]i pare r`u de ce s-a \ntâmplat noaptea
trecut`?
– Nu, r`spunsei eu, nevrând nici m`car s` m` gândesc la acest lucru.
– Bine. Mie nu-mi pare r`u. E[ti foarte frumoas` [i e o pl`cere s` fac
dragoste cu tine.
Sim]ii c` m` \mbujorez.
– Nici tu nu e[ti r`u deloc.
– Ceea ce nu e bine, e c` am min]it la serviciu. E prima oar`.
|mi adusei aminte c` voiam s`-i spun:
– Trish a dat telefon \n timp ce dormeai.
– Ah, \mi place Trish. E o femeie cu capul pe umeri.
– Se pare c` Phil a dat telefon la serviciu la mine, a descoperit c` anun]asem
c` sunt bolnav` [i i-a spus c` [i tu ai f`cut la fel. Desigur, a fost suspicioas`.
O MIC~ SCHIMBARE 85

– I-ai spus despre mine?

– Nu, [i sper c` nici tu nu-i vei spune lui Phil. A[ prefera s` nu se vorbeasc`
despre acest lucru.
– Vrei s` nu [tie nimeni?
– Dac` nu te deranjeaz`, desigur.
– O s` p`str`m secretul. Ca spionii ru[i [i americani. Asta \nseamn` c` nu
pot s`-]i dau telefon la serviciu?
– Nu folose[ti decât linia direct`. Numai s` nu-mi mai trimi]i flori.
– Dar meri]i flori, dup` noaptea trecut`.
– {i tu meri]i, dar s` uit`m de ele, da?
– Bine, dar \n schimb o s`-]i fac cinste cu micul dejun.
Nu protestai \n aceast` privin]`. |mi spusei c` avem destul timp s` ne
cert`m pe aceast` tem` dup` mas`.
Pân` la urm`, ajunser`m s` mergem pe coast` pentru a mânca micul dejun
\ntr-o cafenea care putea fi g`sit` [i \n spatele blocului meu. Dar era foarte pu]in
probabil s` d`m peste vreun cunoscut.
Ca \n ocaziile trecute, Anatoli f`cu dovada unei pofte de mâncare s`n`toase.
Eu comandai o salat` de fructe [i o brio[`. El ceru cl`tite, ou`, cârna]i [i cartofi,
precum [i o por]ie mare de pl`cint` cu fructe pentru desert. Dac` m` deranja?
Desigur. Dar oricum, pofta de mâncare a b`rba]ilor m` deranja.
– Te \ngra[i vreodat`? \l \ntrebai, str`duindu-m` s` ascund dezaprobarea
din voce.
– Niciodat`, cl`tin` el din cap. Am prea mult` energie nervoas`.
– Cu toate acestea, poate c` ar fi bine s` ai mai mult` grij` cu gr`simile.
|i spuneam toate acestea mai degrab` ca s` m` simt eu bine, decât pentru
c` m` preocupa starea lui de s`n`tate.
– |n Rusia, nu ne facem probleme din acest punct de vedere. E chiar mai
bine s` ai ceva gr`sime care s`-]i ]in` de cald.
– |n San Francisco nu plou`, \i explicai eu r`bd`toare.
– Ador San Francisco: nu e niciodat` prea cald, nici prea frig.
86 BEVERLY SOMMERS

Renun]ai s` mai spun ceva. Nu era ca [i cum n-a[ fi preferat s` m`nânc la

fel ca el, dar eram sigur` c` m-a[ \ngr`[a cu cinci kilograme la fiecare mas`.
Când chelneri]a aduse nota de plat`, verificai cât trebuie s` pl`tesc. E destul
de deranjant c` o salat` s`n`toas` cost` de dou` ori decât o mâncare gustoas`.
Scosei banii din buzunar [i-i pusei pe mas`, sperând c`-i va accepta f`r` discu]ii.
– Ia banii de pe mas`, \mi spuse el, dar str`lucirea din ochi ar`ta c` [tia
foarte bine c` nu-l voi asculta imediat.
– Anatoli, nu ne cunoa[tem foarte bine, dar prefer s` pl`tesc pentru
mâncarea mea. A[a sunt eu.
– Ce \nseamn` asta?
– |nseamn` c`, \n clipa \n care ies cu un b`rbat, eu pl`tesc pentru mine, iar
el pentru el.
Anatoli chicoti, de parc` i s-ar fi p`rut amuzant.
– Poate c` e valabil pentru un american, dar nu pentru un rus.
– Ei bine, acum e[ti \n America.
– Nu sunt de acord cu acest lucru, Veronica. Acum, pentru c` e[ti femeia
mea, voi pl`ti pentru tine.
– Femeia ta?
– Desigur, dar ce credeai?
|l privii lung.
– Cred c` nu-mi apar]in decât mie, a[a c` voi pl`ti.
Anatoli se l`s` pe spate, \ncruci[ându-[i bra]ele la piept.
– Voi pl`ti pentru tine.
F`cui acela[i gest.
– O s` pl`tesc eu.
B`rbatul cl`tin` din cap.
– Veronica, s` nu ne cert`m pe aceast` tem`. Data viitoare ne vom certa.
Ast`zi voi pl`ti pentru micul t`u dejun.
– Dar astfel va exista un precedent.
– Cum adic` un precedent?
– Adic`, dac` te las acum s` o faci, data viitoare argumentele mele vor fi mai slabe.
O MIC~ SCHIMBARE 87

– {i ce conteaz` dac` pl`tesc pentru micul dejun? Data viitoare po]i s`

g`te[ti pentru cin`.
– Nu-mi place s` g`tesc.
– Ei bine, voi g`ti eu pentru cin`, zâmbi el larg, de parc` ar fi rezolvat totul.
M` aplecai peste mas`.
– Te rog, Anatoli, nu m` contrazice \n aceast` privin]`. Este important
pentru mine.
– De ce? Crezi c` \ncerc s` te cump`r?
Poate c`, \ntr-un fel, asta [i gândeam.
– |mi place s` fiu responsabil` pentru ceea ce fac, iar asta include [i masa.
– N-am mai auzit acest lucru.
– A[a sunt eu.
– Te vei sup`ra dac` pl`tesc pentru tine?
D`dui aprobator din cap.
El ridic` bra]ele \n aer.
– Foarte bine, Veronica, dar nu \n]eleg acest lucru.
Pe drumul de \ntoarcere, parcar`m \n apropierea plajei. Mirosul oceanului
[i zgomotul apei m` \ncântau. Am crescut pe malul m`rii, iar apa \mi lipse[te
enorm. Au trecut ani buni de când n-am mai fost la surf [i n-am mai stat la soare,
dar sunt tot o \ndr`gostit` de plaj`.
Coborâi din ma[in` [i respirai adânc. Puteam auzi ]ip`tul pesc`ru[ilor [i
fo[netul valurilor. Chiar dac` aerul era rece, ceea ce \nsemna c` marea e practic
\nghe]at`, soarele str`lucea cu putere. |mi d`dui jos pantofii [i-mi cufundai
degetele \n nisip.
Era prea târziu pentru plaj`, dar \n apropiere de noi se juca volei \ntre dou`
echipe de liceeni, una format` din fete [i una din b`ie]i.
– Ador voleiul, spuse Anatoli, \mpingându-m` spre grupul de tineri.
Nu protestai. Era un alt lucru care \mi lipsea.
Ca un copil, Anatoli se opri la marginea terenului, zâmbind la juc`tori.
|n cele din urm`, unul dintre b`ie]i \l \ntreb` dac` nu vrea s` joace. Se avânt`
imediat \n joc, iar eu m` al`turai echipei fetelor, care \mi f`cuse o invita]ie similar`.
88 BEVERLY SOMMERS

Era un atlet des`vâr[it, s`rind la \n`l]ime pentru a ajunge mingea. Era ca o

\ntreg` echip`, iar b`ie]ii \l aplaudar` \ncânta]i. Tot ce pot spune despre modul
\n care joc e c` e corect. Poate c` inima mea e ca a unui copil, dar nu pot s` ]in
pasul cu ei. Dac` n-a[ fi fost obi[nuit` s` m` duc la sal`, probabil c` m-a[ fi
pr`bu[it pe nisip.
Jucar`m pân` când se l`s` cea]a, iar mingea era aproape imposibil de v`zut.
Dup` ce jocul se opri, ne \ndreptar`m spre ma[in`.
– Mai am o alt` fantezie, spuse Anatoli, oprindu-se pentru o clip` pe nisip.
– Da?
– Da. E vorba despre a face dragoste pe plaj`. Am v`zut acest lucru \ntr-un film.
|l luai de mân` [i-l tr`sei spre ma[in`.
– Sun` bine, dar am \nghe]at.
– Nu era o propunere; doar \]i spuneam.
Ridicai privirea spre el, zâmbind.
– Poate c` era o propunere, recunoscu el. Dar [i mie \mi e frig. S` a[tept`m
o noapte cald`, una cu lun` plin`.
– N-o s` se \ntâmple niciodat`.
– Niciodat`?
– Când luna va fi vizibil` noaptea, va fi deja iarn`.
Eram foarte obosit` [i abia \mi ]ineam ochii deschi[i pe drumul spre cas`.
Cu toate acestea, \mi doream \n continuare s`-l oblig s` mearg` mai repede.
M` tot gândeam c` o s` se a[tepte s` r`mân` din nou la mine, dar c` nu
[tiam ce s` fac. |mi doream mai mult decât orice o noapte lini[tit`, dar [tiam c`
va fi imposibil cu el \n pat. Pe de alt` parte, nu voiam s`-i dau impresia c`-l
resping. Dac` ar fi fost american, ar fi fost mai simplu, dar nu [tiam niciodat`
cum puteam s`-l insult f`r` s` vreau.
Eram deja \n ora[, când \l auzii spunând:
– |n noaptea asta voi dormi acas`.
Desigur, mândria mea fu atins`, chiar dac` era ceva ce-mi doream.
– Bine, d`dui din cap, \ncercând s` par nep`s`toare.
– Cred c` trebuie s` dormim.
O MIC~ SCHIMBARE 89

– Ai dreptate, \l aprobai repede, dându-mi seama c` ezit`.

Nu voiam s` fiu cea care s` insiste, [i \mi era team` c` voi face un lucru
stupid, cum ar fi s`-i cer s` r`mân` totu[i peste noapte. Ceea ce nu poate
\nsemna decât c` nu voi mai dormi, iar Charlie m` va concedia.
– M` duc devreme la serviciu. Am nevoie de haine, trebuie s` m`
b`rbieresc…
– E \n regul`, Anatoli. Chiar am nevoie de un somn bun \n aceast` noapte.
– Mâine sear` voi avea un meci. Vii s` te ui]i?
– Nu cred, r`spunsei. Chiar nu-mi place fotbalul. Oricum, trebuie s` m`
duc la sal`.
– Mar]ea am cursuri de englez`. Poate c` ar trebui s` renun] la ele [i s` m`
\nve]i tu.
– Pare un curs foate bun, deoarece vorbe[ti bine engleza.
– A[a crezi?
– Mi se pare c` te pricepi foarte bine la limbi str`ine.
– Vineri seara o s` te duc \ntr-un loc special.
– Pentru vineri am bilete la meciul echipei mele favorite. O s` te duc eu.
– E vorba despre baseball?
– Da, despre sportul acela plictisitor.
– |mi place s` fac sport, nu s`-l privesc.
– Ei bine, mie \mi place s` privesc.
– Voi merge cu tine. Dar nu promit c`-mi va pl`cea.
Parc` din nou \n fa]a blocului, \n sta]ia de autobuz. Câ]iva dintre cei care
a[teptau sosirea autobuzului ne privir` lung. M` asigurai c` nu-l cuno[team pe
nici unul, \n clipa \n care m` \ntorsei spre Anatoli.
El m` \nconjur` cu bra]ul, tr`gându-m` mai aproape.
– Poate c` nu e o idee prea bun` s` m` duc acas`, murmur` el,
s`rutându-mi p`rul.
Nici nu p`rea o idee bun`, dar alt` solu]ie va fi o adev`rat` nebunie.
– D`-mi un telefon mâine la serviciu.
– O s`-]i dau telefon la fiecare or`. Mai bine, la fiecare jum`tate de or`.
90 BEVERLY SOMMERS

– Poate c` ar fi o idee bun` s` pui un telefon \n taxi.

El \ncepu s` râd`.
– Exagerez. Dar \]i voi da telefon. {i o s` vin s` te v`d dup` meciul de fotbal,
\n cazul \n care vrei s` facem ceva.
– Oh, da, o s` vreau s` facem ceva, murmurai eu.
Ceva ce voiam s` facem chiar acum, dar nu era potrivit pentru o ma[in`, cu
atâta lume care ne privea.
M` s`rut` cu pasiune, iar dup` s`rutul lui era foarte greu s` deschid u[a de
la ma[in` [i s` ies. Eram mai tare decât credeam. |l urm`rii cu privirea \n timp
ce se \ndep`rta, con[tient` c` oamenii din sta]ie m` priveau.
Când ajunsei \n apartament, d`dui drumul la televizor. Meciul echipei mele
nu se terminase \nc`, a[a c` luai ni[te floricele [i m` a[ezai s` v`d sfâr[itul.
Brusc, descoperii cu uimire c`, \n timp ce m` distrasem de minune pe plaj`,
echipa mea renun]ase la Juan Cantino. Nici m`car nu [tiam care era scorul,
comentatorii vorbind numai de aceast` schimbare.
R`m`sei cople[it`, ascultând comentariile. Nu numai c` era juc`torul meu
favorit, dar era [i unul dintre cei mai buni arunc`tori. Pentru mine era imaginea
echipei, iar ceea ce se \ntâmplase mi se p`rea de necrezut.
Dup` \ncheierea meciului, comutai pe canalul de [tiri sportive, unde se
discuta despre acela[i lucru.
Aproape c` eram prea obosit` ca s` pot adormi. Prea mult efort fizic [i lipsa
somnului \[i spunea cuvântul.
Eram \n pat la miezul nop]ii, pe punctul s` adorm, când r`sun` soneria
interfonului. La \nceput o ignorai, spunându-mi c` sunt copii care se joac`, dar
apoi m` gândii c` poate e Anatoli, a[a c` m` duse la interfon.
– Eu sunt, r`sun` vocea lui.
Când deschisei u[a, purta o alt` pereche de pantaloni scur]i [i o c`ma[`
curat`, iar pe un umera[ purta pantalonii negri [i c`ma[a alb`.
– Am crezut c`... \ncepui s` spun, apoi \mi schimbai ideea. |mi pare bine
c` ai venit.
– Mi-ai lipsit, spuse el.
O MIC~ SCHIMBARE 91

M` urm` \n dormitor, unde f`cui loc \n dulap pentru hainele lui.

Adusese [i o trus` de b`rbierit, pe care o duse \n baie.
|n pat, m` \ntinsei lâng` el. M` sim]eam bine.
– Ce s-a \ntâmplat? m` \ntreb`. Pari trist`.
– N-ai \n]elege, ridicai din umeri, [tiind c` nu-l intereseaz` baseballul.
– O s` \ncerc.
|i vorbii despre schimbarea juc`torului [i despre cât de furioas` eram din
aceast` cauz`.
– E[ti sup`rat` din cauza unui juc`tor de baseball?
– }i-am spus c` nu m` vei \n]elege.
– Astfel de lucruri se \ntâmpl`. E doar un joc.
– Po]i s` spui [i c` via]a e un joc, Anatoli, dar unele lucruri conteaz`.
– Dac` e[ti nefericit`, \mi pare foarte r`u, Veronica. Nu-mi place s` te v`d nefericit`.
M` apropiai de el, s`rutându-l pe gât. M` sim]eam ceva mai bine.
– E[ti obosit`, murmur` el, dar suna mai degrab` ca o \ntrebare, decât ca
o declara]ie.
– Ei bine…
– Nu, e[ti obosit`.
|l cuprinsei cu bra]ele [i-l tr`sei mai aproape.
– Nu chiar atât de obosit`.
– Nu?
Mâinile lui m` mângâiau cu trandre]e.
– Dar nu vom mai pierde toat` noaptea.
– Nu, desigur. Mâine trebuie s` ne ducem la serviciu.
Ne strânser`m \n bra]e, cuprin[i de valurile pasiunii. Nici nu-mi d`dui
seama când adormii.
Când m` trezii diminea]`, plecase deja. Pantalonii lui erau pe podea, iar
trusa de b`rbierit, acum deschis`, era \n baie.
Cump`rai ziarul [i citii din nou despre transferul lui Juan. |l luai cu mine \n
buc`t`rie, \n timp ce pusei apa la fiert pentru cafea. Când luai laptele din
frigider, g`sii poezia pe care Anatoli o scrisese pentru mine. Chiar dac` \mi va
fi dor de Juan, via]a are compensa]iile ei.
 Capitolul 7

– Ar`]i obosit`, feti]o, \mi spuse Trish cam dup` o s`pt`mân`, când
mersesem \mpreun` la mas`.
De fapt, ea era cea care mânca. Eu fixam \nc` salata din fa]a mea, \ncercând
s` r`mân treaz`.
– Nu reu[esc s` dorm suficient.
– |nseamn` c` lucrurile nu s-au mai lini[tit?
Sim]ii c` m` \mbujorez [i cl`tinai din cap. Nu reu[eam s` dorm mai mult
de patru ore pe noapte, când aveam nevoie de cel pu]in [apte. Se p`rea c` \n
fiecare noapte hot`ram c` nu vom face decât s` dormim, dar tenta]ia era prea
mare ca s` putem rezista, iar somnul nu p`rea la fel de important \n toiul nop]ii,
cum p`rea \n clipa \n care r`suna soneria ceasului.
– |l vezi \n fiecare zi? m` \ntreb` Trish.
– Nu tocmai. Avem amândoi lucruri de f`cut. Dar \ntotdeauna ajunge s`
doarm` la mine.
– Sau s` nu doarm`…
Da, asta era problema.
– De asemenea, pare s` se mute la mine, \ncetul cu \ncetul.
Asta era a doua problem`.
– Sper c` nu-i speli hainele.
– Ei bine…
O MIC~ SCHIMBARE 93

– Nu-mi spune, Ronnie.

– Dac` tot le sp`l pe ale mele, nu pare nici o problem` s` le arunc [i pe ale
lui \n ma[ina de sp`lat.
– Spuneai c` are o mul]ime de colegi de apartament?
– Da, o \ntreag` echip` de fotbal.
– Mi se pare c` face o afacere profitabil`.
Toat` povestea m` deranja. Pl`team destul de mult ca s` stau singur` \n
apartament, iar acum Anatoli era practic mereu cu mine, f`r` s` pl`teasc` nimic.
Nu c` mi-a[ fi dorit s` pl`teasc` jum`tate din cheltuieli, pentru c` ar \nsemna
c` locuim \mpreun` [i nu eram preg`tit` pentru a[a ceva, de[i p`rea s` se
\ntâmple.Totul mi se p`rea extrem de confuz.
– Mai este [i alt` problem`. P`rin]ii mei vin \n ora[ pentru o conven]ie [i
m-au invitat la cin`.
– Care dintre ei e avocat?
– Amândoi. Anatoli se va sup`ra dac` nu-l invit [i pe el, dar nici pe jum`tate
cât de tare s-ar sup`ra ei dac` a[ face-o.
– Ronnie, sunt sigur` c` le-ar pl`cea. E o persoan` pl`cut`.
– N-o s` le plac`, pentru c` e vorba despre mine. Deja sunt nemul]umi]i de
slujba pe care o am, iar un [ofer de taxi e mult prea pu]in pentru ei. Se poart`
foarte nepl`cut cu oamenii care lucreaz` \n servicii.
– Alte probleme mai sunt?
|ncepui s` râd.
– |mi pare r`u, n-am vrut s` vorbesc numai despre probleme. De fapt, sunt
destul de mul]umit` cu via]a pe care o duc.
– Ar`]i fericit`, cu excep]ia oboselii.
O voce familiar` r`sun` \n apropierea noastr`:
– |mi pare r`u c` v` \ntrerup, spuse Charlie.
– Acum, ce mai este? Nu putem s` mânc`m prânzul \n lini[te? \ntreb` Trish,
care putea s`-i vorbeasc` astfel deoarece p`rea intimidat de femeile mari.
– Po]i s` m`nânci \n continuare cu mine, replic` el, dar Ronnie are o
urgen]`.
94 BEVERLY SOMMERS

– Ce fel de urgen]`? \l \ntrebai.

