O descoperiere arheologică de excepţie – „Galeria

desenelor” din peştera Coliboaia, Munţii Apuseni (România)

Călin GHEMIŞ*
Jean CLOTTES**
Bernard GELY***
Francoise PRUD’HOMME****

AN EXCEPTIONAL ARCHAEOLOGICAL DISCOVERY – THE GALLERY WITH

DRAWINGS’ FROM COLIBOAIA CAVE, APUSENI MOUNTAINS, ROMANIA

Abstract

On 20 september 2009 a team of speolaelogists1 discovered the „Galery with

Drawings” in the Coliboaia Cave. On the walls of this gallery has been made 13
drawings representing: rinoceroses, bears, probably an horse or an felinae, bison and
some unidentified figures.
From the chronological point of view thes drawings are placed in Gravettian
(29.000 – 23.000) or Aurignacian (35.000 – 29.000) in the old period of Upper
Palelolithic. The researches are in progress.

Key Words: Prehistoric archaeology, Upper Paleolithic, Rock art, caves archaeology.

Nu putem discuta despre o abordare stiinţifică din prisma arheologie preistorice

a peşterilor din spaţiul transilvan fără a aminti contribuţiile esenţiale ale lui M. Roska,
H.Breuil, C.S Nicolaescu – Plopşor, B. Jungbert, L. Roşu,I. Viehmann,V. Boroneanţ, D.
Ignat, S. Dumitraşcu S.A.Luca, Al. Păunescu sau M. Cârciumaru. Trebuie însă subliniat
că aceste contribuţii aduse la cunoaşterea arheologiei spelale nu a putut fi efectuată fără
aportul substanţial al speologilor amatori (în perioada romantică a arheologiei transilvane)
iar mai apoi a cluburilor speologilor amatori reunite după 1990 în cadrul Federaţie Române
de Speologie.
Timidă în anii regimului comunist mişcarea speologică românească face totuşi
progrese notabile. Ne referim aici în primul rând la câteva descoperiri arheologice de
excepţie datorate în primul rând speologilor fie ei amatori sau profesionişi.
Trebuiesc amintite în acest scurt istoric al cercetărilor, descoperirile arheologice din

* Muzeul Ţării Crişurilor Oradea. ereshu@yahoo.com

**Expert internaţional în artă rupestră I.C.O.M.O.S. - U.N.E.S.C.O. Franţa.
***Arheolog expert Direcţia Regională pentru Afaceri Culturale, Rhone – Alpi – Franţa.
**** Conservatoare Muzeul regional de preistorie Orgnac, Grande site de France.
1
M. Besesek, V.A.Radu, R.T.Tociu,T. Rus,M. Kenesz.
 2
52 Călin Ghemiş, Jean Clottes, Bernard Gely, Francoise Prud’homme

