Analele Universităţii”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003

_______________________________________________________________________________________

EVOLUŢIA RAMURILOR INDUSTRIALE ÎN ORAŞELE – PORTURI

DIN SECTORUL ROMÂNESC AL DUNĂRII*

ADRIAN AUREL BALTĂLUNGĂ**

Cuvinte cheie: industrie, ramură industrială, populaţie activă ocupată, dezvoltare industrială, şantier
naval

Abstract: Analyzing the structure of the active population involved in activity fields, it can be
noticed that in the Danubian port - towns the industrial activities are nowadays prorieties. In their
evolutions, three periods can be distinguished: - 1856 - 1938 - in 1856 at Dr. Tr. Severin the first
mechanized factory in Romania is settled; - 1950 - 1989 - the period of socialist industrialization,
which it is characterized by a rapidly increasing of the industrial objectives number, till the end of
the period reaching the maximum level of the industrial development; - after 1990 till now - a period
marked by a constant falling, similar to that also recorded at a national level.

Analizând structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate se constată că şi în

prezent în oraşele–porturi situate de-a lungul Dunării predomină activităţile industriale.
Putem spune că acestea au o lungă tradiţie aici, apărând încă din secolul trecut, ca dealtfel
în întreaga ţară, ca industrie de fabrică.
 În 1856 la Drobeta Turnu Severin se înfiinţează prima întreprindere mecanică din
Ţara Românească - este vorba despre şantierul naval unde au început să se
efectueze mici reparaţii de vase.
În 1872 la Galaţi se construieşte prima fabrică de prelucrare a lemnului din ţară,
care producea cherestea din lemn de răşinoase.
În 1879, tot la Galaţi, se înfiinţează arsenalul maritim militar.
În 1895 se construieşte ”Uzina de construcţii mecanice şi turnătorie de fier beton” –
forţă motrice 12 CP şi 60 de muncitori. Ulterior este transformat în Şantierul Naval ”C.
Fernic”, iar în 1916 în Şantierele române de la Dunăre.
Înainte de primul război mondial, Brăila şi Galaţi erau cunoscute pentru industria
morăritului care se dezvoltase foarte mult datorită creşterii exportului de făină din acea
perioadă.
În 1929 este fondată la Brăila fabrica ”Industria sârmei din Brăila”. Tot aici, în
1930 se înfiinţează ”Uzina Metalurgică Dunăreană” care producea 30.000 t. fier beton pe
an.
La începutul secolului nostru (1923) sunt construite în perimetrul portului Galaţi
uzinele ”Titan” (laminor de tablă), distruse în timpul războiului şi refăcute în 1955.
Tot la Galaţi în perioada interbelică apare şi o ţesătorie cu filatură integrată.
În anul 1938 oraşele Brăila şi Galaţi asigurau 15,2% din producţia de laminate la
nivel naţional.
 Urmează perioada industrializării rapide marcată prin apariţia unor noi obiective
industriale.

*
comunicare susţinută în cadrul Colocviului Naţional de Geografia Populaţiei şi Aşezărilor Umane, oct. 1998
**
Universitatea Valahia Târgovişte

