Manual 6 Statica

Mraa nx u
P i sahl au nl dpbr au c thi cNnr. r.

6 6
Herausgeber:
GEALAN- GEALAN-Architektenberatung
Architektenberatung
Staticã
Statik
M a n u a l u l p r a c t i c n r. 6
GEALAN-Architektenberatung
Staticã
Dimensionarea
ferestrelor ºi pereþilor cu ferestre 3
Manual practic Staticã
Ediþia: August 2000
Reproducerea ºi multiplicarea, inclusiv sub

formã de extrase, sunt permise numai cu
acordul nostru.
Toate drepturile rezervate.
Ediþia februarie 2000.
Odatã cu apariþia acestei documentaþii de
lucru, toate ediþiile precedente îºi pierd
valabilitatea.
Serviciile de consultanþã ale firmei
GEALAN WERK Fickenscher GmbH, Hofer
Straße 80, D-95145 Oberkotzau au
caracter neangajant.
Asumarea de responsabilitãþi pentru
4 consultanþã incorectã este exclusã. Se
atrage atenþia în mod explicit asupra § 676
din Codul civil german.
Ediþia 1
Prefaþã la manualul practic pentru staticã
Stimate cititor,
Dimensionarea staticã suficientã a În cadrul acestui manual nu se va insista

construcþiilor de ferestre, indiferent din ce asupra cuplajelor de elemente, care pot fi
material sunt fabricate, nu constituie un efectuate numai cu o subconstrucþie
scop în sine, ci o exigenþã îndreptãþitã. interioarã din oþel (schelet portant din
Pentru a putea îndeplini aceste exigenþe, stâlpi ºi profile pentru montanþi). Acest
producãtorul de ferestre trebuie sã lucru trebuie sã fie încredinþat, în toate
dispunã de anumite cunoºtinþe cazurile, unui statician sau, în funcþie de
fundamentale. Acest manual practic are capacitate, tehnicienilor GEALAN.
rolul de a transmite cunoºtinþele de bazã
Acest manual se compune dintr-o parte
în materie de staticã ºi de a face posibilã
teoreticã ºi una practicã. În primele 5
execuþia dimensionãrilor simple.
capitole sunt prezentate principiile
Pe baza tabelelor de staticã GEALAN,
fundamentale ale staticii ferestrelor.
trebuie ca ºi colaboratorii comerciali sã
Aceste cunoºtinþe sunt aprofundate apoi
aibã capacitãþile de a realiza calculul
în capitolele 6 ºi 7 cu ajutorul unor
necesar alegerii profilelor. Scopul este
exemple aplicative.
tocmai acela de a oferi colaboratorilor
posibilitatea sã recunoascã problemele Cu acest manual de staticã, sperãm sã
statice în utilizarea anumitor profile, oferim, pentru activitatea zilnicã a
respectiv cuplaje, ºi de a clarifica o constructorilor de ferestre, o lucrare de
situaþie prin consultarea unui tehnician, îndrumare care sã clarifice multe
respectiv printr-un apel telefonic la firma probleme. Dacã rãmân, totuºi, probleme
GEALAN. fãrã rãspuns, vã stãm la dispoziþie cu
plãcere pentru o convorbire personalã.
În cazul comenzilor mari, se poate ajunge
la situaþii ameninþãtoare dacã, spre
exemplu, beneficiarul solicitã ulterior o Consultantul dumneavoastrã pentru
certificare staticã. Aceasta este o probleme de arhitecturã
pretenþie pe deplin îndreptãþitã. În cazul
cel mai rãu, întreprinderea constructoare
de ferestre trebuie sã execute o
reabilitare ulterioarã la fel de laborioasã
pe cât de inutilã, întrucât cerinþele simple
de staticã nu au fost respectate.
5
Cuprins
Capitol Pagina
1. Consideraþie preliminarã ______________________________________________________ 8
De ce Statica ferestrelor? __________________________________________________________ 8

Fixarea elementelor de ferestre ____________________________________________________ 9
2. Forþele externe asupra construcþiilor de ferestre ____________________________ 10
Sarcinile proprii __________________________________________________________________ 10

Solicitãrile dinamice ______________________________________________________________ 12
Solicitãrile produse de acþiunea vântului ____________________________________________ 13
3. Noþiunea de rigiditate la încovoiere __________________________________________ 16

Modulul de elasticitate ____________________________________________________________ 16
Momentul de inerþie ______________________________________________________________ 18
Calculul momentelor de inerþie ____________________________________________________ 19
Determinarea rigiditãþii la încovoiere ________________________________________________ 20
Determinarea momentelor de inerþie ale secþiunilor compuse __________________________ 21
Rezumat ________________________________________________________________________ 22
4. Dimensionarea structurilor portante ale ferestrelor__________________________ 23
Generalitãþi ______________________________________________________________________ 23
Restricþii asupra mãrimii elementelor ________________________________________________ 24
Definiþia direcþiei de solicitare ______________________________________________________ 24
Limitarea încovoierii ______________________________________________________________ 25
Distribuþia sarcinii produse de acþiunea vântului ______________________________________ 26
Rigidizarea necesarã în tocuri de mascare __________________________________________ 27
Rigidizarea necesarã în montanþi, traverse ºi cuplaje __________________________________ 27
Componentele de sarcinã neluate în considerare ____________________________________ 29
6
Elementul portant încastrat pe douã reazeme ________________________________________ 30
Rezumat ________________________________________________________________________ 31
Capitol Pagina
5. Mijloace ajutãtoare pentru dimensionarea staticã __________________________ 32
Generalitãþi ______________________________________________________________________ 32
Folosirea planºelor de dimensionare ________________________________________________ 32
6. Exemplu aplicativ ______________________________________________________________ 33

Împãrþirea suprafeþei vitrate cu luarea în considerare a
mãrimilor maxim admise ale elementelor ____________________________________________ 33
Determinarea solicitãrii produse de acþiunea vântului __________________________________ 34
Distribuþia sarcinii produse de acþiunea vântului ______________________________________ 34
Dimensionarea impostei (poz. 1) __________________________________________________ 35
Dimensionarea cuplajului elementelor (poz. 2)________________________________________ 36
Dimensionarea impostei deasupra uºii cu montant fals (poz. 3) ________________________ 39
Dimensionarea uºii cu montant fals ________________________________________________ 42
Alegerea profilului ________________________________________________________________ 43
7. Exemple de calcul pentru cazuri speciale importante ______________________ 45
Elementul de prelungire a ruloului exterior____________________________________________ 45