peşterile de la Vârtop2, Ciur - Izbuc3, Igriţa4, Devenţ5, Izbucu Topliţei6, Roşia – Peştera Vacii7,
Şuncuiuş: Unguru Mare8, Mişid9, Moanei10, Izbândiş11, Remetea – peştera Meziad12 şi altele.
Aceste descoperiri întâmplătoare, unele cu caracter unicat în peisajul arheologiei pre şi
protoistorice central - europene, completează informaţiile referitoare la imaginea evoluţilor
culturale din unele zone ale Carpaţilor Apuseni, aducând noi şi noi informaţii.
O primă sinteză a descoperirilor arheologice din peşteri o datorăm lui M. Roska13,
acesta în monumentalul său Repertoriu, înregistrează nu mai puţin de 154 de peşteri cu
descoperiri arheologice. Evident numărul peşterilor cu descoperiri s- a modificat substanţial
în decursul anilor.
Meritul deosebit al lui M. Roska este acela că a sistematizat descoperirile arheologice
din întreg spaţiul intracarpatic, opera sa reflectând nu doar densitatea descoperirilor cât mai
ales istoricul şi stadiul cercetărilor arheologice din endocarstul transilvănean, cunoscute
până atunci.
Anii care au urmat războiului sunt marcaţi de asidue căutări şi reverificări ale
repertoriului lui Roska, pentru a pune o serie de artefacte pe un făgaş logic în cadrul
unei evoluţii cuturale fireşti sunt reluate cercetările de data aceasta în termeni moderni
pentru acea dată, în unele peşteri cum este cea de la Ohaba – Ponor14 sau chiar puncte cu
descoperiri paleolitice15.
Un moment deosebit de important pentru cercetarea paleoliticului transilvănean este
apariţia seriei de articole semnate de B. Jungbert în perioada 1978 – 198216, Jungbert îşi
propune verificarea punctelor semnalate de Roska fiind extrem de critic în cercetarea sa
şi aducând o serie de corecturi şi preţioase informaţii de teren legate de descoperirile
paleolitice din Transilvania.
Descoperirea întâmplătoare a picturilor din peştera Cuciulat17 a redeschis problema
descoperirilor paleolitice din peşterile din Transilvania, fără însă a fi elaborată o abordare
sistematică la nivel regional sau zonal, a acestor descoperiri, până târziu când regretatul Al.
Păunescu realizează o sinteză a descoperirirlor paleolitice şi mezolitice din Transilvania18.
Pe de o altă parte, din lipsă de specialişti arheologia paleoliticului transilvan intră din
această perioadă într-un con de umbră, până la apariţia unei noi generaţii de paleoliticieni

2
Viehmann, Lauritzen, Onac, 1996,170 sqq.
3
Viehmann, Racoviţă, Riscuţia, 1970, autorii discută pe larg descoperirile de urme plantare din peştera Ciur
– Izbuc, de o deosebită importanţă sunt analizele de antropologie fizică efectuate de Dr. Cantemir Rişcuţia,
concluzia acestuia fiind că urmele plantare aparţin unui grup format din trei indivizi.
4
Vasiliev, 2004, 133 sqq. Autorul trece în revistă literatura arheologică legată de problematica culturii
Igriţa,omiţând însă, cercetarile mai noi.
5
Vlassa, 1976,pass, sunt prezentate cercetările din peşterile Devenţ l şi Devenţ ll, de o importanţă deosebită
pentru cunoaşterea procesului de neolitizare a defileului Crişului Repede.
6
Molnar, Ghemiş, 2007, 67 sqq, cu toată bibliografia mai veche referitoare la această descoperire.
7
Roman, 1981,165.
8
Ghemiş 2003,101 sqq.
9
Ignat, Ghemiş, 2001,248sqq; Ghemiş,2002, 214 sqq, în zona portalului peşterii Mişidului a fost cercetată o
depunere cu caracter ritual – funerar aparţinând epocii dacice, până în prezent aceasta este unică în cadrul
descoperirilor dacice din peşteri, ea se remarcă mai ales prin bogaţia inventarului.
10
Ghemiş, Sava,2004,19 sqq.
11
Emodi, 1988,485 sqq.
12
Cercetări inedite, C. Ghemiş, E. Posmoşanu.
13
Roska, 1942, pass. o sinteză deosebit de preţioasă ca informaţie a apărut la 1863 şi se datorează părintelui
speologiei explorative: Adolf Schmidl, lucrarea acestuia (Schmidl, 1863) oferă un volum considerabil de date
istorice, etnografice şi statistice, lipsind însă observaţiile de natură arheologică.
14
Plopşor, 1957a, 41 sqq.
15
Plopşor, 1957 b, 281 sqq, în mod explicit autorul îşi propune verificarea unor puncte semnalate de Roska.
16
Jungbert, 1978 (l), 1 sqq; Jungbert, 1979 (ll), 389 sqq; Jungbert (lll) 1982, 543 sqq.
17
Carciumaru, 1987, 79 sqq, o ultimă trecere succintă în revistă a acestei descoperiri la Mărgărit, 2003.
18
Păunescu, 2001,pass, am omis intenţionat descoperirile din “Peştera cu oase din Banat” dar şi alte
descoperiri aparţinând unor alte epoci, acestea făcând obiectul unui studiu de sine stătător.
 3
O descoperiere arheologică de excepţie – „Galeria desenelor” din peştera Coliboaia 53

a căror preocupări ştiinţifice vizează tangenţial şi paleoliticul transilvănean19.