340
 Analele Universităţii”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________
În intervalul 1950 – 1955 este construită fabrica chimică ”Mărăşeşti” din Galaţi. În
1954 intră în funcţiune staţia de sortare a minereurilor din import.
În 1958 apare la Brăila întreprinderea de excavatoare ”Progresul”.
În aceeaşi perioadă la Galaţi mai sunt înfiinţate întreprinderile ”I.Jora” (bunuri
metalice de larg consum) şi ”11 iunie” (produse metalice diverse), iar la Giurgiu, Galaţi şi
Orşova apar mari ateliere de reparaţii navale.
În 1958 subramura industriei construcţiilor navale reprezenta 2,8% din valoarea
producţiei globale a industriei construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor, iar toată
producţia din ramura industriei construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor din Brăila şi
Galaţi reprezenta 5% din totalul naţional al ramurii.
În acelaşi an întreprinderile de profil din Galaţi asigurau 52,7% din valoarea
construcţiilor navale pe ţară, iar fabrica de ciment de la Brăila producea 4,6% din totalul
producţiei pe ţară. De asemenea, la Brăila se producea 9% iar la Galaţi 3,3% din totalul
producţiei de laminate uşoare.
Tot după anul1948, la Galaţi se construieşte fabrica de lacuri şi vopsele nitro, la
Brăila utilaj pentru construcţii, reparaţii vase fluviale, reparaţii maşini şi utilaj agricol, la
Tulcea construcţii şi reparaţii navale şi utilaje agricole, la Drobeta Tr. Severin construcţii şi
reparaţii navale, reparaţii de vagoane şi locomotive dar şi fabricarea de material rulant.
În 1959 la Brăila se înfiinţează secţia de chibrituri pe lângă fabrica de plăci
aglomerate (capacitate 300 mil. cutii/an).
De asemenea, în primii ani după naţionalizare, la Brăila apare industria produselor
de artă populară şi fabrica de confecţii.
Legat de activităţile portuare, pentru această perioadă este de semnalat mecanizarea
lucrărilor de încărcare/descărcare la Galaţi, Corabia şi Orşova, precum şi transformarea
vechilor şantiere de reparaţii navale la Drobeta Turnu Severin, Olteniţa şi Galaţi.
Într-o etapă ulterioară, mai menţionăm dezvoltarea industriei alimentare: la Galaţi
fabrică de uleiuri vegetale, de produse zaharoase, industria cărnii, industria laptelui; la
Giurgiu fabrică de zahăr şi conserve de fructe; la Drobeta Turnu Severin industria cărnii,
industria vinului şi produse zaharoase; la Tulcea fabrica de conserve de peşte.
Alte ramuri care mai apar sunt industria poligrafică la Galaţi şi industria celulozei
şi hârtiei la Tulcea.
 Nivelul maxim al dezvoltării industriale a fost atins în deceniul 9 al
secolului XX. Situaţia de la acea dată este prezentată în continuare pe
principalele ramuri şi subramuri industriale în ordinea mărimii şi
importanţei economice a oraşelor:
- GALAŢI - industria energetică - centrală termoelectrică
- industria metalurgică
- industria construcţiilor de maşini – construcţii şi reparaţii vase
maritime şi fluviale
- industria chimică
- industria materialelor de construcţii – ceramică de construcţie
(cărămizi, ţiglă, teracotă, cărămizi refractare)
- industria uşoară - filatură şi ţesătorie de bumbac
- industria alimentară - morărit şi panificaţie
- industria cărnii
- industria laptelui
- industria uleiului
- BRĂILA - industria energetică - centrală termoelectrică
- industria metalurgică (fier beton, maşini şi utilaje pentru
apicultură)

341
 Analele Universităţii”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________
- industria construcţiilor de maşini - construcţii şi reparaţii vase
maritime
- industria chimică - celuloză şi hârtie din stuf şi fibre
artificiale(Chişcani)
- industria materialelor de construcţii - azbociment
- industria lemnului - plăci aglomerate şi fibrolemnoase, fabrică de
chibrituri
- industria uşoară - industria confecţiilor
- industria alimentară - morărit şi panificaţie
- industria conservelor de peşte
- industria cărnii
- industria laptelui
- industria zahărului
- industria vinului şi berii
- TULCEA - industria energetică - centrală termoelectrică
- industria metalurgiei - neferoase - alumină (prelucrarea bauxitei)
- industria construcţiilor de maşini - construcţii şi reparaţii vase
maritime şi fluviale
- industria lemnului - cherestea
- industria alimentară - industria peştelui
- industria conservelor de legume şi fructe
- industria vinului şi berii
- DROBETA TRURNU SEVERIN
- industria energetică - centrală termoelectrică
- industria construcţiilor de maşini – construcţii şi reparaţii vase
navale maritime şi feroviare.
- material rulant (vagoane de marfă şi călători)
- piese de schimb, utilaj agricol
- industria chimică - carton ondulat pentru ambalaje
- petrochimie – anvelope (autocamioane,
tractoare)
- industria lemnului - cherestea
- plăci aglomerate şi fibrolemnoase
- industria uşoară - confecţii
- industria alimentară - morărit şi panificaţie
- industria cărnii
- TR. MĂGURELE
- industria energetică - centrală termoelectrică
- industria chimică - H2SO4, îngrăşăminte fosfatice
- industria alimentară - morărit şi panificaţie
- industria conservelor de legume şi fructe
- GIURGIU – industria construcţiilor de maşini – construcţii şi reparaţii de vase
maritime şi fluviale
- industria chimică - produse clorosodice
- industria materialelor de construcţii – prefabricate din beton armat

