Chiriţa în provinţie

Vasile Alecsandri

Născut 21 iulie 1821 Bacău Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director al
teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie
stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea
revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in
numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte
la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si
ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22
august 1890 si este inmormantat la Mircesti.
Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840)
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari si
personaje c starnesc rasul si care are un final vesel.
Tema operei este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale.
Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şi dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe doua acte . Actul intai
se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas d la Iasi princa re sotul ei o
anunta ca a fost avansat in functie ca ispravnic. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie
hotaraste s plece la Paris si incearca s faca logodna dintre Gulita si Luluta care il iubeste pe Leonas, un
prieten din copilarie. Insa, Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere s
fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si
Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de ispravnic.
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant
jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa
cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas oricarei
primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat
si inteligent.
Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul, subiectul sunt luate
din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonaş este tipul
tânărului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta
este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de
limbaj – personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) , utilizarea
calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea unor neologisme cu forma
gresita sau cu sens gresit ; comicul de character – personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si
aparenta ; comicul de nume – cele mai multe sunt diminutive – Luluta, Gulita, Chirita ; comicul de
moravuri – ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in
mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi “misca” personajele, le da viata,
folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza
cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le
indeparta.