Muzica este recunoscuta la scara larga ca un mijloc efficient de comunicare emotionala.

Studiile
aspura muzicii de performanta, cu toate acestea, au tratate istorice aproape exclusive cu aspect
structurale de performanta variate si Intrebari de epreexpresia emotional ignorate in mare
masura. Recent, mai multe studii au aratat ca cei care performeaza(artistii) sunt capabili sa
comunice anumite emotii ascultatorilor prin performanta lor expresiva.

Studiile anterioare asupra expresiilor emotionale in muzica sugereaza faptul ca intentiile

expressive ale artistului influenteaza practice toti factorii in timpul performatei. Prin urmare,
expresia emotionala in muzica implica un set intreg de indici care sunt folositi atat de artisti cat
si de ascultatori. Instrumentele diferite ofera intelesuri diferite care pot fi folosite pentru
exprimarea diferitelor emotii. Prin urmare, este important sa folosim o gama larga de instrumente
in studiile expresiilor emotionale in muzica. Pana acum, nu a fost nici un studio care sa
foloseasca instrumente non-melodice si complet percutante. Behrens si Green au introdus
timpanul in studiul lor, dar nu au raportat nici o masura de caracteristica acustica.

Studiul de fata se axeaza pe performatele modelelor de ritm scurt effectuate pe un set de tobe
electronice. Acest instrument ofera o gama mai limitata de indici expressive artistilor in
comparatie cu studiile anterioare, si de asemenea exclude posibilitatea influentei melodiei in
expresiile performantei.Scopul general al acestui studio a fost sa investigam daca comunicareae
emotiilor catre ascultatori este posibil sub aceste circumstante si mai exact sa se studieze
perceptia ascultatorilor asupra emotiilor intentionate la fel de bine cum artistii folosesc indici
acustici.

Metode

Doi tobosari profesionisti de jazz/rock au fost rugati sa interpreteze 3 tipuri de ritm pentru a
exprima pe rand 7 emotii diferite:fericire, tristete, furie, frica, delicatetea, seriozitatea si nici o
expresie. Au cantat pe un set de tobe elecronice cu exemplu de sunet de tobe dintr-un sintetizator
si s i-au ascultat performata printr-o pereche de casti. Performantele au fost inregistrate pe banda
si adaugate in memoria computerului folosind un esantion frecvent de 22kHz. Notele acordate
tobosarilor sunt aratate in Figura 1.Fiecare ritm a fost cantat pe 6 masuri.

13 studenti la universitate (5 barbatisi 8 femei de varste cuprinse intre 21 si 29) au ascultat toate
performantele si au judecat in functie de bucurie, tristete, furie, frica, delicatete, solemnitate si
expresivitate. Jurizarea a fost facuta pe o scara de la 0 la 10 unde 0 insemna minimul si 10
maximul acelei atributii.

Analizele performantei au fost effectuate cu privire la caracteristicile lor acustice (tempo,

dimamica). Toate masuratorile au fost facute cu Soundswell software.Tempoul principal a fost
obtinut prin divizarea totala a duratei performantei pana la ultima nota prin numarul de batai si
apoi au fost calculate numarul de batai pe minut. Variabilitatea tempoului a fost obtinuta prin
calcularea tempoului de la fiecare bataie consecutive si apoi fiind calculate standardele deviatiei
de la distributia tempoului. O masura a nivelului de sunet a fost obtinuta prin masurarea nivelului
sunetului echivalent asigurat in Soundswell. Timpii de inceput pentru fiecare nota au fost
masurati si aceste valori au fost folosite pentru a calcula deviatia performantei mecanice a
fiecarei note. O performanta mecanica este o performanta cu tempo absolut constant si aderenta
stricta la raportul nominal dintre valorile notelor.

Rezultatele

Testul ascultarii

Prezentarea rezultatelor se va axa pe efectele destinate asupra exprimarii percepute.Ambii

artisti au putut in general sa exprime toate expresiile intentionate in mod egal in toate conditiile
ritmice.

