FERMA DE VACI

1. Descrierea afacerii
Noua societate comerciala SC Ferma SRL, cu sediul pe strada x, cu tipul obiectului de
activitate Cresterea bovinelor de lapte

Date privind aportul asociatilor la constituirea capitalului social

Nume si prenume Aportul la constituirea

capitalului social
X Teren 7ha valorificat la
100.000 euro

Obiectivul acestei firme il reprezinta cresterea vacilor si procesarea laptelui.Obiectivul

general al firmei este acela de a realiza o productie anuala de lapte de 100 000 litri si amortizarea
investitiei in primul an.Urmand ca in al doilea an sa se mareasca numarul de vaci la 25.

2. Produse si servicii
Avand in vedere ca produsul principal al fermei noastre este laptele de vaca ,va voi
prezenta cateva din caracteristicile laptelui de vaca.Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie
secretat de glanda mamara a maniferelor care se caracterizeaza printr-o structura sicompozitie
complexa.Laptele de vaca se afla pe primul loc in alimentatia omului seaseamana cel mai mult
cu laptele matern .Din punct de vedere al continutului in substantauscata .Calitatea laptelui
trebuie verificata prin examen organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a
vedea daca corespunde cerintelor impuse materiei prime lafabricarea branzeturilor.Laptele este
un sistem polidispers, ale carui parti componente seafla in diferite grade de dispersie:• In solutie:
lactoza, substante azotate cu molecula mica, saruri si vitamine hidrosolubile• In dispersie:
substantele proteice;• In emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile.Proprietetile
fizico-chimice care caracterizeaza in principal laptele ca materie prima inindustria branzeturilor
sunt densitatea si aciditaea totala si activa.Densitatea: este variabila, fiind la 20°C cuprinsa intre
1,029 - 1,033g/cm³. Densitatea esteconditionata de continutul in extract sec total si de raportul
care exista intre partea grasa si negrasa.Densitatea creste cu cat continutul in extract sec este mai
mare, dar este micsorata printr-un continut mare de grasime, deoarece aceasta are o densitate mai
mica decat 1.Cunoasterea densitatii prezinta importanta pentru stabilirea eventualelor fabricari
prindiluare a laptelui, dar si pentru a putea determina prin calcul substanta uscata.PH-ul
(aciditatea activa).pH-ul arata concentratia de ioni de hidrogen a laptelui, adicaaciditatea activa a
mediului respectiv. Laptele normal se prezinta ca un lichid slab acid, pH-ul osciland intre 6,3-
6,9.Laptele prezinta proprietati amfotere-tampon, datorita substantelor proteice si a anumitor
saruri minerale (fosfati, citrati), Atat in prezenta acizilor cat si a bazelor, actiuneacomponentilor
respectivi impiedica o variatie brusca a pH-ului, tamponand mediul permitdezvoltarea bacteriilor
lactice, fara a tine seama de aciditatea titrabila ridicata.Aciditatea totala (titrabila) se determina
prin titrare cu solutie alcalina de NaOH, in prezenta fenolftaleinei ca indicator si se exprima in
grade de aciditate.Determinarea aciditatii se poate face prin mai multe metode, utilizand
concentratii diferitede solutie de NaOH:• n/10- grade Thorner • n/4 - grade Soxhlet-Henkel• n/9 -
grade Dornic.In Romania, aciditatea laptelui se determina prin metoda Thorner si se exprima in
zecimide mililitri folositi la titrare, fiecare zecime reprezentand un grad Thorner.Laptele
proaspatmuls are o aciditate de 16-18°T, din care partii proteice ii revin 4-5°T, gazelor 1-2°T, iar
restul de 10-11°T revin sarurilor acide, in special fofatilor. Aciditatea laptelui creste, intimpul
pastrarii, odata cu cresterea numarului de microorganisme. Ea se datoreste in specialacidului
lactic, care se formeaza prin fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice.