Deşi cunoscută în literatura speologică încă dinainte de 1900, peştera Coliboaia a
fost abordată din punct de vedere explorativ abia în 1981, cand G. Halasi parcurge galeria
activă ajungând până la sifonul 4. nefiind remarcată intrarea în „Galeria desenelor”.
În 1997, sunt reluate explorările în această peşteră de o serie de speologi din cadrul
FRS, însă cu toate acestea „Galeria desenelor” ramâne în anonimat până în septembrie
200920 când sunt remarcate desenele de aici.
Echipa de speologi fiind axată în principal explorarea speologică a peşterii a anunţat
conducerea FRS despre existenţa acestor desene, moment în care au fost luate o serie de
măsuri de protecţie a acesteia21.

Situată în versantul drept al văii Sighiştelului, la o altitudine de 560 metri, peştera

Coliboaia face parte dintr un sistem carstic mai vast, denumit „Dealul Secăturii -
Coliboaia”. Portalul orientat est – vest are dimensiuni considerabile, intrarea în peşteră
fiind de dimensiuni medii, după coborârea unei pante de aproximativ 1,50 – 2,00 metri, se
pătrunde într – o sală de dimensiuni considerabile cu prăbuşiri. Pentru a ajunge în galeria
activă a acestei cavităţi trebuie traversat un lac natural, rezultat din prăbuşirea tavanului
„Sălii mari”.
Această galerie este în întregime drenată de apele unu pârâu subteran, pe câteva
segmente de parcurs acesta formează trei sifoane, cu dimensiuni variabile, după traversarea
acestora se ajunge într - un sector în care galeria se bifurcă, galeria principală continuă, iar
după escaladarea unei cascade din calcit se pătrunde în „Galeria Desenelor”, situată la o
altitudine de aproximativ 7 metri de la nivelul actual de călcare din peşteră.
Desenele în negru, au fost realizate probabil în cărbune de lemn, reprezentând
animale incluzând bizoni, cai, animale nedeterminate (cal sau felină), unul sau poate două
capete de urşi, un posibil mamut şi capete de rinoceri. Sunt vizibile , de asemenea, unele
gravuri.
Dispoziţia desenelor este organizată pe ambii pereţi ai galeriei, fără a fi sesizată o
căutare a simetriei, cu excepţia probabil a desenelor din partea interioară (un cal şi un
rinocer afrontaţi).
Absenţa până în prezent a unei topografii detaliate a sectorului nu ne permite să
fim foarte precişi cu privire la locul lucrărilor şi al semnelor descrise22.

A-Peretele din dreapta intrării în “Galeria Desenelor”

1) Panou la 1,50 m înalţime mai jos de bizon, grifadele de urs sunt întretăiate
de impregnarea cu cărbune. Posibile gravuri (semne, vulva?) şi impregnări erodate.

2) Desenat din faţă apare un bizon de sex masculin cu coarnele tratate din
perspectivă frontală. Relieful peretelui (fisură, concavitate) este deosebit de bine exploatat.
Situat între 143 şi 202 de mai sus sol. Lungimea totală: 83 cm. Trasajul, erodat, 2,5 cm
lăţime; culoarea este o nuanţă de gri - albăstrui (generaţia mai timpurie a desenelor?) el
este întrerupt în două locuri de grifade
(vârful cornului din dreapta şi extremitatea spinării) şi de zgârieturi de liliac pe
trasajul capului.