- industria lemnului – ambalaje, prelucrarea complexă a lemnului

- industria alimentară - industria cărnii
- industria zahărului
- industria conservelor de legume şi fructe

342
 Analele Universităţii”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________
- industria vinului şi a berii.
- CĂLĂRAŞI - industria energetică - centrală termoelectrică
- industria metalurgică
- industria chimică - celuloză şi hârtie din paie (de scris, de tipar,
cartoane)
- industria materialelor de construcţii – prefabricate din beton armat
- industria uşoară - confecţii
- industria alimentară - industria laptelui
- industria zahărului
- industria vinului şi a berii
- OLTENIŢA - industria constructoare de maşini – construcţii şi reparaţii de vase
maritime
- industria uşoară - filatură şi ţesătorie din bumbac
- industria alimentară - morărit şi panificaţie
- CALAFAT - industria energetică - centrală termoelectrică
- industria alimentară - industria laptelui
- industria zahărului
- industria conservelor de legume şi fructe
- CORABIA - industria alimentară - industria peştelui
- industria zahărului
- industria uşoară - tăbăcărie
- MOLDOVA NOUĂ
- industria metalurgică - centru extractiv
- industria lemnului – cherestea
- ORŞOVA
- industria constructoare de maşini – construcţii şi reparaţii de vase
maritime
- CERNAVODĂ
- industria constructoare de maşini – construcţii şi reparaţii de
vase maritime
- industria energetică - centrală atomoelectrică
- industria materialelor de construcţii – prefabricate din beton şi
azbociment
- ZIMNICEA - industria alimentară - industria zahărului
- FETEŞTI - industria alimentară - industria conservelor de legume şi fructe
- industria vinului şi a berii
- industria constructoare de maşini – diverse utilaje şi maşini
- HÂRŞOVA - industria materialelor de construcţii – extracţie(marmură, calcar,
metan)
- industria alimentară - industria peştelui
- SULINA - industria constructoare de maşini – construcţii şi reparaţii vase
maritime
- industria alimentară - industria peştelui
- industria uşoară - confecţii
- MĂCIN - industria materialelor de construcţii – extracţie (granite)
- industria chimică - materiale plastice şi răşini sintetice
- ISACCEA - industria alimentară - vin şi băuturi alcoolice
- prelucrarea tutunului
 După 1990, situaţia industriei în aceste oraşe se prezintă în felul următor:
- GALAŢI

