Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Sesizarea instantei
In procedura civila, regula este aceea ca judecatorul nu se investeste din oficiu, ci
pentru a se realiza investirea, acesta trebuie sesizat de persoana interesata.
Totusi, exista unele exceptii minore si de cele mai multe ori partiale:
punerea sub interdictie a unei persoane a cerei stare impune acest lucru :
Art. 165. - Interdicţia poate fi cerută de persoanele prevăzute la art. 111, care este
aplicabil în mod corespunzător. Art. 111 prevede la lit. c si instanta
judecatoreasca => Instanta ar putea sa se investeasca din oficiu.
II.Materie: procesul civil nu este decat o etapa mai acuta a raporturilor civile. Nu
este altceva decat conflictul din parti, care in realitate a existat permanent( = raport juridic
in care partile au pozitii contradictorii- vanzare), insa fie nu a fost constientizat, fie a fost
acutizat etc.
III. Metoda: modul in care se ajunge de la materia primara(fapte lato sensu- adica si
acte) a procesului, pana la hotarare. Aceasta materie litigioasa nu ajunge la judecator in
starea ei pura ci printr-o metoda : cererea de chem in judecata.
De regula, in acest sens, reclamantul recurge la un avocat , care are si el propria lui
metoda, afla faptele , totul, de la reclamant, "judeca", se gand cum ar trb prezentata materia
litigioasa judecatorului pentru a-i favorabila reclamantului si ii da o anumita forma,
interpreteaza cumva, arata de ce dorinta reclamantului este corecta. Cererea de chemare in
judecata se comunica paratului. Se duce si el la un avocat. Avocatul paratului are doua
matrii litigioase: cea prezentata de reclam si ce ii spune paratul. Daca e indentitate, toate
bune si frum. Dar intre cele doua de reg nu exista identitate si din materia litigioasa
prezentata de parat , fomuleaza, propune propria solutie, prezinta dorintele lui.
Acum judecatorul are contact cu materia litigoasa, are doua modele, el trb sa
compare cele doua modele, sa administreze probele si apoi sa deduca, sa stabileasca materia
litigioasa si apoi sa vada daca coresp modelului reclamantului, modelului paratului sau unui
tert model creat de judecator(care poate sa ia cate ceva din cele doua: admiterea in parte).
Judecatorul are un handicap, pentru ca el nu stie cum s-au intamplat lucrurile corect, cum
pot afla avocatii reclamantului si paratului si partile favorabile si partile nefavorabile.
Judecatorul deduce. Din probe care sunt de cele mai multe ori incomplete: pentru ca
reclamantul prezinta ce ii e favorabil lui, paratul la fel, dar astea nu mereu se prezinta toata
materia, fiecare prez ce ii e favorabil, dar raman si parti neacoperie( Ex: un act favorabil
reclamantului se afla in posesia paratului si nu il poate proba ? ).
Judecatorul apeleaza si la prezumtii pe care i le ofera legea sau apeleaza la prezumtii
judecatoresti : este si asta o metoda a procesului. Dupa ce afla faptele, judecatorul aplica
dreptul, cauta textele de lege, dar situatia este ingreunata, textul de lege ii poate pune in
sarcina fel de fel aprecieri, unele ce tin de conceptiile lui asupra vietii si lumnii .
Exemplu :
- NCC , art 1189 in materia ofertei prevede sintagma " dupa imprejurari"- obliga
judecatorul la o analiza, ii lasa o mare marja de apreciere. Dar aprecieea asta a
lui trebuie motivata.
- NCC, art 1541 lit. B cu privire la reducerea cuantumului penalitatilor prevede
sintagma ”vadit excesiva fata de ce putea fi prevazut de parti”. Exista mijloace
tehnice prin care judecatorul ar putea sa stabileasca ce ar fi putut fi fost prevazut,
dar notiunea de ”vadit” intra in marja lui de apreciere: nu este egal cu " mai mare",
apreciaza de la caz la caz, potrivit conceptiilor lui.
- Alte ex. :sintagmele " bun proprietar", " interesul minorului", din diverse materii
Misiunea judecatorului ar putea fi complicata si atunci cand exista o lacuna a legii.