19
Generaţiile formate în jurul profesorului M. Cârciumaru la Universitatea din Târgovişte s- au axat cu
preponderenţă în cercetarea paleoliticului din zonele extracarpatice. Dealtfel într – un articol recent
(Cârciumaru, Dobrescu, 2010, 185 sqq) sunt discutate observaţiile facute în cursul unor cercetări de teren
din 1988, cercetări care au dus la concluzia că există peşteri în valea Sighiştelului, care ar fi putut fi folosite
de omul paleolitic pentru adăpost, dar lipsesc materiile prime pentru confecţionarea uneltelor (Cârciumaru,
Dobrescu, 2010, 189.).
20
Informaţiile legate de explorarea peşterii Coliboaia se păstrează în arhiva Federaţiei Române de Speologie.
21
Besesek, Radu,Lascu, Gely, 2010, 8 sqq
22
Clottes, Besesek, Gely, sub tipar.
 4
54 Călin Ghemiş, Jean Clottes, Bernard Gely, Francoise Prud’homme

Alte, două trasaje sunt realizate deasupra capului, o altă grupare de două linii sunt
realizate mai sus de spate şi probabil două trasaje sugerează unul sau două picioare din
faţă.

3) La 60 cm de la Bizon, într-o cavitate alungită şi pronunţată, o serie de linii

negre,redau o siluetă incompletă de animal utilizând mai multe fisuri din perete. Desenul
afost realizat în altitudine, are o culoare gri - albăstrui similară cu cea a bizonului. Situat
între 117 şi 142 cm de podea. Lungime: 32 cm.

4) 30 cm mai jos, între 179 şi 202 cm de mai sus de podea un posibil cap de urs
privind spre stânga. Suprafaţa rocii este alterată,de mici exfolieri. Aspectul mai pronunţat
şi necalcifiat evocă o a doua serie de desene.

5) 70 cm, în continuare, 170 – 195 cm de la sol, un animal nedeterminat până în

prezent (cal sau felină?) este de 89 cm lungime şi 39 cm înălţime. Silueta cu aspect mai
pronunţat şi necalcifiat, este incompletă, segmentată, conturul concav natural al peretelui
este folosit pentru a sugera partea de sus a capului, trasajul desenului este intersectat de
zgârieturi de liliac.

6) La 210 cm de figura precedentă, două trasaje verticale destul de erodate sunt

vizibile la 120-132 cm deasupra solului.

7) Mai jos pe o fisură/ treaptă a peretelui, cu multe resturi mici de cărbune, se poate
observa o impregnare reziduală şi alte câteva (2 sau 3) apăsări de sprijin sunt vizibile pe
tavanul galeriei, la aproximativ 2 m deasupra solului.

8) La zece metri distanţă, în dreptul rinocerului de pe celălalt perete, se află, o figură

de cal. Pentru al observa trebuie să te aşezi în poziţia culcat pe spate în nişa unde este
desenat. Figura este realizată foarte aproape de sol, în bolta unei concavităţi (1 m lăţime,
50 cm adâncime şi 50 cm înălţime). Un cal negru (L.: 45 cm) orientat spre dreapta, capul
este înclinat şi coama este tratată ca o «creastă». Linia din spate este întreruptă la nivelul
de înşeuare (11 cm de spaţiu), nara are corespondent într-o formă de excavaţie a peretelui.

9) Imediat după cal, în aceiaşi adâncitură, a fost descoperit, un posibil cap de rinocer
(L. 20 cm), trasajul (cu două coarne şi ochi?) este foarte erodat.

B- Peretele stâng al “Galeriei Desenelor”

Este mai puţin propice pentru decorare, repertoriul este mai sărac.

10) Un cap de rinocer negru (L. 47 cm) este situat în dreptul calului de pe peretele
opus, între 59 şi 98 cm deasupra solului cu calcit. Vârful cornului nazal dispare sub calcit,
trasajul are un aspect albastrui identic cu cele din prima generaţie. Figura este încadrată
între două fisuri paralele din perete.

11) Pe domul calcitic central al galeriei şi în faţa "pseudo-mamutului" un chenar

negru. L. 35 x 23 cm), sugerează un cap de urs privind spre stânga. Acesta este situat între
12 şi 134 cm deasupra solului.

