1 ianuarie, istoricul zilei

Biblioteca Cronopedia

Calendarul zilei
Istoricul zilei

2018
-1-
 Calendarul zilei ~ 2018

2 ianuarie, istoricul zilei

17 î.Hr.: A murit exilat la Tomis (Constanta), Ovidiu (Ovidius

Publius Naso), poet din Roma Antică; (n. 20.03.43 î.Hr., Sulmo, azi
Sulmona/Aquila).
Publius Ovidius Naso (n. 20 martie, 43 î.Hr., Sulmo, azi
Sulmona/Aquila – mort in anul 17 sau 18 d. Hr.,la Tomis, azi Constanța),
a fost unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horațiu și Virgiliu.
În toamna anului 8 d.Hr., în mod neașteptat, fără o hotărîre prealabilă a
Senatului, Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al
Mării Negre. Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister. Ovidiu însuși scria
că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală.
Poezia încriminată este cu mare probabilitate Ars amatoria, care ar fi venit în contradicție cu
principiile morale stricte ale împăratului, deși această operă fusese publicată cu câțiva ani mai
înainte.
În Tristia, Ovidiu se referă și la faptul că „ar fi văzut ceva ce n-ar fi fost permis să vadă”.
Cercetătorii sunt de părere că Ovidiu ar fi fost martorul scandaloaselor aventuri amoroase ale Juliei,
nepoata lui Augustus.
Poetul a făcut numeroase încercări, prin scrisori trimise la Roma, să obțină grația lui Augustus.
Toate au rămas lipsite de succes, chiar după moartea lui Augustus, urmașul său, Tiberius, nu l-a
rechemat la Roma.
La moartea sa a fost inmormantat la Tomis, iar pentru piatra sa funerară, Ovidiu a compus
următorul text, în forma unei scrisori trimise soției sale (Tristia, III, 73-76):

„Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum

îngenio perii, Naso poeta meo.
At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti,
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent”.

În traducerea liberă a lui Theodor Naum:

„Sub astă piatră zace Ovidiu, cântărețul
Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.

366: Triburile germanice ale alemanilor au trecut Rinul înghețat si au invadat

provinciile galice, fiind învinși de Valentinian I în Bătălia de la Solicinium.

-2-
1 ianuarie, istoricul zilei

406: alemanii au
traversat din nou fluviul Rin, cucerind și apoi stabilindu-se în ceea ce este astăzi
Alsacia și o mare parte din Platoul Elvețian.
533: Mercurius devine Papă sub numele de Ioan al II-lea. A fost primul papă care
a adoptat un alt nume decât cel cu care s-a născut.
1492: Capitularea garnizoanei arabe a
cetăţii Granada, asediată din anul 1481,
marchează sfârşitul Reconquistei – lupta
spaniolilor pentru eliberarea de sub ocupaţia
arabă.
Muhammad al XI-lea, comandantul ultimei fortăreţe
arabe din Spania, s-a predat regelui Ferdinand al II-lea şi
reginei Isabella de Castilia.