– Phil tocmai a dat telefon. Vrea s` te duci la scena unui accident, pentru a
lua declara]iile martorilor cât` vreme \[i aduc aminte totul.
– Dar poate s` a[tepte pân` \mi termin masa.
Charlie zâmbi cu ironie.
– Oh, mai e ceva, murmur` el, a spus s` te anun] c` e vorba despre rusul
acela care \]i trimitea flori la serviciu.
M` ridicai repede \n picioare.
– M` gândeam eu c` vei deveni interesat`, coment` el, a[ezându-se pe
scaunul meu.
Din privirea lui Trish, era foarte \ncântat` de prezen]a lui. Nimic nu stric`
mai bine o pauz` de prânz decât s` m`nânci \mpreun` cu [eful.
– Unde trebuie s` m` duc? \l \ntrebai.
Charlie era foarte ocupat s` examineze salata mea.
– Cred c` e bun` pentru \nceput, hot`r\ el.
– Charlie!
Ridic` privirea spre mine.
– A trimis un taxi dup` tine. Te a[teapt` afar`. Dup` cum \l [tiu pe Phil, cred
c` aparatul de \nregistrat merge.
– Ai grij` s` nu te pun` s` pl`te[ti, o sf`tuii pe Trish, auzindu-l pe Charlie
râzând tot drumul spre ie[ire.
Un taxi de la Gonden Gate a[tepta la col]ul str`zii. Pentru c` nu aveam nici
cea mai mic` inten]ie s` pl`tesc pentru aceast` curs`, deschisei u[a din fa]` [i
m` a[ezai lâng` [ofer. El p`ru suprins la aceast` mi[care [i arunc` ]igara pe
geam– de[i \n interiorul ma[inii erau cel pu]in zece semne lipite cu "fumatul
interzis".
– {tii unde trebuie s` mergem? \l \ntrebai.
– {tiu, d`du el din cap, demarând \n tromb`.
– Nu ne ducem la un incendiu, \l avertizai, punându-mi centura de
siguran]`.
B`rbatul \ncetini pu]in [i \mi zâmbi larg.
O MIC~ SCHIMBARE 95

– Unde este accidentul?

– Pe strada Clement.
Nu planificam s` continuu aceast` conversa]ie, dar el declar` deodat`:
– E[ti femeia lui Anatoli.
Abia atunci observai accentul.
– Nu sunt femeia lui.
Zâmbetul lui se l`rgi.
– Vrei s` ie[i din când \n când cu mine? m` provoc` el.
|i aruncai o privire pe care o doream ucig`toare, dar f`r` nici un rezultat,
deoarece urm`torul lucru pe care \l spuse fu:
– P`rul t`u e ca m`tasea.
– Nu-mi vine s` cred.
{oferul izbucni \n râs.
– Hei, era doar o glum`. Nu vreau s` m` omoare Anatoli. {tiu c` e[ti femeia lui.
– Ur`sc aceast` expresie, morm`ii.
– E \n ordine, nu voi spune nim`nui. E colegul meu de apartament.
Aceast` declara]ie \mi stârni interesul. Era mult mai mare decât Anatoli,
aproape un urs de b`rbat, cu un p`r blond cârlion]at [i o musta]` stufoas`.
A[ fi vrut s` v`d [i culoarea ochilor, dar purta ochelari de soare. Ar`ta destul de
bine– nu ca Anatoli, dar nu era r`u deloc. Purta pantaloni negri [i c`ma[` alb`,
cum trebuia s` aib` to]i [oferii de la firma lui Phil.
– |]i aduci aminte de mine? m` \ntreb` el.
– Ar trebui?
– |n urm` cu opt luni, am lovit o ma[in` la semafor.
Da, \n urm` cu opt luni [i aproape opt sute de accidente similare.
Acesta este unul dintre accidentele frecvente \n care sunt implica]i [oferii de
taxi. Motivul principal pentru care se \ntâmpl` acest lucru este c` se \nghesuie
prea mult \n ma[ina din fa]`, f`r` s` respecte distan]a regulamentar`, exact cum
f`cea [i acum.
– Ai grij`, dac` nu vrei s` faci un alt accident, \i spusei, dar el zâmbi.
– Anatoli e foarte iste], observ` el, privindu-m` admirativ.
96 BEVERLY SOMMERS

– Dac` e atât de iste], cum de a avut un nou accident?

– Nu e vina lui.
– Oh, desigur! De unde [tii?
– Nu e niciodat` vina [oferului de taxi. Sunt prea mul]i turi[ti la volan \n
acest ora[.
Am crezut \ntotdeauna c` sunt prea multe taxiuri.
M` privea din nou cu aten]ie, iar de data asta \mi fixa picioarele.
|ncercai s`-mi trag de fust`, dar nu dep`[i genunchii. Gestul meu \l f`cu s` râd`.
– S`-i spui lui Anatoli s` te aduc` acas` \ntr-o sear`. O s` g`tesc ceva bun
pentru cin`. Poate reu[im s` te mai \ngr`[`m pu]in.
– Mul]umesc. Mi-ai adus aminte c` n-am apucat s`-mi termin masa de
prânz.
– Toat` lumea vrea s` te cunoasc`. Dar Anatoli e iste], te p`streaz` pentru
el.
Din punctul meu de vedere, era foarte bine. Nu ]ineam neap`rat s`-i
cunosc prietenii, iar el era clar c` nu voia s`-i cunoasc` pe ai mei. Eram sigur`
ce vor spune prietenii mei, dac` vor afla c` m` v`d cu un [ofer de taxi.
Dar, dac` vom continua s` ie[im \mpreun`, nu-mi dau seama cum a[ putea
]ine acest secret la nesfâr[it. Cu toate acestea, dintr-o mul]ime de motive, nu mi
se p`rea o rela]ie cu prea multe [anse de supravie]uire. Poate c` rela]ia fizic` e
minunat`, dar ce mai r`mâne \n lipsa ei?
{oferul taxiului \mi f`cu un semn.
– Ce este? \l \ntrebai.
|mi ar`t` cu degetul.
– Acolo sus, la dreapta.
Da, chiar de la aceast` distan]`, era u[or de z`rit. Un taxi galben era urcat
pe jum`tate pe trotuar, \nconjurat de mul]ime, iar trei ma[ini de poli]ie se
opriser` \n apropiere. Când m` apropiai, descoperii c` taxiul lovise o serie de
ma[ini parcate pe trotuar. Impresia mea era aproape o certitudine: Anatoli a
r`mas f`r` slujb`.
O MIC~ SCHIMBARE 97

Ma[inile de poli]ie p`reau s` blocheze o sta]ie de autobuz, deoarece trei

autobuze erau oprite ceva mai jos. Când ajunser`m \n apropiere, descoperii c`
pasagerii scoseser` capetele pe geam [i ]ipau la [oferii care st`teau de vorb`.
– Voi parca, apoi vreau s` v`d dac` Anatoli are nevoie de un ajutor, \mi
spuse [oferul.
– D`-mi voie s` cobor \nainte s` parchezi.
– Nici o problem`, parchez aici, ridic` el din umeri, oprind \n dreptul unei
ma[ini de poli]ie.
Nu-i spusei nimic, dar speram c` unul dintre poli]i[ti \i va da o amend` sau
va cere ca ma[ina s` fie remorcat`. {oferii de taxi au impresia gre[it` c` pot
parca oriunde vor.
Chiar f`r` s` se petreac` vreun accident, trotuarul este mereu aglomerat,
obi[nui]ii magazinelor cu reduceri umplând zona. |n timpul de care avusei
nevoie s` merg de la taxiul din care coborâsem la trotuarul unde avusese loc
accidentul, auzii [ase limbi diferite.
|n fa]` v`zui o pizzerie cu câteva mese de metal \n fa]`, iar Anatoli st`tea la
una dintre ele \mpreun` cu un b`rbat scund, care purta uniform` de poli]ist.
Trei al]i poli]i[ti supravegheau ma[inile lovite [i scriau numele de pe pl`cu]ele
lor de \nmatriculare.
Anatoli m` z`ri [i figura lui se lumin`. Dac` el era de vin` pentru tot
dezastrul `sta, o s` se \ntunece \n curând.
|i f`cui un semn din cap \n timp ce m` apropiam de mas`, dar \nainte s`
m` pot prezenta investigatorului, Anatoli s`ri de pe scaun [i m` prinse de
mân`, de parc` a[ fi fost salvarea lui.
– Veronica, exclam` el, ai sosit!
– Dac` e[ti dr`gu] s` a[tep]i o clip`…
– Ah, ar`]i atât de bine! De unde ai rochia asta galben`? N-a v`zut-o niciodat`.
– E un costum, Anatoli, iar eu trebuie s`…
– N-o s`-]i vin` s` crezi ce s-a \ntâmplat, \ncepu el, apoi \l z`ri pe [oferul
care m` adusese. Nick, ea e Veronica, cea despre care \]i vorbeam.
– El m-a adus aici, Anatoli…
98 BEVERLY SOMMERS

Investigatorul ne \ntrerupse:
– E dr`gu] c` prietena ta a ap`rut, dar \mi este team` c` trebuie s` r`spunzi
la ni[te \ntreb`ri, domnule Grushenko.
– Sunt evaluatorul din partea companiei de asigur`ri, explicai eu,
prezentându-m` [i dându-i cartea mea de vizit`.
B`rbatul se prezent` ca fiind ofi]erul Stevens.
– Ce s-a \ntâmplat? \l \ntrebai.
– Veronica, n-a fost vina mea, m` \ntrerupse Anatoli, p`rând agitat.
– Cred c` ar fi mai bine s` lu`m un loc, propuse ofi]erul.
Ne \ndreptar`m spre masa din apropiere, iar Nick ne urm` [i el, \mpreun`
cu Anatoli.
– Veronica, dac` doar…
– Anatoli, las`-m` s` stau mai \ntâi de vorb` cu ofi]erul.
– Nu vrei s` ascul]i varianta mea? m` \ntreb` Anatoli. Nu e vina mea.
Eu [i ofi]erul Stevens schimbar`m priviri cunosc`toare, ceea ce p`ru s`-l
enerveze.
– Crezi c` te-a[ min]i? De ce nu ai \ncredere \n mine? Nu-mi vine s` cred.
– Anatoli, te rog s` te calmezi pentru o clip`, \l rugai eu.
Se calm`, \ncruci[ându-[i bra]ele [i privindu-m` \ncruntat.
– Dup` cum sus]ine b`iatul t`u aici de fa]`, \ncepu poli]istul, a parcat
ma[ina pe strad` [i a l`sat-o cu motorul pornit [i cu cheile \n contact, \n timp
ce a fugit \n restaurant s` cear` voie s` foloseasc` toaleta.
– To]i [oferii de taxi fac acest lucru, ridic` din umeri Anatoli. Ce ar fi trebui
s` fac, dac` nu fac nici o pauz` toat` ziua?
– Da, [i noi facem acela[i lucru, interveni ofi]erul, cu excep]ia faptului c`
suntem doi, a[adar nu suntem nevoi]i s-o l`s`m goal`.
– Vezi? spuse Anatoli. Toat` lumea o face.
– Dar ai fi putut s` parchezi legal [i s` la[i ma[ina \nchis`, intervenii eu.
– Dar ce [tii tu? Ai condus vreodat` un taxi?
O astfel de replic` venea de la b`rbatul care \n aceast` diminea]` credea
despre mine c` sunt cel mai minunat lucru din lume.
O MIC~ SCHIMBARE 99

Unul dintre ceilal]i poli]i[ti se apropie de mas` [-i spuse lui Stevens:
– Taxiul va trebui remorcat.
– Da, bine, r`spunse ofi]erul. Dar cum stau lucrurile cu celelalte ma[ini?
– Nu ne putem da seama dac` mai merg \nainte de a contacta proprietarii
lor, care s` \ncerce s` le porneasc`.
– Verific` \n magazin, dac` nu cumva proprietarii lor sunt printre clien]i.
Dup` ce d`du instruc]iuni poli]i[tilor, b`rbatul se \ntoarse spre mine:
– A[adar, b`iatul t`u sus]ine c`, \n timp ce era \n restaurant la toalet`,
cineva i-a furat ma[ina.
– Sus]ine? se r`sti Anatoli, revoltat. Ce \nseamn` asta? Este exact ce s-a
\ntâmplat.
– O s`-]i iau declara]ia mai târziu, \ncercai s`-l temperez.
– A[adar, a v`zut c` ma[ina i-a disp`rut, continu` Stevens, apoi a auzit
zgomotul. Când a privit afar`, taxiul intrase \n [irul de ma[ini parcate pe trotuar,
oprindu-se unde este acum. Pretinde c` a v`zut un b`rbat cu p`rul negru ie[ind
\n fug` din ma[in`. C` l-a urm`rit o vreme, dar apoi l-a pierdut. Dup` un timp,
l-a v`zut pe acest b`rbat \ntr-un magazin de delicatese, l-a tras afar` [i l-a adus
la locul accidentului.
– Lucrez \n magazin, spuse b`rbatul \mbr`cat \n alb [i cu un [ort mare.
Duceam \n interior proviziile, când a ap`rut din senin [i m-a scos afar`.
N-am f`cut nimic.
– Are alibi, interveni un alt poli]ist, care se apropie de mas`.
Proprietarul magazinului spune c` n-a ie[it toat` ziua afar`, nici m`car pentru
o pauz`.
– Pot s` m` \ntorc la lucru? \ntreb` b`rbatul.
– Da, bine, r`spunse ofi]erul Stevens.
– Dar mi-a furat taxiul, protest` Anatoli.
Aruncai o privire spre ofi]er, dar acesta r`spunse simplu:
– Nu cred c` a f`cut-o, dar [tim unde s`-l g`sim.
B`rbatul fu l`sat s` plece , iar Anatoli se arunc` pe scaun, p`rând dezam`git.
Investigatorul se \ntoarse spre mine:
100 BEVERLY SOMMERS

– Poate vrei s` stai de vorb` cu ceilal]i doi martori oculari.

|i urm`rii privirea [i descoperii un cuplu de tineri care st`teau \n u[a
pizzeriei, privind spre noi.
– Dar cu mine cum r`mâne? \ntreb` Anatoli. Când vorbe[ti cu mine?
– Po]i s` stai de vorb` cu ofi]erul Stevens acum, \i spusei eu. O s`-]i iau
declara]ia mai târziu.
M` \ndreptai spre martori [i m` prezentai, \ntinzându-le câte o carte de
vizit`. Tân`ra se numea Sheila White, iar \nso]itorul ei se prezent` cu numele
de Edward Renteria. |mi doream s`-mi fi luat reportofonul cu mine, ca s` le fi
luat declara]iile pe loc.
– Am \n]eles c` a]i v`zut accidentul.
Domni[oara White fu cea care r`spunse:
– St`team chiar \n fa]a ferestrei de la pizzerie când a avut loc. La fel de
aproape cum st`m acum.
– Ce anume a]i v`zut?
– Totul, r`spunse ea, privindu-[i prietenul pentru confirmare. Acest taxi
galben a intrat \n ma[inile parcate pe marginea [oselei, apoi [oferul a p`rut s`
piard` controlul asupra volanului [i a intrat pe trotuar. Acolo unde este acum.
Apoi un copil a ie[it din el [i a \nceput s` alerge.
– Copil?
Amândoi d`dur` aprobator din cap.
– Ce vârst` crede]i c` avea?
– Nu mai mult de [aisprezece ani, afirm` domnul Renteria, iar prietena lui
f`cu un semn aprobator.
Ar`tai spre Anatoli.
– Sunte]i siguri c` nu era el la volan?
– Da, r`spunse domni[oara White. L-am v`zut alergând imediat dup`
accident, dar nu el a fost cel care conducea.
– Dumneavoastr` v` aminti]i acela[i lucru? \l \ntrebai pe b`rbat.
– Da. Amândoi erau foarte aproape de noi.
O MIC~ SCHIMBARE 101

|i \ntrebai dac` vor s` mearg` la poli]istul care ne a[tepta pentru a da o

declara]ie, dar ei r`spunser` c` trebuia s` se \ntoarc` la serviciu, la o gr`dini]`
din apropiere. Nici unul dintre ei nu fu de acord s` dea declara]ia prin telefon.
|n cele din urm`, aranjar`m s` m` duc acas` la ei \n aceast` sear`, pentru a
\nregistra declara]iile.
M` \ntorsei la ofi]erul Stevens, spunându-i c` martorii oculari declaraser`
c` nu fusese Anatoli la volan. El nu p`ru surprins, dar Anatoli era furios.
– |i crezi pe ei [i nu pe mine? vru el s` [tie.
– E de folos s` avem martori care s` declare acela[i lucru ca [i tine.
– Cuvântul meu nu este suficient?
– N-am spus asta.
– Veronica, m` crezi un b`rbat f`r` onoare.
Ofi]erul Stevens chicoti la aceast` replic`, iar Anatoli se \nfurie [i mai tare.
Se ridic` din scaun, cu bra]ele ridicate \ntr-un gest dramatic.
– Chiar [i \n Rusia, un b`rbat are onoarea lui, anun]` el.
– |n Rusia, probabil c` ai fi ajuns deja la \nchisoare, replicai.
– |n Rusia, nimeni n-ar fi \ndr`znit s` fure un taxi.
– Ei bine, dac` Rusia e atât de grozav`…
M` \ntrerupsei, pentru c` Anatoli ridic` bra]ele din nou, \ncepând s` arunce
un potop de cuvinte \n rus`. Sau, cel pu]in, credeam c` e rus`.
Oricum, Nick se ridic` de la mas` [i \ncerc` s`-l calmeze, vorbind \n aceea[i limb`.
– Va trebui s`-i dau o amend`, spuse ofi]erul Stevens, scriind chitan]a \n
timp ce vorbea.
Privind peste um`rul lui, descoperii c` era pentru abandonarea taxiului cu
motorul pornit [i cu cheile \n contact. Asta nu va fi foarte pl`cut pentru Phil.
Un camion pentru remorcare ap`ru la locul accidentului, iar [oferul
acestuia p`ru pl`cut impresionat de num`rul de ma[ini care trebuia remorcate.
Primul pe care \l lu` fu taxiul, care \ncurca mersul pietonilor.
Stevens \i d`du lui Anatoli amenda [i-i spuse c` poate s` plece.
Deja \ncepuse s` m` ignore. Oricum ar fi fost, atr`sese aten]ia unor femei,
care se uitau de la distan]`.
102 BEVERLY SOMMERS

M` \ndreptai spre el [i-i spusei lui Nick:

– Vreau s` m` conduci pe mine [i pe Anatoli \napoi la birou.
– Nu prea cred, r`spunse Anatoli.
– Trebuie s`-]i iau declara]ia.
El m` ignor`.
– Anatoli, asta este munca mea.
Ridic` nemul]umit din umeri.
– Munca ta. Cred c` ]ii mai mult la ea decât la mine.
|mi coborâi vocea.
– Nu este momentul potrivit pentru…
– |]i e ru[ine s` vorbe[ti tare? Mie nu \mi este. Nu mi-a[ pune slujba \naintea
ta, Veronica.
– S` facem o scen` \n fa]a tuturor nu ne ajut` \n nici un fel, Anatoli.
Am nevoie de tine s` vii la serviciu [i s`-mi dai o declara]ie. Acum, fie cooperezi,
fie trebuie s`-i vorbesc lui Phil.
Mâna lui se ridic` spre inim`, cu un gest dramatic.
– Nu-mi vine s` cred! O s` m` spui [efului? Ca [i cum a[ fi un copil?
– Ei bine, te por]i ca un copil.
– Nu trebuie s` dau nici o declara]ie. Ai auzit ce au spus martorii: n-a fost
vina mea.
– {tiu asta.
– Aha, acum m` crezi? m` \ntreb` el, pe un ton neprietenos.
– N-am spus niciodat` c` nu te cred.
– Dar te-ai purtat ca [i cum n-ai face-o. Nici m`car n-ai vrut s` m` ascul]i.
– Voiam s` vorbesc mai \ntâi cu martorii.
Ochii lui str`luceau de mânie.
– Vezi, nu m-ai crezut! M` simt tr`dat de tine, Veronica.
Aruncai o privire spre Nick, iar el \mi f`cu un semn cu ochiul.
– Haide, Anatoli, nu crezi c` devii cam dramatic? \l \ntrebai.
P`ru s` se str`duiasc` s` r`mân` sup`rat, dar un zâmbet \i ap`ru pe figur`.
– Ai dreptate. Sunt prea dramatic.
O MIC~ SCHIMBARE 103

– E \ntotdeauna dramatic, interveni Nick. Poe]ii sunt mereu a[a, Veronica.