Vârfurile de sucþiune ______________________________________________________________ 48
Componentele de sarcinã neluate în considerare ____________________________________ 51
8. Anexe____________________________________________________________________________ 56
7
1 1. Consideraþii preliminare
De ce Statica ferestrelor?
Cuvântul Staticã provine din limba greacã Toate aceste principii fundamentale sunt
ºi este echivalent cu teoria echilibrului prezentate în partea teoreticã a acestui
corpurilor solide în stare de repaus. manual practic, astfel încât, la final,
cititorul este în mãsurã de a efectua prin
Ca principiu, cunoaºterea staticii
forþe proprii calculul static al unui element
ferestrelor permite în primul rând
de fereastrã.
dimensionarea pãrþilor portante ale unei
construcþii de ferestre, astfel încât toate Ferestrele ºi elementele de ferestre nu
forþele, cum ar fi solicitãrile produse de sunt concepute pentru a prelua forþe din
acþiunea vântului sau cele dinamice (de corpul construcþiei. Pentru dimensionarea
trafic) ºi forþele de greutate proprie sã fie fiecãrei pãrþi a ferestrei, este valabilã
preluate de elementul de fereastrã ºi cerinþa ca acestea sã nu se deformeze
transmise în componentele portante ale peste valoarea admisã în cazul apariþiei
construcþiei. Structurile portante cuprinse sarcinilor maxim probabile. Deoarece
în elementul de fereastrã trebuie sã fie elementele de ferestre din PVC au o
dimensionate la valori suficiente, pentru capacitate portantã scãzutã,
ca funcþia acestora (vitrajul, etanºeitatea comportamentul static trebuie sã fie
ºi uºurinþa în funcþionare a cercevelei, influenþat prin rigidizãri suplimentare.
etanºarea corpului clãdirii) sã fie Aceste profile care constau din oþel,
asigurate pe o perioadã îndelungatã. respectiv aluminiu se introduc prin glisare
Fireºte cã acest lucru trebuie sã se în profilul din plastic sau se înºurubeazã
realizeze cu luarea în considerare a pe exterior. Chiar ºi în condiþiile unor
mãrimilor admise ale elementelor ºi secþiuni reduse, rigidizãrile cu oþel,
cercevelelor, indicate de ofertantul respectiv aluminiu pot conferi o rezistenþã
sistemului. mare la încovoiere faþã de PVC, datoritã
modulului de elasticitate ridicat. Pentru o
Statica ferestrelor nu priveºte fereastra în
cunoaºtere mai bunã a acestei stãri de
toate detaliile, ci ia în considerare doar
fapt, în paragraful 3 se va insista mai
structurile portante conþinute în aceasta.
detaliat asupra raporturilor dintre modulul
Pentru simplificarea calculului, acestea
de elasticitate, momentul de inerþie ºi
sunt, în mare mãsurã, idealizate. În acest
rigiditatea la încovoiere rezultatã.
fel, existã posibilitatea de a beneficia de
anumite sisteme pentru care, în decursul
anilor, metodele de calcul s-au consacrat
8 ºi ºi-au dovedit eficienþa.
În rezumat, condiþiile necesare pentru
efectuarea unui calcul static pot fi
formulate astfel:
● Cunoaºterea forþelor exterioare asupra

construcþiilor de ferestre
● Cunoaºterea proprietãþilor materialelor
de construcþie utilizate
● Cunoaºterea metodelor ºi procedeelor
de calcul
1
Fixarea elementelor de ferestre
Aºa cum am amintit, în cazul comenzilor preluate de elementul de fereastrã spre

mari se poate ajunge la situaþii corpul clãdirii.
ameninþãtoare dacã, spre exemplu,
Conf. paragrafului 2, »... la dimensionarea
beneficiarul solicitã ulterior o certificare
pãrþilor portate ale clãdirii se vor lua în
staticã de la constructorul de ferestre.
calcul sarcinile rezultate din prezenþa
Pentru elementele de ferestre, aceastã
pereþilor cu ferestre«. Cu alte cuvinte,
cerinþã poate fi pe deplin îndreptãþitã.
elementele pentru ancorare vor fi stabilite
În contradicþie cu acest lucru, este posibil
încã din faza de proiectare a construcþiei.
ca certificarea staticã a mijlocului ºi
În aceastã fazã se va avea în vedere ca
punctelor de fixare sã nu fie atribuþia
elementele pentru ancorare sã nu
constructorului de ferestre. Mai mult, în
influenþeze negativ capacitatea portantã a
sarcina proiectantului revine
componentelor de construcþie adiacente
dimensionarea componentelor de
pereþilor cu ferestre.
parapeþi ºi de pervazuri, astfel încât,
pentru distanþele de fixare conforme cu Pentru ferestrele din PVC se vor respecta
DIN 1 8056, cedarea pervazului ferestrei sistematic distanþele de fixare din
sã fie improbabilã. Printr-o alegere imaginea 1.1. Mai multe informaþii
corectã a mijloacelor ºi distanþelor de referitoare la tema »Fixarea ºi amortizarea
fixare, se asigurã posibilitatea de solicitãrilor statice« sunt prezentate în
transmitere în siguranþã a sarcinilor manualul practic GEALAN nr. 3 Montajul.
aprox. aprox.
aprox.
aprox.
9
aprox.
Imaginea 1.1:
Distanþele de fixare pentru ferestrele din PVC Gealan

2. Forþele externe asupra construcþiilor de ferestre
2 Asupra elementelor de ferestre acþioneazã diferite genuri de sarcini, care trebuie sã fie
amortizate prin intermediul profilelor ramelor de toc ºi a rigidizãrilor acestora în corpul
clãdirii. Acestea se pot împãrþi în sarcini proprii, sarcini generate de trafic (solicitãri
dinamice) ºi solicitãri produse de acþiunea vântului.
Prin sarcini proprii se înþelege greutatea proprie a fiecãrei componente (de ex.
greutatea vitrajului), care solicitã permanent structura portantã.
Solicitãrile dinamice sunt variabile, în raport cu mãrimea punctului de aplicare a
forþelor. Ele rezultã, de exemplu, din sarcinile proprii generate de greutatea persoanelor
sau a zãpezii.
Solicitãrile produse de acþiunea vântului sunt considerate, de asemenea,
solicitãri dinamice. Întrucât, însã, ele reprezintã, de regulã, solicitãrile determinante pentru
dimensionarea structurii portante, ele trebuie sã fie explicitate separat în cadrul acestui
manual practic.
Sarcinile proprii
La dimensionarea elementelor de ferestre, sarcina proprie rãmâne, de regulã, neluatã

în considerare. Numai în cazul construcþiilor de faþade, precum ºi al ferestrelor, la care
imposta este solicitatã de vitraj, respectiv de un panel, se ia în calcul la dimensionare
componenta greutãþii proprii a umpluturii.
Greutatea proprie se compune din greutatea construcþiei (traverselor) ºi greutatea
geamului, respectiv a panelului.
Sarcinile proprii sunt notate cu literele indicate în imaginea 2.1, G (pentru sarcini
individuale) ºi g (pentru încãrcãrile liniare ºi superficiale).
10
Sarcina proprie G Sarcina proprie g rezultatã