1529: Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti (1522–

1529) a fost ucis împreună cu fiul său, Vlad.
A dus o politică antiotomană, începându-şi domnia cu o victorie asupra lui
Mehmed-beg, un român turcit, pretendent la tronul Ţării Româneşti. Între 1522 şi
1525, pe teritoriul ţării s-au purtat lupte crâncene cu turcii şi cu pretendenţii la tron
sprijiniţi de Poarta otomană.
Inscripţia de pe mormântul lui Radu de la Afumaţi de la Curtea de Argeş
aminteşte de 20 de bătălii. La îndemnul boierilor Craiovesti, Radu s-a supus un
timp sultanului, dar, la sfârşitul domniei, când a încercat să reia politica
antiotomană, boierii au urzit un complot şi l-au ucis.
Se spune că a fost ucis împreună cu fiul său Vlad de către boierii Neagoe şi Drăgan, în timp ce
se afla în biserica numită Cetăţuia (sec. XV), situată în nordul oraşului Râmnicu Vâlcea.
1557: A murit pictorul italian Jacopo Carrucci, cunoscut şi ca Jacopo da
Pontormo, reprezentant al Şcolii florentine, întemeietorul curentului manierist în
pictură; (n. 24 mai 1494).
1611: Începe procesul în care contesa maghiară Erszebet
Bathory e acuzată de torturarea sălbatică şi uciderea a 610 tinere
şi practici de magie neagră.
Elisabeta Báthory, căsătorită Nádasdy, (în maghiara Báthory Erzsébet
(n. 7 august 1560- m.21 august 1614), a fost o nobilă maghiară din renumita
familie Báthory.
Mama ei a fost contesa Ana Báthory, fiica lui Ştefan Bathory de Şimleu şi
sora regelui Poloniei şi Lituaniei, Ştefan Bathory..
Elisabeta a fost promisă încă de la vârsta de 10 ani lui Francisc Nadasdy, devenit comandant al
armatei ungare, cu care s-a măritat la 15 ani.
În urma plângerilor aduse de preotul István Magyari, regele Matei al II-lea l-a numit pe palatinul
György Thurzó să investigheze. Pe baza probelor şi a celor 300 de mărturii adunate de funcţionării lui
Thurzó, Báthory a fost condamnată alături de complicii săi.

-3-
 Calendarul zilei ~ 2018

A fost găsită
vinovată de uciderea a 80 de persoane (deşi lista să indică un număr de aproximativ 650 de
persoane). Ca pedeapsă Báthory a fost închisă într-un turn unde a mai trăit patru ani.
Potrivit legendei, fetele victimă erau ademenite cu promisiuni false, altele chiar furate, apoi erau
puse să muncească în castel, iar prima greşeală, cât de nesemnificativă, era folosită ca motiv pentru
începerea pedepsei şi torturii
Este considerată cea mai mare criminală în serie cunoscută în istorie. Castelul în care a trăit se
afla în Regatul Ungaria, la Csejthe.
1642: S-a născut sultanul otoman Mehmed al IV-lea; (d. 06.01.1693).
În timpul domniei sale (1648 – 1687) turcii au suferit două eşecuri majore în
al doilea asediu al Vienei (14 iulie – 12 septembrie 1683) şi în a doua bătălie de
la Mohács, în care forţele otomane au fost înfrânte zdrobitor de cele austriece
comandate de ducele Carol de Lorena, fapt care a avut ca rezultat distrugerea
ambiţiilor turcilor de a continua extinderea Imperiului înspre vestul Europei.
După bătălie, armata otomană s-a revoltat şi timp de un an de zile Imperiul
Otoman a fost paralizat, iar trupele împăratului Leopold au fost gata de a captura
Belgradul şi de a pătrunde adânc în inima Balcanilor.
Mehmed al IV-lea a fost răsturnat de pe tron şi înlocuit cu fratele său,
Soliman al II-lea.
Mehmed al IV-lea a murit la Edirne în 1693.
1703: A fost editat în urma unui ucaz dat de ţarul Petru I, primul
ziar rusesc – „Sankt-Peterburgskie Vedomosti”
1788: Statul american Georgia devine al patrulea stat care a
ratificat Constituţia Statelor Unite.
1816: S-a născut medicul român Anastasie
Fătu.
A deschis prima secţie de pediatrie în Principatul
Moldova şi a înfiinţat prima grădina botanică din
România, la Iaşi ; (d.03.03.1886).

1822: S-a născut Rudolf Clausius, matematicianul şi fizicianul

german care a formulat a doua lege a termodinamicii; (d.
24.08.1888).

-4-
1 ianuarie, istoricul zilei

1839: Fotograful
francez Louis Daguerre realizează prima fotografie a Lunii.

1843: Are loc la Dresda premiera operei „Olandezul zburător” de Richard Wagner.
1853: Se înfiinţează în Bucureşti, Muntenia, „Şcoala de mică chirurgie” de la
spitalul Filantropia. Directorul spitalului a fost numit Gheorghe Polizu.

1897: La Chişinău, gubernia Basarabia, Imperiul Rus, este întemeiată o secţie a

Societăţii Imperiale Ortodoxe Palestiniene.