Cand legea nu spune nimic, judecatorul trebuie sa rezolve pricina apeland la regulile
generale: analogia legii, analogia dreptului, iar daca acestea nu sunt posibile: potrivit
principiilor de echitate.
Def.: activitate desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte persoane care
part la infaptuirea de catre organele jud a justitiei in pricinile civile, in vederea realizarii
sau stabilirii drepturilor sau intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a
hotararilor judecatoresti sau altor titluri executorii, conform procedurii prev. de lege.
III. Exigentele art. 6 CEDO pentru asigurarea unui proces civil echitabil- aspecte
esentiale.
Sunt cuprinse si in principiile NCPC sau in Constitutia Romaniei
Termen rezonabil : se raporteaza la ambele faze ale procesului. Daca pentru proces
ai nevoie de parcurgea unei proceduri prealabile si aia intra in notiunea de termen
rezonabil : plangerea prealabila din contenciosul administrativ sau contestatia din
contenciosul fiscal, in fata organelor fiscale.
Notiunea se verifica in concret in raport cu: numarul partilor, complexitatea
procesului, comportamentul procesual al partilor. Partile nu pot invoca nerespectarea
termenului rezonabil, cand prelungirea procesului este urmearea propriilor sale acte
procesuale. Ex: cere tardiv o proba valoroasa care face porcesul sa mai dureze un an si inst o
incuviinteaza.
In NCPC, pt nerespectarea termenului rezonabil, cale speciala: art. 522 si
urmatoarele: contestatia impotriva tergiversarii procesului.
Probleme :
conflictul judecatorului cu legea, legea nu corespunde conceptiilor lui
sau legea il pune in fata unor decizii care il fac sa apeleze la cunostintele lui, econ,
sociale etc.
2. Principiul contradictorialitatii
Contradictorialitatea
Art. 14. - (1) Instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea
părţilor, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul
instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările,
precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să
îşi poată organiza apărarea.
(3) Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor
în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părţile au
obligaţia de a expune un punct de vedere propriu faţă de afirmaţiile părţii adverse cu privire la
împrejurări de fapt relevante în cauză.
(4) Părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată
în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţă din oficiu.
(5) Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile
şi împrejurările de fapt sau de drept invocate.
(6) Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe
mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.
Principiu de baza in procesul civil. Importanta lui decurge din faptul ca procesul civil este o
prelungire acuta a raportutilor civile dintre parti. Ea exista si inainte, in raporturile
substantiale, dar acum e si mai prezenta.
Contradictorialitatea presupune anumite obligatii pentru instanta, anumite obligatii
pentru parti si drepturi pentru parti.
A. Obligatii ale instantei
- citarea partilor ( este si elem al dreptului la aparare).
- obligatigitatea punerii in discutia partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt
sau de drept invocate.
Ex. Paratul spune ca cererea e prescrisa, instanta nu spune nimic, administreaza
probe si la sfarsit spune ca admite exceptia presc si resp cerera ca prescrisa. Ac lucru
nu a facut ob dezbaterilor!!
In ipoteza administrarii probelor din oficiu. Inst. le poate administra din oficiu, dar
nu poate lua decizia ca le administreaza pana nu pune in disc partiolor. Ex : proba cu
martori, poate nici nu e admisibila in cauza, trebuie sa puna in disc partilor. Chiar
daca nu vor partile proba, instanta o poate dispune, dar trb sa-i intrebe, sa puna in
discutia partilor.
- hotararea:isi va intm hot numai pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de
proba care au fost supuse dezbaterilor contradictorii.
B. Obligatiile partilor
- trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util motivele de fapt si de drept pe care isi
intemeiaza pretentiile, apararile si mijloacele de proba.
Ex.: art 194 NCPC cuprinsul cererii de chemare in judecata: motive, probe,
art 105 : intampinare, cuprins intampinare
=> inca inainte de primul termen, in parti exista o contradictorialite scrisa.
- partile au oblig de a expune situatia de fapt corect si complet
- partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu...