Object 1

P UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

R FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA DREPT

O CENTRU BACĂU

T DREPTUL MEDIULUI

E REFERAT – PROTECȚIA JURIDICĂ A PĂDURILOR

C Coordonator:

T
Conf. univ. dr. Cristina ONEȚ

I TĂRNĂUCEANU Andra
Student

A Anul III, Semestrul I

 Protecția juridică a pădurilor

„De treci codrii de aramă, de departe vezi albind/ Ș-auzi mândra glăsuire a
pădurii de argint./ Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt,/ Flori albastre tremur
ude în văzduhul tămâiet;/ Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă/ Ce
suspină printre ramuri cu a glasului lor vraja”.

Mihai Eminescu – Calin (file din poveste)

Pãdurea de Argint (2,6 ha)

Este situatã pe teritoriul comunei Agapia lângã sediul Ocolului Silvic Vãratec,
la altitudinea de 540m. Pãdurea de argint este un arboret de mesteacãn, având arborii
cei mai bãtrâni cu vârsta de peste 100 ani dar pãdurea este completatã și cu arbori de
20 și 50 ani. Este o rezervație de tip mixt, forestierã și peisagisticã.

Codrii de Aramă (10,2 ha)

Rezervația forestierã "Codrii de aramã" este situatã în comuna Agapia, pe
dealul Filiorul, la o altitudine cuprinsã între 550 ºi 650 metri. Pãdurea este alcãtuitã
în cea mai mare parte din gorun, alãturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300
specii de plante. Cei mai în vârstã arbori au peste 135 ani.

Asta, teoretic. Practic, abia un petec a rămas din ce-a fost odinioară, pădurea de
mesteceni, care l-a inspirat pe Eminescu să scrie memorabilul vers. Cele două rezervații
naturale – Pădurea de argint și Codrii de aramă – au avut cândva o suprafață mult mai
mare. Personal, sunt curioasă cum ar suna versurile lui Eminescu dacă ar fi să le rescrie
astăzi, așa cum probabil marele poet s-ar întreba la rândul său cum a fost posibil ca
aceastea să dispară în proporții îngrijorătoare.
Fără a face nici un fel de anchetă în acest sens, o simplă căutare pe internet ne
aduce la curent cu situația pădurilor din România. Se taie ca în codru .... nu, nu mai este
demult doar o figură de stil. Se taie de la sud la nord, de la est la vest și în toate felurile
și direcțiile.

Metoda perversa de furat lemn la Vatra Dornei. Cinci silvicultori au defrisat

padurea simuland dezastre naturale.

Cum ajuta politistii la taierea ilegala de arbori. Un sef de post din Suceava a
coordonat mai multe transporturi ilegale de lemn
 Cum a tăiat ilegal primarul de la Baia de Aramă o pădure ca să facă un
patinoar şi o pârtie de schi.

Cel mai mare masacru de padure din Bucovina dupa 1989. Sapte judecatori au
refuzat dosarul care implica 7.000 de arbori furati si vanduti.

Sunt doar câteva titluri luate întâmplător. În fine, s-a furat atât de mult, încât nici
nu mai avem păduri virgine pe care UNESCO să le protejeze.

Comunicat de Presa
Bucuresti, 26 septembrie 2016
Pădurile virgine din Munții Făgăras tăiate ilegal ratează intrarea în
Patrimoniul Mondial UNESCO
UNESCO în România pentru a valida ce a mai rămas.Saptamana aceasta are
loc vizita misiunii UNESCO in Romania in vederea includerii unor paduri virgine in
Patrimoniul Mondial Natural.

Se pare că reprezentanțiiss UNESCO au părăsit țara noastră confuzi și nelămuri ți,

la fel ca mulți dintre noi, lăsând Guvernului nostru o listă care include, dacă nu căteva
task-uri, măcar câteva sfaturi...

Agent Green cere Guvernului României să:

• Ancheteze Ministerul Mediului si Garda Forestiera Brasov in cazul Sinca si a
celorlalte suprafete de paduri virgine care au fost eliminate din cursa pentru
UNESCO de catre Romsilva
• Faca demersurile necesare pentru ca intreaga rezervatie naturala Izvoarele Nerei sa
devina Patrimoniu Mondial UNESCO
• Sustina un al doilea val de situri candidate pentru UNESCO din care sa faca parte
Cosava Mica si alte paduri virgine vaste
• Sa ofere proprietarilor de paduri virgine, fie compensatii pentru conservare sau
posibilitatea sa le vanda Statului spre protejare
În timp ce unii dintre noi reciclăm hârtia și cartonul fără a ști unde sfâr șe ște acesta
prin așa zisa colectare diferențiată a deșeurilor, cantităţi uriaşe de lemn sunt tăiate ilegal
din pădurile României. Potrivit unor statistici neoficiale, jaful ajunge până la 2 milioane
de metri cubi pe an. În păduri legea se face cu arma în mână, iar pădurarii se tem pentru
viaţa lor. Asta în timp ce legea se face în Parlament din pix, în păduri se face din topor.
 Pădurile ocupă în prezent o treime din suprafața toatală a teritorilui țării noastre
având nu numai o valoare economică însemnată ci îndeplinind si o serie de func ții în
apărarea teritorilor agricole împotriva secetei, în împiedicarea surpărilor și alunecărilor
de teren, în procesul de ameliorare și de refacere a calităților naturale ale solului și
purificarea aerului prin producerea de oxigen, în creșterea vânatului cât și în crearea de
conditii naturale pentru stațiunile balneo climaterice . Toate aceste roluri fac ca protecția
pădurilor să aibă o însemnatate deosebită iar exploatarea lor să se facă avându-se în
vederea prevederile principiului dezvoltării durabile.