– Ru[ii sunt a[a, \l corect` Anatoli.
Prietenul lui d`du din cap.
– Nu ne putem ab]ine. A[a suntem noi. Dar poe]ii sunt mai mult decât
restul.
– Oh, nu muzicienii? \l tachin` Anatoli, \ntorcându-se apoi spre mine:
prietenul meu Nick e violoncelist. Are un violoncel minunat [i poate c` vei avea
ocazia s`-l ascul]i cântând.
– Poate c` dup` ce o s`-mi g`teasc`, r`spunsei eu. Vrea s` m` \ngra[e.
– Nick s` g`teasc`? E amuzant, zâmbi Anatoli. Sunt un buc`tar mai bun
decât el.
– Ad-o duminic` la mas`, propuse Nick.
Anatoli p`rea jenat.
– Ce e duminic`? \ntrebai.
– Avem ceea ce obi[nuim s` numim "duminici muzicale", r`spunse Nick.
Ne invit`m femeile.
|l privii \ntreb`tor pe Anatoli. El ridic` din umeri.
– N-am crezut c` te-ar interesa, veni r`spunsul.
– Mi se pare interesant.
El m` cuprinse cu bra]ul.
– Bine. O s`-mi cuno[ti to]i prietenii.
Unul dintre poli]i[ti \i ceru lui Nick s`-[i mute ma[ina, a[a c` trebui s`
plec`m. Oprir`m \n fa]a restaurantului \n care intrase Anatoli ca s` foloseasc`
toaleta. Nick parc` ma[ina, iar noi intrar`m.
Proprietarul restaurantului, Istvan, era de asemenea rus, dar nu era unul
dintre colegii de apartament a lui Anatoli. Avea probabil \n jur de cincizeci de
ani, era foarte gras [i aproape complet chel.
Când Anatoli m` prezent`, Istvan \ntreb` imediat:
– E femeia ta?
B`rbatul de lâng` mine m` cuprinse posesiv cu bra]ul.
Istvan d`du din cap, zâmbind:
104 BEVERLY SOMMERS

– Trebuie s-o \ngr`[`m.

Proprietarul restaurantului verific` dac` Anatoli folosise \ntr-adev`r toaleta,
apoi ne invit` la mas`. Eram tentat`, pentru c` nu mâncasem de prânz, dar era
prea târziu [i aveam foarte mult de lucru.
– O s-o aduc la mas` cu alt` ocazie, \i spuse Anatoli. Vreau s` \nve]e s`
aprecieze mâncarea ruseasc`.
Nu aveam nici o \ndoial` c`-mi va pl`cea. Dar nici nu credeam c` e bun`
pentru siluet`.
– Credeam c` vom ]ine secret c` suntem \mpreun`, \i spusei lui Anatoli
când ie[ir`m din restaurant.
– Era valabil doar la serviciu. Oricum, trebuia s`-i spun lui Istvan.
|ncearc` \ntotdeauna s`-mi prezinte câte o femeie.
– Nick [tia.
– Desigur, doar locuim \mpreun`. Cum crezi c` am explicat lipsa de acas`?
Colegii mei de apartament nu sunt pro[ti.
– Nu le va spune altor [oferi de taxi?
– Nu, desigur. Dar pe cine ar interesa?
– Foarte bine, dar calmeaz`-te când ajungem la birou.
– Cum adic` s` m` calmez?
– Adic` s` nu m` cuprinzi cu bra]ul, \n]elegi?
Bra]ul care m` cuprinsese \mi d`du imediat drumul. |mi deschise apoi u[a
de la taxi [i m` a[ezai pe bancheta din spate.
Dup` ce m` a[ezai, se \ntoarse \n scaun spre mine:
– Phil o s` m` concedieze, declar` el.
– Dar n-ai fost tu cel care a lovit ma[ina.
– Da, dar am l`sat-o nesupravegheat`. Trebuie s-o \nchidem de fiecare dat`
când facem o pauz`, dar nu era nici un loc \n parcare [i a trebuit s-o las pe
[osea. Nici m`car n-am \ntârziat un minut, am l`sat farurile aprinse.
– Haide, nu fi a[a, \i spusei, nemul]umit` s`-l v`d atât de dezam`git.
S-au mai \ntâmplat astfel de lucruri.
O MIC~ SCHIMBARE 105

– Veronica, \ncerci s` m` faci s` m` simt mai bine, dar n-are rost.

Copilul nu va fi prins, iar firma va trebui s` pl`teasc` repara]iile pentru toate
ma[inile, doar pentru c` am fost neglijent. Phil m` va concedia.
– Golden Gate nu va trebui s` pl`teasc` toate repara]iile, ci doar pentru
taxi. Sunt sigur` c` restul ma[inilor aveau asigurare.
– {i dac` te concediaz`, care este problema? interveni Nick. O s` te po]i
dedica ocupa]iei de poet.
– }i-ar pl`cea un poet s`rac? m` \ntreb` Anatoli.
M` \ntrebai ce p`rere ar avea p`rin]ii mei despre un poet s`rac.
Probabil una [i mai proast` decât despre un [ofer de taxi.
– Nu mi-ai r`spuns. Cred c` nu-]i va pl`cea un poet s`rac.
– Sun` foarte romantic, replicai eu, numai c` nu vei fi concediat.
– A[a crezi?
– Da.
|n clipa \n care coborâr`m din taxi, Nick m` \ntreb`:
– Veronica, ne vedem duminic`?
Aruncai o privire spre Anatoli.
– O s-o vezi duminic`, r`spunse el.
Singura care ne acord` aten]ie \n clipa \n care intrar`m \mpreun` \n birou,
fu Trish. Ceea ce speram c` \nseamn` c` e singura care [tie despre noi doi.
|mi luai reportofonul, apoi \l dusei pe Anatoli \n biroul gol de lâng` cel al lui
Charlie, pentru a-i lua declara]ia. Era desp`r]it printr-un zid de sticl` de restul
cl`dirii, iar [eful nostru care trecu pe culoar ne arunc` o privire \n trecere.
De fiecare dat` când iau o declara]ie, trebuie s` cer o mul]ime de am`nunte
de natur` statistic`, pentru a identifica persoana despre care este vorba.
Primele trei \ntreb`ri sunt numele, adresa [i num`rul de telefon, iar Anatoli nu
avu nici o problem` cu asta, dar a patra \ntrebare fu data na[terii, care \l puse
\n \ncurc`tur`.
Oprii imediat \nregistrarea.
– Care e problema, Anatoli?
El \mi evit` privirea.
106 BEVERLY SOMMERS

– De ce m` \ntrebi ce vârst` am?

– Dar de ce este un secret?
– Eu nu te-am \ntrebat câ]i ani ai, Veronica, coment` el, iar felul \n care o
spuse m` f`cu s` cred c` \i era team` s` \ntrebe.
Oh, doamne, oare era mult mai tân`r decât mine? Oare ru[ii se maturizeaz` mai
repede decât americanii? Presupusesem c` are cam aceea[i vârst` cu mine, sau
poate e un pic mai mare. Oricum ar fi, n-am nici o problem` cu vârsta [i nu m`
deranjeaz` dac` descop`r c` are \n jur de dou`zeci [i patru, dou`zeci [i cinci de ani.
– O s` fac treizeci \n octombrie, \l anun]ai cu senin`tate.
Figura lui se lumin` imediat.
– Oh, eu am treizeci [i patru.
– Dar de ce n-ai spus?
– Ar`]i mult mai tân`r`. |mi era team` c` m` vei crede prea b`trân.
Poate c` ar trebui s-o consider un compliment, dar am ajuns s` m` cam
satur de aceast` replic`. E [i mai enervant când mi se \ntâmpl` s` mi se cear`
un act de identitate la intrarea vreunui local de noapte.
Deschisei din nou reportofonul. Totul merse foarte bine, pân` când ajunsei
la \ntrebarea standard: dac` a consumat alcool sau droguri \nainte de a pleca
de acas`. Anatoli explod`:
– Ai fost cu mine \n aceast` diminea]`. M-ai v`zut luând droguri? Am a[a
ceva \n apartamentul t`u? Beau vodc` la micul dejun? De ce m` \ntrebi a[a ceva?
Reu[ii s` \nchid reportofonul pe la mijlocul izbucnirii, apoi [tersei ultimele replici.
– Ce faci?
– {terg ceea ce ai spus. Crezi c` vreau s` [tie [eful meu sau al t`u c` de fapt
locuie[ti \mpreun` cu mine?
– Locuiesc \mpreun` cu tine? Ce \nseamn` asta?
– {tii foarte bine ce \nseamn`.
– Nu locuim \mpreun`. Am propriul meu apartament.
|ncepusem s` m` simt deranjat` de replicile lui.
– Da? Când ai dormit ultima oar` acolo?
Privirea lui era t`ioas`.
O MIC~ SCHIMBARE 107

– Veronica, \ncerci s`-mi spui ceva?

– Nu \ncerc s`-]i spun, ci chiar \]i spun. Dulapul meu e plin de hainele tale,
\]i ]ii mâncarea \n frigiderul meu [i nu-mi aduc aminte de când n-am mai dormit
lini[tit`. {tiu c` ai mul]i colegi de apartament, [i c` probabil nu te po]i bucura
de intimitate, dar din când \n când m-a[ bucura [i eu de un pic de spa]iu.
Nu avusesem nici o inten]ie s` spun aceste lucruri, dar pur [i simplu \mi
sc`par`.
Gesturile dramatice \[i f`cur` apari]ia.
– Crezi c`-mi place mai mult apartamentul t`u decât al meu? Ce crezi, c`
locuiesc \ntr-un fel de apartament din Moscova cu saltele pe jos?
Deoarece exact astfel \mi \maginasem apartamentul lui, n-avea sens s` neg.
– Mai \ntâi, m` acuzi c` vreau s` te iau de so]ie doar pentru cet`]enie; acum
m` acuzi c`-mi place apartamentul t`u. Ai un apartament mic, care \mi
provoac` accese de claustrofobie. Singurul motiv pentru care stau acolo, e c`
vreau s` fiu cu tine.
Claustrofobie? |n apartamentul meu perfect? Nu-l credeam nici o secund`.
– Anatoli, sunt la serviciu [i trebuie s`-mi termin \nregistrarea.
Deschisei din nou reportofonul, iar de aceast` dat` \mi r`spunse la toate
\ntreb`rile \n detaliu, evitându-mi tot timpul privirea. {tiam c` e sup`rat pe
mine, dar [i eu eram sup`rat`. P`rea s` m` foloseasc`. Poate c` nu m` folosea
pentru a c`p`ta cet`]enia. Sau poate c` nu voia s` stea \n apartamentul meu.
Dar nu p`rea s` ezite s` m` foloseasc` doar ca s` scape de problemele cu [eful
lui. Automat, se a[teptase s` fiu de partea lui. Considera c` modul \n care \mi
fac slujba \l prive[te personal, iar pân` la urm` m` f`cea s` m` tem c` va
distruge tot ce era frumos \ntre noi.
Când terminar`m \nregistrarea, d`du un telefon la serviciu [i ceru s`-i fie
trimis un taxi. Apoi se \ntoarse spre mine:
– Vin s` te iau de la serviciu.
– Azi nu voi sta \n birou.
– O s` te duc acas` dup` o or`.
– Bine, fusei de acord, nedorind s`-l enervez [i mai tare.
Oricum, voiam ceva intimitate, dar nu chiar atât de mult.
 Capitolul 8

Anatoli, \mbr`cat \n pantaloni scur]i [i tricou, m` a[tepta sprijinit de

ma[in`, \n clipa \n care ie[ii din birou. Phil \l trimisese acas` pentru restul zilei,
din moment ce nu aveau o ma[in` \n plus.
Vorbisem cu Phil, care nu era deloc \ncântat de Anatoli.
– Ar fi trebuit s` [tie c` nu are voie s` lase cheile \n contact. E unul dintre
primele lucruri pe care le cerem [oferilor, din clipa \n care \i angaj`m.
– Dar e f`cut probabil aproape tot timpul, r`spunsesem, chiar dac` [tiam
c` asta nu e o scuz`.
– Poate c` este, dar de aceast` dat` a fost prins. Dac` ar fi fost r`nit cineva
\n accident, ar fi fost responsabilitatea noastr`.
– Sper c` nu-l vei concedia, nu-i a[a?
Oftatul lui fusese u[or de auzit.
– L-am avertizat, atâta tot. {tii c` \mi place, Ronnie, dar am o afacere de
condus. Dac` va mai face un accident anul `sta, sunt sigur` c` mi se va cere de
c`tre compania de asigur`ri s`-l concediez. Vrei s` stai de vorb` cu el, te rog?
– Oricum, nu va face nici un bine. Crede c` sunt de partea ta.
– Ce vrea s` \nsemne asta? E[ti de partea mea, nu-i a[a?
– Desigur, m` gr`bisem s`-l asigur.
Dar nici nu voiam s`-l v`d pe Anatoli pierzându-[i slujba. Aveam o oarecare
idee c`, dac` se va \ntâmpla a[a ceva, nu va mai vrea s` m` vad`. Imaginea lui
de mascul nu-i va permite.
O MIC~ SCHIMBARE 109

Anatoli era neobi[nuit de t`cut \n ma[in`. Mergea \n direc]ia casei mele, a[a
c` \mi \nchipuii c` m` duce acas`. Nu \n]elegeam de ce fusese atât de dornic s`
m` ia de la serviciu, din moment ce nu f`cea decât s` m` duc` acas`. Mai ales
c` refuza s`-mi spun` ceva.
Când ajunser`m \n fa]a blocului meu, nu se opri, ci conduse mai departe.
Poate c` avea de gând s` m` duc` la mas`. Apoi m` surprinse dep`[ind [oseaua
principal` [i continuând pe un drum privat.
Cl`direa era \ntunecat` [i mare. P`rea respectabil` [i elegant`, precum [i
foarte bine \ntre]inut`.
– Aici locuie[ti? \l \ntrebai.
– Asta e casa mea.
Trebuia s` recunosc: eram impresionat`. |n primul rând, se afla \ntr-un
cartier mai bun decât al meu. Oricum, \mi r`mânea s` m` consolez cu gândul
c` poate e \ntunecat` [i c` iarna este foarte frig.
Urcar`m sc`rile de la intrare, apoi p`[ir`m \ntr-un hol spa]ios. Podeaua era
din marmur`, cu modele atr`g`toare. Un hol lung se termina cu o scar` de
lemn, care ducea la etaj. Dup` ce merser`m prin holul spa]ios, deschise u[a [i
m` conduse \ntr-o sufragerie imens`. |ntregul meu apartament ar fi \nc`put cu
u[urin]` \n ea.
Un covor de un ro[u \ntunecat era a[ezat \n centrul camerei, iar u[i glisante
\nalte conduceau spre o teras`. |n camer` se aflau mai multe mese cu veioze,
precum [i trei canapele, pe una dintre ele dormind o pisic`. Un [emineu mare
era flancat de rafturi pline cu c`r]i. M` \ndreptai spre ele. Cea mai mare parte
p`reau s` fie \n rus`. Sau poate c` era greac`, deoarece nu [tiam care este
diferen]a.
Din sufragerie se intra \ntr-o sal` de mese cu mobilier de lemn, \n care se
aflau alte rafturi cu c`r]i. |ntr-un col] se z`rea un pian, iar lâng` el, sprijinit de
perete, un violoncel. Dup` aceast` camer` urma una mai mic`, pentru micul
dejun, din care se intra \n buc`t`rie.
Apartamentul era destul de dezorganizat, dar numai datorit` faptului c`
erau c`r]i peste tot, precum [i mormane de ziare [i reviste. P`rea \ns` curat, iar
110 BEVERLY SOMMERS

\n buc`t`rie nu se afla nici o farfurie murdar`. Era evident c` o asemenea cas`

e foarte scump`, dar nu se simte prea tare dac` num`rul celor care locuiesc aici
e destul de mare.
– Vino, o s`-]i ar`t [i restul, spuse Anatoli, care m` conduse mai departe.
Trecur`m pe lâng` câteva dormitoare [i b`i, pân` când ajunser`m \n
spatele casei, \ntr-o teras` imens`, \nchis` cu u[i fran]uze[ti, care con]inea o
ma[in` de scris, rafturi cu c`r]i [i fotografii \n rame de argint.
– Da, bine, sunt impresionat` de casa ta, \i spusei.
Avusese dreptate: dup` un astfel de loc, apartamentul meu putea s`-i dea
impresia de claustrofobie. Pe de alt` parte, locuiam singur`. Aici nu era nimeni
pe moment, dar sunt sigur` c` \n clipa \n care to]i colegii lui vin acas`, devine
un spa]iu foarte aglomerat.
– Aici este camera mea, \mi spuse el. Aici dorm [i tot aici muncesc.
– Munce[ti?
– Aici scriu.
Nu mai vorbise despre acest lucru, [i aproape uitasem c` fusese un scriitor
\n ]ara lui.
– Scrii ceva \n acest moment?
– Traduc una dintre piesele mele de teatru \n englez`. M` ajut` foarte mult
la \nv`]area limbii.
M` \ntrebai când avea timp s` fac` acest lucru. De când ne vedeam, abia
mai aveam timp pentru ceva.
– Bine, \mi pare r`u, \i spusei.
– |]i pare r`u?
– C` m-am gândit c` m` placi pentru apartamentul meu. Al t`u e mult mai
frumos.
– N-ar fi trebuit s` fie nevoie s`-]i demonstrez.
– Ai dreptate, Anatoli. |]i promit c` nu m` voi mai \ndoi de tine.
P`rea satisf`cut de cuvintele mele.
– Te-a[ primi aici din când \n când, dar devine foarte aglomerat.
– Unde sunt to]i colegii t`i?
O MIC~ SCHIMBARE 111

– Ast`zi avem meci de fotbal. O s` \ntârzii.

– Vrei s` spui c` avem toat` casa doar pentru noi?
M` privi suspicios.
– Da.
– To]i ceilal]i s-au dus la meci?
Din str`lucirea ochilor lui, \mi d`dui seama c` \n]elesese ce voiam s` spun.
– Cred c` te gânde[ti la un cu totul alt fel de meci.
– Oh, da, r`spunsei, prinzându-i fa]a \n palme [i tr`gându-l spre mine.
Cu un deget de la picior, reu[ii s`-mi scot pantoful, apoi repetai
performan]a pentru cel`lalt picior. |n acela[i timp, \mi aruncai haina [i tr`sei
fermoarul de la fust`, reu[ind s` ies din ea.
Mâinile lui Anatoli m` cuprinser`, tr`gându-m` spre el. M` s`rut` cu
pasiune, apoi murmur`:
– O rusoaic` n-ar fi niciodat` atât de \ndr`znea]`.
– Nu, desigur, fusei de acord. Rusoaicele sunt cunoscute pentru docilitatea
lor.
El \ncepu s` râd`.
– Americanele preiau ini]iativa. Ce-i mai r`mâne b`rbatului de f`cut?
Mângâierile lui deveneau din ce \n ce mai \ndr`zne]e. Se retrase spre
canapea, tr`gându-m` dup` el. Ultimele piese de \mbr`c`minte zburar` prin
aer. Ne strânser`m \n bra]e, purta]i de valurile pasiunii.
– Veronica, murmur` el, m` sec`tuie[ti. Cum voi mai putea juca fotbal?
– Te plângi? \l tachinai eu.
Zâmbetul lui era larg.
– Numai dac` te opre[ti…

***

– Anatoli, nu trebuie s` m` conduci acas`. Pot s` merg pe jos.