12) În faţa precedentelor, dar pe peretele din stânga, o serie de linii negre cu aspect
vechi, întersectate şi organizate în jurul unui escavaţii fund de ceaşcă ("pseudo-mamut")
(36 x 7 cm înălţime) se află la 90 - 107 cm deasupra solului.
 5
O descoperiere arheologică de excepţie – „Galeria desenelor” din peştera Coliboaia 55

13) La debutul galeriei în pantă şi aproape în faţa panoului 1, câteva trasaje

negricioase rămân inaccesibile, deoarece aici solul este foarte argilos şi degradabil fără o
pregătire tehnică a accesului.

Autenticitatea preistorică a acestor desene este poate fi argumentată în mai multe

moduri.
În primul rând, trasajele sunt erodate şi uneori concreţionate (rinocer, bizon). Nu au
în nici un caz prospeţimea unor desene recente. Pe de altă parte, mai multe reprezentari
sunt suprapuse de grifade, şi de zgarieturi de liliac, aspect care probează vechimea lor
relativă. În cele din urmă, ca subiecte şi mod de redare (utilizarea frecventă a contururilor
naturale sau de relief, convenţiile stilistice) sunt în întregime în concordanţă cu ceea ce
cunoaştem despre arta paleolitica Europeană.
Judecând după comparaţii cu arta paleolitică occidentală, desenele din peştera
Coliboaia pot să aparţină Paleoliticului Superior Vechi - Gravettian (29 000-23 000) sau
Aurignacian (35 000-29 000).
Subiectele tratate, rinocerii, urşii, cunosc o frecvenţă mai redusă spre finalul şi după
aceste perioade, unele convenţii folosite în reprezentarea unor imagini – coama redată ca
un fel de creastă în cazul calului, coarnele de bizon tratate din perspectivă frontală - sunt de
asemenea rare şi pot fi folosite ca argumente în stabilirea poziţiei cronologice a desenelor.
Profilul capului de urs, precum şi figura nedeterminată au o vechime sensibil mai
mică ( ductul desenului este mai închis la culoare decât în cazul celorlalate desene care
au o nuanţă gri). Ele pot să aparţină, fără a avea o certitudine, unei faze ulterioare. Un
argument în sprijinul acestei ipoteze fiind faptul că nu au fost observate grifade care să
suprapună imaginea.
Simple contururi, fără o minimă redare a formelor, tratate dintr – perspectivă
cromatică redusă, autorul sau autorii desenelor s – au rezumat doar la redarea stilizată a
animalelor, şi în acest caz doar a capetelor acestora, singura imagine redată în întregime
fiind cea a bizonului.
Ansamblul desenelor din “ Galeria Desenelor “ în sine nu dă impresia unei unităţi
fapt care duce la ipoteza potrivit căreia desenele au fost executate în câteva etape.
Stabilirea caracterului acestei descoperiri, analiza ei interdisciplinară, publicarea
exhaustivă a observaţiilor echipei de cercetare rămâne un deziderat de viitor, intenţia
noastră fiind aceea de a pune la dispoziţia specialiştilor informaţiile primare.

Lista Planşelor
Fig.1 Amplasarea peşterii Coliboaia.
Fig.2 Sistemul carstic „Dealul Secăturii - Coliboaia”
Fig.3. 1.Sala Mare – Lacul; 2. sifonul ll
Fig.4. Galeria desenelor, 1. Panoul Bizonului;2.Figură nedeterminată.
Fig.5 Galeria desenelor, 1 Panoul Rinocerului; Panoul Calului.
Fig.6 Galeria desenelor – intrare. - orizontal
Fig.7 Planul general al peşterii cu amplasarea desenelor. - orizontal

Lista abrevierilor
Acta M.P.- Acta Musei Pororlissensis
Acta M.N.- Acta Musei Napocensis
An.Univ.Oradea- Analele Universităţii din Oradea
C.C.A.R. – Cronica cercetărilor arheologice din România.
Eph. Nap.- Ephemeris Napocensis
M.C.A.- Materiale şi Cercetări Arheologice
 6
56 Călin Ghemiş, Jean Clottes, Bernard Gely, Francoise Prud’homme