rezultatã din vitraj din greutatea proprie a
respectiv panel cercevelei pivotante
Imaginea 2.1:
Sarcinile proprii ale elementelor
de ferestre
În cele ce urmeazã va fi explicat pe scurt, în cadrul unui exemplu, cum se determinã
2
sarcinile proprii care acþioneazã asupra unei traverse. Sarcina proprie a vitrajului este
transmisã în traversa, respectiv în construcþia tocului prin intermediul unor calupuri de
susþinere. În cazul idealizat, la distanþa egalã cu 1,5 ori lungimea calupului faþã de
falþul pentru sticlã din dreapta, respectiv stânga, se formeazã o sarcinã individualã G.
Aceasta se poate determina cu ajutorul urmãtoarei ecuaþii:
G = 0,5 • bV • hV • ΣSV • 25 kN/m3, unde
G = Sarcina individualã în [kN]
bv = Lãþimea vitrajului în [m]
hv = Înãlþimea vitrajului în [m]
ΣSv = Suma tuturor grosimilor geamurilor
vitrajului în [m]
Valoarea 25 kN/m3 caracterizeazã greutatea
proprie a sticlei.
Greutatea proprie a impostei, inclusiv
rigidizarea din oþel, poate fi consideratã
idealizat ca încãrcare linarã. Mãrimea
sarcinii este dependentã de suprafaþa
secþiunii impostei ºi a profilului din oþel
introdus, respectiv înºurubat. Ea poate fi
consideratã 0,05 kN/m în linie orizontalã pe
partea asiguratã (numai pentru montanþi,
impostã cu rigidizare din oþel introdusã) sau
se poate calcula cu ajutorul ecuaþiei
urmãtoare:
g = (APVC • 14,6 kN/m3 + AOþel • 78,5 kN/m3) • 10-4, unde
g = Încãrcarea liniarã în [kN/m]
APVC = Suprafaþa secþiunii profilului PVC în [cm2]
AOþel = Suprafaþa secþiunii profilului din oþel în [cm2]
11
Imaginea 2.2:
Sarcinile proprii pe imposta unui element de fereastrã
2 Solicitãrile dinamice
În cazul solicitãrilor dinamice asupra construcþiilor de ferestre este vorba, de regulã, de

solicitãri provocate de rezemarea, respectiv ridicarea persoanelor. Pentru notaþie, se
utilizeazã literele P (pentru sarcinile individuale) ºi p (pentru încãrcãrile liniare ºi
superficiale).
În conformitate cu DIN 1055, în clãdirile care nu au caracter public, ca de ex. imobilele
de locuit, la înãlþimea mâinii curente a parapeþilor ºi balustradelor se va lua în calcul o
încãrcare linarã orizontalã de 0,5 kN/m. În cazul clãdirilor publice, cum ar fi de
exemplu ºcolile, bisericile, teatrele ºi cinematografele, aceastã valoare va fi majoratã la
1,0 kN/m.
Se vor lua în considerare sarcinile perpendiculare suplimentare, dacã o traversã,
respectiv imposta pot fi solicitate de persoanele care se apleacã în afarã, atunci când
fereastra este deschisã. În acest caz, se va adãuga o componentã verticalã a
încãrcãrii liniare de 0,5 kN/m.
12 Solicitare dinamicã Solicitare dinamicã orizontalã

perpendicularã
Imaginea 2.3:
Solicitãrile dinamice ale elementelor
de ferestre
Solicitãrile produse de acþiunea vântului 2
Solicitãrile produse de acþiunea vântului constituie, de regulã, sarcinile determinante
pentru dimensionarea construcþiei de ferestre. Acestea se numãrã printre solicitãrile
fãrã acþiune permanentã.
Solicitarea produsã de acþiunea vântului este o încãrcare superficialã, care se noteazã
cu litera w. Dacã este necesar, se face distincþie între presiunea vântului ºi sucþiunea
vântului, cu ajutorul indicilor D ºi S, respectiv al semnului + (presiune) ºi - (sucþiune).
La dimensionarea ferestrelor ºi pereþilor cu ferestre, se vor adãuga în calcul
componentele solicitãrilor produse de acþiunea vântului conform DIN 1055, luându-se
în considerare înãlþimea de montare, respectiv forma clãdirii. Mãrimea solicitãrii
produse de acþiunea vântului asupra unei construcþii este dependentã de forma ºi
înãlþimea acesteia. Ea se compune din efectul de presiune, resp. de sucþiune ºi
fricþiune:
w = cp • q, unde
w = Presiunea vântului pe unitatea de suprafaþã cu ferestre [kN/m2]
cp = Coeficientul aerodinamic de presiune [-]
q = Presiunea dinamicã (a se vedea tabelul 2.1) [kN/m2]
Luându-se în considerare faptul cã viteza vântului v depinde de înãlþimea de montare,
în DIN 1055 se stabileºte presiunea dinamicã q pentru diferite domenii de înãlþime.
Dacã o construcþie înaltã, aflatã pe un teren abrupt, este supusã unor solicitãri cauzate
de vânt deosebit de intense, trebuie sã fie adãugatã în calcul o componentã a
presiunii dinamice de minim q = 1,1 kN/m2.
Înãlþimea deasupra solului Viteza vântului Presiunea dinamicã

(înãlþimea de montare) h[m] v [m/s] q [kN/m2]
între 0 - 8
peste 8 - 20
peste 20 -1
100
Tabelul 2.1 13
Presiunea dinamicã q (conf. DIN 1055
partea 4, tabelul 1)
Coeficientul aerodinamic de presiune c, determinant pentru solicitãrile produse de

acþiunea vântului asupra ferestrelor ºi faþadelor, se calculeazã dupã urmãtoarea
formulã:
cp = cpa + cpi, unde
cp = Coeficientul aerodinamic de presiune [-]

cpa = Coeficientul de presiune pe latura exterioarã [-]
cpi = Coeficientul de presiune pe latura interioarã [-]
2 [a]... Coeficientul de presiune pe latura exterioarã c pa
Coeficienþii de presiune pe latura La determinarea solicitãrilor produse de

exterioarã cpa se vor prelua din norma DIN acþiunea vântului, proiectantul trebuie sã
1055, corespunzãtor geometriei clãdirii ºi aibã în vedere cã în zona marginalã a
poziþiei suprafeþei clãdirii care este clãdirii pot sã aparã vârfuri de sucþiune
examinatã. Deoarece aceste valori sunt mai intense. Acestea sunt avute în vedere
determinate pe lãþimea clãdirii, cu ajutorul unui coeficient de presiune pe
coeficientul de presiune pe latura latura exterioarã cpa de -2,0.
exterioarã cpa va fi majorat cu 25 % la În cazul lungimilor de clãdiri mai mici de
certificarea fiecãrui element portant (de 8 m, lãþimea domeniului majorat al
ex. montanþi, impostã, cuplaje). Pentru încãrcãrii din sucþiune mãsoarã 1 m.
coeficienþii de sucþiune, aceastã majorare Pentru clãdirile cu o lungime lateralã mai
nu este necesarã, deoarece în acest caz mare de 8 m, acestor domenii li se va
distribuirea este mai uniformã, respectiv adãuga o componentã de o optime din
fluctuaþiile sunt luate deja în calcul în lungimea clãdirii. Lãþimea luatã în calcul
mãrimea coeficientului. pentru domeniul de încãrcare din
sucþiune nu are voie sã depãºeascã 2 m
în acest caz.
Vânt
Lãþimea domeniului
majorat de încãrcare
din sucþiune:
! Atenþie! Încãrcãri din ! Atenþie! Încãrcãri din

sucþiune mai mari în sucþiune mai mari în
zona colþului ! zona colþului !
de la -0
0,5 de la -0
0,5
14 pânã la -00,7 pânã la -00,7
Imaginea 2.4:
Coeficienþii de presiune pe latura exterioarã cpa la un corp de clãdire închis
pe toate laturile
[b]... Coeficientul de presiune pe latura interioarã c pi 2
Datoritã neetanºeitãþilor existente în mod respectiv pe latura interioarã cpi de 0,2.
obiºnuit în înveliºul clãdirii ºi, eventual, Coeficientul aerodinamic de presiune cp
ferestrelor sau uºilor neînchise corect, se calculeazã, pentru aceste valori,
pentru dimensionare se adaugã în calcul, luându-se în considerare creºterea de 25
de regulã, coeficientul de presiune pe % a coeficientului de presiune pe latura
latura interioarã cpi de ± 0,2. exterioarã (certificare pe fiecare element
portant), dupã urmãtoarea ecuaþie:
În tabelul 2.2 sunt indicate solicitãrile
produse de acþiunea vântului, în funcþie cp =0,8 • 1,25+0,2
de tipul construcþiei, poziþia sa ºi cp =1,2
înãlþimea clãdirii, pentru un coeficient de
presiune pe latura exterioarã cpa de 0,8,
Înãlþimea de montare h[m]

