Universitatea București

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Departamentul Psihologie

PROIECT DE CERCETARE LA DISCIPLINA

PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ

Influența deprivării de somn asupra procesării cognitive

Autor:
Student Georgiana TRICAN

București
2016

1
INTRODUCERE

Procesarea cognitivă reprezintă modul în care sunt interpretați stimulii si, în

consecință, modul prin care se realizează supraviețuirea și adaptarea omului la mediul în

care trăiește. Aproape 50% din suprafața neocortexului este implicată în prelucrarea

informației vizuale, așadar putem afirma, fără urmă de îndoială, că majoritatea

informațiilor pe care le avem despre mediul extern sunt de natură vizuală. Acest fapt nu

poate decât să evidențieze importanța pe care o are procesarea informațiiei vizuale în

cadrul oricărei analize a sistemului cognitiv.

David Navon (Navon, 1977) este unul dintre cercetătorii care s-au preocupat de

procesarea cognitivă, acesta urmărind viteza cu care oamenii procesează informația din

punct de vedere global sau local. Lucrarea sa a fost una extrem de populară, fiind citată

de aproximativ 1800 ori. Ideea principală a studiului este aceea că atunci când obiectele

sunt aranjate în grupuri, acestea au caracteristici locale și caracteristici globale. De

exemplu, un grup de copaci are caracteristici locale (copacii din punct de vedere

individual) si caracteristici globale (padurea formată din ansamblul copacilor).

Descoperirea de bază a lui Navon a fost aceea că oamenii sunt mai rapizi în

descoperirea caracteristicilor globale, decât în găsirea detaliilor sau a caracteristicilor

locale. Acest efect e cunoscut si sub numele de “predominanță globală“. Mai mult decât

atât, acest efect global e caracterizat și prin faptul că recunoașterea globală interferează

cu cea locală, dar nu și invers.

2
OBIECTIVELE CERCETĂRII

1. De a identifica în ce măsură deprivarea de somn influențează procesarea cognitivă.

2. De a pune în evidenţă care dintre cele două tipuri de procesare cognitivă, locală sau

globală, este mai afectată de deprivarea de somn.

IPOTEZELE CERCETĂRII

1. Dacă deprivarea de somn este realizată în mod constant, astfel încât să fie instalată

oboseala cronică, atunci capacitatea de procesare cognitivă globală și locală (exprimată

în funcție de numărul de erori făcute la cele două probe) va fi mai mică față de cea a

participanților la experiment care sunt odihniți.

2. Dacă participanții la experiment au fost supuși la deprivare de somn, atunci

capacitatea de identificare a caracteristicilor locale (exprimată în funcție de numărul de

erori la acestă probă) va fi mult mai mică decât capacitatea de identificare a

caracteristicilor globale (exprimată în funcție de numărul de erori la acestă probă) ,

evidențiind faptul că efectul predominanței globale va fi cu atât mai evident în condiții

de nesomn.

MODELUL DE CERCETARE

Am optat pentru un model de cercetare experimentală, de tip unifactorial, cu grup de

control.

3
PARTICIPAȚI

Cercetarea va viza un număr de 30 participanți (barbați cu vârste cuprinse între 25-40

ani) care execută serviciul de pază în regim de tură (având un număr de aproximativ 4

ore de odihnă pe noapte) si un număr de 10 participanți (barbați cu vârste cuprinse între

25-40 ani) care lucrează conform unui program obișnuit (8 ore/zi). Eșantionul a fost

format prin oferirea voluntară a participanților la acest studiu.

PROCEDURA

Subiecții vor fi invitați să participe la această cercetare, specificându-se ca este anonimă

și li se va cere să precizeze doar vârsta. De asemenea, subiecții din grupul experimental

vor fi rugați să răspundă la alte 5 întrebări înainte de a fi supuși testului, pentru a se

verifica nivelul acestora de oboseală, atât din punct de vedere subiectiv, cât si obiectiv,

precum și prin comparație cu alți oameni. Aceste întrebări vor fi:

- Câte ore dormiți pe noapte în mod regulat?

- De câte ore de somn/noapte aveți nevoie pentru a vă simți odihnit?

- Câte ore ați dormit noaptea trecută?

- În comparație cu persoanele cunoscute, care lucrează conform unui program

normal (8 ore/zi), considerați că sunteți:

 Mai puțin odihnit;

 La fel de odihnit;

 Mai odihnit.

- În acest moment, apreciați că sunteți:

 Mai puțin odihnit;

 Odihnit;

4
  Foarte odihnit.

De asemenea, li se va preciza durata aproximativă a completării chestionarului și

efectuării experimentului, mai exact 15 minute, precum și faptul că pentru participarea

la acest studiu, nu va exista nici un fel de beneficiu financiar, iar prezența lor e strict

condiționată de oferirea voluntară. Mai mult decât atât, participanții vor fi informați de

faptul că experimentul nu le va produce nici un fel de afectare fizică, emoțională sau de

altă natură și li se va atrage atenția asupra dreptului lor de a părăsi studiul în orice

moment și de a anula înregistrarea datelor înainte de finalizarea sesiunii. Totodată,

aceștia vor fi informați că pot solicita în orice moment date sulimentare despre scopul,

obiectivele sau aspectele de confidențialitate legate de acest studiu și, nu în ultimul

rând, li se va sublinia importanța majoră a sincerității lor pentru calitatea cercetării.