P.A.S.- Prahistorische Archaologie in Sudosteuropa

SCIV- Studii şi Cercetări de Istorie veche
SCIVA- Studii şi Cercetări de Istorie veche şi Arheologie
Thr.Dac.- Thraco Dacica

BIBLIOGRAFIE / LITERATURE

Besesek, Radu,
Lascu, Gely, 2010 M.Besesek, V.Radu, V.Lascu, B.Gely – Decouverte d'une
nouvelle grotte ornee paleolithique (Peştera Coliboaia),
Roumanie, Departement du Bihor, în, I.N.O.R.A.57, 2010,p.8
– 11.

Cârciumaru, 1987
M. Cârciumaru – Mărturii ale artei rupestre preistorice în
România. Temoinages de l'Art rupetre prehistorique en
Roumanie, Bucureşti, 1987.

Cârciumaru, Dobrescu, 2010

M. Cârciumaru, R. Dobrescu – Recherches sur le terrain et
sondages archeologiques dans le Valee du Sighiştel, comune
de Câmpani, departement de Bihor, în, A.U.V.T. 2010, t.
Xll,1,185 – 189.

Emodi 1988
I.Emodi,- Ceramica ornamentată cu şnur din peşterile Igriţa şi
Izbândiş, în Acta M.N.XXlV – XXV, 485 – 505.

Ghemiş 2002
C.Ghemiş, - Cercetări arheologice în endocarstul Munţilor
Pădurea Craiului.Archaeological research in the endokarst
of Pădurea Craiului Mountains, în, Monografia carstului din
Munţii Pădurea Craiului (ed.Gh. Racoviţă, O. Moldovan,
B.Onac), Cluj Napoca, 2002. p.214 – 227.

Ghemiş 2003
C.Ghemiş, - Piese inedite din primul depozit de la Şuncuiuş.
Peştera Unguru Mare. Unpublished pieces from the first
bronze Age deposit from Şuncuiuş – Unguru mare cave, în In
memoriam Nicolae Chidioşan (ed. L.Cornea, C.Ghemiş, G.
Moisa), Oradea, 2003,101 – 113.

Ghemiş 2004
C. Ghemiş, V. Sava – Descoperiri arheologice aparţinând
culturii Coţofeni din peştera Moanei. Archaelogical finds
belonging to the Coţofeni culture from Moanei Cave (com.
Şuncuiuş, jud. Bihor), în Crisia, XXXlV, 2004, 19 – 33.

Ignat, Ghemiş 2001

 7
O descoperiere arheologică de excepţie – „Galeria desenelor” din peştera Coliboaia 57

D. Ignat, C. Ghemiş – Şuncuiuş – Peştera Mişidului, în,

C.C.A.(2000), Suceava, 2001, p.248 – 249.

Jungbert 1978
B. Jungbert, - Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice
din Transilvania, (l), în, Acta M.N. XV, 1978, p. 1 – 19.

Jungbert 1979
B. Jungbert, - Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice
din Transilvania, (ll), în, Acta M.N. XVl, 1979, p. 389 – 411.

Jungbert 1982
B. Jungbert, - Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice
din Transilvania, (lll), în, Acta M.N. 1982, p.543 – 557.

Mărgărit, 2003
M. Mărgărit, - Raportul dintre arta mobilieră şi arta parietală
paleolitică, Târgovişte 2003, 170 p.
.
Molnar, Ghemiş 2007
Zs. Molnar, C. Ghemiş, - Kora bronzkori leletek a Fekete es
Sebes – Koros – Videki barlangokbol. Adatok a Rosia Csoport
kerdeskorehez, în Dolgozatok, U.S. ll. (Xll), 2007,p. 67 – 97.

Păunescu, 2001
Al. Păunescu – Paleoliticul şi Mezoliticul din spaţiul
Transilvan. The paleolithic and mesolithic in the Transylvan
area, Bucureşti, 2001, 574 p.