Presiunea dinamicã q [kN/m2]
Pe direcþia vântului Coef. cp Solicitarea produsã de acþiunea vântului w = cp • q [kN/m2]

Suprafeþe
dreptunghiulare:
Tabelul 2.2
Solicitarea produsã de acþiunea vântului w pentru un coeficient aerodinamic cp de 1,2 la
diferite înãlþimi de montare
15
3. Noþiunea de rigiditate la încovoiere
Capacitatea portantã a profilelor din PVC este epuizatã deja de la valori mici ale
3
deschiderii. De aceea, ea este majoratã în construcþia de ferestre prin rigidizãri din
oþel, respectiv aluminiu.
Prin rigiditate se înþelege în general rezistenþa unui corp faþã de toate modificãrile de
formã. În staticã se face distincþie între rigiditatea la întindere (EA) ºi rigiditatea la
încovoiere (El).
Deoarece în construcþia de ferestre se utilizeazã, de regulã, numai sisteme statice
simple, noþiunea de rigiditate la întindere nu este utilizatã foarte des. De aceea, în cele
ce urmeazã, se va explicita în detaliu numai rigiditatea la încovoiere.
Modulul de elasticitate
Prin elasticitate se înþelege capacitatea În imaginea 3.1 este ilustratã o diagramã

tuturor corpurilor solide de a reveni la tensiune-alungire simplã pentru oþel.
forma iniþialã dupã dispariþia unei forþe Punctul A marcheazã limita de
externe care provoacã o deformare. Dacã elasticitate, iar punctul B limita de rupere.
modificarea de formã se menþine dupã Pentru modificãrile de formã pânã la
dispariþia forþei externe, comportamentul atingerea limitei de elasticitate, se aplicã
materialului se numeºte comportament urmãtoarea lege a fizicianului englez
plastic. Tensionãrile ºi deformãrile unei Robert Hooke:
structuri portante sunt dependente,
printre altele, de materialul din care
aceasta a fost fabricatã. Proprietãþile unui
material la o anumitã temperaturã sunt
descrise cu ajutorul coeficienþilor de
material. Pentru determinarea acestor
valori caracteristice ale materialelor, se
apeleazã, printre altele, la încercãrile de
rezistenþã. Astfel, rigiditatea oþelului se
determinã, spre exemplu, prin încercare
la tracþiune. În cadrul acesteia, bara de
oþel este tensionatã în maºina de
încercare ºi se þine sub observaþie
16 comportamentul sãu sub solicitare la
tracþiune, pânã la rupere. Alungirile ε ºi
tensiunile σ sunt înscrise într-o diagramã
tensiune-alungire.
Imaginea 3.1:
Legea lui Hook:
Diagrama simplificatã tensiune-alungire
Solicitarea ºi modificarea pentru oþel
formei variazã proporþional.
Legea lui Hook este valabilã numai în
domeniul însemnat cu steluþã (*) (domeniul
de liniaritate Hook).
Imaginea 3.2 ilustreazã încã o datã aceastã lege, pe baza unui exemplu de încercare
la tracþiune. Se poate observa cã, la o dublare a solicitãrii P ºi, implicit, a tensiunii σ, se
dubleazã ºi alungirea ε.
3
Mãrimea modificãrii formei este
proporþionalã cu forþa care o
genereazã. Cu alte cuvinte, la o
dublare a sarcinii, se dubleazã ºi
alungirea ε, respectiv
încovoierea f.
Imaginea 3.2:
Încercarea la
tracþiune
Modulul de elasticitate este un

coeficient de material care se
determinã din încercãrile asupra
materialului. El este dependent de
temperaturã. Cu cât modulul de
elasticitate este mai mare, cu atât
deformãrile unui corp sub o anumitã
solicitare sunt mai mici.
Imaginea 3.3: 17
încovoierea unei grinzi cu o singurã
deschidere
Din diagrama tensiune-alungire se poate determina coeficientul de alungire α. Acesta

descrie alungirea care se formeazã sub o tensiune mecanicã de 1 N/cm2. Deoarece
coeficientul de alungire α are o valoare foarte micã pentru majoritatea materialelor
folosite, în practicã se utilizeazã inversul valorii sale, pe post de coeficient de material.
E = α −1
Cu E se noteazã modulul de elasticitate (pe scurt: modulul E). Dimensiunea în care
este indicat este unitatea de forþã raportatã la suprafaþã (de ex. kN/cm2, N/mm2).
Materialul de construcþie E în kN/cm2
3 Oþel
Aluminiu
Lemn (solicitare pe direcþia fibrei)

Beton (modulul E depinde de calitatea betonului)
Tabelul 3.1:
Valorile de calcul pentru modulul

E al diferitelor materiale utilizate
Din tabelul 3.1 se poate deduce cã oþelul are o rezistenþã mecanicã de 87,5 mai înaltã
decât PVC-ul.
Momentul de inerþie
Modulul E nu poate oferi singur o imagine Pentru dimensionarea sistemelor statice

asupra capacitãþii portante a unei simple în construcþia de ferestre, este
secþiuni. El reprezintã doar o valoare suficient momentul de inerþie
comparativã între materialele utilizate. (momentul static de ordinul 2). Ca simbol
Capacitatea de solicitare a unei structuri se utilizeazã I (din lat. inertia, ignavia ...
portante (de ex. montant, traversã) este inerþie). Unitatea de mãsurã este puterea
dependentã de material, de forma 4 a unei unitãþi de lungime oarecare (de
secþiunii ºi de dimensiunile acesteia. ex. cm4, m4). Momentele de inerþie se pot
La încovoiere, capacitatea portantã a determina numai prin rezolvarea unor
unei secþiuni depinde de geometria ºi de integrale complicate. În cãrþile de tabele,
dispunerea sa în raport cu forþa ecuaþiile integrale pentru cele mai
exercitatã. Acest lucru se poate explica frecvente forme de secþiuni sunt
foarte bine pe exemplul unei rigle pentru exprimate sub formã rezolvatã. Ca bazã
desen. În timp ce deformarea este pentru aceste ecuaþii, în cele ce urmeazã
18 posibilã fãrã probleme pe direcþia înãlþimii se va determina momentul de inerþie
mici a componentei constructive, pentru o secþiune simplã.
deformarea pe altã direcþie este aproape
imposibilã. Valorile secþiunii în care sunt

luate în calcul forma ºi dispunerea
suprafeþei sunt denumite momente
statice. Se face distincþie între momentele
statice de ordinul unui, doi ºi mai mare.
Calculul momentelor de inerþie
Formula de calcul pentru o secþiune transversalã dreptunghiularã plinã

