UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

IMPACTUL FOLOSIRII HIPNOTERAPIEI CA

METODĂ DE TRATAMENT ÎN CAZUL

DEPRESIEI MAJORE

Autor:

Georgiana TRICAN

BUCUREŞTI

2018

1
IMPACTUL FOLOSIRII HIPNOTERAPIEI CA METODĂ DE TRATAMENT ÎN CAZUL DEPRESIEI MAJORE

Deși având un trecut îndepărtat hipnoza reușește să rămână, chiar și în zilele

noastre, un subiect destul de controversat. Astfel, cu toate că au fost create anumite

societăți de hipnoză, precum Societatea Americană de Hipnoză Clinică (American

Society of Clinical Hypnosis - ASCH) sau Societatea pentru Hipnoză Clinică și

Experimentală (Society for Clinical and Experimental Hypnosis), care au încercat să

evidențieze aspectul științific și riguros al hipnozei, precum și numeroase beneficii pe

care aceasta le poate aduce în diverse tipuri de probleme ale naturii umane, sugestia

folosirii acesteia determină încă o reacție sceptică.

În ceea ce privește posibilitatea apelării la hipnoză ca metodă de tratament

pentru probleme clinice de sănătate mintală, lucrurile sunt cu atât mai delicate. Cu toate

acestea, întrucât găsesc această formă de terapie nu doar una foarte interesantă, dar mai

ales una care poate aduce numeroase beneficii clientului (clinic sau non-clinic), am

decis să studies oportunitatea folosirii hipnozei clinice în cazul depresiei majore.

Literatura terapeutică scoate în evidență informații contradictorii cu referire la

utilitatea și mai mult decât atât, chiar siguranța folosirii hipnozei pentru tratarea

problemelor de sănătate mintală.

Pe de o parte, numeroși terapeuți consideră că folosirea hipnozei în cazul depresiei

poate fi periculoasă(Brown și Formm, 1986, Crassilneck și Hall, 1985, Hammod, 1992)

deoarece îl poate determina pe pacient să intre în contact cu propriile sentimente mult

prea repede și să îi distrugă astfel mecanismele de apărare. Pe de altă parte, unii

terapeuți (Erickson, 1979, Yapko, 1996), foloseau cu încredere hipnoza în tratarea

depresiei, indiferent de gradul de profunzime al acesteia. Ei considerau că hipnoza este

extrem de eficientă în ajutarea clientului de a-și schimba modelele de gândire negativă

IMPACTUL FOLOSIRII HIPNOTERAPIEI CA METODĂ DE TRATAMENT ÎN CAZUL DEPRESIEI MAJORE

și depresivă, de a vizualiza un viitor mai bun și de a-i face mai puternici pe cei

neajutorați și fără speranță.

Considerând faptul că hipnoterapia ca formă de psihoterapie există de mai bine

de 100 ani, iar depresia acută este una dintre cele mai comune afecțiuni psihice tratate

de psihiatrii și psihoterapeuți, este surprinzător faptul că hipnoza nu a fost folosită pe

scară largă ca formă principală de tratament. Alladin (2009, 2010) a identificat 3 motive

posibile pentru acest fapt. În primul rând, se credea aproape în majoritate că hipnoza ar

putea exacerba ideația suicidară în depresie și de aceea terapeuții evitau să o folosească.

În al doilea rând, lipsea un ghid sau manual de hipnoterapie ca formă de tratament a

depresiei și astfel terapeuții nu știau cum să aplice strategiile hipnozei în astfel de

cazuri. În al treilea rând, studiile clinice erau inexistente, și în consecință și dovezile

științifice, riguroase ale eficienței acestei metode. Din fericire, în ultimii 20 ani, în

special datorită muncii lui Alladin și Iapcko, acest lucru s-a schimbat.

Astfel, hipnoza este folosită pentru a induce o relaxare adâncă, întrucât 50-76% dintre

pacienții depresivi resimt nivele mari de anxietate. (Dozois și Westra, 2004) sau o

neîncredere extrem de mare în abilitățile lor de a face față situațiilr mai dificile ale

vieții. Se pot folosi numeroase tehnici de relaxare prin care pacienții sunt învațați să se

disocieze de circumstanțele provocatoare de anxietate prin simpla renunțare la ele sau

prin imaginarea acestora îndepartându-se pe albia unui râu liniștit. Există numeroase

dovezi care certifică efectele benefice ale relaxării nu doar asupra populației cu afecțiuni

clinice, cât și asupra celor sănătosi. (Hammons, 2010).

