Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comunicare
Autor
Dragoº Iliescu
1
Cuprins
BIBLIOGRAFIE – pg. 9
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
2
In anul 1949, doi ingineri de la laboratoarele Bell, Claude Shannon si Westley Weaver, au
pus bazele primului model al comunicarii. Acest model a pornit de la ideea ca orice
comunicare are ca scop transmiterea unei informatii. El continua sa ramana un model
influent si cuprinzator si astazi.
Feedback
Zgomot
Transmitator Receptor
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
3
Intr-un act de comunicare, proportia in care receptorul mesajului percepe ceea ce comunica
transmitatorul este urmatoarea:
- Comunicarea nonverbala – limbajul corpului: 55%;
- Paralimbajul – cum spunem: intonatia si inflexiunile vocii: 38%;
- Comunicare verbala - cuvinte in sine: 7%.
Acest procentaj a fost stabilit in urma studiilor realizate de catre Albert Mehrabian si
Morton Wiener in lucrarea Decoding of inconsistent communications, publicata in anul 1967.
Continutul Comunicarii
7%
Cuvinte
55% 38%
Limbajul trupului Tonul vocii
In cadrul unei comunicari prin telefon, in absenta unui contact vizual, intervin
comunicarea verbala si paralimbajul. Partea non-verbala este asimilata de catre paralimbaj.
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
4
Limbajul
Paralimbajul
Paralimbajul este un ansamblu complex, care se constituie din ton, inflexiunile vocii,
inaltimea sunetelor, ritmul vorbirii si volumul celui care comunica. Altfel spus, daca
limbajul este ceea ce se spune, paralimbajul este cum se spune. Acesta reprezinta 38% din
ponderea unui act de comunicare. In cazul comunicarii prin telefon, in absenta comunicarii
non-verbale, el constituie o parte esentiala a procesului de comunicare.
Tonul pe care este purtata o discutie este principalul element al comunicarii perceput de
catre cel care asculta. Tonul este baza pe care se construieste un act de comunicare si este
primul element identificat de catre ascultator. In cazul apelurilor telefonice, tonul este
elementul primordial care asigura efectuarea cu succes a unui act de comunicare.
In baza tonului folosit, vorbitorul transmite, pe langa mesajul formulat in cuvinte, un mesaj
subinteles, interpretabil, in care el transpune starea sa de spirit (de exemplu, daca este
obosit si reluctant sa poarte conversatia, acest lucru se simte in ton) sau atitudinea fata de
intelocutor (un ton iritat, persiflant, tradeaza neplacerea de a purta conversatia respectiva).
Pentru ca o comunicare sa aiba succes, tonul vorbitorului trebuie sa fie adaptat la persoana si
la situatie.
Inflexiunile vocii sunt folosite pentru a accentua anumite cuvinte si silabe, cu scopul de a
amplifica impactul pe care il are mesajul. Ele sunt folosite pentru a sublinia anumite cuvinte
cheie, pentru a exprima acordul sau dezacordul fata de o anumita situatie sau afirmatie sau
pentru a exprima o stare de spirit. De multe ori, o inflexiune a vocii poate contrazice
cuvintele care sunt spuse, forta inflexiunii fiind mai mare decat cea a cuvantului. Spre
exemplu, o simpla afirmatie precum „Tu esti un om inteligent” poate fi contrazisa de
inflexiunile vocii, capatand sens ironic. Controlarea inflexiunilor vocii il ajuta pe vorbitor sa
transmita eficient mesajul si pe ascultator sa inteleaga exact ceea ce este comunicat.
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
5
sunetele devin deranjante atunci cand inaltimea este prea mare si greu perceptibile atunci
cand aceasta este prea mica. Este bine de avut in vedere sa pastram echilibrul atunci cand
stam de vorba cu interlocutorii nostri.