3
Formula de calcul pentru o secþiune transversalã dreptunghiularã cu

gol central
19
Art 3703 51
3 Idealizat:
exact (program):
Idealizat:
exact (program):
Diferenþa dintre secþiunea idealizatã ºi cea calculatã exact constã în aceea cã

programul ia în considerare rotunjirile. Calculul idealizat se bazeazã pe existenþa de
colþuri ascuþite. Astfel, în zona exterioarã a colþului este mai mult material, rezultând un
moment de inerþie mai mare.
Determinarea rigiditãþii la încovoiere
Cu ajutorul rigiditãþii la încovoiere, se pot clasifica structurile portante în raport cu

rezistenþa mecanicã a acestora. Aºa cum s-a explicat deja la începutul acestui capitol,
aceastã valoare este notatã cu E • I. Dacã pentru oþel se foloseºte în calcul modulul E
cu valoarea de 21 000 KN/cm2, pentru Art. 3703 51 rezultã urmãtoarele valori ale
rigiditãþii la încovoiere:
E • IX = 24990 KNcm2
E • IY = 6510 KNcm2
Comparaþia urmãtoarea evidenþiazã efectul mãrimii modulului E asupra rigiditãþii la
20 încovoiere. Datoritã modulului E foarte scãzut, profilul din PVC - considerabil mai mare
- posedã o capacitate portantã mai micã decât profilul din oþel - mai mic.
Art 3040 00 Oþel 20/20/1,5
Oþel
Tabelul 3.2: Rigiditate la încovoiere egalã pentru diferite materiale ºi secþiuni

Determinarea momentelor de inerþie ale secþiunilor compuse
3
Cazul A:
Dacã 2 profile sunt îmbinate între ele nestrâns sau insuficient de ferm, momentul de
inerþie total se calculeazã prin adunarea momentelor de inerþie individuale.
yvorh
Cazul B:
În cazul profilelor care se îmbinã unul sub altul într-o configuraþie rezistentã la
forfecare, momentul de inerþie total se determinã cu ajutorul »legilor Steiner«. În acest
caz, îmbinarea rezistentã la forfecare trebuie sã fie certificatã static.
yvorh
yvorh
yvorh
21
Acest exemplu ilustreazã clar faptul cã, în cazul unei îmbinãri rezistente la forfecare,
momentul de inerþie rezultat este sensibil mai mare decât în cazul asamblãrii
»destrânse« a douã secþiuni. Explicaþia constã în faptul cã, în acest caz, au fost
preluate suplimentar în calcul componentele Steiner (A • e2). Valoarea e desemneazã
distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii individuale pânã la centrul de greutate al
secþiunii îmbinate.
Rezumat
3 ● Momentul de inerþie se raporteazã la geometria secþiunii.

El este independent de material.
● Deoarece înãlþimea secþiunii apare în calcul la puterea 3 în determinarea
momentului de inerþie, ea este de foarte mare însemnãtate pentru caracteristica de
portanþã. În cazul profilelor cu gol central, grosimea pereþilor din oþel au, de
asemenea, o influenþã asupra mãrimii momentului de inerþie.
● Momentul de inerþie a douã profile separate reprezintã numai o fracþiune din
valoarea pentru aceleaºi profile, dar îmbinate între ele într-o configuraþie rezistentã
la forfecare. Din acest motiv, douã rigidizãri din oþel introduse una în cealaltã sunt
mai neeconomice decât o singurã rigidizarea cu oþel având pereþii mai groºi.
● Prin includerea în calcul a modulului E, este luatã în considerare suplimentar ºi
proprietatea materialului, pe lângã momentul de inerþie. Din aceste douã valori
rezultã rigiditatea la încovoiere (E • l). Cu ajutorul lor, se poate clasifica ºi compara
caracteristica de portanþã a secþiunilor diferitelor materiale.
22
4. Dimensionarea structurilor portante ale
ferestrelor
Generalitãþi
O certificare detaliatã în scris pentru structurile portante ale ferestrelor se cere, de

regulã, numai pentru pereþii cu ferestre. În cazul pereþilor cu ferestre, se va efectua o
certificare staticã în conformitate cu DIN 18056. Calculul static trebuie sã certifice
dimensionarea suficientã a tuturor componentelor solicitate static într-o formã uºor
verificabilã, dacã suficienþa acestora nu este doveditã în practicã.
Pereþii cu ferestre se definesc în
conformitate cu DIN 18056 astfel:
Chiar dacã nu este vorba de pereþi
cu ferestre, certificarea staticã este
4
● suprafaþa A este ≥ 9m2 ºi necesarã. În acest caz însã, nu este
● lungimea lateralã mai micã este l ≥ 2m necesarã forma scripticã.
(imaginea 4.1).
Suprafaþa ≥ 9 m2
lungimea lateralã cea mai
micã ≥ 2 m 23
Imaginea 4.1:
Pereþi cu ferestre
Restricþii asupra mãrimii elementelor
Înainte ca o structurã portantã de cercevelelor, restricþiile de mãrime trebuie

fereastrã sã fie dimensionatã, se va sã asigure condiþiile ca solicitãrile sã
verifica dacã mãrimea maxim admisã a poatã fi transmise în siguranþã prin
elementului nu este depãºitã. GEALAN balamale spre tocurile de mascare. Un alt
4
face distincþie între profilele albe ºi cele motiv important pentru respectarea
foliate (lemn decorativ), respectiv mãrimii cercevelelor de ferestre este cã,
coextrudate (acrylcolor). Restricþionarea în cazul cercevelelor de fereastrã prea
mãrimii elementelor asigurã utilizabilitatea mari, este posibilã apariþia deformãrilor,
elementelor de ferestre. Ele trebuie sã consecinþa fiind faptul cã utilizabilitatea
asigure însã ºi condiþiile ca montajul nu mai este garantatã.
corect ºi apoi fiabilitatea rosturilor de
În anexele A1 ºi A, sunt ilustrate mãrimile
racord sã fie garantate pe o perioadã
admise ale firmei GEALAN pentru
îndelungatã.
cercevele de ferestre ºi elemente, pe
În cazul unor tocuri de mascare
exemplul sistemului S 3000. Anexele A3
construite la dimensiuni prea mari, existã
ºi A4 conþin recomandãri pentru rigidizãri
pericolul ca, din cauza modificãrilor de
la profilele de cercevea ale acestui
lungime cauzate de solicitãrile termice, sã
sistem.
aparã tensionãri în zona colþului ºi,
implicit, rupturi în aceastã zonã. În cazul
Definiþia direcþiei de solicitare
Rigidizarea din oþel a profilului din PVC sunt diferite în funcþie de axã. La
poate avea, aºa cum s-a explicat în dimensionarea structurii portante a
paragraful 3, diferite momente de inerþie ferestrei, este important ca cele douã axe
pe direcþiile celor douã axe principale. În sã nu fie confundate.
consecinþã, ºi rigiditãþile la încovoiere
În domeniul construcþiei de ferestre s-a
cãzut de acord, în discordanþã cu
domeniul staticii în construcþii, ca axa x
sã fie în planul profilului ºi axa y sã plece
din planul ferestrei (imaginea 4.2).
Solicitãrile produse de acþiunea vântului
24 acþioneazã perpendicular pe planul
ferestrei, adicã în direcþia axei y.
Determinant pentru dimensionarea
suficientã este, astfel, valoarea Ix a
rigidizãrii ºi a profilului din PVC.