112 BEVERLY SOMMERS

– Dar e \n drumul meu, r`spunse el. Veronica, nu vreau s` te saturi de

mine. Nu ne vom vedea \n aceast` sear`, astfel \ncât s` te po]i bucura de
intimitate.
– Nu e vorba neap`rat de intimitate, dar nu reu[esc s` dorm suficient.
– |n]eleg foarte bine. Numai c` \n clipa \n care te v`d, nu-mi mai vine s`-mi
pierd timpul cu somnul.
D`dui \ncet din cap.
– Nu e doar ce sim]i tu. {i pentru mine e la fel. Poate c` ar fi mai bine ca \n
timpul s`pt`mânii s` dormi acas`.
– Asta cred c` va fi \ntr-adev`r mai bine, declar` el, f`r` s` par` prea
\ncântat.
De fapt, sim]eam acela[i lucru. Cu toate acestea, una dintre \ntreb`rile pe
care eram obligat` s` le pun când investigam un accident era câte ore de somn
au avut \n seara precedent`. S-ar putea s` fie riscant s` se duc` la serviciu dup`
doar câteva ore de somn.
Mi se p`ru foarte ciudat s` m` duc la culcare singur`. F`cui acele lucruri pe
care nu le f`ceam niciodat` cu el, cum ar fi s`-mi fac o masc` [i s` citesc o carte
\n pat. |mi tot spusei c` va ap`rea \n cele din urm`, dar când se f`cu miezul
nop]ii, \mi fu clar c` \[i p`stra cuvântul dat.
|nainte s` adorm, m` \ntrebai ce e atât de minunat la intimitate.
Vineri seara, o prieten` din facultate \mi d`du telefon s` m` invite la o
petrecere pentru ziua de sâmb`t`.
– Doar o parte din vechea trup`, spuse Betsy, precum [i ni[te colegi de
serviciu. De fapt, este un tip care te poate interesa. {tiu c` nu te dai \n vânt dup`
avoca]i, dar…
– Nu e vorba despre to]i avoca]ii, ci doar despre cei care pledeaz` \n
cazurile de v`t`mare corporal`.
Avusesem de-a face cu prea mul]i de-a lungul carierei mele, ca s`-mi plac`
vreunul.
– Noah lucreaz` pentru o corpora]ie, ca [i noi. Oricum, mi-ar face mare
pl`cere dac` ai veni.
O MIC~ SCHIMBARE 113

M` gândii c` poate este timpul s`-l prezint pe Anatoli grupului de prieteni.

Tot va trebui s-o fac \n cele din urm`, dac` nu inten]ionez s` rup toate leg`turile
cu ei.
– Pot s` vin cu un partener? o \ntrebai.
– A[adar, de aceea ai disp`rut, coment` ea. Ne \ntrebam care este motivul.
Nimeni n-a mai auzit de tine de secole \ntregi.
Nu-mi pl`cuse niciodat` momentul \n care unul dintre prieteni disp`rea
pentru o vreme, tocmai pentru c` avea un nou partener. |mi promisesem c`
nu voi face niciodat` acela[i lucru, [i poate c` nu l-a[ fi f`cut, dac` a[ fi crezut
c` Anatoli [i prietenii mei se pot \n]elege.
– |mi pare r`u, fu tot ce r`spunsei.
– Hei, e \n regul`, ni se \ntâmpl` tuturor. De când dureaz` aceast` poveste?
– Oh, nu de prea mult` vreme, de câteva s`pt`mâni.
– Foarte bine pentru tine. A, po]i s` o invi]i [i pe colega ta de apartament.
Spre mirarea noastr`, sunt mai mul]i b`rba]i decât femei.
– S-a c`s`torit.
– Deja? La ce num`r de colege de apartament care fac acela[i lucru ai ajuns?
– La [ase.
– Ai ales deja o alt` coleg`?
– Nu mai vreau.
– Ei bine, e mai mult loc liber pentru dragoste, nu-i a[a? Cum \l cheam` pe
prietenul t`u?
– Anatoli, r`spunsei imediat, ]inându-mi apoi respira]ia \n timp ce a[teptam
reac]ia ei.
– Aha! E cumva rus?
– Da.
– Ronnie, mi se pare c` ai ales un rus romantic. Abia a[tept s` ne \ntâlnim.
|nainte s` m` \ntrebe alte am`nunte, spusei c` mai am un telefon [i
\nchisei. Apoi m` \ntrebai dac` nu cumva f`cusem o gre[eal`.
{tiam c` nu e bine s`-mi \mpart via]a \ntre prieteni [i Anatoli, p`strând
separarea \ntre aceste dou` domenii, dar am f`cut-o mai mereu. Cu toate
114 BEVERLY SOMMERS

acestea, eram \n pericol s` devenim ni[te pustnici. Aproape c`-l f`ceam s` se

ascund` \n apartamentul meu, iar acest lucru \ncepea s` ne irite. Urma s` fie un
weekend foarte aglomerat, cu petrecerea [i invita]ia la el acas`.
M` dusei s` stau de vorb` cu Trish, asigurându-m` c` [eful nu era prin
preajm`.
– Am nevoie de sfatul t`u, \i spusei. Tocmai am acceptat o invita]ie la o
petrecere pentru mâine sear`.
– Pare bine, r`spunse ea.
– |l iau [i pe Anatoli cu mine.
– Desigur, se obi[nuie[te s` faci un astfel de lucru.
– Numai c` nu [tiu ce p`rere vor avea despre el.
– Nu ]i se pare c` spui prostii?
– Poate c` da.
Trish cl`tin` din cap.
– Ronnie, ca s` fiu sincer`, e[ti atât de snoab`!
Uneori, când st`team de vorb` cu Trish, aveam impresia c` stau de vorb`
cu propria con[tiin]`.
– Nu sunt eu cea snoab`. Dar au cu to]ii slujbe bine pl`tite [i care le aduc
putere. Nu vor fi impresiona]i de un [ofer de taxi.
– Ba tu e[ti snoaba– \]i e fric` s`-l prezin]i prietenilor t`i.
– Nu vreau s` fie primit prost.
– Adic` nu vrei s` ie[i tu prost. |]i e team` c` unul dintre ei va crede c` e[ti
atât de disperat` pentru un b`rbat, \ncât ai ajuns s` cobori la clasa muncitoare.
Ei bine, Ronnie, [i noi facem parte din clasa muncitoare. Iar meseria de [ofer
de taxi este o meserie cinstit`, chiar mai cinstit` decât a noastr`. Nu suntem
iubi]i de toat` lumea.
– Bine, bine. M` faci s`-mi fie ru[ine de mine, r`spunsei, \ntorcându-m` pe c`lcâie.
– A[a [i trebuie, strig` ea dup` mine.
Anatoli p`rea \ncântat c` va cunoa[te \n cele din urm` câ]iva dintre prietenii
mei. |i explicai apoi ce fel de rela]ie am cu ei [i c` trecuse destul de mult timp
de când nu-i mai v`zusem.
O MIC~ SCHIMBARE 115

Sâmb`t`, se duse acas` s` ajute la preg`tirile pentru petrecerea de

duminic` [i s` se \mbrace pentru cea de seara. Când veni s` m` ia de acas`,
purta din nou hainele de intelectual european. Eu purtam blugi [i un pulover,
ceea ce credeam c` va fi stilul preferat de Betsy.
– A[a se \mbrac` americanii pentru petreceri? m` \ntreb` el, privindu-m`
cu aten]ie.
– Nu e nimic special, e doar o \ntâlnire. Cred c` toat` lumea se va \mbr`ca
\n haine confortabile. Cum se \mbrac` ru[ii la petreceri?
El ridic` din umeri.
– Presupun c` ne \mbr`cam la fel când eram mai tineri.
– Anatoli, \ncerci s`-mi spui ceva?
– Ce anume?
– M` refer la petrecerea de mâine. Invita]ii vor purta haine elegante?
– Se \mbrac` fiecare cum vrea. Nu sunt reguli.
– Dar ai prefera s` nu port blugi.
– N-am spus asta. Cred c` unii dintre invita]i vor purta a[a ceva.
R`m`sei o vreme pe gânduri, f`când o excursie mintal` prin dulap.
– N-am decât blugi [i haine pentru serviciu. Detest s` m` \mbrac \n costum.
– Nimeni nu va purta costum.
Foarte bine, asta \nsemna c` puteam s` port ce doream. Dac` ru[ii poart`
altceva, aceasta nu este decât problema lor. Acum sunt \n Statele Unite, iar
blugii sunt un fel de uniform`.
Betsy locuie[te \ntr-unul dintre cartierele considerate de lux, cu case albe
[i mari, care d`deau impresia de cur`]enie. Din fericire, reu[ir`m s` g`sim un
loc de parcare relativ aproape de intrare. |n clipa \n care coborâr`m din ma[in`,
auzir`m muzica dat` la maximum. Era o melodie pe care o ascultasem frecvent
\n timpul studiilor, la auzul c`reia m` cuprinse nostalgia.
U[a de la intrare era deschis`, a[a c` urcar`m spre interior. Casa ei era mult
mai mare decât a mea, dar [i salariul ei era semnificativ mai mare decât al meu.
Gazda sosi \n \ntâmpinarea noastr`, ar`tând exact a[a cum mi-o aminteam
din facultate: un pic durdulie, cu p`rul blond strâns \n coad` [i cu acela[i mod
116 BEVERLY SOMMERS

entuziast de a vorbi. M` strânse \n bra]e, apoi \mi spuse, fixându-l pe Anatoli cu

o privire seduc`toare:
– Acum, prezint`-m`!
– Betsy, Anatoli.
Uimirea lui era vizibil`, \n clipa \n care ea \l strânse \n bra]e. Ne conduse
apoi \n sufragerie, prezentându-ne unora dintre colegii ei de serviciu.
|l prezentai pe Anatoli prietenilor comuni, majoritatea spunând ceva de genul:
– A[adar, acest este motivul pentru care te-ai ascuns, Ronnie.
Ne luar`m câte o cutie de bere. Unul dintre avoca]ii de la firma lui Betsy \l
\ntreb` pe Anatoli cu ce se ocup`, iar când sosi r`spunsul, m` a[teptam s` se
lase t`cerea. Dar nu se \ntâmpl` a[a ceva. |n loc de asta, fiecare \ncepu s`
povesteasc` istorii amuzante care aveau leg`tur` cu taxiurile. Apoi Anatoli le
povesti cum ma[ina lui fusese furat` [i zdrobit` de altele \n timp ce era la
toalet`, ceea ce produse un mare hohot de râs. Chiar [i Anatoli era capabil s`
zâmbeasc` acum.
|n cele din urm`, discu]iile \ncepur` s` se \nvârt` \n jurul sportului, ceea ce
m` f`cea s` m` tem c` o s` \nceap` s` se plictiseasc`. Oricum, voi avea aceea[i
problem` mâine, când probabil c` o mare parte din discu]ii va fi \n limba rus`.
|n timp ce vechii prieteni \ncepur` s` aminteasc` de timpul petrecut
\mpreun`, \l l`sai oarecum singur, dar de fiecare dat` când m` uitam \n direc]ia
lui, p`rea s` se descurce bine. Mai mult decât bine, de fapt. De fiecare dat` era
\nconjurat de femei care \i ascultau cu interes cuvintele. Apoi, era u[or de
observat c` era cel mai frumos b`rbat din \nc`pere, ceea ce explica succesul lui.
Spre sfâr[itul petrecerii, Betsy veni lâng` mine:
– Mai sunt [i al]ii ca el? m` \ntreb`.
– O mul]ime.
– O s` \ncep s` iau mai des taxiul.
– Dac` vorbe[ti serios, s` [tii c` are mul]i colegi de apartament.
– Simte-te liber` s` aranjezi orice, zâmbi ea. Restul b`rba]ilor par atât de
plictisitori \n preajma lui.
– |mi pare bine c` \[i place.
O MIC~ SCHIMBARE 117

P`rin]ii mei vin \n ora[ pentru o conferin]` [i \mi e team` s` li-l prezint.
– Dar ce [tiu p`rin]ii? Oricum, de când \]i pas` ce cred ei? Nu-]i mai aduci
aminte când te-ai dus acas` cu nigerianul acela, doar ca s`-i [ochezi?
|ncepui s` râd.
– Uitasem. Dar nu vreau ca Anatoli s`-i [ocheze, vreau s` le plac`.
– Dac` nu le va pl`cea, e vina lor, m` asigur` ea.
E teribil cât de important` poate fi aprobarea prietenilor t`i.
Când ajunsesem la petrecere, eram jenat` de gândul c` voi ap`rea cu un [ofer
de taxi rus, dar acum toat` lumea p`rea s`-l plac`. Când plecar`m de la
petrecere, m` sim]eam ca [i cum d`dusem lovitura secolului.
Majoritatea b`rba]ilor cu care ie[eam nu impresionau pe nimeni. {i nici unul
nu era nici pe jum`tate la fel de romantic.
Cred c` \n aceast` clip` \mi d`dui seama c`, de[i eram con[tient` de o
vreme c` \ncepeam s` m` \ndr`gostesc de el, m` simt \n siguran]`. Nu numai
c` nu f`ceam ceva gre[it, dar nu aveam nici un motiv s` m` ascund.
Pe drumul spre cas`, Anatoli observ`:
– Prietenii t`i sunt cu to]ii avoca]i.
– O mare parte din ei sunt, r`spunsei eu. Când eram \n liceu, ne gândeam
cu to]ii s` ne ducem la facultatea de drept.
– Dat tu nu te-ai dus.
Zâmbii.
– Le-ar fi pl`cut atât de mult p`rin]ilor mei.
– P`rin]ii t`i voiau s` fii avocat?
– Amândoi sunt avoca]i; pân` [i amândoi fra]ii mei sunt tot avoca]i. E o
tr`s`tur` de familie.
– Nu mi-ai spus niciodat` acest lucru. Nici m`car n-ai vorbit despre p`rin]ii
t`i. Locuiesc \n San Francisco?
– Nu, \n California. Peste dou` s`pt`mâni, vor veni \n vizit` aici, dac` vrei
s`-i cuno[ti.
El r`mase t`cut o vreme.
– Aveai de gând s`-mi spui acest lucru?
118 BEVERLY SOMMERS

– Da, \n cele din urm`.

– Dac` am fi fost \n Rusia, pân` acum mi-ai fu cunoscut rudele, observ` el.
– Nu te-am auzit nici pe tine vorbind despre ei.
– Ei bine, Veronica, [tii cum stau lucrurile. Mai \ntâi corpurile se cunosc
\ntre ele, apoi min]ile. Cred c` suntem \nc` la capitolul corp.
– A[adar, spune-mi despre familia ta, \l rugai.
– Am o sor`, care este medic. Mama este profesoar` [i locuie[te \mpreun`
cu bunicul.
– {i tat`l t`u?
– A fost ofi]er \n armat` [i a murit \n Afganistan.
– |mi pare r`u.
El ridic` din umeri.
– Nu l-am cunoscut prea bine. El [i mama au divor]at când eram mic.
– |]i este dor de familia ta?
– Desigur. Poate c` o s` te duc la un moment dat s`-i cuno[ti.
Nici m`car nu-mi puteam imagina c` voi vizita vreodat` Rusia. Cea mai
mare parte din via]a mea fusese o ]ar` interzis`, \n care se petrecea ac]iunea
filmelor cu James Bond. Anatoli \ns` m` f`cea s` o simt din ce \n ce mai
aproape. Speram doar c` nu voia s` \nv`] [i limba.
– Te-ai purtat altfel la petrecere, observ` el.
– Cum adic`?
– Ai râs mult. Cu mine nu râzi atât de mult.
– Cu tine sunt de obicei \n pat. Nu [tiu cât de mult ai aprecia acest lucru.
– Nu te-am v`zut niciodat` astfel. Erai amuzant` [i-i f`ceai pe oameni s`
râd`. Umorul este greu de \n]eles \ntr-o limb` str`in`. |nve]i sensul cuvintelor,
dar mai dureaz` pân` s` \n]elegi cum trebuie combinate.
– Oh, nu sunt amuzant`, replicai. Poate c` sunt sarcastic` din când \n când,
dar asta este tot.
– Sarcasmul e u[or de \n]eles. {tiu când e[ti sarcastic`.
– Nu sunt sigur` c` o faci.
– Ba da. Numai c` ignor replicile tale.
O MIC~ SCHIMBARE 119

– Nu \]i place ironia?

– Nu când o folose[ti \mpotriva mea.
– |mi pare r`u.
– {tiu de asemenea c` uneori, când vorbe[ti foarte repede, crezi c` nu te
\n]eleg. Dar ai grij`, Veronica, pentru c` \n]eleg tot ce spui.
– E[ti prea iste] pentru mine, Anatoli.
– Nu, nu prea iste], ci destul de iste].