Ritmul vobirii se refera la numarul de cuvinte vorbite pe minut. Este ceea ce ne determina
de obicei sa spunem ca cineva „vorbeste prea repede” sau ca „vorbeste rar”. In acesta
situatie, este recomandat sa vorbim in ritm cu interlocutorul nostru, adaptandu-ne la felul in
care percepe el informatiile. Asadar, in cazul cuiva cu un ritm rapid de vorbire, este
recomandat sa folosim si noi un ritm rapid. In acelasi fel, celor carora vorbesc rar, este bine
sa le vorbim rar.
2. Puterea intrebarilor
De ce punem intrebari?
Intrebarile inchise, sau cu raspuns fix, sunt cele care, prin formulare, ingusteaza orizontul
de raspuns al participantului. De cele mai multe ori, la o intrebare inchisa se poate oferi doar
un raspuns de tip „da/nu” sau format dintr-un singur cuvant.
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
6
Dezavantajul principal acestui tip de intrebari este faptul ca oferim interlocutorului optiunea
de a spune „nu”, de a refuza continuarea dialogului sau de a refuza propunerea initiata de
catre noi.
De obicei, intrebarile inchise sunt cele care debuteaza prin cuvinte precum „cine”, „cand”,
„crezi ca…”, „vrei sa…”, „poti sa…”, „putem sa…” si multe altele.
Exemple:
Intrebari inchise de tip da/nu: „Vrei sa mergem la film?”; „Poti sa imi dai un leu?”; „Ai fost
aseara la film?”
Intrebari inchise cu raspuns cert: „Cat a costat bluza?”; „Ce culoare are tricoul?”; „Ce
greutate ai?”; „Cine ti-a spus asta?”
Intrebari inchise cu alternativa de raspuns: „Unde vrei sa mergem diseara, la teatru sau la
balet?”; „Cand vrei sa mergem in parc, astazi sau maine?”; „Care bluza iti place mai mult,
cea rosie sau cea albastra?”
Intrebarile deschise sunt cele care solicita informatii detaliate asupra unui lucru/ fapt/
situatie si care permit interlocutorului sa isi exprime un punct de vedere. Fiind deschise,
raspunsul poate fi oricare si oricat de lung. Acestea solicita raspuns elaborat, nu unul format
dintr-un singur cuvant.
Intrebarile inchise pot debuta prin „ce anume”, „cum” sau „de ce”.
Exemple:
„Ce anume te nemultumeste?” „Cum ti s-a parut filmul?” „Ce te determina sa afirmi ca ...?”
„De ce ai plecat asa devreme?”
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
7
3. Stiluri de comunicare
Din punct de vedere al atitudinii pe care o avem fata de comunicare, putem spune ca
exista trei moduri distincte:
- Defensiv (pasiv): acest mod de comunicare il alegem cand, datorita unui sentiment
ca trebuie sa fim de acord, indiferent de costuri, cu cealalta persoana. Acest mod poate evita
un conflict deschis si ne poate „cumpara” o liniste superficiala, datorita faptului ca in timp
vom fi nemultumiti ca punctul nostru de vedere nu este luat niciodata in considerare. Ne
comportam defensiv atunci cand esuam in a ne sustine drepturile, sau le permitem celorlalti
sa le incalce cu usurinta.
- Agresiv: acest mod de comunicare este varianta opusa, in care dorim sa detinem
totdeauna adevarul absolut, iar ceilalti interlocutori trebuie sa fie de acord cu noi. Ne
comportam agresiv atunci cand ne aparam drepturile intr-un mod in care incalcam drepturile
celorlalti.
- Asertiv: mod de comunicare prin care putem sa ne exprimam onest opiniile,
sentimentele, atitudinile si drepturile, fara sa incalcam drepturile celorlalti. Ne comportam
asertiv atunci cand actionam pentru drepturile noastre, intr-un mod in care respectam si
drepturile celorlalti.
Asertivitatea reprezinta modul de a aborda oamenii intr-un fel deschis si onest, fara a fi
pasiv sau agresiv. Ca si mod de comunicare, asetivitatea pleaca de la ideea ca atat eu, cat si
interlocutorul meu, ne tratam reciproc cu respect.