Harta Guberniei Ţariste

Basarabia, 1883,
reconstituire
Stemă Guberniei ţariste
Basarabia, 1878-1917

-5-
 Calendarul zilei ~ 2018

1905: Generalul japonez Nogi primeşte de la generalul rus Stoessel propunerea

de predare a trupelor ruse. Ia sfârşit astfel războiul ruso- japonez.
1907: A murit Otto Friedrich August Benndorf, arheolog german, membru de
onoare străin al Academie Române.

A acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul

român Gr. Tocilescu lucrarea „ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani ”; (n.13.09.1838).
1913: S-a născut medicul Ioan Jak Rene Juvara, creator al unei prestigioase
şcoli de chirurgie, autorul unui număr de 14 tehnici chirurgicale originale, membru de
onoare al Academiei Române; (d.18.02.1996).
Despre familia Juvara se ştie că la sfârşitul secolului al XVIII-lea, doi fraţi Juvara, aromâni din
Grecia, fiind conducători ai revoluţiei macedonene contra dominaţiei turceşti, s-au refugiat după
înfrângerea revoltei, în Ţările Române.
A existat o ramură în Moldova care se iscălea Juvara, alta în Muntenia, care se iscălea Djuvara.
1919: Consiliul Dirigent al Transilvaniei procedează la organizarea administrativă
a teritoriilor unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe, şi numeşte prefecţii în
toate acestea, plus încă trei prefecţi pe lângă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu.
1920: S-a născut Francisc Păcurariu, poet, prozator şi eseist român.
1920: S-a născut Isaac Asimov, scriitor american de origine
rusă, unul din marii autori de SF („Odiseea spaţială 2001”);
(d.06.04.1992).

1928: S-a născut Tiberiu Olah, compozitor român; (d.2 octombrie 2002).

-6-
1 ianuarie, istoricul zilei

1933: S-a
născut Ion Băieşu, prozator, dramaturg, autor de schiţe şi foiletoane
umoristice, autorul romanului „Balanţa” (ecranizat de către regizorul
Lucian Pintilie); (d.21 septembrie 1992).

1939: Revista americană Time l-a desemnat pe dictatorul

german Adolf Hitler omul-anului.

1942: Al doilea război mondial: armata japoneză a ocupat

Manila (Filipine).

1959: U.R.S.S. lansează prima sondă spaţială,

Lunik-1.

1965: îndonezia iese din componenţa ONU (a fost primul astfel de caz din istoria
aceste organizaţii).
1968: S-a născut actorul american Cuba Gooding Jr.

-7-
 Calendarul zilei ~ 2018

1968: Doctorul Christian Barnard din Africa de Sud operează

cu succes cel de-al doileatransplant de inimă.
Pentru că operaţia să se poată desfăşura, pacientul a semnat un document în care scria că
este de acord să accepte o inimă „ne-alba”, donatorul fiind un metis.

1970: S-a născut cântăreaţa romană de muzică

uşoară Sanda Ladoşi.

1990: Ia fiinţă Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România

(AFDPR).

1991: Ministrul Culturii, Andrei Pleşu, şi-a

anunţat demisia în urma interdicţiei date de
Guvern vizitei Regelui Mihai în România.
El a considerat că în comunicatul Guvernului emis
cu acest prilej, se invocă nepermis legi adoptate de un
guvern comunist.
Andrei Pleşu, ministrul Culturii, a declarat într-un
interviu acordat postului public de televiziune că şi-a
înaintat demisia către primul ministru şi ca gestul său
fusese provocat de refuzul autorităţilor de a-i acorda