Desfășurarea exactă a experimentului se va realiza prin efectuarea testului Navon de

fiecare participant în parte singur, intrucât cercetătorul va părăsi încăperea după

efectuarea instructajului. De asemenea, nu vor fi permise întreruperi sau reluări de test

dacă acesta nu a fost finalizat, pentru a se evita compromiterea testului prin efectul de

obișnuire. Sala în care se va desfășura testarea va fi ferită de zgomote puternice sau de

alte elemente distractoare.

INSTRUMENTE

Pentru a realiza acest studiu, am folosit testul lui Navon. Acesta constă în identificarea a

două litere țintă, atât ca litere mari (procesare globală), dar și ca litere mici (procesare

locală). Literele Navon sunt litere mari (reprezentând nivelul de procesare vizuală

globală), apărând câte una și fiind alcătuite din litere mai mici (reprezentând nivelul

local de procesare). O sarcina Navon tipică prezintă o singură literă și cere

participanților să identifice fie litera mică, fie cea mare, cât mai repede cu putiință.

5
Timpul de răspuns pentru a detecta a anumită literă țintă care apare la nivel global este

comparat cu cel necesar pentru a detecta o literă țintă ce apare la nivel local. Un

exemplu tipic de litere Navon poate fi văzut în figura de mai jos.

Figure 1. Traditional Navon letters.

De asemenea, pentru a testa confirmarea, respectiv infirmarea ipotezelor cercetării, am

folosit programul SPSS și am analizat datele obținute prin folosirea testului Mann-

Whitney pentru două teste independente. Acesta este un test neparametric, însă a fost

ales pentru faptul că unul dintre grupurile experimentului, în speță grupul de control, nu

îndeplinea una dintre condițiile testelor parametrice, aceea de a avea un volum al

eșantionului de 30 participanți.

Pentru a verifica ipoteza numărul 1, am aplicat testul de două ori. Prima dată, variabila

independentă a constituit-o “starea de odihnă” (variabilă categorială, având două valori:

1: odihnit, 2: neodihnit), iar variabila dependentă a fost “performaná la proba cognitive[

la nivel global”, variabilă măsurată pe scală de interval-raport, constând în numărul de

erori realizate la această probă. Ipoteza cercetării a fost că există diferențe semnificative

la nivelul procesării cognitive globale în funcție de starea de odihnă/deprivarea de

somn. Astfel, aplicând testul Mann-Whitney am obținut următoarele:

Test Statisticsa

6
 Performanta_la
_proba_global

Mann-Whitney U 51,500
Wilcoxon W 106,500
Z -3,229
Asymp. Sig. (2-tailed) ,001
Exact Sig. [2*(1-tailed Sig.)] ,001b

a. Grouping Variable: Starea_de_odihna

b. Not corrected for ties.

Valoarea lui sig (0,001) este < 0.05 ceea ce ne determină să respingem ipoteza de nul și

să acceptăm ipoteza cercetării. Astfel, există diferențe semnificativ statistic la nivelul

procesării cognitive globale în funcție de starea de odihnă/deprivarea de somn.

În a doua situație, am aplicat testul neparamentric Mann-Whitney pentru a

verifica dacă există diferențe semnificativ statistic la nivelul procesării cognitive locale

în funcție de starea de odihnă/deprivarea de somn. Astfel, variabila independentă a fost

din nou starea de odihnă (variabilă categorială, măsurată pe scală nominală, având

valorile 1: odihnit, 2: neodihnit), iar variabila dependentă a fost procesarea cognitivă

locală (variabilă măsurată pe scală de interval-raport, constând în numărul de erori

comise la acestă probă). Ipoteza cercetarii a fost că există diferențe semnificativ statistic

la nivelul procesării cognitive locale în funcție de starea de odihnă. Am obținut

următoarele:

Test Statisticsa

Performanta_la
_proba_local

Mann-Whitney U 69,500
Wilcoxon W 124,500
Z -2,587
Asymp. Sig. (2-tailed) ,010
Exact Sig. [2*(1-tailed Sig.)] ,010b

a. Grouping Variable: Starea_de_odihna

b. Not corrected for ties.

7
 Valoarea lui sig (0,01) < 0.05, așadar respingem ipoteza de nul și acceptăm

ipoteza cercetării, spunând că există diferențe semnificativ statistic la nivelul procesării

cognitive locale în funcție de starea de odihnă/deprivarea de somn.