De asemenea, persoanele depresive au tendința de a rumina la nesfârșit asupra unor

circumstanțe negative. Astfel de preocupări pot determina micșorarea gamei de emoții

pe care le resimt depresivii, ceea ce se poate constitui într-o caracteristică a

IMPACTUL FOLOSIRII HIPNOTERAPIEI CA METODĂ DE TRATAMENT ÎN CAZUL DEPRESIEI MAJORE

psihopatologiei, în general. Hipnoza oferă, în schimb, un motor puternic de expansiune

și amplificare a conștienței. Mai mult decât atât, hipnoza este un instrument puternic de

a produce schimbări afective, comportamentale, cognitive, perceptuale și somatice.

Deoarece pacienții depresivi au tendința de a rumina cu autosugestii negative, în special

în momentele de mare stres (de ex : nu voi putea face față), aceștia realizează practic o

formă de autohipnoză negativă, menținând ciclul depresiv. O modalitate de contracarare

a acestei tendințe este folosirea, la sfârșitul fiecărei ședințe de hipnoză, a

autosugestionării positive, prin folosirea sugestiilor precum: atunci cand te vei afla într-

o situație supărătoare, concentreaza-te asupra modului în care o vei depăși și nu asupra

sentimentelor de depresie.

O altă tehnică folosită este aceea a regresiei, fie la momentul creării pattern-urilor de

gândire negative, fie la momentul traumei. Regresia la momentul traumei s-a dovedit a

avea un efect cathartic asupra pacientului, dar și punctul de plecare pentru vindecarea

ulterioară.

Rolul hipnoterapiei în vindecarea depresiei majore a crescut în ultimii ani, cu

precădere în societățile vestice. În România însă, folosirea hipnozei ca formă de terapie

este destul de rar întâlnită, iar unul dintre motivele principale este scepticismul încă

foarte accentuat al populației.

Cu toate acestea, nu trebuie sa negăm beneficiile deja demonstrate ale hipnozei. Deși nu

este încă pe deplin explicată modalitatea prin care creierul este convins să intre în starea

de transă și să accepte sugestiile propuse de terapeut, numărul din ce în ce mai mare al

succeselor pacienților care au apelat la hipnoză invită la o deschidere mai mare față de

acest subiect.
IMPACTUL FOLOSIRII HIPNOTERAPIEI CA METODĂ DE TRATAMENT ÎN CAZUL DEPRESIEI MAJORE

În condițiile în care cazurile de depresie se înmulțesc pe zi ce trece, iar numărul

sinuciderilor din acest motiv este alarmant de mare în special în cazul tinerilor, este

important să acceptăm aceasta metodă de tratament, poate mai diferită față de cele

convenționale.

În concluzie, consider că hipnoterapia, prin toate modalitățile sale de abordare a

unei situații conflictuale pentru bunăstarea psihică a individului – sugestionarea

pozitivă, împiedicarea autosugestionării negative, regresia la momentul formării unor

pattern-uri greșite de gândire, regresia la momentul traumei, etc, poate avea un impact

major asupra îmbunătățirii calității vieții pacienților depresivi.

IMPACTUL FOLOSIRII HIPNOTERAPIEI CA METODĂ DE TRATAMENT ÎN CAZUL DEPRESIEI MAJORE

BIBLIOGRAFIE

1. Alladin, 2012. Cognitive Hypnoteraphy for Major Depressive Disorder,

American Journal of Clinical Hypnosis

2. Hensel, 2001. Hypnosis for major depression: complementary strategy or

contraindication?A survey of members of asch, sceh, and division 30, The

University of Wisconsin—Milwauke
3. Kotnala, 2014. Impact of hypnotherapy in mitigating the symptoms of

depression, Indian Journal of Positive Psychology

4. Walker, 2016. Guidelines for the use of hypnosis: when to use hypnosis and

when not to use, Australian Journal Of Clinical And Experimental Hypnosis

5. Yapcko, 2009. Hypnosis in treating symptoms and risk factors of major

depression, Australian Journal of Clinical Hypnotheraphy and Experimental

Hypnosis
6. Yapko, Michael D., 2010. Hypnotic Intervention for Ambiguity As a Depressive

Risk Factor, Australian Journal of Clinical Hypnotherapy and Hypnosis