Lucrarea 3

Sa se modeleze si analizeze piesa din figura:

(fig.1)

Ficare strat are grosimea de 5 mm.

Proprietati de material:

- OTEL: E= 21e4 MPa, υ =0,3

- ALUMINIU: E= 7e4 MPa, υ =0,35
- RASINA EPOXIDICA: E= 2240 MPa, υ =0,46

Se cere:
- Structura discretizata
- Sa se prezinte starea de tensiune echivalenta (VonMises)
- Structura deformata
- Harta deplasarilor totale
- Harta tensiunilor tangentiale din cele trei plane.
Realizarea modelului numeric pentru piesa analizata:
- Alegerea tipului de element finit – SOLID183

(fig.2)

- Optiunile elementului finit

(fig.3)
- Definirea proprietatilor elastice de material- definirea mai multor materiale

(fig.4)

- Definirea punctelor si a liniilor:

(fig.5)
- Definirea razelor de racordare:

(fig.6)

Folosind fereastra de dialog se selecteaza punctele de capat al arcului de cerc se continua cu Apply
apoi se selecteaza centrul cercului si se introduce raza arcului de cerc.

(fig.7)
- Definirea jonctiunii ( a inelului de otel)
Pentru definirea punctului de colt al patratului de otel, tangent la ultimul arc de cerc, se va crea o linie
intre centrul arcelor de cerc si punctul de colt al flansei (primul punct definit).

(fig.8)

Obtinerea punctului de intersectie intre linia creata si arcul de cerc se va realiza folosind comanda
Operate-Booleans-Intersect –Pairwise-Lines.
In urma aplicarii comenzii se va obtine punctul de intersectie si vor fi sterse cele doua linii de
intersectie cu tot cu punctele atasate singular.

(fig.9)
 (fig.10)

Punctul de intersectie rezultat va fi numerotat automat in continuarea ultimului punct definit.

Se va redefini centrul razelor de racordare.

(fig.11)

Din meniul List-Keypoint-Coordinates Only se vor afla cooronatele punctului rezultat din intersectia
celor doua linii si se vor folosi pentru generarea celorlalte doua colturi ale patratului de otel.

(fig.12)
Se vor sterge cele doua linii de contur ale flansei ( liniile care sunt concurente in punctul 1-primul
punct definit) si se vor crea liniile din nou obtinand modelul geometric final.

(fig.13)
- Crearea suprafetelor folosind comanda Create-Areas-Arbitrary-By Lines
Dupa crearea ariilor (suprafetelor) se numeroteaza ariile create PlotCtrls-Numbering-Area numbers.

(fig.14)
- Realizarea discretizarii structurii analizate.
Inainte de discretizarea propriu-zisa se vor atasa materialele definite in prealabil pentru fiecare
suprafata in parte.
Element atributes-Areas-Set- se selecteaza fiecare arie corespondenta unui tip de material.
Se repeta comanda pentru toate cele trei materiale.

(fig.15)
Dupa atribuirea materialelor pentru fiecare arie in parte se genereaza discretizarea structurii prin
comanda Mesh Areas-Pick All-Ok.

- Structura discretizata:

(fig.16)
- Stabilirea blocajelor si aplicarea sarcinilor exterioare ( a presiunii).

(fig.17)

Pentru liniile din partea inferioara a structurii se blocheaza translatiile pe OX si OY (All DOF) iar pentru
liniile din partea superioara a se anuleaza translatia pe directia axei OY.
Presiunea se aplica pe conturul interior pe cele doua linii.
Rezultate

Pentru vizualizarea 3D a structurii analizate se activeaza reprezentarea tridimensionala a elementelor

folosind comanda:

(fig.18)
 (fig.19)

- Starea de tensiune echivalenta VonMisses

(fig.20)
- Structura deformata

(fig.21)

- Harta deplasarilor totale

(fig.22)
- Harta tensiunilor tangentiale in planul XY

(fig.23)

- Harta tensiunilor tangentiale in planul XZ

(fig.24)
- Harta tensiunilor tangentiale in planul YZ

(fig.25)