Sarcina proprie a vitrajului, respectiv a
panelului încarcã structura portantã (toc
de mascare, traverse) în planul ferestrei,
adicã pe direcþia axei x. În acest fel, la
dimensionare trebuie sã se ia în calcul
valoarea IY a rigidizãrii ºi a profilului din
Imaginea 4.2: Axele principale PVC.
Limitarea încovoierii
[a]... Încovoierea perpendicular pe planul ferestrei (de ex. ca urmare

a acþiunii vântului)
Pentru pereþii cu ferestre, încovoierea maxim admisã este reglementatã în DIN 18
4
056. Încovoierea rezultatã prin metode de calcul pentru montanþi, traverse ºi cuplaje
nu are voie, în condiþiile de solicitare cele mai defavorabile, sã fie mai mare de L/200
la o deschidere între reazeme de pânã la 300 cm sau mai mare de L/300 la o
deschidere între reazeme de peste 300 cm.
Dacã elementul de fereastrã nu este clasificat în DIN 1 8056, adicã este vorba de o
»fereastrã tip breºã«, încovoierea maxim admisã va fi limitatã în toate cazurile la
I/300.
Se va verifica sistematic dacã, în cazul deformãrilor maxim admise ale elementelor,
încovoierea maximã a geamului nu este depãºitã. Geamurile izolatoare sunt avizate, de
regulã, de cãtre producãtorii de geamuri, pentru o încovoiere maximã de 0,8 cm. În
cazul utilizãrii de geamuri speciale, se recomandã sã se consulte producãtorul de
geamuri.
Cu formula urmãtoare, se poate calcula mãrimea deformãrii geamului la încovoierea
maxim admisã a unui element de fereastrã din douã pãrþi.
f’ = fadm • ( L’/ L )2, unde
f’ ... încovoierea maximã a geamului [cm]
fadm.. deformarea maxim admisã a construcþiei cu ferestre [cm]
L’ ... înãlþimea sistemului în câmpul în care trebuie determinatã încovoierea
geamului [cm]
L ... înãlþimea elementului de fereastrã
25
fadm
Imaginea 4.3:
Încovoierea geamului
[b]... Încovoierea în planul ferestrei (de ex. ca urmare a sarcinii proprii)
Deoarece utilizabilitatea cercevelelor de

Încovoierea maxim admisã în fereastrã trebuie sã fie asiguratã, încovoierea
planul ferestrei nu este admisã în cazul câmpurilor cercevelelor
trebuie sã fie de maxim 3 mm.
4
reglementatã de nicio prescripþie
tehnicã.
Încovoierea admisã ca efect al aplecãrii
persoanelor în afarã (solicitarea dinamicã
Întrucât ochiul uman reacþioneazã foarte verticalã cu p = 0,5 kN/m) trebuie sã fie
sensibil încã de la cele mai mici limitatã la L/300, respectiv mãrimea
deformãri vizibile ale traverselor, respectiv interstiþiul dintre falþuri la valoarea
ramelor orizontale, este justificabilã teoreticã de 9 mm. Acest lucru este
formularea unor criterii foarte stricte admisibil, deoarece solicitãrile dinamice
pentru încovoierea în planul ferestrei. nu reprezintã sarcini cu acþiune
În cazul elementelor de ferestre cu vitraj permanentã.
fix, pânã la o lungime a montanþilor de 1
m, încovoierea admisã are voie sã
mãsoare maxim 3 mm. În cazul
lungimilor de montanþi de 1 m pânã la
aprox. 3 m, încovoierea calculatã nu are
voie sã depãºeascã L/500.
Distribuþia sarcinii produse de acþiunea vântului

Pentru simplificare, se presupune cã distribuþia sarcinii produse de acþiunea vântului
are loc la 45° (imaginea 4.4). Aceastã distribuþie poate genera, pentru diferite
componente de tocuri, atât sarcini triunghiulare, cât ºi trapezoidale. Lãþimile de
solicitare ale sarcinilor triunghiulare ºi trapezoidale se obþin prin înjumãtãþirea laturii
scurte a câmpului elementului.
26
În cazul solicitãrilor asupra montanþilor,
traverselor ºi cuplajelor, se va avea în
Lãþimea de
vedere ca pe aceste componente de
solicitare în cazul
sarcinii triunghiulare elemente sã revinã câte o cotã de sarcinã
din cele douã câmpuri de elemente
adiacente. În acest caz, se vor prelua
Lãþimea de solicitare în întotdeauna în calcul douã suprafeþe de
cazul sarcinii trapezoidale sarcinã cu lãþimile de solicitare aferente.
Imaginea 4.4:
Distribuþia sarcinii produse
de acþiunea vântului
Rigidizarea necesarã în tocuri de mascare
În cazul profilelor din PVC alb, rigidizarea poate fi ignoratã, dacã:

● fixarea se realizeazã pe toatã circumferinþa ºi distanþa dintre mijloacele de fixare
este mai micã de 70 cm
● fixarea se realizeazã direct pe corpul clãdirii.
4
În cazul vitrajelor fixe, se recomandã introducerea orizontalã în partea de jos a unei
rigidizãri, pentru amortizarea solicitãrilor statice ale greutãþii geamului.
Rigidizarea necesarã în montanþi, traverse ºi cuplaje

La determinarea prin metode de calcul a Acelaºi lucru este valabil ºi pentru
sarcinilor proprii, dinamice ºi ale vântului, neglijarea efectului de rigidizare a
sistemul considerat este format dintr-un geamurilor, respectiv umpluturilor care,
element portant simplu rezemat, pe douã conform DIN 18 056, nu au voie sã fie
reazeme. Acesta este solicitat de sarcinile preluate în calcul.
prezentate în capitolul 2. Încastrarea Formulele urmãtoare au fost modificate în
tocului este neglijatã, deoarece aceasta aºa fel încât sã fie obþinut momentul de
poate fi luatã în considerare, conform DIN inerþie necesar pentru solicitarea
18 056, numai dacã ea este asiguratã corespunzãtoare în cazul unei încovoieri
constructiv. Chiar dacã aceastã care se poate alege arbitrar. Se va avea
încastrare existã într-o anumitã mãsurã în vedere cã, în fiecare ecuaþie, se
(traversele ºi montanþii sunt fixaþi în tocul utilizeazã modulul E al materialului
de mascare ºi îl solicitã la torsiune), profilului de rigidizare (tabelul 3.1).
aceasta nu este avutã în vedere,
asigurând astfel calculului o siguranþã
sporitã.
[a]... Determinarea momentului de inerþie necesar pentru