3.Plan de marketing
Clientii - sunt persoane de orice varsta care consuma lapte proaspat, printre care se afla si 2
patiserii cu care firma are contract pe 2 ani, urmand ca din al 3-lea an firma sa isi realizeze
propriile unitati de desfacere.
Concurenta
Ferma Vlascuta si LactAG, cat si alti fermieri independenti

4. Plan Operational
Structura de personal a firmei este urmatoarea:
- 1 administrator
- 1 economist
- 1 veterinar
- 5 ingrijitori

Programul de lucru este de 8 ore/zi,administratorul care este si asociat se ocupa de bunul

mers al firmei, reprezinta societatea in fata institutiilor publice(Casa de asigurarisociale, Casa de
asigurari de sanatate, Inspectoratul teritorial de munca).Economistul se ocupa de evidentele
contabile(bilant,cont de profit si pierderi,balante), inregistraza orice intrare si iesire,intocmeste
actele necesare,Veterinarul supravegheaza bovinele din ferma.

Firma

SC Ferma SRL are 2 asociati, dintre care unul este si administrator. Principalul obiectiv
de activitate al firmei este cresterea bovinelor de lapte. Terenul este amplasat in apropierea
orasului Mioveni, are o suprafata de 7 hectare, si este proprietatea unuia dintre asociati. Pentru a
construi gradjurile trebuie sa se aiba in vedere conditiile cresterilor animalelor dupa standardele
europene. ÎnRomânia producţia ecologică este reglementată prin OUG nr 34/17.04.2000.
Animaleletrebuie să provină din ferme ecologice. Introducerea din exploataţiile convenţionale nu
poate depăşi 10% din efectiv. Conversia fermei convenţionale la ferma ecologică se face în 6 luni
pentru vacile de lapte. Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de
preferinţă, din raseleautohtone cu rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu, pretabile la
creştereaextensivă sau semiintensivă, cu constituţie robustă, indici de reproducţie foarte
buni,fecunditate şi prolificitate ridicată,o bună viabilitate şi vitalitate a nou născuţilor.
Principalele rase de bovine:
- Baltata romaneasca
- Bruna de Maramures
- Pinzgau de Transilvania
- Charolaise
- Limousine
- Blonde d'Aquitane

Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu

accesobligatoriu la păsune, întreţinere în sistem liber. Mărimea fermei depinde de resursele
furajere, dar nu se poate admite o încărcătură mai mare de 2 UVM/ha.
În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se disting două faze:
1. faza de conversie;
2. faza propriu-zisă de producţie ecologică.
În faza de conversie intreţinerea animalelor se face în adăposturile existente, prin
trecereade la sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Adăposturile trebuie să corespundă
cerinţelor fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel:
- 6mp/cap la vaci;
- 2-5 mp/cap la tineret;
- 10 mp/cap la tauri;
- norme de volum de aer: 25mc/cap de animal;
- indice de luminozitate 1/18 ( 1 mp de geam la 18 mp de pardoseala)
Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis.Pardoseala să
fie întreagă, cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din gratăr, dar pezone limitate de
depunere a dejecţiilor. Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim:
temperatura 5-25 0C,umiditate 55-75%, curenţi de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive în limitele
admise: doxidul decarbon 0,04-0,15%, acceptabil între 0,10-0,25% amoniacul optim-absent,
limita maximă0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim – absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70
lucsi cuo durată maximă de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli.
Venţilatianaturală trebuie să asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap
devacă/oră. La păşune animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu vânt puternic şi grindină.
In faza de productie ecologica este obligatorie respectarea conditiilor ce stau la baza zootehniei
ecologice astfel:
- spatiu corespunzator, unde animalul poate sa-si manifeste comportamentul fara nicio restrictie;
- cladirea, prin structura si constructia ei, trebuie sa asigure parametrii optimi corespunzatori;
 Elemente din care este alcatuit grajdul:
- separatoare cusete;
- autocapturi;
- porti divizoare si garduri;
- adapatoare;
- saltele;
- pluguri racolare dejectii;
- prelate;
- covoare din cauciuc;
- iesle fan;
- ventilatoare si pulverizatoare;
- tava dezinfectare picioare

Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje

conventionale se poate face cu maxim 10% din ratia furajera.
Furajele folosite sunt:
- amestec uruiala de porumb, grau, orz, floarea soarelui;
- furaje suculente formate din: siloz, sfecla furajera, sfecla de zahar, dovleac, cartofi;
- furaje fibroase formate din fan natural si de leguminoase de buna calitate;
- produse secundare formate din: taitei de sfecla, borhot de sfecla, coceni de porumb, paie de
cereale.
Obiectivul principal al firmei este amortizarea investitiei in primul an, realizarea unei productii
anuale de 100.000 litrii de lapte, urmand ca din al doilea an sa creasca efectivul de vaci de lapte
de la 10 la 25.

5. Management si organizare
Managementul este asigurat de Gruia Marin, in varsta de 50 de ani. El se ocupa de reprezentarea
societatii in fata institutiilor publice, terti, furnizori, efectueaza toate actele de gestiune ale
societatii, contracte.
Programul de lucru este de 8h/zi, structura de personal cuprinde :
- administrator
- economist
- 1 medic veterinar
- 3 ingrijitori
6. Costuri afacere
Valoarea totala a investitiei 140.000 euro
Contributie proprie 33% 60.000 euro
Fonduri nerambursabile UE 66% 80.000 euro

Structura investitiei
Constructia si dotarea cu utilaje a fermei 110.000 euro
Achizitie 50 de vaci de lapte 10.000 euro
Achizitie furaje necesare si alte cheltuieli 20.000 euro

Previzionare productie lapte

Cantitate lapte/zi Cantitate lapte/luna Cantitate lapte/an
1 vaca 30l 900l 10.800l
10 vaci 300l 9000l 90.000l

Previzionarea veniturilor lunare

Productie lapte/luna 9000l
Pret litru lapte 2,5 ron/ litru
Venituri lunare 22.500

Previzionarea veniturilor anuale:

Productie lapte/an 90.000 l
Pret litru lapte 2,5 ron
Venituri anuale 225.000 ron

Previzionarea cheltuielilor
Cheltuielile cu salariile:
Categoria de personal Salariul brut lunar Nr de persoane Costurile cu salariile
Veterinar 1500 ron 1 1500 ron
Ingrijitori 800 ron 3 2400 ron
Total cheltuieli lunare 3900 ron
Total cheltuieli anuale 46800 ron
Cheltuieli asigurari 18000 ron
sociale
Total cheltuieli 64.800 ron

Cheltuieli cu furajele:Cantitatea de furaje pe care o manaca o vaca intr-o zi depinde in

principal de capacitatearumenului si de timpul de stagnare al diferitelor nutrienti in
rumen.Aceasta cantitate ilintereseaza pe nutritionist deoarece prin ea trebuie sa asigure energia si
substantelenutritive necesare dezvoltari animalului.Din aceasta cauza in ratiile de furaje care
seintocmesc s-a introdus un indicator de normare a acesei cantitati care se exprima insubstanta
uscata ingerata kg SU.orientativ acest indicator se poate stabilim si daca socotim :
1-1,5 kg SU/100 kg greutatea corporala
0,4-0,5 kg SU /litru pe lapte
Daca la o vaca de 600 kg si o productie de 30 de litri trebuie sa asiguram un consum zilnic de 17
kg furaje SU
Furajarea vacilor: 360 zile*10 vaci*17kg/zi=61200 kg furaj
61200*0,8ron/kg/furaj=48960 ron cheltuieli furaje anuale
Cheltuieli cu intretinerea fermei
Cheltuieli lunare cu apa 700 ron
Cheltuieli lunare cu energia electrica 400 ron
Total cheltuieli lunare 1100 ron
Total cheltuieli anuale 13.200 ron

Total cheltuieli anuale

Cheltuieli salariale anuale 64800 ron
Cheltuieli furaje anuale 48960 ron
Cheltuieli utilitati anuale 13200 ron
Total cheltuieli anuale 126960 ron