343
 Analele Universităţii”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________
– industria metalurgiei feroase este reprezentată în continuare prin SC SIDEX SA
– asigură materie primă pentru 60% dintre agenţii economici din ţară implicaţi în
prelucrarea metalului. De asemenea, asigură 75% din fonta şi 55% din oţelul brut necesar
economiei naţionale. Peste 40% din producţie este destinată exportului.
- industria construcţiilor navale este reprezentată prin SC "Şantierul Naval" , SC
"Menarom" şi SC "Elnav". Este cel mai mare şantier naval din SE Europei în privinţa
capacităţilor productive. Aici, se pot construi nave până la 55.000 tdw. Legat de acesta s-a
construit şi Institutul de cercetări şi proiectări navale – "Icepronav".
- celelalte ramuri industriale prezentate anterior sunt reprezentate în continuare, dar
în general cu ponderi mult mai mici.
- BRĂILA
- industria metalurgică - SC "Laminorul" SA întreprindere fondată pe
17 ianuarie 1923, a cunoscut extinderi repetate în 1930, 1931, 1972 şi 1979.
- industria chimică - reprezentată de "Combinatul de celuloză, hârtie şi fibre
artificiale". Ulterior înfiinţării sale activitatea de producere a fibrelor artificiale s-a
despărţit de activitatea de producere a celulozei şi hârtiei. Combinatul de fibre artificiale
este cel mai mare complex industrial de acest profil din România. A cunoscut mai multe
etape în dezvoltarea sa: 1964, 1970, 1975, 1986.
- industria construcţiilor de maşini – SC "Promex" SA cuprinde patru
fabrici specializate: Fabrica de semifabricate turnate şi forjate, Fabrica de utilaj industrial,
Fabrica de excavatoare hidraulice şi Fabrica de hidraulică grea. Prima dintre acestea a luat
fiinţă în 1921 ca societate mixtă româno – franceză.
- industria lemnului este reprezentată prin Fabrica de plăci din aşchii de
lemn, Fabrica de chibrituri şi Fabrica de mobilă (din PAL melaminat).
- industria confecţiilor – "Braiconf" SA – a pornit de la 287 de angajaţi,
fiind extinsă mult după 1977. O parte semnificativă din producţie se exportă.
- industria alimentară - "Rizeria" – dată în funcţiune în 1890. A fost
modernizată în mare parte în 1990.
- DROBETA TURNU SEVERIN
– industria construcţiilor de maşini este reprezentată prin SA "Meva" SA,
SC "Severnav" SA, SC "Medro" SA, SC "Forsev" SA, SC "Sevam" SA.
- industria lemnului – SC "Cildro" SA – exploatare forestieră şi prelucrarea
lemnului
- industria uşoară - SC "Severconf" SA – confecţii textile
- industria alimentară - SC "Mecarex" SA, SC "Aurora" SA, SC "Cerna"
SA, SC "Bere–Spirt" SA, SC "Decebal" SA.
- TULCEA – Combinatul metalurgic, Uzina de alumină, Întreprinderea de pescuit
oceanic, Întreprinderea de construcţii nave şi utilaj tehnologic reprezintă industria oraşului
alături de celelalte întreprinderi mai mici, aflate în declin.
- GIURGIU
– industria construcţiilor de maşini – "Icmug" SA (utilaje pentru explorare
geologică, sonde şi foraj, utilaje tehnologice pentru chimie, pentru metalurgie), Şantierul
naval SA (construcţii şi reparaţii navale).

344
 Analele Universităţii”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________

345
 Analele Universităţii”Valahia” Târgovişte, Seria Geografie, Tomul 3, 2003
_______________________________________________________________________________________
- industria chimică - "Verachim", "Gabluc" şi "Gallusplast" (ultimele două
din sectorul privat).
- industria materialelor de construcţii – "Dunapref" (prefabricate din beton).
- industria lemnului – "Prima" (mobilier din lemn).
- industria textilă - "Dunăreana" (ţesături din bumbac şi tip bumbac).
- industria alimentară - "Carnig" (produse şi preparate din carne), "Panem"
(produse de panificaţie), "Fructonil" (legume şi fructe conservate).
- ORŞOVA
- industria constructoare de maşini – "Şantierul naval Orşova SA, SC
"Mecanica Orşova" SA.
- industria lemnului "Ifet" Orşova
- industria textilă - SC "Cazanele" SA Orşova.
În celelalte oraşe porturi activitatea industrială s-a diminuat foarte mult, tendinţele
de scădere fiind generate de lipsa materiilor prime, diminuarea exporturilor, a cererii
interne, stagnarea investiţiilor şi nu în ultimul rând reducerea puterii de cumpărare a
populaţiei.
Se mai pot menţiona totuşi la CALAFAT industria uşoară (confecţii), la
MOLDOVA NOUĂ mineritul, la CORABIA industria alimentară (zahăr) şi uşoară
(tăbăcărie), la CERNAVODĂ industria energetică (centrala atomoelectrică), la ISACCEA
industrie uşoară (filatură de bumbac), la MĂCIN tot industrie uşoară (confecţii şi tricotaje).

Bibliografie

Cucu V., (1996), România. Geografie economică, Edit. Glasul Bucovinei, Iaşi
Cucu V., Marin I., (1990), Dunărea pe teritoriul României, Terra, XXII, Nr. 1-4
x x x (1969), Geografia Văii Dunării Româneşti, Institutul de Geografie, Edit. Academiei,
Bucureşti
x x x (1984), Geografia României, vol. II, Geografia umană şi economică, Edit.
Academiei, Bucureşti

346