***

Petrecerea lui Anatoli nu sem`na cu nici una dintre petrecerile la care

fusesem vreodat`.
M` str`duisem s` ar`t cât mai bine, pentru c` nu voiam s` se simt` jenat \n
fa]a prietenilor lui. Chiar dac` purtam blugi, era perechea cea mai bun`, la care
ad`ugasem un pulover galben. P`rul mi-l ondulasem [i m` fardasem pu]in.
Credeam c` ar`t destul de bine pentru o \ntâlnire de duminic` seara.
M` \n[elam. Pe de alt` parte, orice a[ fi ales din garderoba mea nu s-ar fi
potrivit cu petrecerea la care fusesem invitat`. Ca [i Anatoli, b`rba]ii cu care
\mp`r]ea locuin]a purtau haine de tweed, iar femeile se \mbr`caser` sofisticat,
\n func]ie de temperamentul lor artistic.
Imediat dup` ce ajunser`m, Anatoli se scuz` [i plec` \n buc`t`rie,
l`sându-m` cu Nick, care trebuia s` m` prezinte. Mai \ntâi o cunoscui pe
prietena lui, chiar dac` acest termen p`rea juvenil, dac` se referea la femeile de
la aceast` petrecere. Isabel purta o fust` neagr` pân` la glezne, un top negru
de m`tase, bijuterii de argint vechi [i un [al multicolor \n jurul umerilor.
P`rul blond argintiu era prins \ntr-o coad` fran]uzeasc`. Era american` [i cânta
la vioar` \n orchestra simfonic` din San Francisco.
Colegii de apartament ar`tau cu to]ii bine, sau cel pu]in interesant.
Acela[i lucru era valabil [i pentru femei. Stilul vestimentar era artistic, cu multe
120 BEVERLY SOMMERS

bijuterii [i [aluri. Ocupa]iile erau [i ele la fel de interesante: arti[ti, balerini,

scriitori. De fiecare dat` când m` \ntrebau cu ce m` ocup [i primeau r`spunsul,
reformulau \ntrebarea, vrând s` afle ce vreau s` fac \n continuare. Nici una
dintre femeile prezente nu era rusoaic`.
Grupul din sufragerie bea vin [i discuta starea de fragmentare din Europa
de Est [i lupta dintre diferitele grupuri etnice. Nu numai c` erau bine informa]i,
dar p`reau chiar interesa]i. Nici m`car o singur` dat` nu am auzit ceva despre
sport.
|n sala de mese, se cânta: Nick la violoncel, Isabel la vioar` [i un alt b`rbat
la pian. Nu [tiu exact ce anume se cânta, deoarece nu m` pricep, dar era foarte
frumos.
|n cele din urm` \l g`sii pe Anatoli \n buc`t`rie, ocupându-se de mâncare.
Mirosea delicios, iar el se apropie de mine [i \mi aduse un pahar de vin.
– Te sim]i bine? m` \ntreb`.
D`dui din cap aprobator.
– Am crezut c` b`rba]ii cu care locuie[ti au prietene din Rusia.
– Din Rusia? Nu, am hot`rât s` ne \ntâlnim cu americane.
– A[ fi crezut c` v` sim]i]i mai bine cu femei de aceea[i na]ionalitate.
– Da, mai bine. Chiar prea bine. Am vorbi numai ruse[te [i abia copiii no[tri
vor fi cu adev`rat americani. A doua genera]ie. Am hot`rât c` vrem s` fim
americani adev`ra]i, care vorbesc englez`. Oricum, ne plac femeile de aici.
– Da?
El \mi \ntinse bra]ele.
– E[ti prima pentru mine.
– Anatoli, nu trebuie s`-mi spui asta.
– {tiu, dar `sta este adev`rul. Am tot c`utat, dar apoi te-am v`zut [i n-a mai
trebuit s` caut.
M` \ntrebam cum fusese \n stare s` vad` atât de clar, când eu nu [tiam prea
bine ce simt.
– Trebuie s`-l cuno[ti pe Serghei. E afar` pe teras`, preg`te[te gr`tarul.
O MIC~ SCHIMBARE 121

Plecai spre spatele casei, dar \nainte s` ies aruncai o privire la fotografiile
din camer`... Una dintre ele era a unui b`ie]el cu plete negre [i ondulate, care
]inea de mân` un b`rbat \n uniform` militar`. Alta \nf`]i[a acela[i b`iat ]inând
de mân` o fat` cu doi, trei ani mai mare. Mai era [i fotografia unei femei care
presupusei c` era mama lui, cu bucle \ntunecate ca ale lui [i fa]` ridat`.
M` \ntrebai dac`, \n cazul \n care m-a[ muta \ntr-o ]ar` str`in`, a[ avea poze cu
p`rin]ii mei la vedere. Pe moment, nu aveam nici una.
Pentru prima oar` de când \l cunoscusem, m` \ntrebai cum ar fi s` fiu so]ia
lui.
Pe teras`, Serghei [i prietena lui supravegheau gr`tarul. Dup` ce m`
prezentai, Diane exclam`:
– Oh, am auzit de tine de la Anatoli.
– Grozav, r`spunsei eu, f`când o grimas`.
– Nimic de r`u, râse ea, numai câte o veste. Suntem \ncânta]i c` a \ntâlnit
\n sfâr[it pe cineva.
Observai cu surprindere c` era \mbr`cat` aproape la fel ca mine, ceea ce
m` f`cu s` m` simt mai bine.
– Unde \]i este [alul? o \ntrebai.
Diane zâmbi larg.
– |mi e team` c` nu fac parte din elita artistic`. L-am \ntâlnint pe Serghei \n
magazinul \n care sunt asistent manager.
– Dar ce vrei s` fii cu adev`rat?
Ea d`du din cap, râzând.
– {tiu. To]i sunt atât de talenta]i aici, \ncât te fac s` te sim]i nepotrivit, de
parc` ar trebui s` \ncepi s` faci medita]ii. Eu spun c` sunt doar capitalist`–
ambi]ia mea e s` fiu manager regional [i s` fac o mul]ime de bani.
– Ca s` m` poat` \ntre]ine, interveni Serghei.
– Du-te s`-l aju]i pe Anatoli \n buc`t`rie, \i spuse ea. Vreau s` stau de vorb`
cu Ronnie.
Dup` plecarea lui, femeia se \ntoarse spre mine:
– Nu e grozav?
122 BEVERLY SOMMERS

– Cu to]ii sunt grozavi.

Diane d`du din cap aprobator.
– |]i vine s` crezi c` sunt adev`ra]i? To]i \ntr-o singur` cas`? E ca [i cum ai
fi câ[tigat biletul cel mare. {i, \n plus, sunt [i foarte dr`gu]i.
– Te deranjeaz` s` fii \mpreun` cu un rus? o \ntrebai.
– Glume[ti? Dup` to]i rata]ii cu care am ie[it? Serghei este cel mai dr`gu]
b`rbat pe care l-am \ntâlnit vreodat`.
– Dar p`rin]ii t`i ce p`rere au?
– Ei, p`rin]ii! Trebuie doar s` le amintesc din când \n când c` r`zboiul rece
a luat sfâr[it. Tata a crescut crezând c` ru[ii ne vor bombarda, dar va trebui s`
se obi[nuiasc` [i el cu ideea.
Restul serii, st`tui \n apropierea Dianei. Mâncarea era grozav`. Nu [tiam
prea bine ce con]inea, dar o mâncai cu pl`cere. |ns` cea mai mare parte din
conversa]ie m` dep`[ea. Se pare c` trebuie s` citesc un pic mai mult din ziare,
nu doar pagina de sport. P`ream s` fiu singura care nu [tie ce se \ntâmpl` \n
lume.
Dup` ce masa lu` sfâr[it, Anatoli [i un coleg de-al lui ne citir` câteva poezii.
Nu pot spune care poezie e bun` [i care e proast`, dar ca \n cazul mânc`rii, \mi
pl`cu.
Dac` pân` acum m` \ntrebasem ce pot g`si interesant la un [ofer de taxi,
pân` la sfâr[itul serii \ncepui s` m` \ntreb ce anume g`se[te Anatoli interesant
la mine.
 Capitolul 9

Luna septembrie era pl`cut`, cu zile senine [i calde. {i lucrurile dintre mine
[i Anatoli mergeau bine. |ncepur`m s` ie[im mai des, uneori \mpreun` cu
prietenii.
|ncetul cu \ncetul, m` cuprinse un sentiment oarecum casnic. Cump`rai un
pomi[or pe care Anatoli m` ajut` s`-l aduc acas` [i s`-l pun pe teras`, pentru a
avea mai mult` intimitate. De asemenea, cump`rai perne noi pentru canapea
[i un balansoar din lemn vopsit verde.
|ntr-o sear` \i invitar`m la cin` pe Diane [i pe Serghei, apoi jucar`m to]i
patru scrabble \n fa]a focului.
Anatoli m` duse la oper` [i, chiar dac` era plictisitor, nu era chiar atât de
r`u cum crezusem. Purtasem cu aceast` ocazie o rochie neagr` [i un [irag de
perle, pe care le purtam prima oar`. Anatoli purtase un costum elegant, \n care
ar`ta minunat. |l luai [i eu la un concert rock, iar el sus]inu c`-i pl`cuse, chiar
dac` nu era prea \ncântat când d`deam mai tare radioul din buc`t`rie.
Pentru ca totul s` fie [i mai bine, merser`m \mpreun` [i la baseball, el
str`duindu-se s` \n]eleag` regulile. Acum ajunsese s` petreac` dou` sau trei zile
\n apartamentul lui, iar restul cu mine. |n cele din urm` descoperisem cum
putem dormi mai mult: ne duceam mai devreme la culcare. P`rea s` fie o
solu]ie. Astfel, puteam s` ne bucur`m unul de altul, dar s` [i reu[im s` dormim.
124 BEVERLY SOMMERS

Chiar dac` petrecur`m [i câteva seri acas` la el, nu r`m`sei niciodat` s`

dorm acolo. Nu c` nu m-ar fi invitat, dar doresc \n general mai mult` intimitate.
{i oricum, canapeaua lui era pentru o singur` persoan`.
A[adar, totul mergea foarte bine pân` \ntr-o mar]i, când primii un telefon
de la Phil.
– Ve[ti proaste, Ronnie, \ncepu el.
Sim]ii c` stomacul mi se strânge.
– Care este problema, Phil?
– E vorba despre b`iatul t`u. A fost arestat pentru p`r`sirea locului
accidentului.
R`m`sei o vreme nemi[cat`, incapabil` s` \n]eleg.
Vocea lui Phil \mi repet` numele.
– E vorba despre o glum`? \ntrebai nesigur`, [tiind foarte bine c` nu era.
– Nu e nici o glum`. A fost acuzat c` a lovit un pieton pe trecere [i apoi a
fugit de la locul accidentului.
– E ridicol, protestai eu. Chiar dac` ar fi lovit pe cineva pe trecerea de
pietoni, nu conduce destul de repede ca s` provoace un accident grav.
– Copilul e \n spital.
– Un copil? A lovit un copil?
– Un adolescent, de [aptesprezece sau optsprezece ani. Cam a[a.
– Unde este?
– La sec]ia de poli]ie.
– M` duc imediat acolo.
– Nu, Ronnie, o s` m` ocup eu de asta. Imediat ce se stabile[te cau]iunea,
o s-o pl`tesc. Vreau s` te duci la locul accidentului. S-a \ntâmplat \n urm` cu o
or`, s-ar putea s` mai po]i g`si câ]iva martori oculari.
– Trebuie s`-l v`d.
– Singura persoan` care \l poate vedea acum este avocatul lui. Jack Barker
este \n drum spre el. Po]i s`-l aju]i g`sind pe cineva care a v`zut accidentul.
– Nu cred asta, Phil.
O MIC~ SCHIMBARE 125

– Ronnie, [tiu cum te sim]i, dar nu numai c` au luat num`rul taxiului, dar
cei doi prieteni ai copilului l-au identificat pe Anatoli.
– Se \n[al`.
– P`i…
– Se \n[al`, Phil, n-ar fi putut s` fac` a[a ceva. Ai o mul]ime de [oferi capabili
s` o fac`, dar nu Anatoli.
– Nu spun c` a f`cut-o inten]ionat…
– Dar nici eu nu spun c` n-a putut lovi pe cineva. I se poate \ntâmpla oricui.
Ceea ce spun e c` n-ar fi putut s` fug` de la locul accidentului. E prea cinstit
pentru a[a ceva.
– Poate c` ai dreptate, fu el de acord, dar \mi d`deam seama c` spusese
acest lucru doar ca s` m` calmeze.
Dup` ce-mi spuse unde s-a petrecut accidentul, m` dusei s`-mi schimb
\nc`l]`rile. Trish se apropie de mine [i m` \ntreb`:
– Ce s-a \ntâmplat?
|i povestii despre ce e vorba.
– Merg cu tine, declar` ea, ducându-se s`-[i ia po[eta.
Tocmai ie[eam din birou, când Charlie ne ajunse din urm`.
– Ce e asta? \ntreb` el. To]i cei de la departamentul taxi [i-au luat zi liber`?
– Mergem s` investig`m scena unui accident, \i spusei eu.
– Amândou`?
– E vorba despre Anatoli, declar` Trish cu hot`râre, de parc` ar fi vrut s` se
asigure c` Charlie nu va interveni.
– Serios?
D`dui din cap. Deja to]i colegii de serviciu [tiau despre mine [i Anatoli, iar
p`rerea general` era pozitiv`.
Charlie vâr\ mâna \n buzunar [i scoase un set de chei.
– Uite, po]i s` folose[ti ma[ina mea.
Nu-mi venea s` cred c` \mi oferea ma[ina lui. Poate c` are ceva omenie \n
el.
– Mul]umesc, r`spunsei, dar cred c` va dura prea mult.
126 BEVERLY SOMMERS

|[i lu` cheile \napoi, f`r` s` mai insiste a doua oar`.

Un minut mai târziu, \n timp ce a[teptam \n fa]a liftului, ap`ru [i el,
\mbr`cându-se.
– O s` v` duc cu ma[ina acolo.
Deschisei gura s` protestez, dar el m` \ntrerupse:
– Dac` suntem trei, putem s` afl`m mai multe. S` [tii c` am \nceput ca
investigator; n-am fost mereu un [ef.
Ajungând la locul accidentului, ne \mp`r]ir`m sectoarele [i \ncepur`m s`
\ntreb`m dac` a v`zut cineva ceva. Intrai \ntr-un restaurant de la col]ul str`zii,
c`utându-l mai \ntâi pe barman.
Dup` ce m` prezentai, \l \ntrebai dac` v`zuse accidentul, ]inând cont de
faptul c` putea vedea foarte bine pe fereastr`.
– Nu l-am v`zut, cl`tin` el din cap. Dar eu am fost cel care i-a chemat pe
poli]i[ti.
– Dac` nu l-a]i v`zut…
– Unul dintre copii a intrat aici, a anun]at c` a avut loc un accident [i c`
trebuie s` chem poli]ia. Deoarece sunt un bun cet`]ean, am anun]at-o.
– L-a]i v`zut pe copilul care sus]ine c` a fost lovit?
– Da, l-am v`zut. Când am aruncat o privire afar`, st`tea pe marginea
drumului [i se adunase o mul]ime de lume.
– P`rea grav r`nit?
– N-am nici cea mai mic` idee. St`tea doar pe marginea drumului,
]inându-[i capul cu mâna. Asta e tot ce [tiu.
Dac` \nsemna c` victima fusese lovit` la cap, nu era deloc bine.
– A]i vorbit cu copilul care v-a cerut s` chema]i poli]ia?
– Nu, a fugit imediat \napoi. Pot s` v` aduc o b`utur`?
– Dac` se poate, o cola dietetic`.
– Sigur, r`spunse el, turnând \n pahar.
– L-a]i mai v`zut vreodat` pe b`iatul care a intrat \n restaurant?
B`rbatul r`mase o vreme pe gânduri.
– Nu cred; m` \ndoiesc.
O MIC~ SCHIMBARE 127

Nu era destul de mare ca s` poat` comanda ceva [i nu p`rea genul care s`

m`nânce aici.
– Ce gen adic`?
– Care s`-[i permit` s` pl`teasc`.
– Apoi, ce s-a mai \ntâmplat? A venit poli]ia?
– Da, au venit destul de repede. Au \nceput s` \ntrebe oamenii din
mul]ime, apoi a venit ambulan]a [i l-a luat pe copil. Ceilal]i doi au plecat
\mpreun` cu poli]i[tii.
– V-au luat [i dumneavoastr` o declara]ie?
– Nu, nu s-au deranjat. Cred c` nu sunt la fel de eficien]i ca voi.
Sau poate pentru c` \[i imaginau c` e vorba despre un caz simplu.
– V` mai aminti]i ceva?
– Nu cred.
– A venit aici vreunul dintre martori? Poate s` stea de vorb` despre
accident?
El cl`tin` din cap.
– Nu.
– Dac` v` aminti]i ceva, \mi da]i un telefon?
– O s-o fac bucuros.
Fu de acord s`-mi dea o declara]ie \nregistrat` mai târziu, dac` era nevoie,
dar credeam c` e o pierdere de timp. Dup` ce plecai de la el, m` dusei s` stau
de vorb` cu cei doi chelneri. Nu fuseser` \n tur` \n momentul \n care avusese
loc accidentul, dar \mi d`dur` adresa colegilor lor.
Când ie[ii \n strad`, o z`rii pe Trish care era pe punctul s` intre \ntr-un
magazin. O strigai [i se \ntoarse spre mine, traversând strada f`r` s` se
gr`beasc`, f`când câteva ma[ini s` frâneze cu greu la câ]iva pa[i de ea.
– Grozav, o \ntâmpinai. Asta este cea mai bun` cale de a face un accident.
– Dar eram pe trecerea de pietoni.
– Nu e o consolare prea mare dac` e[ti moart`. Ai aflat ceva?
– Da, femeia din libr`ria de acolo a v`zut tot. A auzit un ]ip`t [i a ridicat
privirea, v`zând un tân`r care c`dea de pe capota unui taxi Golden Gate.
128 BEVERLY SOMMERS

A v`zut foarte bine. A crezut c` e totul \n regul`, pentru c` b`iatul s-a ridicat [i
taxiul a oprit. Dar a auzit din nou un ]ip`t [i de data asta l-a v`zut \ntins pe
strad`. N-a putut s` vad` mai bine, pentur c` avea clien]i, dar a dat o declara]ie
la poli]ie.
Un martor declara c` v`zuse ma[ina lui Anatoli lovind un b`iat, iar asta nu
era bine deloc. Era foarte frustrant c` nu puteam afla punctul lui de vedere.
– Hei, feti]o, oamenii se prefac mereu c` au accidente, \ncerc` s` m`
consoleze Trish, cuprinzându-m` cu bra]ul.
– Da, dar sunt [i oameni care au mereu accidente.
– Haide, \l cuno[ti prea bine pe Anatoli. Ar pleca de la locul accidentului?
– Sunt sigur` c` nici nu s-ar gândi.
– Iar tu \l cuno[ti cel mai bine. Haide, probabil c` vom afla c` ace[ti copii
sunt genul care fac mereu glume. Pare o fars` tipic` pentru elevii de liceu, care
n-au nimic de f`cut dup` ce se \ntorc de la [coal`.
Dar genul acesta de copii nu se \ncurcau cu poli]ia.
Trish continu` cu strada opus`, intrând \ntr-un magazin de pantofi, iar eu
continuai cu un magazin \ngust, \n care se vindeau ]ig`ri [i ziare. B`rbatul din
spatele tejghelei m` \ntreb` \n clipa \n care \mi v`zu cartea de vizit`:
– E \n leg`tur` cu accidentul?
|i spusei c` da.
– Probabil c` e vina copiilor, d`du el din cap.
– De ce spune]i asta?
– Au venit aici chiar \nainte de accident, \ncercând s` cumpere ]ig`ri.
I-am refuzat, dar am avut probleme cu ei.
– |n ce fel?
– |n general, probleme cu limbajul. Unul dintre ei a f`cut un gest obscen,
a \nh`]at un pachet de gum` [i au plecat \n goan`. Apoi am auzit un ]ip`t.
N-am ie[it s` v`d. Nu aveam de gând s`-mi las magazinul nesupravegheat, dar
cred c` o merita.
– Dac` i-a]i vedea pe copii, a]i putea s`-i identifica]i? \l \ntrebai.
O MIC~ SCHIMBARE 129

– Da, a[ putea. Cel care a furat guma este acela[i care a \ncercat s` cumpere
]ig`ri. P`rea c` \ncearc` s`-[i lase musta]`, dar era mult prea tân`r. Avea câteva
fire de p`r ro[cate, la fel ca [i p`rul. Am v`zut c` avea ochi r`i. Da, o s`-l
recunosc.
– Domnule Shaw, a]i fi amabil s`-mi da]i o declara]ie \nregistrat`?
– Da, chiar [i s` fiu martor, dac` este nevoie. Astfel de copii trebuie lua]i de
pe strad`. E din cauza liceului care se afl` destul de aproape de aici. Copiii ies
prea devreme de la cursuri [i n-au nimic de f`cut. Nici nu le trece prin cap ideea
s` munceasc` pentru bani.
Dup` ce \l asigurai c` vom mai vorbi, ie[ii \ncântat` \n strad`. Era o
declara]ie folositoare, chiar dac` nu spunea c` Anatoli nu-l lovise pe b`iat.
Ar putea fi de folos s` demonstrez c` e genul de tân`r care nu s-ar da \n l`turi
de la simularea unui accident. Nu c` ar fi singurii tineri care au furat un pachet
de gum` \n via]a lor. Mai degrab`, ceea ce era important, era modul \n care o
f`cuser`, f`r` team` sau jen`. {i faptul c` \l nec`jiser` pe b`trânul vânz`tor.
Desigur, astfel de lucruri trebuia dovedite de avocatul lui Anatoli, dar nu voiam
s` m` bazez doar pe el. Voiam s` o fac eu.
Vizitai apoi dou` magazine mai mici, dar nici una dintre persoanele care
lucrau acolo nu [tia nimic despre accident. Era aproape ora cinci [i majoritatea
magazinelor \ncepeau s` se \nchid`.
|l \ntâlnii pe Charlie când ie[eam din ultimul magazin.
– Ai aflat ceva? m` \ntreb`.
– Poate, d`dui din cap, povestindu-i ce aflasem, dar nu-mi p`ru prea
impresionat. Tu ce ai aflat?
– N-am g`sit pe nimeni acas` dintre locatarii care ar fi putut vedea
accidentul, cu excep]ia unei b`trâne care nu vede bine. Dar am avut noroc,
dând de un dentist.
|mi ar`t` cabinetul dentistului, aflat \n apropiere.
– Doctorul Wu avea un pacient \n clipa \n care a avut loc accidentul.
Acesta vedea strada [i aproape c` l-a mu[cat de deget pe dentist când a v`zut
ce s-a \ntâmplat.
130 BEVERLY SOMMERS

Spune c` pacientul a v`zut un b`iat pe capota unui taxi galben.