Reglementările legale cu privire la protecția pădurilor se regăsesc în OG. nr.

195/2005 privind protecția mediului și în Codul silvic reprodus prin Legea nr . 46/2008.

Ca literă de lege, art.6 din Legea nr.46/2008 (Codul silvic), stabileşte că scopul
protecţiei pădurilor îl reprezintă asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor
forestiere. Dispoziţiile art.6 din Codul silvic prevăd la alin.1 ca: 'Fondul forestier
național este supus regimului silvic constituit din norme tehnice silvice, economice şi
juridice, a căror elaborare revine autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
şi care exercită şi controlul aplicării acestui regim.
Aceasta înseamnă că legiuitorul are ca obiectiv protecţia pădurilor prin însăşi
elaborarea Codului silvic şi stabilirea regimului silvic prin lege. Prin aceasta se conferă
juridic o natură imperativă majorităţii normelor tehnice silvice, economice şi strict
juridice ce alcătuiesc regimul silvic.
O latură distinctă a protecţiei juridice a pădurilor o reprezintă ansamblul de norme
juridice speciale privind apărarea acestora. În acest context se evidenţiază normele
juridice referitoare la paza pădurilor.
Înaintea oricărei legi, protecția pădurilor este prevăzută prin însăși Constitu ția
României. Aceste măsuri constituționale ar trebui să ne lămurească, pe toți, că protec ția
pădurilor nu este facultativă.
Constituţia adoptată în anul 1991 a stabilit obligaţia statului de a asigura
„refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului
ecologic.” De asemenea, Constituţia a stabilit că „dreptul de proprietate obligă la
respectarea sarcinilor privind protecţia mediului.”
Art.35 din Constituţie - consacră dreptul oricărei persoane la un mediu
înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, obligaţia statului de a asigura cadrul legislativ
pentru exercitarea acestui drept şi a persoanelor fizice şi juridice de a proteja şi a
ameliora mediul înconjurător.
Art. 44 din Constituție - consacră servitutea legală de mediu.
Art. 135 din Constituție - consacră obligaţiile statului în materie de mediu.
 Art. 136 din acelaşi act normativ – defineşte proprietatea publică şi regimul de
gestionare a acesteia.

Cele mai multe norme privind protecția pădurilor sunt însă emise de autoritățile speciale
înființate în acest scop. Actele emise de către autorităţile de mediu sunt, de regulă, acte administrative
individuale.

În anul 1991, s-a înfiinţat ca autoritate publică centrală (prin H.G. nr. 264)
MinisterulMediului, în prezent Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Prejudiciile severe aduse însă fondului silvic sunt sancționate prin mijloacele de drept penal.
Datorită gradului mai ridicat de pericol social pe care-l prezintă unele fapte, acestea sunt
calificate drept infracţiuni. În consecinţă, legiuitorul a prevăzut că anumite fapte prin care se aduce
atingere fondului forestier şi gospodăririi acestuia, să constituie infracţiuni silvice, stabilindu-le în
Codul silvic, care are un caracter de lege specială în raport cu dreptul comun în materie,
respectiv, dispoziţiile Codului penal. Sancţiunile stabilite pentru săvârşirea infracţiunilor
prevăzute de Codul silvic au rolul de asigurare a pazei şi integrităţii fondului forestier
naţional, considerat avuţie naţională, ce trebuie ocrotită.
Noul Cod Penal protejează pădurile prin art. 401. Defrişarea vegetaţiei
lemnoasedin afara fondului forestier situată pe terenuri cu pante foarte mari sau la limta
superioarăde altitudine a vegetaţiei forestiere , dacă faptele au fost de natură să pună în
pericol viaţasau sănătatea umană , animalele sau vegetaţia se pedepseşte cu închisoare
de la 3 luni laun an sau cu zile amendă.

Din categoria mijloacelor de protecţie fac parte şi mijloacele juridice specifice

protecţiei pădurilor, acestea reprezentând norme juridice speciale conţinute de Legea
nr.46/2008 şi de alte legi speciale în materie.