Asertivitatea este o filosofie si o tehnica de comunicare. Aceasta implica o intelegerea
profunda a ceea e se intampla atunci cand interactionam cu altii, mai ales cand isi face
aparitia un posibil element conflictual. O buna definitie a asertivitatii poate fi: Sa obtii ceea ce
vrei de la ceilalti, fara sa le incalci drepturile.
Comunicarea de business implica, pe linga curtoazia inerenta intre doua persoane care se
respecta reciproc si isi promoveaza drepturile cu respectarea drepturilor celuilalt, si o relatie
intre reprezentantii a doua companii, care isi urmaresc scopurile de business.
Acest tip de comunicare se bazeaza pe interese comune si pe o abordare relaxata intre egali.
Pentru a obtine o comunicare eficace, care sa reprezinte si un nou pas in relatia cu partenerii,
este recomandata o abordare pozitiva a interactiunii, care se reflecta si in utilizarea unor
cuvinte pozitive.
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
8
Limbajul negativ afiseaza o imagine neplacuta celor din jurul nostru. Uneori, poate
provoca conflicte si confruntari acolo unde acestea nu sunt necesare, nici dorite. De aceea,
este bine ca acesta sa fie pe cat posibil evidat si chiar transformat in limbaj pozitiv, care
se refera la combinarea cuvintelor si expresiilor astfel incat sa fie formulate intr-o maniera
pozitiva, evitand pe cat posibil negatiile.
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro
9
Limbajul pozitiv proiecteaza asteptari pozitive, atat pentru cei care il folosesc, cat si
pentru cei din jurul lor. Vorba “cand va schimbati gandurile, va schimbati viata”, poate fi
dusa mai departe in limbaj.
In limbaj, negatia este procesul care transforma o exprimare afirmativa (Eu sunt un
mar) in opusul ei (Eu nu sunt un mar).
Citind cele de mai sus, ne-am gandit la un mar. Acest lucru s-a intamplat deoarece
creierul nostru proceseaza negatiile exprimate prin limbaj evaluand intai varianta
afirmativa (evalueaza intai ce e negru ca sa intelegi ce nu e negru). Acest lucru se
intampla datorita conexiunilor cognitive care se realizeaza la nivelul subconstientului.
In comunicarea de afaceri, exista cuvinte care provoaca disconfort si cuvinte care atrag.
Cuvintele care provoaca diconfort sunt acele cuvinte care induc teama sau care reamintesc
parterenilor de afaceri ca se cere ceva de la ei.
Printre cel mai des intalnite astfel de cuvinte se numara urmatoarele:
“Cost” sau “Pret” – Poate fi inlocuit cu “Valoare”; Ex: “Produsul costa 99 de lei” sau
“Produsul este in valoare de 99 de lei”
“Plata in avans” – poate fi inlocuit cu “Investitie initiala”
“A cumpara” – poate fi inlocuit cu “A detine”; oamenilor nu le place sa cumpere, intrucat
asta implica o cheltuiala; oamenilor le place sa detina anumite lucruri
“Contract” – poate fi inlocuit cu “Acord” sau “Conventie”
BIBLIOGRAFIE
Carlaw, Peggy si Deming, Vasudha K. – The Big Book of Customer Service Training Games,
McGraw-Hill, New York, 1999
Sabath, Ann Marie – Codul bunelor maniere in afaceri , Editura Vremea, Bucuresti, 2005
Walther, George R. – Influenta limbajului pozitiv, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2008
Bdul Basarabia, Nr. 250, Grup Titan, Corp Administrativ, Etaj 2; Cod Postal 030352; Sector 3, Bucuresti, Romania;
C.I.F: RO18602432; Nr. Registrul Comertului: J 40/6644/2006; Tel: +40.21.529.99.29; Fax: +40.21.255.00.03; E-mail
contact@valoris.ro; Web: www.valoris.ro