Total venituri : 225.000 ron

Total cheltuieli 126960 ron ( este inclusa si valoarea investitiei)
Profitul brut: 98040 ron
Dupa cum se observa planul este fezabil investitia este recuperata in primul an si se obtine si
profit.
Propuneri:
Fiind aceste date prezentate, se poate ajunge la anumite concluzii si propuneri:

Pe specia aceasta, bovinele, merită să se pună mai mult accent şi să fie procurate şi exploatate
într-o fermă zootehnică specializată, pentru a scoate un profit substanţial şi nu în ultimul rând,
pentru a diversifica alimentaţia oamenilor.
De la bovine se pot obţine producţii veritabile de lapte, branza,carne.
Având în vedere caracteristicele lor avantajoase, cum ar fi adaptabilitatea la diferite condiţii de
mediu, rezistenţa la diferite boli, prolificitatea lor foarte bună, nu ar trebui să împiedice nici un
inginer zootehnist de a începe creşterea acestei specie.
Pentru imbunătăţirea atât a calităţii şi a cantităţii producţiei de lapte, cât şi a condiţiilor de
muncă, se sugerează a se cumpara o instalaţie de muls mecanizată şi un tanc izoterm de colectare
şi păstrare a laptelui în condiţii corespunzatoare.
În cazul în care nu reuşiti să vindeti toate producţiile de pe urma acestei specie, aveti orizontul
larg deschis spre export în alte ţări din Uniunea Europeană, unde din păcate se apreciază mai
mult laptele şi carnea de vaca, dat fiind faptul că au o exploatare mult mai dezvoltată şi un
efectiv mult mai numeros în prezent faţă de ţara noastră.

Colectarea , evacuarea şi depozitarea gunoiului din adăposturi , face parte integrantă din
tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor .Menţinerea unui climat optim , cu efecte
benefice asupra sănătăţii şi implicita producţiilor scontate , se poate realiza numai în condiţiile
eliminării ritmice şi depozitării corespunzatoare a dejecţiilor , pentru că acestea să fie valorificate
într-un scop utilitar .Pe lângă curaţirea adăposturilor , se urmăreşte protecţia mediului ambient
,obţinerea unui gunoi de calitate , printr-o depozitare şi conservare corectă pentru
a putea fi valorificat în agricultură , reducerea la minimum a timpilor de manipulare şi transport ,
precum şi realizarea unui prêţ de cost minim.

Puteti ca silozul sa fie făcut cel mai adesea în buncăre pentru siloz, folosind furaj bine tocat,
presat, fără veştejire. sau m prepararea în baloţi (semisiloz), profitând de posibilităţile adaptării
tehnologiei moderne de pregătire şi de păstrare a furajului în condiţii economice mai avantajoase,
potrivit sistemului. În cazul marilor baloţi, înlăturarea oxigenului din siloz este mult mai dificilă,
fiind posibilă riscul de contaminare cu microorganisme nedorite. Specialiştii din domeniu au
identificat şi au studiat un număr mare de ageţi patogeni şi de compuşi chimici care se pot
elimina sau nu prin însilozare.
Mai propunem curatatea si dezinfectarea adaposturilor.
Inainte de decontaminare se efectueaza curatatea urmata de realizarea efectiva a dezinfectarii cu
solutii speciale.
Etapele de pregatire si de decontaminare cuprind:
 Decontaminarea mecanica:
o aerisirea spatiului;
o curatirea mecanica a aparatelor de muls, bidoanelor pentru alaptarea vietilor;
 Decontaminarea chimica:
Solutiile de decontaminare chimica se aplica pe toate suprafetele din interiorul adapostului si
exteriorul
acestuia cat si pe utilajele tehnologice.
o se vor dezinfecta cu o solutie de soda 1,5 - 2,5 % toate spatiile;
o se va efectua o pulverizare cu o substanta de dezinfectie specifica (Quateran, Sanaiad si
Decontaminal);
In aceasta perioada accesul in adapost este strict interzis.