Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • C. Loghin - Societatea Pentru Cultura Din Bucovina - 1943

    Încărcat de

    remus13
    34 vizualizări5 pagini
    extras din Almanahul ziarelor Basarabia si Bucovina pe anul 1943.

    Titlu original

    C. Loghin - Societatea pentru cultura din Bucovina - 1943

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    extras din Almanahul ziarelor Basarabia si Bucovina pe anul 1943.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    34 vizualizări5 pagini

    C. Loghin - Societatea Pentru Cultura Din Bucovina - 1943

    Încărcat de

    remus13
    extras din Almanahul ziarelor Basarabia si Bucovina pe anul 1943.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 5
    Societatea pentru cultura din Bucovina n anul ce q expirat, la 1 Moi, s’au tm. I plinit 80 de ani de cand a luat fiin{a »Societatea pentru cultura sj literatura romini din Bucovina”. Numaj o singuri societate cultural din {ara noastri se pda te méndrj cu aceasta varsti: ,Astra” din Ardeal. Nici chiar Academia Romani, eare a luat fiinta cu 5 anj maj taraiu, n’axe acea- st& vechime, De sigur ci vechimea unej societiti nu * §nseamnd numajdecdt si valoarea ej, Nu» mai cind aceasti vechime se poate inte- meia si pe un trecut de fapte si pe un pre zent de realizAri, numai atunci aceasti ve~ chime este generatoare de roade, Societatea pentru cultura se poate min- ri gi cu una si cu alta, Pe trecutul plin de fapt{ fomfneasci se reazimi prezentul realizarilor, din care se intrevede gi viito- mul speran{elor, Daci Soc,’ pt. cult, a putut sk diinujasch opt decenii, este pentruct a izvorit dintr’o adanci necesitate a Buew vinei si s'a alimentat continuu din trebuin- fele mereu actuale ale neamulii romanlese de aici. A face istoricul acestel societifi, in- seamni a face istoricul culturii romanestj din Bucovina in ultimii 80 de ani, Este evi- dent ci fn cadrul unuj articol nu se poate cuprinde tot acest trecut de fapte, lotusi volu Scoate in evidenfi citeva momente maj im- Portante. Jn preajma si dup’ anul 1860 asistim in Bueovina austriaci la o serie de manifes * de C, LOGHIN tiri cu caracter pronunjat national, Elevii romfni ai liceului din Cerniiufi, desi eres: ' cufi oficfal in spirit strain, aveat: o ‘biblio- feed romAneased tHinuiti,’ vestita , biblior teed a gimnasiastilor”, din care sa hrinit si M. Eminescu ca elev, Bojerimea romani din Bueoving aduce trupe de teatru roméi nesti ca cele ale lui Fany Tardini, Pascali, Matej Millo 5. a., cari pot serba adevirate triumfuri teatrale, avand stagiuni de cate 4 luni de zile, Din acest entuziasm_ general s'a niiscut $i prima societate cultural a Romanjlor bucovineni, societate care purta la tnceput inofensivul’ nume: Reuniunea de leptura romana din Cernéufi, Cu ce entuziasm a fost imbrijisati dela inceput ideea societifii, se vede din ami- nuntul ci la constituire’ se inscriu 183 de membri, eari in cursul primuluj an sporese la 221, "Dupi structura sociali rau 62 ‘boferi, 71 preofi si 52 functionari de dife- Limba oficial q socielifii a fost limba romani sj numaj romani. Atat de darzi a fost societatea in aceasta atitudine incét a determinat autoritafile de stat, chiar primi ria Cernfufi, desi primarli n’an fost ni dati Romani, s i ise adreseze tn limba romAn&. Societatea se folosea de limba romin& chiar in actele ei adresate autoritatilor centrale dela Viena, Je insofea cel mult de o traducere germani, Dupa trei ani ,,Reunjunea de lepturi” s'a transformat, at dela 1 Tanuarie 1865 func fioneaza ca Societatea pentru literatura $i cultura romdnd, iar maj tirziu ca actuala Societate pentru cultura si literatura romé né din. Bucovina. Bogati a fost activitatea acestej socio tii In existenta ei, Voiu releva itainte de lare ale societiii . Dandu-si seama de importanfa scolij tn viata unui popor, Soe, pt, cult. hotardste, la indemnul Jui Alecu Hurmuzachi, sh des chidi un curs de istorie national care si se faci in fiecare an prin opt lunj cu edte trej ore pe siptimans. Cum se vede, 0 & devarati eatedri de istoria Romanilor. Cand scoala primar din Bueovina are nevoie de mantale gscolare, Soe, pt. cult. 4i di primele manuale romanesti. Pentru tineretul cu cunostinfe de carte dela sate Soc, pt. cult. a publicat dela anul 1886 tn- coace o serie de broguri sub titlul: Biblio teca pentrt tinerimea romani, jap dela 1800 tnainte aceasti colectie este comple tati cu: Biblioteca pentru tinerimea adult&. Aceste cirfi, tate din seriitori romfnf con- constitue, pe lingi calendarele e+ ditate tot de Societate, prima hrana sufle- tease a popotului dela fara. a De asementa si pentru scoala, secundara Soe, pt. cult. public primele manuale ro- BO) oe LT why

    S-ar putea să vă placă și