Plopşor, 1957a
C.S. Nicolaescu – Plopşor – Şantierul arheologic Ohaba –
Ponor, în Materiale lll, p.41 – 49.

Plopşor 1957b
C.S.Nicolaescu – Plopşor – Cercetări asupra paleoliticului
timpuriu, în Materiale lll, p. 281- 291.

Roman 1981
P. Roman, - Zur Rumanischen Fruhbronzezeit ( Der
Forschungstand,), în, Die Fruhbronzezeit im Karpatenbecken
und in der Nachbargebieten, Syimposium, Budapest – Velem
(1977), Budapesta, 1981, p. 157 – 169.

Roska 1942
M.Roska,- Erdely Regeszeti Repertoriuma, Kolozsvar, 1942.

Schmidl, 1863
A. Schmidl – Das Bihar – Gebirge an der Grenzen von Ungarn
und Siebenburgen, Viena, 1863.
 8
58 Călin Ghemiş, Jean Clottes, Bernard Gely, Francoise Prud’homme

Vasiliev 2004
V. Vasiliev, - Despre Grupul cultural Igriţa, în, Acta.M.P. XXX,
2004,p. 133 – 140.

Viehmann, Lauritzen, Onac, 1996

I. Viehmann, S.E. Lauritzen, B.P.Onac – The Vârtop Cave
man and his Radiometric Age, în, Climate Change: The Carst
Record. Karst Water Insitute Special Publication,1996, p.170
– 172.

Viehmann, Racoviţă, Rişcuţia 1970

I.Viehmann, Gh. Racoviţă, C. Rişcuţia, - Decouvertes
traseologiques concernant la presence de l'homme et de
l'ours de caverne dans la Grotte „Ciurului- Izbuc” de monts
Pădurea Craiului, în, Livre du centenaire „ Emile Racovitza ”
1868 – 1968. Bucureşti, 1970, 521 – 527.

M. Besesek, V. A. Radu, P. Brijan, T. Tulucan, 2008

M. Besesek, V. A. Radu, P. Brijan, T. Tulucan - Sistemul Peştera
din Dealul Secăturii-Peştera Coliboaia. în Speomond, 13,
2008, 19-22.

J. Clottes, M. Besesek, B. Gély (a paratre)

J. Clottes, M. Besesek, B. Gély, M. Kenesz, V. T. Lascu, M.
Meyssonnier, M. Philippe, V. Plichon, F. Prud’homme, V. A.
Radu, T. Rus, R. L.Tociu - Découverte d’une nouvelle grotte
ornée paléolithique en Roumanie, dans le département
du Bihor, in Actes du Congrès international de l’I.F.R.A.O.
International Federation of Rock Art Organisations, 6-11 sept.
2010, Tarascon-sur-Ariège, à paraître.
9
O descoperiere arheologică de excepţie – „Galeria desenelor” din peştera Coliboaia 59

Fig.1 Amplasarea peşterii Coliboaia.

 10
60 Călin Ghemiş, Jean Clottes, Bernard Gely, Francoise Prud’homme

Fig.2 Sistemul carstic „Dealul Secăturii - Coliboaia”

11
O descoperiere arheologică de excepţie – „Galeria desenelor” din peştera Coliboaia 61

Fig.3. 1.Sala Mare – Lacul; 2. sifonul ll

 12
62 Călin Ghemiş, Jean Clottes, Bernard Gely, Francoise Prud’homme

Fig.4. Galeria desenelor, 1. Panoul Bizonului;2.Figură nedeterminată.

13
O descoperiere arheologică de excepţie – „Galeria desenelor” din peştera Coliboaia 63

Fig.5 Galeria desenelor, 1 Panoul Rinocerului; Panoul Calului.

 14
64 Călin Ghemiş, Jean Clottes, Bernard Gely, Francoise Prud’homme

Fig.6 Galeria desenelor – intrare. - orizontal

Fig.7 Planul general al peşterii cu amplasarea desenelor. - orizontal