Studiul de caz nr.

1.Mediul ambiant de afaceri- Abordarea sistematica a intreprinzatorului si fenomenul intreprenorial se

reflecta, in mod obligatoriu, in luarea in considerare a interfetei cu mediul implicat. Punctele de plecare
in aceastsa abordare le constituie cunoasterea si intelegerea conceptului de mediu de firma in general.
In esenta, prin mediu de firma desemnam totalitatea elementelor exogene firmei, de natura economica,
manageriala, tehnica, demografica, culturala, stiintifica, psihosociologica, educationala, ecologica,
politica si juridica ce-I marcheaza semnificativ derularea si ruzultatele activitatilor. In cazul de fata
elementele exogene au o intensitate mult mai mare asupra infiintarii firmei si a dezvoltarii ei decat
elementele endogene firmei. Mihaita Bejinariu intampina dificultati din partea mediului extern din
Romania si in anii '70 cand a incercat sa desfasoare servicii de vanzare cu diferite obiecte provenite din
"strainataturi", dar si dupa '89 cand a vrut sa-si deschida propria firma de avocatura.

In ceea ce priveste mediul intreprenorial real intampinam 3 tipuri de medii: defavorizant, permisiv
si favorizant. In perioada pre revolutionara din Romania, Mihaita are de-a face cu un mediu
intreprenorial defavorizant deoarce actiunile intreprenoriale erau interzise sau in cazurile in care nu
erau interzise acestea se desfasurau cu mari restrictii si dificultat. Acest mediu l-a alungat pe Mihaita din
propria tara dupa ce autoritatile au gasit asupra lui cateva bacnote de dolari. Cand a reusit sa termine
studiile de drept din S.U.A. si s-a intors in tara cu 20.000 de dolari pentru a-si deschide propria firma
dupa '89, acesta a intampinat un mediu intreprenorial permisiv. Este un mediu permisiv deoarece ai
posibilitatea de a derula activitati intreprenoriale, dar conditiile existente sunt eterogene, o parte avand
o influenta inhibitoare sau temporizatoare asupa initiativei private, mai ales din punct de vedere
economic si administrativ.

2.Barierele si dilemele in procesul valorificarii oportunitatilor economice se impart in doua mari

categorii: individual-organizationale si bariere contextuale. Mihaita Bejinariu se confrunta la intoarcerea
in tara cu barierle contextuale, mai exact cu barierele culturale si cele legislativ-birocratice. Barierele
culturale se intalnesc adesea in fostele tari comuniste, in cazul nostru in Romania si se reflecta
predominanta la o parte apreciabila a populatiei unor valori, aspiratii, asteptari, norme si
comportamente potrivnice descoperirii si punerii in practica a oportunitatilor economice. Mihaita se
confrunta si cu barierele legislativ-birocratice deoarece dupa '89 legile din Romania erau complexe,
adesea contradictorii si chiar incomplete pe alocuri, aplicarea acestora realizandu-se greoi, cu cheltuieli
apreciabile de bani si timp.

3.Consider ca organismele de specialitate doresc sa mentina un monopol si limiteaza astfel intrarea pe o

anumita "piata" deoarece raportul calitate-pret este redus, calitatile serviciilor sunt reduse si concurenta
este inexistenta.