În concepţia Codului silvic din 2008, protecţia pădurilor se realizează într-un mod
special, prin instituirea obligaţiei de pază a acestora, ce revine deţinătorilor de pădure. În
acest scop, toate acţiunile sunt întreprinse de către Regia Naţională a Pădurilor pentru a
preveni şi combate tăierile ilegale de arbori, furturile, distrugerile, degradrea, păşunatul,
braconajul şi alte fapte păgubitoare. Subiectele de drept cărora le revine obligaţia de
pază sunt determinate de Codul silvic, ele fiind toate persoanele fizice sau persoanele
juridice cărora le revin sarcini prin care se realizează concret paza pădurii.

Proprietarii de păduri sunt obligaţi să asigure paza pădurii împotriva tăierilor

ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a păşunatului şi a altor fapte
păgubitoare pentru fondul forestier, în condiţiile legii. Personalul silvic care are atribuţii
pentru paza pădurilor este dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii. În
exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, în constatarea
contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este
asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implică exerciţiul autorităţii
publice.Unităţile de poliţie şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii,
asigură sprijin de specialitate în organizarea pazei pădurilor.

Activităţile ce sunt întreprinse de subiectele de drept care au sarcini ce vizeză paza

pădurilor şi a fondului forestier constau în: adoptarea de către Regia Naţională a
Pădurilor a tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea pazei; desfăşurarea şi
îndeplinirea activităţilor şi procedurilor de pază, şi executarea pazei de către personalul
silvic; emiterea, respectarea şi aplicarea reglementărilor de prevenire şi stingere a
incendiilor de către Regia Naţională a Pădurilor şi de către persoanele fizice sau juridice
ce desfăşoară activităţi pe teritoriul pădurii; aducerea la cunoştinţa populaţiei şi punerea
lor înaplicare de către Regia Naţională a Pădurilor; participarea la stingerea incendiilor a
persoanelor fizice aflate în zonele forestiere supuse incendiilor; activităţi de control, de
instruire şi de propagandă desfăşurate de toate organeleabilitate; constatarea şi
combatere efectivă a faptelor ce constituie infracţiuni şicontravenţii la regimul silvic,
precum şi sancţionarea contravenienţilor.
Așadar, protecția pădurilor este asigurată prin mijloace de drept de natură
constituțională, care reglementează un cadru general privind drepturile și obliga țiile
categoriilor de beneficiari ai fondului forestier național, prin mijloace de drept specifice
emise de autoritățile speciale în domeniu, prin mijloace de drept penal, atunci când
faptele comise împotiva fondului forestier pot fi încadrate drept infracțiuni, și nu în
ultimul rând prin mijloacele de drept civil care servesc apărării dreptului de proprietate
şi dezmembramintelor asupra pădurilor. Mijloacele juridice civile pot fi directe şi
indirecte, în funcţie de temeiul juridic ce le dă naştere, respectiv un drept real sau un
drept de creanţă. Acţiunea în revendicare este cel mai energic mijloc civil de apărare a
proprietăţii, prin care se apăra toate formele dreptului de proprietate, fiind o acţiune
reală prin care proprietarul unui bun aflat în posesia nelegitimă a altei persoane solicită
instanţei de judecată recunoaşterea dreptului său de proprietate şi obligaţia pârâtului la
restituirea posesiei bunului.
Obligaţiile deţinătorilor de păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră sunt prevăzute
prin articolele 17, 18 și 51 din Legea 46/2008 numită și Cod silvic, cu modificările și
republicările ulterioare.

Art. 17 - (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi deţinătorii
de fond forestier. (2) Proprietarii fondului forestier au următoarele obligaţii în
aplicarea regimului silvic:
a)să asigure întocmirea şi respectarea amenajamentelor silvice;
b)să asigure paza şi integritatea fondului forestier;
c)să realizeze lucrările de regenerare a pădurii;
d)să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere arboretelor;
e)să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
pădurilor;
f)să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
g)să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor
şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;
h)să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare
sau în proprietate;
i)să delimiteze proprietatea forestieră în conformitate cu actele de proprietate şi să
menţină în stare corespunzătoare semnele de hotar;
j)să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, în termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietăţii
asupra terenurilor forestiere.(3) În cazul administrării pădurilor prin ocoale silvice
autorizate, obligaţiile prevăzutela alin. (2) aparţin acestora.
Art. 18 - Proprietarii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier au
următoareleobligaţii:
a)să respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi
reglementările privind circulaţia materialelor lemnoase;
b)să asigure îngrijirea şi protecţia vegetaţiei forestiere, precum şi combaterea
dăunătorilor acesteia.
Art. 51 - (1) Proprietarii de păduri sunt obligaţi să asigure paza pădurii
împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a
păşunatului şi a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier, în condiţiile legi
 BIBLIOGRAFIE

Marinescu D., Tratat de dreptul mediului, Ediția a III-a revăzut și adăugită, Editura
Universul Juridic, București, 2008
Legea nr.46/2008 privind Codul silvic