Doctorul Wu [i-a amintit de asta când a auzit sirenele ambulan]ei.
– Presupun c` pacientul nu mai este aici.
Charlie cl`tin` din cap.
– Nu, dar am aflat numele [i num`rul ei de telefon. De la fereastra
dentistului pare s` se vad` minunat.
Trish se apropie de noi, anun]ându-ne c` nu aflase nimic.
– Putem declara ziua \ncheiat`, declar` Charlie.
– Nu vreau s` m` opresc acum, cl`tinai din cap.
– Poli]ia are deja numele celor mai bine plasa]i martori. Po]i s`-i cau]i
mâine. Nu trebuie s` vii la serviciu. Iar dac` ai nevoie de ajutor, e de-ajuns
s`-mi dai un telefon.
– Mul]umesc, Charlie.
El p`rea oarecum jenat.
– Haide, v` fac cinste cu o pizza. Pizzeria mea favorit` e \n apropiere.
Trish se \ndep`rt` s` dea un telefon bonei, iar eu m` \ntorsei spre Charlie:
– Nu mi se pare corect s` st`m la mas` mâncând pizza, \n timp ce Anatoli
e \n \nchisoare.
– |n acest caz, o s`-i trimitem una [i lui, glumi b`rbatul, apoi continu`,
v`zându-mi figura: hei, nu mai ai ce face \n seara asta. O s`-l vezi mâine
diminea]`, când Phil o s`-l scoat` pe cau]iune.
Pentru c` eram prea stresat`, mâncai patru felii de pizza, f`r` s`-mi mai fac
probleme pentru siluet`. Eram aproape de sfâr[itul mesei [i comparam noti]ele
pe care le luasem, când \mi d`dui seama unde trebuia s` fiu. Morm`ii ceva
imposibil de reprodus.
– Ce s-a \ntâmplat? m` \ntreb` Charlie.
– Nu-mi vine s` cred c` am uitat.
– Ce este? \ntreb` [i Trish.
– P`rin]ii mei. Trebuia s` iau cina cu ei [i cu Anatoli.
– |n seara asta?
O MIC~ SCHIMBARE 131

– Da, d`dui din cap, aruncând o privire spre ceas. |n aproape dou`zeci de
minute, la hotelul lor.
– Haide, te duc cu ma[ina, spuse Charlie, \nghi]ind ultima bucat` de pizza.
– Mai \ntâi. trebuie s` m` schimb.
– O s` te a[tept [i apoi o s` te duc. Te conduc [i pe tine acas`, Trish.
– Pot s` m` duc cu tramvaiul, Charlie.
– Nu locuie[ti \n East Bay?
Ea d`du din cap.
– La fel [i eu. O s` fie \n drum.
Trish m` privi \ntreb`tor. Eram [i eu surprins` de schimbarea intervenit` \n
firea lui Charlie. Sau poate c` nu era decât o \ncercare de a r`mâne singur cu
Trish.
– Cum o s` le explic p`rin]ilor mei unde este Anatoli? o \ntrebai pe prietena
mea.
– Sunt avoca]i, trebuie s` \n]eleag` ce \nseamn` \nchisoarea, r`spunse ea.
– Da, dar \n cazul clien]ilor lor, nu \n cel al prietenului fiicei lor.
Oricum, nu mai avea nici un sens, deoarece ar fi fost mult mai r`u s` nu
apar la \ntâlnire. Poate c` i-a[ putea min]i, spunându-le c` ne-am desp`r]it.
Dar apoi cum le voi spune despre el, dac` voi vrea s` m` duc acas` \mpreun`
cu el?
Charlie parc` ilegal \n sta]ia de autobuz, iar eu alergai s` m` schimb.
Alesei rochia neagr` pe care o purtasem la oper`. M` gândeam c`, dac` tot vor
avea multe de comentat \mpotriva prietenului meu, m`car s` nu-mi critice
\mbr`c`mintea.
|n clipa \n care ajunsei, p`rin]ii mei erau \n barul hotelului, bând ceva.
Mama, sobr` ca de obicei, purta un costum impecabil [i bijuterii de aur.
Tata, nonconformist, era \mbr`cat \n blugi [i o hain` sport. |i \mbr`]i[ai, iar ei
aruncar` o privire scrut`toare \n preajm`.
– Unde este… \ncepu mama.
– N-a putut s` ajung`, r`spunsei, hot`rând c` am nevoie de mai mult timp
ca s` pot explica.
132 BEVERLY SOMMERS

– Eram ner`bd`tori s`-l \ntâlnim, declar` ea.

De fapt, mai potrivit ar fi fost s` spun` c` abia a[teapt` s`-l pun` pe jar.
De fiecare dat` când adusesem un prieten acas`, fusese descusut de ambii mei
p`rin]i, fiecare \ncercând s`-l dep`[easc` pe cel`lalt.
– Ce vrei s` bei? m` \ntreb` tata.
|nainte s` m` gândesc la un r`spuns, mama observ`:
– Masa noastr` e gata, de ce nu comand`m o sticl` de vin pentru cin`?
Mi se p`rea o idee bun`. Nu voiam ceva mai tare, deoarece aveam nevoie
de tot calmul [i priceperea, pentru a sta de vorb` cu ei.
– Ar`]i foarte bine, m` compliment` mama, când ne a[ezar`m la mas`.
Rochia e uluitoare.
– Mul]umesc.
Pentru c` mâncasem deja pizza, nu m` deranja s` comand o salat`.
Dup` ce comandar`m, tata se \ntoarse spre mine:
– A[adar, când \l vom \ntâlni pe acest tip al t`u?
– A]i putea s` ne vizita]i, propuse mama.
– Cred c` mama ta a spus c` e rus, \[i continu` tata ideea. Presupun c` \nc`
este.
– Da, r`spunsei.
– Este refugiat? se interes` el.
– Nu sunt sigur`, dar a fost scriitor dizident.
{tiam c` tatei \i va pl`cea acest lucru, deoarece el ador` diziden]ii de orice
fel. Mama nu era la fel de deschis`.
– Interesant, declar` el. A condus cumva vreuna dintre editurile acelea
clandestine?
– Nu, era mai degrab` un dramaturg dizident.
– Oh, ca Havel, spuse mama. E dr`gu], nu-i a[a, Mark? Suntem foarte
impresiona]i de Vaclav Havel, \mi explic` ea.
Tata f`cu o grimas`.
– Mama ta n-a auzit despre el decât \n clipa \n care a ajuns pre[edintele
Cehoslovaciei.
O MIC~ SCHIMBARE 133

– Ei bine, nu mai este, intervenii eu, bucuroas` s` [tiu câte ceva despre
politica interna]ional`.
– Aici este tot dramaturg? vru mama s` afle.
– Traduce o parte din opera lui \n englez`, explicai eu, [tiind c` nu se va
mul]umi cu atât.
– Dar cum \[i câ[tig` existen]a?
Oftai adânc.
– E [ofer de taxi.
Tata d`du din cap, \n]eleg`tor.
– |ntâlne[ti o mul]ime de oameni interesan]i care conduc taxiuri.
|mi imaginez c` l-ai cunoscut prin intermediul muncii tale, nu?
– Da.
– Te rog, zâmbi mama, tot timpul ne faci s` credem c` te stres`m cu
\ntreb`rile. Nu po]i s` fii mai deschis`?
Ridicai din umeri.
– A avut un accident, iar eu am evaluat pagubele. A[a l-am cunoscut.
E inteligent [i foarte dr`gu] [i sunt sigur` c` v-ar pl`cea.
– Ce fel de accident? se interes` tata.
– N-a fost mare lucru. A intrat pe ro[u \ntr-o intersec]ie [i a lovit o ma[in`.
– Ai reu[it s`-l scapi, desigur.
– Nu, a fost vina lui.
– Tat`l t`u l-ar fi sc`pat, declar` mama.
– Dar a spus c` era vina lui, Laura.
– Dar ce importan]` are? |ntotdeauna reu[e[ti s` scapi oamenii vinova]i.
Tata cl`tin` din cap.
– Nu [tii despre ce vorbe[ti.
Devenii con[tient` c` urmeaz` s` se certe, iar asta nu-mi pl`cea deloc.
Am crescut cu certurile lor, dar n-am reu[it s` le \n]eleg.
– E \n \nchisoare, spusei brusc.
Amândoi se \ntoarser` spre mine.
– Anatoli e \n \nchisoare, repetai.
134 BEVERLY SOMMERS

Mi se p`rea c` deveniser` mai interesa]i. Nimic nu-i intereseaz` pe avoca]i

mai mult decât \nchisoarea.
– Acum e \n \nchisoare? \ntreb` tata.
– Da.
– P`i s`-l scoatem, declar` el, gata s` abandoneze cina.
– N-o s` poat` fi scos pe cau]iune mai devreme de mâine diminea]`.
– O s` aib` nevoie de un avocat, Mark, observ` mama.
El d`du gânditor din cap.
– Cred c` pot s`-mi iau câteva zile libere dup` conferin]`.
– Compania de taxi i-a oferit un avocat, intervenii eu.
– Da, dar este unul bun?
– E foarte bun la genul acesta de cazuri. Cel mai bun din ora[.
– |]i spune s`-]i vezi de treab`, Mark, zâmbi mama, amuzat`.
– Dac` pot s` ajut cu ceva, sunt la dispozi]ia voastr`, \mi spuse tata cu
sinceritate.
– O s` v` anun] cum stau lucrurile.
Le povestii ce aflasem pân` acum, \ncheind cu:
– Nu cred nici o secund` c` e capabil s` fug` de la locul accidentului.
De fapt, e un [ofer atât de atent, \ncât uneori a[ vrea s`-l oblig s` mearg` mai
repede.
– {oferii din San Francisco sunt \ngrozitori, coment` tata.
– Asta deoarece \n marea lor majoritate sunt turi[ti.
Pân` la sfâr[itul mesei, stabilisem o alt` \ntâlnire, \n care speram c` pot veni
cu Anatoli. Dac` se va \ntâmpla ceva neprev`zut [i nu va fi posibil s` ne vedem,
promisei c` ne vom duce \n vizit`.
Când ajunsei acas`, era deja târziu, dar \i d`dui un telefon lui Serghei.
Ajunsesem s`-l cunosc cel mai bine, mai ales pentru c` m` \mprietenisem cu
Diane.
– Am aflat, \mi spuse el. Am \ncercat s`-]i dau un telefon mai devreme.
|i povestii ce aflasem pân` acum, iar el fu de acord cu mine c` nu e genul
care s` fug` de la locul accidentului.
O MIC~ SCHIMBARE 135

Mai mult, Nick \l asigurase c` toat` lumea de la Golden Gate era sigur` de
nevinov`]ia lui.
– |mi pare r`u c` e \nchis, spusei.
– Oh, nu-]i face probleme pentru el. |nchisoarea nu \nseamn` nimic pentru
Anatoli. |n Rusia a fost de mai multe ori \nchis.
– Nu [tiam.
– Uneori datorit` poeziilor, alteori datorit` demonstra]iilor. |n Rusia e un
motiv de mândrie s` fi f`cut \nchisoare.
|mi fu mai u[or s` m` duc la culcare. Probabil c` \nchisoarea din San
Francisco \i p`rea un hotel, dup` cea din Rusia. Oricum, m` bucuram c` nu va
sta acolo decât o noapte.
 Capitolul 10

La ora opt a doua zi diminea]`, vorbeam la telefon cu ofi]erul care f`cuse

arestarea, George Bugle. Acesta \mi spuse c` \i luase dou` declara]ii, una pe loc,
apoi una la sec]ie.
– Când l-am arestat, \mi povesti b`rbatul, a p`rut foarte surprins.
{i-a amintit incidentul, dar pretindea c` i se p`ruse c` e o glum` din partea
copiilor.
– L-a]i crezut?
– La naiba, nici nu [tiu. Nimeni nu recunoa[te din clipa \n care este arestat.
Cu to]ii spun c` sunt nevinova]i.
– Ce i se va \ntâmpla?
– Cel mai r`u poate fi s` fie acuzat de fug` de la locul accidentului; cel mai
bine, s` se retrag` toate acuza]iile. Dac` ar fi dup` mine, a[ spune c` e vinovat
doar de neglijen]`, ceea ce presupune cel mult o amend`.
– Dar care crede]i c` va fi solu]ia?
– Nu [tiu prea bine. Problema este c` tocmai s-a f`cut mare vâlv` pe tema
accidentelor petrecute pe trecerea de pietoni. Poate c` vor s` demonstreze
ceva.
– Dar martorii?
– Sunt destul de mul]i. Cei doi prieteni ai victimei spun c` e un accident,
dar nu-i po]i crede pe cuvânt.
O MIC~ SCHIMBARE 137

– Am nevoie de o copie a declara]iilor lui.

– O s` v` trimit una prin po[t`.
– A[ prefera s` vin s-o iau, dac` este posibil.
– Desigur. Ah, mai este ceva ce presupun c` te intereseaz`.
– Ce anume?
– P`rin]ii copilului au angajat un avocat, ceea ce \nseamn` c` vor s`-l dea
\n judecat` pe [ofer.
Desigur, \n aceste zile toat` lumea avea o idee fix`.
Luai un taxi spre locul \n care Anatoli fusese \nchis. |n clipa \n care primii
copia declara]iilor, descoperii c` fusese deja eliberat pe cau]iune.
M` deranja c` trecuse atât de mult timp de când nu-l v`zusem [i nu-i
vorbisem. Probabil c` \ncepuse deja s`-[i spun` c` l-am abandonat. Luai un alt
taxi c`tre sediul firmei Golden Gate.
Când m` apropiai de biroul lui Phil, auzii vocea lui Anatoli. P`rea furios.
Când intrai, \l z`rii \ntâi pe Phil, care st`tea \n spatele biroului.
|ntr-unul dintre fotoliile din fa]a biroului era a[ezat Jack Barker, avocatul firmei,
elegant \n costumul lui din trei piese. Anatoli era \n picioare, gesticulând cu
mi[c`ri largi.
– Bun`, spuse \n clipa \n care intrai.
Anatoli se \ntoarse pe c`lcâie.
– Veronica, murmur` el.
Dup` expresia lui, \mi d`dui seama c` noaptea petrecut` la \nchisoare \l
demoralizase. P`rea s` nu fi dormit, iar hainele lui erau mototolite.
Se \ndrept` spre mine cu bra]ele deschise, iar primul meu gest fu s` fac un
pas \napoi. Apoi \i v`zui pe cei doi b`rba]i privind \n alt` parte. La naiba cu
bârfa! \mi spusei. Acesta este Anatoli, care are probleme.
|l cuprinsei cu bra]ele, strângându-l cu putere.
– E[ti bine? \l \ntrebai.
– Nu, nu sunt bine. Nimic nu e bine. Nimic nu va mai fi bine.
|l b`tui pe spate u[or, apoi m` desprinsei [i m` \ntorsei spre Phil:
– Putem avea câteva minute de intimitate?
138 BEVERLY SOMMERS

– Da, dar apoi trebuie s` st`m de vorb`, Ronnie.

Scosei din po[et` copiile declara]iilor lui Anatoli [i i le d`dui lui Phil.
– Probabil c` ve]i avea nevoie de ele, tu [i Jack.
– Oh, ai observat c` sunt aici, coment` Jack. |ncepusem s` cred c` sunt
invizibil.
– Bun`, Jack.
– Bun` [i ]ie, Ronnie, \mi f`cu el un semn cu ochiul.
Ne cuno[tea destul de bine [i ne respectam reciproc. Nu numai c` e foarte
inteligent, dar are [i principii.
Dup` ce p`r`sir` biroul, m` \ntorsei spre Anatoli, care se plimba ca un leu
\n cu[c`. M` \ntrebam ce f`cuse toat` noaptea \n \nchisoare. |n cele din urm`
\l prinsei de mân` [i-l oprii.
– Hei, totul va fi bine.
– Ai auzit? explod` el. M` acuz` c` am fugit de la locul accidentului. Nu a
fost nici un accident.
Ochii lui erau tulburi.
M` a[ezai pe un scaun [i-i spusei:
– Ia loc [i spune-mi ce s-a \ntâmplat.
– Nimic nu s-a \ntâmplat, r`spunse el, dar se a[ez` pe scaun.
– Am fost acolo la o or` dup` \ntâmplare, ceva s-a \ntâmplat cu siguran]`.
– Nu m` crezi? m` privi el cu o expresie dezam`git`, de parc` l-a[ fi tr`dat.
– Anatoli, n-am spus asta. Am spus doar c` s-a \ntâmplat ceva. Au fost
martori.
– Iar ei spun adev`rul [i eu nu?
– Anatoli, te rog s` m` ascul]i. Nu cred nici o secund` c` e[ti capabil s` fugi
de la locul accidentului. Nimeni nu crede.
– |n acest caz, cum am ajuns la \nchisoare?
Oftai adânc.
– Trebuie s` rectific: oamenii care te cunosc nu cred c` po]i face a[a ceva.
– Dar de ce am fost suspendat de Phil?
O MIC~ SCHIMBARE 139

– Pentru c` a[a cer regulamentele. Compania de asigur`ri insist`. Nu va

dura decât pân` când vei fi repus \n drepturi [i declarat nevinovat.
Spune-mi acum ce s-a \ntâmplat, te rog. Nu trebuie s` fie o poveste foarte
detaliat`. O s`-]i iau o declara]ie \nregistrat` mai târziu.
– Nu vreau s` vorbesc despre asta.
– Dar trebuie.
Privi pe fereastr`, dincolo de mine.
– Tot ce fac e s` vorbesc despre asta, \nc` de atunci. Vorbe. N-au nici un
sens, Veronica.
– Anatoli, aici sunt [i \n calitate de evaluator. |ncerc s`-mi fac meseria.
– Ce s-a \ntâmplat seara trecut`?
– Seara trecut`?
El se \ncrunt`:
– Nu trebuia s` lu`m cina cu p`rin]ii t`i?
– Oh, ba da. Am luat cina \mpreun`. Tata s-a oferit s` te apere.
Figura lui se lumin`.
– E adev`rat?
– Da. Le-a p`rut foarte r`u c` nu te-au cunoscut. Dar trebuie s` ne \ntâlnim
cu ei duminic` diminea]`.
– Acum nu-i mai pot cunoa[te.
– Dac` nu vrei s`-i vezi, o s` scap de ei.
– Ce fel de b`rbat sunt? Un criminal, un pu[c`ria[. Nici un tat` nu vrea un
criminal pentru fiica lui.
– Nu-l cuno[ti pe tata.
– Dar \i cunosc pe ta]i \n general.
– Anatoli, faci cum vrei, nu-mi pas` dac` nu-i \ntâlne[ti, mi-am f`cut datoria
seara trecut`. Dar acum vreau s` aud versiunea ta asupra accidentului.
– Versiunea mea?
– Adev`rul despre accident, e bine? Te rog s`-mi spui versiunea absolut
adev`rat` a ceea ce s-a \ntâmplat ieri.
P`rea s` se fi mai \mblânzit.
140 BEVERLY SOMMERS

– Mergeam pe strada Union. Tocmai l`sasem o doamn` [i c`utam un alt

pasager. Mergeam foarte \ncet, \n]elegi?
– Tu mergi \ntotdeauna \ncet.
– Da, e adev`rat, dar acum mergeam [i mai \ncet. Priveam cu aten]ie
trecerea de pietoni. Dar nu se z`rea nimeni. Apoi am auzit un zgomot puternic,
o greutate a aterizat pe capot` [i un b`iat m` privea prin parbriz. Desigur c` am
frânat.
– Nu l-ai v`zut venind?
– Nu. Dac` ar fi fost pe trecerea de pietoni, l-a[ fi z`rit.
– |n acest caz, cum a aterizat pe capota ta?
Privirea lui era provocatoare.
– Vezi, deja nu m` crezi.
– N-am spus asta, Anatoli, dar n-a c`zut din cer.
– Dac` o s` fii sarcastic`, n-o s`-]i spun ce a urmat.
– |mi pare r`u, dar trebue s` fi ap`rut de undeva.
– A venit din dreapta mea. Cred c` mi-a s`rit pe capot`.
– Bine. Apoi?
Cl`tin` nedumerit din cap.
– E o nebunie, Veronica. A f`cut o fa]` amuzat`, zâmbind larg. Am scos
capul pe geam [i l-am \ntrebat dac` se simte bine. Mi-a f`cut un gest obscen.
S-a dat jos de pe capot`, zâmbind \n continuare, iar eu m-am sim]it ca un prost.
Aproape c` uitasem de aceast` \ntâmplare, când o ma[in` de poli]ie m-a tras pe
dreapta. A[a am ajuns la \nchisoare.
– Au fost martori, Anatoli. Poate c` l-a v`zut cineva s`rind.
– Poli]ia a vorbit cu ei. Spun cu to]ii c` l-am lovit. Numai c` nu e adev`rat.
– Cât de repede mergeai?
– Foarte \ncet, ]i-am spus.
– Ai fi putut s`-l love[ti f`r` s`-]i dai seama?
El \[i plec` b`rbia \n piept.
– Veronica, nu m` crezi.
– Anatoli, eu doar \ntreb. Se mai \ntâmpl`, s` [tii, dar nu e vina ta.
O MIC~ SCHIMBARE 141

– Dac` l-a[ fi lovit la viteza pe care o aveam, ar fi c`zut \n strad`. Poate c`

l-a[ fi c`lcat. Dar n-ar fi ajuns pe capot`.
– Nu-]i face probleme. Dac` este adev`rat acest lucru, vom aduce un
specialist care s` confirme.
Anatoli ridic` privirea spre mine, p`rând iritat.
– N-ai nevoie de nici un specialist. E logic. Chiar [i un idiot \[i poate da
seama.
Din privirea lui, se p`rea c` idiotul eram eu.
O b`taie r`sun` la u[`. Când deschisei, \l z`rii pe Phil.
– E \n ordine dac` venim [i noi? \ntreb` el.
Aruncai o privire spre Anatoli, dar el ridic` din umeri.
– Nici o problem`, intra]i.
Jack se \ntoarse spre mine:
– Voi avea nevoie s` iei declara]ii \nregistrate martorilor [i domnului
Grushenko.
|i povestii \n câteva cuvinte despre ce aflasem \n cabinetul dentistului [i \n
micul magazin.
– Dar o s` \ncep s` adun declara]iile.
– Eu ce fac? \ntreb` Anatoli.
Jack arunc` o privire spre Phil.
– Te duci acas` [i te relaxezi, r`spunse acesta.
– Dac` m-a]i crede…
– Problema nu e c` nu te credem, cl`tin` din cap [eful lui. }i-am mai spus
deja acest lucru. Te-am suspendat pentru c` firma de asigur`ri ne-a amenin]at
c` renun]` la noi. E simplu.
– |n acest caz, \mi dau demisia, se \nfurie Anatoli.
– De ce nu vii cu mine la sediu s` dai declara]ia?
– Nu cred c` vreau s` vin, r`spunse el evitându-mi privirea.
– Bine, \n acest caz, va trebui s` te vizitez acas`. E[ti de acord?
F`cu un semn aprobator din cap [i disp`ru.
142 BEVERLY SOMMERS

– Are nevoie de un pic de timp, Ronnie. O noapte petrecut` la \nchisoare

nu te \nvesele[te prea tare.
Puser`m la punct ultimele am`nunte, apoi m` \ndreptai spre serviciu,
condus` de un taxi de la Golden Gate. Probabil c` [oferul [tia cine sunt, pentru
c` merse cu o vitez` rezonabil`.
Când intrai \n holul de la etajul nostru, Charlie m` chem` \n biroul lui.
Dennis era [i el \n`untru.
– Cum stau lucrurile? m` \ntreb` [eful meu.
|i povestii ce aflasem [i ce vorbisem cu Anatoli, iar el ascult` cu aten]ie,
promi]ând c` m` va ajuta cu orice poate.
M` \ndreptai spre biroul lui Trish, care era cufundat` \ntr-un munte de
dosare. |i povestii ultimele am`nunte, apoi o \ntrebai:
– Cum a fost drumul spre cas` asear`?
– Hm, ce-]i trece prin minte?
– Nimic, doar m` \ntrebam.
– Ei bine, nu e treaba ta. Cum a mers cu p`rin]ii?
– Mamei i-a pl`cut rochia mea, iar tata s-a oferit s`-l apere.
– Pare destul de bine.
M` preg`tii pentru declara]iile \nregistrate pe care trebuia s` le iau,
\mprumutând [i reportofonul lui Trish.
|ncepusem s` devin ner`bd`toare s`-l v`d pe Anatoli singur. {tiam c` se
simte enervat [i frustrat, poate chiar tr`dat. Speram din toat` inima s`-l calmez.
Prima oar`, m` \ndreptai spre restaurantul \n care vorbisem cu barmanul,
c`utând de aceast` dat` chelnerii. Comandai ceva de mâncare [i de b`ut, apoi
\i d`dui o carte de vizit` chelnerului.
– Ah, [tiam c` trebuie s` veni]i, murmur` el. Barmanul a avut dreptate: am
v`zut ce s-a \ntâmplat, pentru c` serveam la mesele de afar`.
– Pute]i s`-mi spune]i ce s-a \ntâmplat?
– S-a \ntâmplat foarte repede. L-am v`zut pe b`iat s`rind \n aer [i aterizând
pe capota taxiului.
– A]i v`zut dac` taxiul chiar l-a lovit?
O MIC~ SCHIMBARE 143

– |ncerc s`-mi aduc aminte, dar nu reu[esc. Putea s`-l fi lovit, putea s` n-o
fi f`cut. Pe de alt` parte, nu [tiu cum altfel ar fi putut ateriza pe capot`.
– Ar fi putut s` sar`?
– Poate, dar nu reu[esc s`-mi dau seama cum a f`cut-o. Trebuie s` fie un
adev`rat acrobat.
– Apoi, ce s-a \ntâmplat?
– {oferul taxiului a scos capul pe geam [i l-a \ntrebat ceva, dar n-am auzit.
B`iatul s-a dat jos de pe capot`, apoi st`tea lâng` ma[in`, zâmbind. Am crezut
c` e doar o glum` [i m-am \ntors la ale mele. Abia m-am \ntors cu spatele, când
am auzit un ]ip`t, iar tân`rul era \ntins pe [osea.
– Pe trecerea de pietoni?
– A[a cred. Unul dintre prieteni l-a ajutat s` mearg` pân` la gard, iar cel`lalt
a venit s`-i cear` barmanului s` anun]e poli]ia. Nu prea sunt de ajutor, nu-i a[a?
zâmbi trist chelnerul.
– E \n regul`. Vreau s` aflu adev`rul. Unde erau prietenii b`iatului când a
aterizat pe capot`?
– Amândoi?
– Nu [tiu, m` gândeam. Dac` l-au aruncat ei? Ar fi posibil?
– Nu [tiu.
– Dar ar fi ceva stupid. Nu c` tinerii n-ar face lucruri stupide.
|ncheiai discu]ia, pentru c` nu mai avea ce s`-mi spun`. Colegul lui lucrase
\n`untru, deci nici n-avea rost s`-l \ntreb.
Dup` ce terminai de mâncat, m` \ntorsei la locul accidentului, c`utând cu
febrilitate un indiciu care \mi sc`pase. Apartamentele cu fereastr` spre strad`
aveau jaluzelele trase, cu excep]ia unuia singur. |n`untru se z`ri mi[care, iar un
b`rbat privi curios spre mine. |i f`cui un semn s` se apropie de fereastr`, iar el
\mi zâmbi [i m` \ntreb` prin fereastra \ntredeschis`:
– Dori]i ceva?
– M` \ntrebam dac` a]i v`zut accidentul de iei.
– Da, l-am v`zut.
– Investighez circumstan]ele producerii lui. Pot s` urc s` st`m de vorb`?
144 BEVERLY SOMMERS

– Desigur.
|mi deschise u[a [i urcai la etajul doi. Tân`rul m` conduse \n sufrageria \n
care erau c`r]i peste tot.
– Aici lucrez, \mi spuse el, ar`tând spre m`su]a din mijlocul \nc`perii.
Dar o mare parte din timp observ oamenii de pe strad`. E chiar mai interesant.
– A]i v`zut accidentul?
– St`team aici pe scaun, cu fa]a spre strad`. Dup` cum se poate observa, se
vede foarte bine.
M` a[ezai pe scaun [i descoperii c` putea vedea cu claritate locul
accidentului.
– Am venit [i asear` \n aceast` zon`, dar nu era]i acas`.
– A trebuit s` plec la cursuri.
– Foarte bine, domnule…
– Spune]i-mi Jeff.
– Ei bine, Jeff, e[ti de acord s` dai o declara]ie?
– Sigur.
Dup` ce-m preg`tii reportofonul, \ncepui cu \ntreb`rile preliminare, iar
când ajunsei la subiectul care m` interesa, \i spusei:
– Spune-mi exact ce ai v`zut.
– I-am v`zut pe cei trei pu[ti care p`reau elevi de liceu alergând din ceea
ce cred c` era magazinul de sub mine. S-au \ndreptat \n goan` spre col]ul
str`zii, vrând probabil s` traverseze. Un taxi tocmai trecea, ei p`reau s`-[i vad`
de \nc`ierarea lor, dar brusc l-am v`zut pe unul dintre ei pe capot`.
– S` ne oprim pu]in. Cam ce vitez` crezi c` avea taxiul?
– Hm, nu [tiu…
– Accelera?
– |n nici un caz.
– Cum po]i fi atât de sigur?
– P`i, e simplu. Când a oprit, nu s-a auzit nici un scâr]âit de pneuri. |n plus,
n-a l`sat nici o urm` de cauciucuri pe [osea.
– Unde se afla taxiul când s-a \ntâmplat?
O MIC~ SCHIMBARE 145

– Abia intra pe trecere. Dac` a[ fi fost un pieton care vrea s` traverseze, l-a[
fi a[teptat s` treac`. Din punctul meu de vedere, [oferul nu are nici o vin`.
Era martorul perfect. Aproape c`-mi venea s`-l iau \n bra]e.
– Spuneai ceva despre \nc`ierarea tinerilor. La ce te refereai?
– A]i v`zut cum se poart` unii b`ie]i când sunt \mpreun`? Se tot bat [i se tot
\mping. |n cazul acesta, doi dintre ei p`reau s`-l fi cople[it pe cel de-al treilea.
– Este vorba despre cel care a ajuns pe capota ma[inii?
– Da.
– Cum crezi c` s-a \ntâmplat?
– Nu [tiu. Poate c` l-au lovit prietenii lui. Dar nu-mi dau seama cum a putut
s` zboare prin aer. Nu l-am v`zut nici s`rind. Poate c` taxiul chiar l-a lovit.
– Dup` lovitur`, b`iatul a p`rut s` fie grav r`nit?
– Nu sângera, dac` asta m` \ntreba]i. Se tot v`ic`rea [i se ]inea de cap, dar
nu se lovise. Nu v`d cum s-ar fi ales cu ceva mai mult de câteva vân`t`i.
– Apoi a venit ambulan]a?
– Plecasem deja spre facultate. Când am plecat, pu[tiul st`tea pe marginea
gardului, r`stindu-se la prietenii lui [i \ntrebând unde sunt poli]i[tii. Am auzit
sirena de la ambulan]` pe drum.
Dup` ce \nregistrarea lu` sfâr[it, \mi \mpachetai dezam`git` reportofonul.
Jeff spuse:
– |mi pare r`u c` nu v-am putut ajuta.
– Nici o problem`. M` interesa adev`rul.
– Oricum, aceasta este teoria mea. Sunt sigur c` nu l-am v`zut pe taxi
lovindu-l pe pu[ti.
– Apreciez ajutorul t`u, Jeff.
– N-a fost limpede, ca accidentul trecut.
Aproape trecusem cu vederea replica lui, dar m` \ntorsei brusc.
– Accidentul trecut?
– Da, a mai avut loc un accident similar \n urm` cu dou` s`pt`mâni.
Erau doi liceeni. Unul dintre ei a traversat strada \n fug` [i a fost lovit de un taxi.
Dar acesta nu mergea \ncet.
146 BEVERLY SOMMERS

– Era tot unul de la Golden Gate?

– Nu, era unul de acela cu verde [i ro[u, le-am uitat numele.
– Bay City?
– Da.
{i aceast` firm` este clienta noastr`, dar Trish este cea care se ocup` de ei.
– {i liceanul a fost r`nit grav?
– A fost aruncat destul de dur, dar s-a ridicat. Am coborât s` v`d despre ce
este vorba. {oferul taxiului se r`stea la b`iat \ntr-o limb` str`in`, iar el \i
r`spundea. Cred c` [chiop`ta pu]in.
– Poli]ia a venit?
– Oh, da. Au chemat ambulan]a pentru pu[ti. La \nceput, el n-a vrut s` se
urce, dar unul dintre poli]i[ti i-a spus c` trebuie s` fie verificat. C` totul va fi
pl`tit de firma de asigur`ri.
– Pot s` te rog ceva?
– Sigur.
– Pot s`-]i folosesc pu]in telefonul?
|i d`dui telefon lui Trish. Dup` ce o pusei la punct cu ultimele informa]ii,
o rugai s` verifice datele unui accident din aceea[i loca]ie, petrecut \n urm` cu
dou` s`pt`mâni. Dup` ce pusei telefonul \n furc`, Jeff m` \ntreb`:
– Ce crede]i, este vorba despre o conspira]ie?
– Probabil c` nu, doar o coinciden]`.
– Sunt foarte multe accidente ale pietonilor pe aceast` strad`. Cred c`
abuzeaz` de drepturile lor. Nu sunt destul de aten]i.
Dup` ce \i mul]umii lui Jeff pentru ajutor, coborâi \n strad`. |ncercai s` dau
telefon la casele celor doi martori, prietenii victimei, dar nu r`spunse decât
robotul la prima \ncercare. La a doua cas`, \mi r`spunse o femeie. |i spusei c`
trebuie s` stau de vorb` cu fiul ei despre accidentul survenit, dar ea m` anun]`
c` b`iatul e prea [ocat ca s` poat` vorbi cu mine. Aproape imediat, \mi \nchise
telefonul.
Continuai s` analizez zona [i magazinele, \ncercând s` descop`r eventuali
martori.
O MIC~ SCHIMBARE 147

Dup` o vreme, \i d`dui un telefon lui Jack Barker. Vocea lui era vesel`.
– |mi pare bine c` te aud, Ronnie. Am ve[ti bune.
– Chiar am nevoie.
– Am vorbit cu procurorul care se ocup` de caz. Pentru c` toat` lumea e
de acord c` Anatoli nu conducea cu vitez`, acuza]iile au fost retrase. Va primi
doar o amend` pentru neglijen]`.
– E minunat, exclamai mul]umit`, [tiind cât de umilitor ar fi fost un proces
pentru Anatoli.
– Procesul civil este o cu totul alt` problem`. Am vorbit cu avocata angajat`
de p`rin]ii copilului, care vrea s` ne fac` probleme. Tu ai avut ceva noroc?
|i povestii ce aflasem, apoi hot`râr`m ce mai trebuie f`cut. |ntre timp, eram
sigur` c` Anatoli avusese destul timp s` se lini[teast`. |n plus, aveam ve[ti bune
pentru el. Chemai un taxi [i m` \ndreptai spre casa \n care locuia.
 Capitolul 11

Sunai la interfon, iar Serghei \mi deschise imediat. P`rea uimit s` m` vad`.
– Bun`, Serghei, \l salutai eu, f`r` s`-mi pot re]ine zâmbetul. Ce face
Anatoli?
El oft` adânc.
– Ah, Veronica. Mai bine ai intra.
|n sufragerie, George [i Leo st`teau pe canapele. Probabil c` Anatoli e \n
spatele casei.
– Bun`! \i salutai.
|mi r`spunser` la salut, dar figurile lor erau triste.
– Anatoli e aici?
Serghei \mi puse o mân` pe um`r.
– Stai jos, Veronica.
– Am venit cu ve[ti bune pentru Anatoli.
– Dar e mai bine s` stai jos, insist` el. Anatoli nu e aici, pentru moment.
M` a[ezai pe a treia canapea.
– Cum se mai simte? \i \ntrebai. Era destul de sup`rat ultima oar` când
l-am v`zut.
Ei se uitar` de la unul la altul, evitând s` m` priveasc`.
– Ce s-a \ntâmplat?
Leo ridic` mâinile spre tavan.
O MIC~ SCHIMBARE 149

– Ce pot s` spun? Se poart` nebune[te, spuse el.

– A[a e Anatoli, d`du din cap Serghei.
– Ce \n]elege]i prin nebune[te? vrusei s` [tiu.
– |nseamn` c` [i-a dat demisia, [i-a f`cut bagajele [i a disp`rut, murmur`
Serghei.
– N-am putut s`-l convingem s` nu plece, interveni [i George.
– A plecat? Dar unde se putea duce? \i \ntrebai, uitându-m` de la unul la
altul, f`r` s` primesc r`spuns. Sper c` nu \n Rusia.
– Ah, nu, cl`tin` din cap Leo. Nimeni nu se mai \ntoarce \n Rusia. Nu ne-a
spus.
– Dar nu \n]eleg nimic! exclamai. De ce a plecat? Cum a putut s-o fac`?
Nici m`car nu e atât de grav. Poli]ia a renun]at la acuza]iile grave.
– Asta e chiar o veste bun`, coment` Serghei.
– Dar de ce a f`cut o astfel de nebunie? insistai.
– A[a sunt ru[ii, romantici [i nebuni. Mai ales poe]ii, care v`d peste tot
numai tragedii, \mi explic` Leo. Anatoli a ales s` fac` un ultim gest dramatic.
– Care? S`-[i fac` bagajele [i s` plece?
– Oh, nu, cl`tin` Serghei din cap. S` renun]e la tine.
– Nu cred c` \n]eleg.
– Simte c` te jeneaz`, spuse Leo.
– Mai mult decât atât, \l complet` Serghei, te tot pune \n situa]ia de a-l salva,
ceea ce este foarte greu pentru mândria unui b`rbat.
– Nu-mi vine s` cred, cl`tinai din cap. Anatoli nu m-ar p`r`si a[a.
Nu primii nici un r`spuns.
– Veronica, spuse Serghei, de ce nu mergi cu mine \n camera lui? Poate c`
]i-a l`sat un bilet.
Pentru c` nu aveam nici o alt` solu]ie, \l urmai. Când ajunser`m \n camera
lui Anatoli, b`rbatul se \ntoarse spre mine, coborând vocea:
– {tiu unde este, Veronica, dar i-am jurat c` voi p`stra secretul.
– A[adar, unde este? \l \ntrebai, sigur` c` nu-mi va r`spunde.
Dar el se aplec` spre mine [i [opti:
150 BEVERLY SOMMERS

– Cu ni[te prieteni de-ai no[tri din Berkley. Un teatru de acolo va monta

una dintre piesele lui, iar el a hot`rât s` stea acolo o vreme, s` asiste la repeti]ii.
E poate cel mai bine.
– E grozav ca se va monta o pies` de-a lui.
– Oh, da.
– Nu mi-a spus.
– Nu, voia s`-]i fac` o surpriz`.
– Pot avea un num`r de telefon de acolo?
Serghei m` privi [ocat.
– Nu pot face acest lucru, Veronica. Am jurat pe onoarea mea c` nu-]i voi
spune unde este. Când voi vorbi cu el, \i voi spune c` vrei neap`rat s`-i vorbe[ti.
– Spune-i [i c` acuza]iile au fost retrase.
– Desigur.
– Mul]umesc, Serghei. Apreciez ce-mi spui.
Leo m` conduse spre ie[ire, spunându-mi apoi acela[i lucru ca Serghei, dar
fiind la fel de hot`rât s` nu-mi dea num`rul de telefon.
Pe drumul spre cas`, m` \ntrebai câte teatre sunt \n Berkley. Ceea ce m`
\ngrijora era hot`rârea lui s` nu-mi vorbeasc`. Chiar dac` m` \ntrebam din ce
\n ce mai des dac` nu este omul cu care vreau s`-mi petrec \ntreaga via]`, p`rea
s` nu aib` \ncredere \n mine. Oare credea c` nu-l mai iubesc pentru c` nu are
o slujb`? Sau nu [tia nici m`car ce simt pentru el?
|ntr-adev`r, nu-i spusesem niciodat` c`-l iubesc. Presupusesem c` [tie.
Dar nici el nu-mi spusese. Dac` m` iube[te, cum poate s` fac` a[a ceva? S` plece
[i s` m` lase?
Când ajunsei acas`, \i d`dui telefon unei prietene din Berkley, care fu atât
de dr`gu]` \ncât s`-mi dea numerele de telefon ale teatrelor din ora[ul ei.
Spre marea mea bucurie, avusei noroc de la \nceput. Femeia care \mi r`spunse
\mi spuse c` nu teatrul ei este cel care pune \n scen` peisa, dar \mi d`du
numele teatrului care o f`cea.
Dup` ce aflai unde este, m` mai lini[tii. Puteam s` fiu sigur` c` prietenii lui
\i vor anun]a vestea retragerii acuza]iilor. |n acela[i timp, poate c` e cazul s`-[i
O MIC~ SCHIMBARE 151

anun]e dragostea primul. Dac` \i lipsesc, va trebui s` m` caute. Nu sunt eu cea

care a plecat.
Fu un weekend foarte lung. Singurul lucru pe care fusei \n stare s`-l fac fu
cur`]enia. Mi se p`rea c` patul era mult prea mare f`r` Anatoli.
Duminic`, luai masa cu p`rin]ii mei, dându-le de \n]eles c` le voi face o
vizit` \mpreun` cu el. Spre sear`, primii un telefon de la tat`l unuia dintre cei
doi b`ie]i care \mi spuse c` dore[te s` coopereze cu mine, mai ales pentru c`
era de p`rere c` victima accidentului avea o influen]` proast` asupra fiului lui.
R`mase c` vom sta de vorb` luni seara, iar tat`l va fi prezent la discu]ia cu fiul
lui.
Când ajunsei la serviciu, Charlie ne chem` \n biroul lui, pentru a vedea cum
stau lucrurile cu cazul lui Anatoli. Fiecare dintre membrii echipei, format`
acum din mine, Charlie, Trish [i Dennis, prezentar` informa]iile acumulate,
pentru a avea o imagine de ansamblu. Trish prezent` accidentul care avusese
loc \n urm` cu dou` s`pt`mâni, care sem`na izbitor cu accidentul lui Anatoli.
Era vorba de aceea[i intersec]ie, de aceea[i trecere de pietoni. Diferen]a major`
era c` [oferul taxiului mergea cu vitez`. Pân` [i [coala de la care veneau
victimele era aceea[i.
– Poate c` e ceva aici, observai eu. Ar fi interesant de v`zut dac` elevii
liceului Galileo sunt frecvent lovi]i de ma[ini.
Trish cl`tin` din cap.
– Asta poate \nsemna luni de munc`, morm`i ea.
Dennis r`mase s` intervieveze pacienta de pe scaunul dentistului, de[i m`
\ndoiam c` va oferi mai multe informa]ii decât Jeff.
|n cele din urm` \i d`dui un telefon avocatei victimei, Carolyne Price, care
fu de acord s`-i iau o declara]ie clientului ei.
|ntre timp, citii dosarul b`iatului care fusese lovit de taxi \n accidentul
precedent. Numele lui era Eric Weiss [i avusese dou` coaste rupte. P`rin]ii lui
doriser` s` se rezolve repede, iar compania de asigur`ri pl`tise spitalizarea [i \n
plus cinci mii de dolari pentru suferin]a \ndurat`. Compania de taximetre
sc`pase u[or, iar toat` lumea p`rea mul]umit`. {oferul fusese \ns` concediat.
152 BEVERLY SOMMERS

Spre sear` m` \ndreptai spre casa b`iatului care acceptase s`-mi acorde o
declara]ie. Mama lui m` primi la u[`, conducându-m` \n sufrageria \n care m`
a[teptau b`iatul [i tat`l lui. Chiar dac` \ncercau s` par` deta[a]i, se vedea c` erau
nervo[i. |ncercai s` discut un pic despre vreme, \n timp ce-mi preg`team
reportofonul, dar nu cooperar`. |n cele din urm` le explicai ce este o declara]ie
\nregistrat`.
|ncepui cu numele, vârsta– care era de [aisprezece ani– [i liceul la care
studia. |mi spuse c` e prieten cu John, b`iatul care suferise accidentul, \nc` din
[coala primar`.
Apoi \ntrebai ceva care \l lu` prin surprindere pe Neil [i anume ce se
\ntâmplase \n magazin.
– Care magazin? \ntreb` el, nesigur despre ce vorbeam.
– Unde a]i fost \nainte de accident?
– Nu-mi aduc aminte, murmur` el, de[i vedeam dup` expresia lui c` [tia
foarte bine.
– Vorbe[te mai tare, \i spuse tat`l lui. Trebuie s` te \nregistreze.
– Nu-mi aduc aminte, repet` b`iatul.
– A]i fost \ntr-un magazin chiar \nainte de accident?
– Ah, da, \n magazinul de dulciuri.
– De ce v-a]i dus acolo?
– Cred c` Michael voia ni[te bomboane.
– A vrut vreunul dintre voi s` cumpere ]ig`ri?
– |n nici un caz, neg` el.
– Ar fi mai bine s` nu min]i, interveni tat`l lui din nou.
Eu continuai:
– Proprietarul magazinului spune c` unul dintre voi voia ]ig`ri, iar când a
refuzat, b`iatul a f`cut un gest obscen.
Neil tres`ri.
– E adev`rat, Neil? \l \ntreb` tat`l lui, care p`rea s` devin` din ce \n ce mai
nervos.
– Cred c` John a f`cut acest gest, r`spunse b`iatul.
O MIC~ SCHIMBARE 153

Dar nu \n]eleg ce leg`tur` are.

– {oferul de taxi a declarat c` b`iatul a f`cut acela[i gest.
– Mare lucru, morm`i el.
|l \ntrebai apoi dac` v`zuse momentul \n care taxiul \l lovise pe John.
– Nu [tiu, r`spunse el.
– Nu [tii?
– S-a \ntâmplat foarte repede.
– Ai idee cum a ajuns pe capot`?
– Nu [tiu.
– Ai v`zut gestul lui John?
– N-am v`zut nimic.
– Cât de grav a fost lovit John?
– Nu [tiu.
– A cui a fost ideea s` chema]i poli]ia?
– Cred c` a lui John. Da, a fost ideea lui.
|ncheiai declara]ia \ntrebându-l dac` mai are ceva de declarat.
B`iatul m` surprinse:
– John o s` fac` o mul]ime de bani, nu-i a[a?
Un semnal de alarm` m` f`cu s` las reportofonul s` mearg`.
– Nu prea cred.
– Dar a fost lovit de un taxi.
– De obicei se pl`tesc notele de plat` de la spital [i avocatul lui face rost de
ni[te bani.
V`zui c` tat`l lui voia s` spun` ceva, dar \l avertizai din priviri s` tac`.
– Dac` ar fi lucrat, [i-ar fi primit salariul pe respectiva perioad`, continuai
eu. Lucreaz` cumva?
– Nu, r`spunse Neil.
– Asta este.
– Dar Weiss a primit cinci miare, morm`i b`iatul.
– Ce anume?
– Eric Weiss. A fost lovit de un taxi [i a primit o mul]ime de bani.
154 BEVERLY SOMMERS

– De unde [tii?
– Toat` lumea [tie. Cred c` a povestit tuturor.
Tat`l lui se enerv`.
– Ce e asta, un fel de fars` pe care a]i \nceput s-o juca]i?
B`iatul \ncerc` s` se prefac` ne[tiutor.
– Ar fi bine s` nu [tii, d`du din cap tat`l lui. Dac` prietenul t`u cel nebun
a \nscenat un accident, e[ti \n \ncurc`tur`. Acum du-te \n camera ta, vreau s`
stau de vorb` cu domni[oara Warner.
Dup` ce b`iatul ie[i din camer`, b`rbatul se \ntoarse spre mine:
– A]i vorbit cu John?
– Nu \nc`, o s` vorbesc miercuri. Are antecedente?
– {tiu doar c` a fost dat afar` din [coal` de vreo câteva ori. Nu-mi place
copilul, iar p`rin]ii lui nu-l supravegheaz` deloc.
M` desp`r]ii de cei doi p`rin]i \ngrijora]i cu promisiunea c` m` vor anun]a
dac` afl` ceva nou.
– Cred c` o s`-l prinzi, \mi spuse Trish când \i povestii ce aflasem.
– Poate fi dificil. Dac` neag` \n continuare, nu prea avem ce face.
– Nu-mi vine s` cred la ce s-au gândit copiii. Dar spune-mi, ce mai [tii de
Anatoli?
– A[tept un telefon de la el.
– {i dac` nu vine?
– Premiera piesei lui este vineri. O s` m` duc s-o v`d.
– O s` merg cu tine.
– Nu trebuie s` faci asta, Trish.
– {tiu c` nu trebuie, dar vreau s-o fac. Oricum, o s` vin cu ma[ina [i ne vom
sim]i bine.
M` bucura s` [tiu c` va merge cu mine. Aveam nevoie de tot ajutorul.
– {i vrei s`-l confrun]i dup` premier`?
– Da, `sta e planul.
– Dac` reu[e[ti s` rezolvi cazul, o s` fii salvatoarea lui. De[i nu [tiu cum vei
rezolva cu demisia.
O MIC~ SCHIMBARE 155

– Nu cred c` Phil l-a luat \n serios.

– Dar tu, cât de serios \l iei?
– Foarte serios.
Figura ei se lumin`.
– Te aud bine?
– |l iubesc. Trebuie s` \nceteze s` mai fie atât de dramatic, atâta tot.

***

Intrai cu \ncredere \n biroul lui Carolyn Price. Avocata se dovedi mai tân`r`
decât mine, foarte prietenoas` [i dr`gu]`.
B`ur`m \mpreun` o cafea, \nainte s` fie adus John Tully. Era un b`iat
frumu[el, cu p`r blond [i un zâmbet larg. |i strânsei mâna, apoi avocata \i
explic` detaliile \nregistr`rii.
– Am auzit c` a]i vorbit cu Neil, spuse el.
– Da.
|mi zâmbi larg.
– S` nu crede]i tot ce se spune.
A[ fi putut jura c` flirteaz` cu mine. Discu]ia se dovedi mai dificil` decât
credeam. B`iatul avea un r`spuns pentru orice, uneori glumind. Cel mai clar
explic` motivul pentru care ajunsese pe capota taxiului.
– M-a lovit, declar` b`iatul. M-am prins de capot` ca s` nu fiu c`lcat.
– Dac` este cazul, po]i s`-mi demostrezi acest lucru?
– Da, sigur.
A[teptai sfâr[itul discu]iei ca s`-l \ntreb, sperând s`-l surprind:
– |l cuno[ti pe Eris Weiss?
John \ncepu s` râd`.
– Da, Neil mi-a spus c` m` ve]i \ntreba de Eric.
– Accidentul lui ]i-a dat vreo idee? \l \ntrebai.
156 BEVERLY SOMMERS

– N-a fost nevoie de accidentul lui ca s` descop`r c` oamenii sunt lovi]i de

ma[ini. Se \ntâmpl` tot timpul. Vre]i s` spune]i c` m-am pref`cut?
– Nu spun a[a ceva.
– Nu v` cred.
– Te-ai pref`cut?
El \ncepu s` râd`.
– Nu ceda]i niciodat`? Ei bine, nu m-am pref`cut, iar compania de asigur`ri
va trebui s` pl`teasc`.
– Sincer` s` fiu, m` \ndoiesc.
John se \ntoarse spre avocata lui.
– Trebuie s` c`dem la o \n]elegere. Zece mii de dolari [i nu voi da \n
judecat` compania.
– Zece mii de dolari pentru ce?
– Cum adic` pentru ce? Am fost lovit!
– Cred c` este o mare p`c`leal`.
M` ridicai de la mas` [i ie[ii, l`sându-l s` se certe cu avocata. Speram c` va
renun]a la el.
|ntr-adev`r, peste o or` primii un telefon de la ea, spunându-mi c` renun]`
la caz [i c` i-a convins pe p`rin]ii lui John s` retrag` acuza]iile.

***

Ziua de vineri veni repede. Dup` ce luai masa cu Trish, ne \ndreptar`m

spre teatru.
Mul]imea care se aduna era foarte colorat`, ca s` nu mai vorbesc despre
colegii de apartament ai lui Anatoli, \mpreun` cu prietenele lor.
To]i b`rba]ii sus]inur` c` nu-l mai v`zuser` de la plecarea aceea furtunoas`,
dar nu p`reau s` cread` c` este o situa]ie definitiv`. Nici eu nu credeam acest
lucru. |i d`dusem timp [i spa]iu s` se hot`rasc`.
O MIC~ SCHIMBARE 157

|n aceast` sear`, e cazul s` descoperim unde ne afl`m.

Dup` ce ne a[ezar`m, primir`m programul cu informa]ii despre actori,
despre regizor [i despre dramaturg. Citii cu interes informa]iile despre Anatoli.
Se p`rea c` unele piese ale lui fuseser` jucate \n Europa [i \n New York, de[i
nu-mi spusese niciodat`. De asemenea, câ[tigase [i ni[te premii \n Europa.
Primii cu emo]ie b`t`ile gongului. Eram curioas` s` v`d cum arat` o pies`
de propagand`. Chiar dac` replicile erau poetice [i frumoase, mi se p`ru cam
plictisitoare. Nu [tiam nimic despre valorile la care f`cea apel piesa, iar \n
curând \ncepui s`-mi consult ceasul, dornic` s` ie[im \n pauz`.
|n timp ce Trish se a[ez` la coad` pentru cafea, ascultai comentariile celor
din sal`. P`reau s` aib` cam aceea[i p`rere ca [i mine. Când Trish ap`ru lâng`
mine, m` \ntreb`:
– Ce p`rere ai, Ronnie?
– M-am str`duit din greu s` r`mân treaz`.
Ea izbucni \n râs.
– |ntr-adev`r, nu e "Arm` mortal` III", nu-i a[a?
– Dar ce [tiu eu despre teatru?
– N-ar trebui s` fie atât de diferit de film.
– Ei bine, nu cred c` aceast` pies` are vreo [ans`.
– Bine, dar s` nu-i spui asta lui Anatoli. Spune-i c` e un geniu.
– Cred c` rela]iile trebuie s` se bazeze pe sinceritate.
– Da, sigur! Cât e[ti de naiv`!
Din nefericire, cei care plecaser` dup` primul act avuseser` dreptate.
Al doilea act fu [i mai plictisitor, salvat abia de sinuciderea din final. Oricum, nu
mai eram atent`, deoarece m` tot gândeam ce s`-i spun lui Anatoli.
Când ie[ir`m \n hol, Anatoli era \nconjurat de o mare de prieteni.
Nu-mi d`deam seama cum voi ajunge la el.
– Haide, curaj! m` \mpunse Trish de la spate.
– Vreau s` a[tept pân` când se mai risipe[te mul]imea.
M` \ntorsei cu spatele, dar Trish \mi [opti:
– Fie c` e[ti sau nu gata, vine!
158 BEVERLY SOMMERS

Când m` \ntorsei \n direc]ia indicat`, \l z`rii pe Anatoli f`cându-[i drum prin

mul]ime.
– La revedere, murmur` Trish.
– Nu trebuie s` pleci.
– Cred c` vei g`si cu ce s` te duci acas`. Dar luni vreau toate detaliile.
Când Anatoli se opri \n fa]a mea, ea deja plecase.
– Felicit`ri, \i spusei, sim]ind c` mi se \nmoaie genunchii.
El m` privi cu ochi str`lucitori.
– De ce m` felici]i? Am \n]eles c` pe tine trebuie s` te felicit. Am vorbit cu
Phil care mi-a spus ce ai f`cut pentru mine.
Cl`tinai din cap.
– Nu conteaz`, te felicitam pentru pies`.
M` privi uimit.
– }i-a pl`cut?
– A fost opera unui poet, declarai, descoperind spre u[urarea mea c` pare
s` se mul]umeasc` [i cu atât.
– Nu le-a pl`cut tuturor, spuse el. Mul]i au plecat dup` primul act.
Acum m` sim]eam ca [i cum a[ fi vrut s`-i omor pe cei despre care vorbea.
– Ei bine, a fost foarte… ruseasc`. Probabil c` n-au \n]eles prea bine.
El \ncepu s` zâmbeasc`.
– Foarte poetic`, foarte ruseasc`… Adev`rul e c` s-ar putea s` fie c` e
plictisitoare.
|mi mu[cai buzele.
– Ce pot s` spun? ridic` el din umeri. E o pies` veche. Am fost surprins c`
voiau s-o produc`. Politica este un subiect \nvechit. Acum voi scrie piese noi.
Poate despre o evaluatoare american` [i un [ofer de taxi rus.
– O tragedie ruseasc`?
– Tragedie? Niciodat`! Crezi c` suntem tragici?
– Cred c` s`pt`mâna asta a fost. Mi-a fost dor de tine.
M` prinse de mân` [i m` scoase afar` din teatru.
O MIC~ SCHIMBARE 159

– S`pt`mâna asta a fost cea mai mare tragedie din via]a mea, declar` el.
Am adormit plângând, f`r` tine.
– De ce nu mi-ai dat un semn de via]`?
– Din mândrie. Cum puteam s`-]i dau un telefon, când nu aveam nimic de
lucru? Ar fi fost de negândit..
– Anatoli, iar devii dramatic.
– D`-mi voie de data asta. Circumstan]ele o cer. Suntem din nou \mpreun`,
Veronica.
Deoarece gestul lui dramatic fu s` m` ia \n bra]e [i s` m` s`rute cu pasiune,
nu m` plânsei. Dup` ce s`rutul lu` sfâr[it, m` gândii s` preiau ini]iativa.
– Anatoli?
– Da, Veronica, dragostea mea?
– Vrei s` fii so]ul meu pentru un an?
El f`cu un pas mare \napoi, ridicând bra]ele spre cer.
– Oh, nu, Veronica. Ai ratat [ansa, dac` \]i aduci aminte.
– Credeam c` poate…
– Nu, niciodat`! Nu mai sunt interesat s` m` c`s`toresc pentru un an.
Grozav, deci m` f`cusem de râs. Dar de ce m` s`rutase?
– Vreau s` m` c`s`toresc pentru o eternitate! exclam` el, strângându-m` \n
bra]e.
Oftai, u[urat`.
– Cred c` asta \nseamn` c` m` iube[ti, murmurai.
– Crezi? Asta e tot ce po]i spune? Dragostea mea dep`[e[te continente,
oceane, secole. E[ti cealalt` jum`tate a sufletului meu.
– {i eu te iubesc, Anatoli, \i spusei, \nchizându-i gura cu un s`rut.

Sfâr[it