sarcina proprie
27
lYnec
lYnec fadm
fadm
lYnec = Momentul de inerþie necesar ca L = Deschiderea între reazeme [cm]

urmare a solicitãrii verticale [cm4] E = Modulul de elasticitate [kN/cm2]
g = Sarcina proprie a impostei [kN/m] fadm = Încovoierea admisã [cm]
G = Semi-sarcina proprie a geamului [kN]
a = Distanþa între forþa de solicitare
proprie ºi marginea de reazem
[b]... Determinarea momentului de inerþie necesar pentru
sarcina dinamicã
4
lXnec lYnec
fadm fadm
lXnec = Momentul de inerþie necesar ca urmare a solicitãrii orizontale [cm4]

lYerf = Momentul de inerþie necesar ca urmare a solicitãrii verticale [cm4]
ph = Solicitarea dinamicã [kN/m] pe direcþie orizontalã
pv = Solicitarea dinamicã [kN/m] pe direcþie verticalã
L = Deschiderea între reazeme [cm]
E = Modulul de elasticitate [kN/cm2]
fadm = Încovoierea admisã [cm]
[c]... Determinarea momentului de inerþie necesar pentru sarcina

produsã de vânt
lXnec lXnec
fadm fadm
28
lXnec = Momentul de inerþie necesar ca urmare a solicitãrii orizontale [cm4]
w = Sarcina produsã de vânt [kN/m2]
a = Lãþimea de solicitare [cm]

Componentele de sarcinã neluate în considerare
În cazul pereþilor cu ferestre, când elementele care se cupleazã sunt mai late decât
înalte, poate sã aparã situaþia în care o componentã de sarcinã foarte mare rãmâne
neluatã în considerare (imaginea 4.5).
Aceastã componentã de sarcinã este luatã în considerare prin intermediul unei sarcini
individuale. Mãrimea acestei sarcini individuale se calculeazã din suprafaþa componentei
de sarcinã neglijatã înmulþitã cu solicitarea produsã de acþiunea vântului w. Aceastã
sarcinã individualã apasã suplimentar la înãlþimea impostei pe cuplajul elementelor.
4
Montant neîntrerupt
Aceastã
componentã de
sarcinã rãmâne
neglijatã!
Impostã
Imaginea 4.5:
Componentele de sarcinã
neluate în considerare
lXnec = Momentul de inerþie necesar ca

urmare a sarcinii individuale [cm4]
A = Suprafaþa componentei de sarcinã
neglijatã [m2]
L = Deschiderea între reazeme [cm] 29
lXnec
fadm
Elementul portant încastrat pe douã reazeme
În cazul dimensiunilor mai mari, bilateral pe corpul clãdirii. În acest fel,

rigidizarea în interiorul profilului din PVC momentul de inerþie necesar rigidizãrii
nu este întotdeauna suficientã. Nu poate fi redus la o cincime faþã de cazul
întotdeauna prin profilele de rigidizare cu rezemãrii articulate. Acest model de
4
pereþii cei mai groºi, se pot îndeplini, de încastrare este însã admisã numai dacã
regulã, cerinþele statice. În acest caz, ea este asiguratã constructiv. Trebuie sã
existã posibilitatea de fixare a unei fie asigurate condiþiile ca sarcinile, în
rigidizãri suplimentare pe profilul din PVC special momentele de încastrare, sã
(de ex. lizenã aplicatã). poatã fi preluate de corpul clãdirii.
Întrucât momentele de inerþie necesare Întrucât aceastã certificare reprezintã
cresc supraproporþional faþã de deja o dimensionare inginereascã
deschiderile între reazeme, modelul voluminoasã, aplicarea practicã a acestui
presupus al elementului portant simplu sistem static nu este recomandabilã
rezemat pe douã reazeme nu mai este pentru lucrãri de dimensiuni mici.
justificat în cazul deschiderilor foarte mari
între reazeme. În aceste cazuri, este de
dorit ca încastrarea lizenelor înºurubate
pe montanþi, respectiv traverse ºi a
cuplajelor elementelor sã fie realizatã
lXnec
fadm
30 lXnec = Momentul de inerþie necesar ca urmare a solicitãrii orizontale [cm4]


Rezumat
În acest capitol al manualului de staticã este descrisã determinarea momentului de

inerþie necesar pentru o serie de ipoteze de încãrcare ºi tipuri de solicitãri diferite. În
cele ce urmeazã, este rezumat încã o datã, punctual, procedeul de lucru la
dimensionarea unui element de fereastrã:
[1]... Desenul la scarã cu planul de proiecþie

[2]... Împãrþirea suprafeþelor vitrate cu luarea în considerare a mãrimilor maxim admise
4
ale elementelor
[3]... Descompunerea în câmpuri de sarcini produse de vânt
[4]... Verificarea vârfurilor de sucþiune
[5]... Ordinea elementelor portante, corespunzãtor »transmiterii încãrcãrilor«
[6]... Determinarea momentelor de inerþie necesare pe fiecare profil, respectiv cuplaj
[a] ... Lungimea sistemului
[b] ... Prima/a doua lãþime de solicitare
[c]... Val. maximã pt. înãlþimea de montare/sarcina produsã de acþiunea vântului
[d]... Determinarea momentului de inerþie necesar pe fiecare lãþime de solicitare
ºi, dacã este necesar, adunarea celor douã valori
[7]... Alegerea profilului/cuplajului ºi rigidizãrii din oþel
31
5. Mijloace ajutãtoare pentru
dimensionarea staticã
Generalitãþi
Planºele de dimensionare ilustrate în Planºele au fost realizate pentru elemente

anexele A5 pânã la A9 au rolul de a permite portante simplu rezemate, pe douã
utilizatorului o determinare rapidã a reazeme, solicitate de o sarcinã
momentului de inerþie necesar ca urmare a trapezoidalã. Deoarece triunghiul cu laturi
solicitãrii produse de acþiunea vântului. Ele egale reprezintã o formã specialã de
sunt concepute în completarea variantelor trapez, cu aceastã planºã se poate
prezentate în paragraful 4 ºi fac inutilã, în dimensiona ºi un element portant solicitat
majoritatea cazurilor, dimensionarea prin de o sarcinã triunghiularã. Încovoierea
5
calcul exact pentru aceastã ipotezã de admisã a fost limitatã conform DIN 18056
încãrcare. pânã la o deschidere între reazeme de 240
cm la valoarea I/300, iar pentru toate
Tabelele sunt valabile pentru solicitãrile deschiderile între reazeme mai mari, la 0,8
produse de acþiunea vântului cm. Momentele de inerþie indicate în aceste
conform DIN 1055, pentru elementele de planºe sunt valabile pentru profile din oþel.
ferestre la o înãlþime de montare de 0 pânã La utilizarea profilelor din aluminiu, valorile
la 8 m, 8 pânã la 20 m ºi 20 pânã la 100 m. indicate se tripleazã.
Sunt reprezentate momentele de inerþie
necesare pentru deschiderile între reazeme
între 100 cm ºi 400 cm, în funcþie de lãþimile
de solicitare respective. Ca deschidere între
reazeme, este valabilã aici dimensiunea
bazei falþului în cazul montanþilor, respectiv
traverselor ºi lungimea cuplajelor în cazul
cuplajelor de elemente. Lãþimea de
solicitare rezultã întotdeauna prin
înjumãtãþirea laturii mai scurte a unui câmp
de element.
Folosirea planºelor de dimensionare
În cele ce urmeazã, se va descrie pe scurt Pe baza momentului de inerþie determinat, se