A doua ipoteză a cercetării a fost aceea că dacă participanții la experiment au

fost supuși la deprivare de somn, atunci capacitatea de identificare a caracteristicilor

locale (exprimată în funcție de numărul de erori la acestă probă) va fi mult mai mică

decât capacitatea de identificare a caracteristicilor globale (exprimată în funcție de

numărul de erori la acestă probă) , evidențiind faptul că efectul predominanței globale

va fi cu atât mai evident în condiții de nesomn. Astfel, pentru a testa această ipoteză, am

creat o nouă variabilă măsurată pe scală de interval-raport și obținută ca diferență dintre

variabila “capacitate de procesare globala” și variabila “capacitate de procesare locală

”. Noua variabilă obținută a fost denumită “tipul de procesare cognitivă”.

Am aplicat din nou testul neparametric Mann-Whitney pentru două eșantioane

independente, având ca variabilă independentă variabila “nivelul de odihnă”, măsurată

pe scală nominală și ca variabilă dependentă variabila “tipul de procesare cognitivă”,

măsurată pe scală de interval-raport. Am obținut următoarele:

Test Statisticsa

Tipul_de_proce
sare_cognitiva

Mann-Whitney U 145,500
Wilcoxon W 200,500
Z -,145
Asymp. Sig. (2-tailed) ,885
Exact Sig. [2*(1-tailed Sig.)] ,890b

a. Grouping Variable: Starea_de_odihna

b. Not corrected for ties.

8
 Valoarea lui sig (0,89) este > 0.05, așadar acceptăm ipoteza de ul și respingem

ipoteza cercetării, afirmând că nu există diferențe semnificativ statistic la nivelul tipului

de procesare cognitivă (locală sau globală) în funcție de starea de odihnă/deprivarea de

somn.

CONCLUZII

Cele două ipoteze ale cercetării au fost:

1. Dacă deprivarea de somn este realizată în mod constant, astfel încât să fie instalată

oboseala cronică, atunci capacitatea de procesare cognitivă globală și locală (exprimată

în funcție de numărul de erori făcute la cele două probe) va fi mai mică față de cea a

participanților la experiment care sunt odihniți.

2. Dacă participanții la experiment au fost supuși la deprivare de somn, atunci

capacitatea de identificare a caracteristicilor locale (exprimată în funcție de numărul de

erori la acestă probă) va fi mult mai mică decât capacitatea de identificare a

caracteristicilor globale (exprimată în funcție de numărul de erori la acestă probă) ,

evidențiind faptul că efectul predominanței globale va fi cu atât mai evident în condiții

de nesomn.

În urma aplicării testului Mann-Whitney pentru două eșantioane independente, prima

ipoteza a cercetării a fost confirmată, întrucât au existat diferențe semnificativ statistic

ale procesării cognitive în funcție de starea de odihnă/deprivarea de somn la ambele

tipuri de procesare cognitivă, iar a doua ipoteză a fost infirmată, neexistând diferențe

semnificativ statistic ale tipului de procesare cognivă în funcție de starea de odihnă/

deprivarea de somn.

9
LIMITE ALE CERCETĂRII

Eșantionarea atât a grupului experimental, cât și a grupului de control nu s-a realizat în

mod aleatoriu, ci pe baza de voluntariat.

Mai mult decât atât, volumul grupului de control a fost mic (10 participanți), motiv

pentru care prelucrarea statistică a datelor a trebui să fie realizată cu ajutorul unui test

neparametric.

O a treia limită a cercetării o constituie nesiguranța sau lipsa încrederii totale că

participanții la cercetare din cadrul grupului experimental au manifestat sinceritate în

raspunsurile la întrebările adresate înainte de efectuarea probei de procesare cognitivă,

având în vedere locul și mediu unde s-a realizat cercetarea, precum și natura relației

dintre participanți și realizatorul acestei cercetări.

În final, o altă limită a cercetării o consttuie efectuarea experimentului doar de către

participanții barbați.

10
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Aniței M., (2007) Psihologie Experimentală, Iași, Ed. Polirom;

2. Chraif M., (2013) Psihologie Experimentală. Suport de curs, București, Ed.

Universitară;

3. Brand J, Johnson A (2014) Attention to local and global levels of

hierarchical Navon figures affects rapid scene categorization;

4. Dale G, Arnell K, Multiple measurements of dispositional global/local bias

predict attentional blink magnitude;

5. Gerlach C, Krumborg J, Same same – but different: On the use of Navon

measurea of global/local processing in studies of face processing ;

6. Dale G, Arnell KM (2014) Lost in the Forest, Stuck in the Trees:

Dispositional Global/Local Bias Is Resistant to Exposure to High and Low

Spatial Frequencies;

7. Lewis M, Dawkins G, Local Navon letter processing affects skilled

behavior;

8. Navon, D. (1977). Forest before trees - Precedence of global features in visual-

perception.

9. Navon, D. (2003). What does a compound letter tell the psychologist’s mind?

10. www.psytoolkit.org

11. http://www.psytoolkit.org/experiment-library/navon.html

12. http://www.psytoolkit.org/cgi-bin/psy2.0.7/survey?s=kGShO

11
12