-8-
1 ianuarie, istoricul zilei

viză de intrare
fostului rege Mihai şi familiei sale, care şi-au manifestat intenţia de a face Crăciunul în ţară.
Din punct de vedere legal, ministrul de înterne, Doru Viorel Ursu, s-a „acoperit” cu decretul emis
de guvernul Groza în 1948, prin care lui Mihai I i se retrăsese cetăţenia română. Însă Bogdan
Baltazar, membru al Executivului, a întins discursul antimonarhist la maxim, făcând o declaraţie
publică în care reluă unele teze ale regimului comunist privind „parazitismul” Coroanei asupra
României, în perioada regalităţii.
Escaladarea tensiunilor pe tema interdicţiei pe a intra în ţară pentru regele Mihai a determinat
guvernul să discute, în prima să şedinţă din 1991, cazul demisiei lui Andrei Pleşu. Primul ministru
Petre Roman a făcut apel la stabilitate şi unitate, susţinând că, în timp, se va reglementa statutul
fostului suveran.
Ministrul Culturii nu a insistat cu demisia, decizând în cele din urmă să contribuie la „stabilitatea
guvernului” clamată de Roman. În conferinţa de presă ce a urmat şedinţei de guvern, Andrei Pleşu a
declarat:
„În urma unei şedinţe, unice, prin lungimea ei, în orice caz, şi prin intensitatea discuţiilor pe care
le-a cuprins, am putut constata, pe de o parte, că guvernul a luat unele măsuri pentru lămurirea
cetăţeniei române a lui Mihai de Hohenzollern, urmând, ca urmare a dobândirii acestei cetăţenii, ca el
să nu mai aibă nevoie de viză de intrare în ţară. Am constatat, de asemenea, cu satisfacţie, să s-a
decis ca, de aici încolo, activitatea guvernamentală să fie mai solidară şi mai atentă la consensul
general asupra fiecărei decizii.
De asemenea, domnul Baltazar a acceptat – şi o va face probabil şi în comunicatul pe care îl
pregăteşte – că aprecierile de ordin istoric pe care le-a făcut în comunicatul domniei-sale privind
familia regală nu reprezintă punctul de vedere al plenului executiv. Aceste lucruri întâmplându-se, am
avut temei suficient să-mi retrag demisia”.

1992: Se deschid pentru public arhivele STASI

(poliţia secretă comunista est-germană).

1995: În Franţa se deschide aeroportul internaţional din Orly, la sud de Paris.

1995: A murit scriitorul roman V. Em. Gălan; (n. 15 februarie 1921).

-9-
 Calendarul zilei ~ 2018

1995: A murit Mohamed Siad Barre, preşedinte al

Somaliei; (n.06.10.1919).
2000: A decedat înfanta Dona Maria de las Mercedes de Bourbon, mama regelui
Juan Carlos al Spaniei (n.23.12.1910).

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Sfântul Serafim de Sarov; Sfântul Silvestru, episcopul Romei

Sfântul Serafim de Sarov s-a născut la 19 iulie 1759, în oraşul Kursk din Rusia, primind la botez
numele de Prohor. A rămas orfan de tata la vârsta de 3 ani.
Când a împlinit 17 ani, primind binecuvântarea mamei, a plecat să îmbrăţişeze viaţa monahală
la Lavra Pecerska de la Kiev. După un timp, îndrumat de Părintele Dositei din pustia Kitaev, a mers
să îşi petreacă restul vieţii în Mănăstirea Sarovului.
Pe 20 noiembrie 1778, tânărul Prohor a intrat în Mănăstirea Sarovului. După opt ani petrecuţi ca
frate, Prohor s-a învrednicit a primi chipul îngeresc, primind numele de Serafim, iar un an mai târziu a
fost făcut ierodiacon. În 1793, la 35 de ani, a fost ierotonit ieromonah.
Curând după aceasta, împlinind 16 ani de mănăstire, cu binecuvântarea bătrânului său,
egumenul Pahomie, Sfântul Serafim s-a retras la pustie, într-o chiliuţa din desişul pădurii, aflată pe
malul raului Sarovka, la câţiva kilometri de mănăstire.
Obişnuia să plece din chilia sa seara şi, pe o piatră anume, priveghea toată noaptea în
rugăciune, iar dimineaţa se întorcea la chilie şi priveghea pe o altă piatră, toată ziua. Aceasta
nevoinţă a ţinut-o sfântul vreme de o mie de zile şi o mie de nopţi. S-a întors în mănăstire în anul
1810, la cererea bătrânilor.
Aproape trei ani a fost grav bolnav de hidropizie, o suferinţă în urma căreia întreg trupul se
umfla din cauza reţinerii apei din corp. Sfântul Serafim le-a spus celor din obştea mănăstirii:
„M-am predat pe mine însumi adevăratului Doctor al sufletelor şi al trupurilor, Domnului nostru
Iisus Hristos, şi Preacuratei Sale Maici. Dăruiţi-mi de dragul Domnului, cunoscutul remediu (Sfânta
Euharistie).
Împărtăşit în chilia sa, Serafim se însănătoşi grabnic în urma apariţiei Maicii Domnului,
înconjurată de Sfântul Petru şi Ioan Evanghelistul, care, arătând spre cel ce zăcea în pat a zis: „El
este unul dintre ai noştri“, atingând cu sceptrul său şoldul drept al bolnavului, de unde s-a scurs toată
apa afară.
Revine în 1825 la chilia sa din pădure, unde va primi mii de pelerini din întreaga Rusie. Fiindu-i
dat darul înainte-vederii, Sfântul Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, oferea tuturor mângâiere şi

