Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EKG Normal 2015
EKG Normal 2015
1
n 1) NSA – postero-
superior în AD cu o
frecvenţă de 60-90/
minut
n 2) NAV – în
planşeul atrio-
ventricular lângă
septul interatrial cu
formă de „9” cu
capul spre atriu
2
NSA este conectat cu NAV
prin căi de transmitere
specializate:
a) fasciculul anterior
(Bachman) se termină la
nivelul treimii superioare NAV
b) fasciculul mijlociu – se
termină la nivelul treimii
medii a NAV – Wenckebach
c) fasciculul posterior - al
treilea se termină la nivelul
treimii inferioare a NAV –
Thorel
3
n există un asincronism fiziologic de depolarizare
atrială de maxim 0,02 s.
8
În plan frontal
n derivaţii standard bipolare – 2 electrozi
exploratori
Se utilizează 4 electrozi:
-2 pe membrele superioare (roşu – mână dreaptă
şi galben – mână stângă)
-2 pe membrele inferioare (verde – picior stâng şi
negru – picior drept)
9
În plan frontal -6 derivatii
10
În plan frontal -6 derivatii
13
14
Regiune anatomica
(Septul)
V1
Lateral Endocavitar Septal Anterior
V2
Inferior Lateral Septal Lateral
20
Hârtia ECG- repere de timp si
amplitudine
n Pe orizontală
n Un pătrat mic - 0.04 s
n Un pătrat mare - 0.20 s
n Pe verticală
n Un pătrat mare - 0.5 mV
CALIBRARE CORECTĂ
CALIBRAREA STANDARD
Viteza= 25mm/s
Amplitudinea= 0.1mV/mm
EFECTUL SUPRACALIBRĂRII
Condițiile de înregistrare a ECG
Linia izoelectrica prezinta numeroare mici inflexiuni speculate, mai ales in derivatiile
frontale
Interferențe electrice
Neregularitati ale liniei izoelectrice cu frecventa mare, care dau un aspect ingrosat
acesteia
Etapele interpretarii
traseului
1. Aprecierea ritmului:
- regulat/neregulat
- sinusal/nesinusal
29
Aprecierea ritmului
-Ritm sinusal-
Criterii de ritm sinusal:
n criteriu de polaritate – P pozitivă în DII, aVF şi
negativă în aVR
n criteriu de morfologie – unda P să aibă morfologie
constantă în complexele din aceeaşi derivaţie
n criteriu cronologic – distanţa dintre 2 unde P să fie
constantă
n criteriu de frecvenţă – frecvenţa undei P să fie
frecvenţa sinusală sau în faţa fiecărui complex QRS să
fie prezentă o undă P
30
Calcularea frecvenţei cardiace
31
Calcularea frecvenţei cardiace
Cadran I = intre 0 si 90
Cadran II = intre 90 si 180
Cadran III= intre 180 si -90
Cadran IV= intre -90 si 0
Normal
34
35
Calcularea axului QRS
Derivaţiile în care se înregistrează unde sau
complexe de amplitudine maximă indică faptul că
vectorul (axa) acelei unde e paralel cu direcţia
derivaţiei respective. Dacă aceasta undă maximă
e pozitivă atunci sensul vectorului este în sensul
axei acelei derivaţii. Dacă este negativă, are sens
opus.
37
Nu există un complex echidifazic:
41
Metoda clasică de calcul a axei QRS
42
Metoda clasică de calcul a axei QRS
43
Metoda clasică de calcul a axei QRS
n Etapa 3 – Punctul de
intersecţie al celor două
perpendiculare se uneşte
cu centrul şi se trasează
raza corespunzătoare,
măsurându-se ulterior
unghiul obţinut, care dă
înclinaţia axei electrice a
cordului.
44
Analiza morfologică
45
Unda P – reprezintă depolarizarea
atriilor
47
Segmentul PQ
-poziţia -izoelectrică
48
Intervalul PR
Reprezintă timpul necesar
conducerii impulsului electric
de la NSA la ventriculi
49
Complexul QRS -reprezintă
depolarizarea ventriculară
n Durata -0,08 – 0,10 s
n Amplitudinea:-normal 0,5 –
1,6 mV (16 mm)
n Orientarea vectorială- între
+30 şi +60 grade
Se admit şi variaţii fiziologice
între 0 şi 90 grade
n 0° la obezi – cord
orizontalizat
n 90° - cord verticalizat la
cei slabi şi înalţi
!! prin convenţie – R pozitiv
iar Q şi S negative
50
Forma complexului QRS
n Complexul QRS -format din mai multe
unde pozitive sau negative
n Se folosesc litere mari pentru undele
peste 3mm şi litere mici pentru cele
sub această dimensiune
n Prima undă pozitivă -R, următoarele -
R’, R”
n Dacă între 2 unde R nu este depăşită
linia izoelectrică- R bifid
n Unda negativă care precede unda R se
notează q, iar cele ce urmează undei R
se notează s
n Dacă nu există nici o undă R,
complexul se notează QS
n În derivaţiile precordiale aspectul
este de rS în V1,V2,V3, cu o creştere
progresivă a r şi scădere progresivă a
S, de tip RS în V3,V4 şi de tip Rs în V5
51
şi V6.
Criterii de normalitate pentru
unda Q
n Unda Q -să existe numai în
derivaţiile stângi -D1, aVL,
V5, V6 -prezenţa undei Q în
celelalte derivaţii este
patologică !
52
Timpul de apariţie a deflexiunii
intrinsecoide (TADI)
-Reprezintă intervalul de timp între începutul
depolarizării ventriculare şi momentul în
care unda de excitaţie ajunge la epicard cel
mai aproape de electrodul explorator =
intervalul de timp între începutul
complexului QRS şi momentul înregistrării
vârfului ultimei deflexiuni (unde) pozitive
din QRS
54
Unda T
n Reprezintă faza de repolarizare
rapidă ventriculară
n Durata -0,12-0,30 sec, fără
importanţă practică
n Amplitudinea -cel mult 1/3 din
amplitudinea celui mai mare R
n Orientarea vectorială este
orientată la fel cu axa QRS
n Forma : rotunjită, uşor
asimetrică, cu panta ascendentă
mai abruptă decât cea
descendentă; poate fi bifidă, o
primă parte izoelectrică şi alta
pozitivă 55
Intervalul QT
n Reprezintă sistola electrică
ventriculară, care corespunde
intervalului de la începutul undei
q până la sfârşitul undei T.
56
Unda u
n Reprezintă o mică deflexiune care
urmează undei T, care apare
datorită unor postpotenţiale din
anumite regiuni ale miocardului
ventricular
n Durata -0,15 şi 0,25 s
n Amplitudinea -sub 2mm
n Forma -rotunjita
n Orientarea vectorială -aceeaşi cu
unda T din derivaţia respectivă
n Patologic – poate creşte în
amplitudine în hipertrofii
ventriculare sau hipopotasemii;
poate deveni negativă în leziunile
57
coronariene ischemice
58
59
60
61