Tabelul 1 prezinta evaluarile medii asupra ascultatorilor a fiecarui adjectiv asupra modelului
ritmic si artistilor. O decodare de success e marcata de o evaluare ridicata a adjectivelor in
intrebari pentru emotiile intentionate corespunzatoare si evaluari scazute pentru celelalte emotii.
Masurile repetate ANOVAS in fiecare scara adjectivala au aratat efecte toatale puternic
semnificative din expresiile intentionate de pe fiecare scara:

Stelutele de langa valorile din tabelul 1 indica comparatii multiple semnificative intr eevaluarea
medie in intrebare si evaluarea medie a adjectivului coresponzand cu expresiile intentionate.De
exemplu, pe scara fericirii evaluarile tristetii, furiei, fricii, solemnitatii si a niciunei expresii sunt
diferite in mod semnificativ de evaluarile versiunii fericirii.Aceste comparatii arata ca
ascultatorii in general au perceput mai bine expresiile intentionate. Cu toate acestea, pe scara
expresivitatii evaluarile performantei a niciunei expresii intentionate nu a diferit asa mult de
evaluarile celorlalte expresi iintentionate exceptand fericirea.

Dimensiunile efectelor diferentelor dintre evaluarile medii I intrebari si evaluarile medii in

adjectivele corespunzatoare expresiilor intentionate sunt de asemenea in tabelul 1. De exemplu,
in scara furiei, diferenta dintre evaluarile delicatetei si evaluarile expresiei intentionate au avut
un efect de marimea d=1.8 deviatii standard. Urmand cladificarea lui Cohen vede m ca marimea
efectelor este in general medie spre larga pentru diferentele medii in toate sacrile adjectivale, cu
exceptia scarii expresivitatii.

Analizele performantei

Doua din cele mai de success de codificari (cel mai inalt rang al adjectivelor si cel mai inferior
rang al adjectivelor necorespunzatoare) a performantei emotionale fiecaruia dintre personaje au
fost alese pentru analiza. Concentrandu-se asupra celor mai precise performante decodificate,
indiciile acustice care sunt utilizate de ambii executanti si ascultatori, sunt
evidentiate.Performantele alese sunt distribuite in mod egal si echitabil in ceea ce priveste artistii
si materialul muzical.

Tempo si dinamica
Timpii medii pentru toate performantele analizate sunt prezentati in tabelul 2.Versiunile fericite
au fost jucate mai rapid, si versiunile triste, cel mai lent. Versiunile infricosatoare au aratat
variatii atat de mult tempo-ului incat media de tempo este mai putin semnificativa. Dupa cum se
arata, de asemenea, in tabelul 2, versiunile furioase au fost in mod clar cele mai tari, urmate de
versiunile solemne, in timp ce performantele triste si de licitatie au avut nivel sonor. Nivelul de
zgomot a variat mult intre cele doua spectacole pentru versiunile fericite.

-Timing-

Performantele au fostcomparate in ceeaceprivestecantitatea de deviere de la

duratelenotelorcorespunzatoarevalorilornominale, asa cum figureaza in notatii.

Dupa Gabriel s son Juslin (1996), o masura generala a deviatiei totale a fost obtinuta prin
calcularea pentru fiecare performanta (a) numarului de Noels, a carui deviere a fost mai mica de
5%, (b) numarul de note, a caror abatere a fost mai mica de 10%, si (c) numarul de la act, cu mai
mult de 20 de procente deviatie, vezi Tabelul 2. Versiunea frici a avut pana acum cea mai mare
deviatie urmata de cea fericita s idea delicate. Cu exceptia versiunii fricii, deviatiile tempoului
mechanic au fost mici, majoritatea deviatiilor au fost mai putine de 10% sauc hiar 5 %.Versiunile
fara expresie au arata tdeviatiile cele mai scazute.