- 10 -
1 ianuarie, istoricul zilei

povata. Sfântul
întâmpina pe oricine venea la el cu o închinăciune, un sărut duhovnicesc şi cuvintele urarii pascale
„Hristos a Înviat !”. Îi numea pe toţi „bucuria mea”.
În dată de 2 ianuarie 1833, Sfântul Serafim de Sarov a fost aflat adormit intru Domnul în chilia
sa, la rugăciune, în genunchi, cu mâinile încrucişate pe piept în faţa icoanei Maicii Domnului.
Canonizarea sa a fost săvârşită în anul 1903, la 70 de ani de la trecerea la cele veşnice.
Sfântul Silvestru s-a născut în Roma cea veche şi a fost ucenic al preotului
Quirinus.
A trăit în timpul domniei lui Diocletian (284-305) şi a împăratului Constantin cel Mare (306-337).
În anul 314, după moartea papei Miltiade, a fost ales episcop al Romei.
Potrivit Sinaxarului, Sfântul Silvestru este cel care l-a pregătit şi botezat pe împăratul Constantin
cel Mare. Iată ce-i cere Sfântul Silvestru împăratului, înainte ca acesta să primească botezul:
“Se cuvine mai întâi să posteşti, că astfel cu rugăciunea, cu lacrimile şi cu mărturisirea
păcatelor tale să milostiveşti pe Dumnezeu.
Să lepezi porfiră şi coroana şapte zile şi să te închini în camarile palatului tău în sac şi în
cenuşă, să faci pocăita, plângând şi căzând la pământ, apoi să porunceşti să se închidă templele
idoleşti, iar jertfele lor să înceteze şi pe creştinii care sunt izgoniţi să-i liberezi, iar celor ce şed în
legături să le dăruieşti pace; apoi să fii bun celor ce te roagă, toate cererile cele drepte să le
împlineşti şi să dai din averile tale săracilor milostenie multă”.
A luptat pentru mărturisirea adevărului, descoperindu-le hulitorilor că Hristos nu a fost un simplu
om, ci Fiul lui Dumnezeu, ca El este Dumnezeu adevărat şi om adevărat. A trecut la cele veşnice în
anul 335.
Tot în această zi, facem pomenirea:
- Sfântului mucenic Taghen;
- Sfinţilor Teopempt şi Teodota;
- Cuviosului Marcu cel surd;
- Sfântului mucenic Vasile din Ancira;
- Sfântului Serghie şi sfântului Teopist;
- Cuviosului părintelui nostru Cosma, arhiepiscopul Constantinopolului, făcătorul
de minuni;
- Mucenicului Zorz.

Bibliografie (surse):

 Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex,

Bucureşti 2008;
 Creştin Ortodox.ro;

- 11 -
 Calendarul zilei ~ 2018

 Dinu
Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier
 Istoria md.
 Istoriculzilei blogspot.com;
 Wikipedia.ro
 cersipamantromanesc.ro

- 12 -
1 ianuarie, istoricul zilei

Puteţi citi în Calendarul zilei

Istoricul zilei

Istoria românilor

Calendarul cultural

- 13 -