modul de folosire a planºelor. În primul rând, poate alege profilul de rigidizare necesar. În
se recomandã ca diagramele încãrcãrilor sã situaþia de faþã, este permis ca momentul de
fie trasate la scarã, pentru a cuprinde toate inerþie total sã fie format din suma
componentele de sarcinã. Apoi se pot momentelor de inerþie individuale ale profilelor
32 determina lungimea profilului L (deschiderea de rigidizare. Întreruperea rigidizãrii din oþel
între reazeme) ºi lãþimea de solicitare a; ele nu este permisã.
pot fi transferate în planºa corespunzãtoare, Folosirea planºelor de dimensionare este
iar în punctul de intersecþie se poate citi descrisã amãnunþit în capitolele 6 ºi 7.
momentul de inerþie necesar.

În cazul montanþilor, respectiv al stâlpilor ºi
cuplajelor de elemente, se va avea în vedere
cã, pentru fiecare lãþime de solicitare a,
momentul de inerþie necesar trebuie sã fie
determinat separat. Momentul de inerþie total
necesar se obþine prin adunarea momentelor
de inerþie individuale.
6. Exemplu aplicativ
În aceste capitol, partea teoreticã expusã pânã acum va fi pusã în aplicare cu ajutorul
unui exemplu de calcul. Instalaþia de vitrinã prezentatã în imaginea 6.1 trebuie sã fie
construitã cu sistemul S 3000 în alb. Arhitectul doreºte o lucarnã cu vitraj fix de aprox.
80 cm înãlþime, pe întreaga lãþime a instalaþiei. În centrul instalaþiei, trebuie sã fie
încorporatã o uºã cu montant fals de 2,00 m lãþime.
În cele ce urmeazã, va fi explicatã amãnunþit, pas cu pas, pe acest exemplu,
dimensionarea componentelor portante pentru aceastã instalaþie de vitrinã.
Imaginea 6.1:
Golul în zid pentru instalaþia de vitrinã
Împãrþirea elementelor cu luarea în considerare a

mãrimilor maxim admise ale elementelor
În primul rând, instalaþia de vitrinã se Aºadar, este posibilã construirea uºii cu

descompune în elementele individuale de montant fals împreunã cu lucarna cu vitraj
ferestre, luându-se în considerare mãrimile fix. Datoritã lãþimii de câte 1 m ºi înãlþimii de
maxim admise ale elementelor. Întrucât 2,2 m, cercevelele ferestrei care se deschid
elementele sunt fabricate din profile albe, spre interior pot fi construite numai cu Art. 33
se utilizeazã anexa A1 ca mijloc ajutãtor. 307600, deoarece suprafaþa cercevelei de
În zona uºii, distanþa de la marginea 2,2 m2 nu permite utilizarea unei cercevele
superioarã a pardoselii pânã la marginea de uºã de balcon - Art. 3081 00 (mãrimea
inferioarã a plafonului mãsoarã 3 m. maxim admisã a aripii = 2,1 m2).

Pentru a obþine o perspectivã unitarã, restul fel, cu dimensiunea de 5,4 m2 nu se
elementelor cu vitraj fix se construiesc, de depãºeºte mãrimea maxim admisã a
asemenea, la o lãþime de 2 m. Datoritã acestor elemente.
parapeþilor din beton de 30 cm existenþi, se
reduce însã ºi înãlþimea la 2,7 m. În acest
6
Imaginea 6.2:
Împãrþirea elementelor
Determinarea solicitãrii produse de acþiunea vântului

Instalaþia de vitrinã se încastreazã la parter. Cu alte cuvinte, planurile de montaj se situeazã
între 0 ºi 8 m. Conform tabelului 2.2, solicitarea produsã de acþiunea vântului w pentru
aceastã înãlþimea de montare mãsoarã 0,6 kN/m2
Distribuþia sarcinii produse de acþiunea vântului
În imaginea 6.3 este reprezentatã distribuþia solicitãrii produse de acþiunea vântului pentru
instalaþia de vitrinã. Poziþia 1 este determinantã pentru dimensionarea impostei, poziþia 2 pentru
cuplajul elementelor iar poziþia 3 pentru dimensionarea impostei peste uºa cu montant fals.
34
Imaginea 6.3:
Distribuþia sarcinii produse
de acþiunea vântului
Dimensionarea impostei (poz. 1)
Din diagrama încãrcãrilor se pot citi

urmãtoarele valori determinante pentru
dimensionare:
Aºa cum s-a arãtat deja, dimensiunea

bazei falþului se considerã deschidere
între reazeme pentru montanþi, respectiv
traverse. Orizontal pe partea asiguratã, ca
lungime a profilului o dimensiune a axei
de 200 cm.
Lungimea profilului L = 200 cm
La dimensionarea poziþiei 1, folosirea

Lãþimea de solicitare a1 = 40 cm
Lãþimea de solicitare a2 = 95 cm 6
planºelor de dimensionare din anexele A5 Dimensionarea trebuie sã fie realizatã
ºi A6 trebuie sã fie explicatã didactic. separat pentru cele douã lãþimi de
solicitare. Pentru lãþimea de solicitare a1,
determinarea momentului de inerþie
necesar este reprezentatã cu ajutorul
anexei A6 în imaginea urmãtoare.
Lungimea profilului L (cm)

Lãþimea de solicitare a (cm)
35
Pentru lãþimea de solicitare a2, valoarea se determinã în mod analog. Însã, deoarece o
lãþime de solicitare a cu valoarea de 95 cm nu este prezentatã în planºã, momentul de
inerþie necesar trebuie sã fie calculat prin interpolare între valorile din planºã expuse în
anexa A6, pentru 90 ºi 100 cm.
Determinarea Ix2:
Ix =5,67 cm4
Ix =5,72 cm4
Interpolare:
Ix2 =0,5 • (5,67 + 5,72)
6 Ix2 = 5,7cm4
Momentul de inerþie total necesar pentru imposta din poz. 1 se determinã cu ajutorul
urmãtoarei ecuaþii:
Dimensionarea cuplajului elementelor (poz. 2)
Dimensionarea cuplajului elementelor trebuie

sã se realizeze cu ajutorul diagramei de
dimensionare din anexele A7 pânã la A9.
Deoarece solicitarea produsã de acþiunea
36 vântului mãsoarã 0,6 kN/m2, trebuie sã se
foloseascã anexa A7. Din diagrama încãrcãrilor
(poz. 2) se pot citi urmãtoarele valori:

Pentru lungimea profilului de 270 cm ºi lãþimea
de solicitare a1 = a2 = 100 cm, determinarea
momentului de inerþie necesar cu ajutorul anexei
A7 este explicatã în imaginea urmãtoare.
0 pânã la 8 m
6
Lungimea profilului L [cm]
Lãþimea de solicitare a [cm]
37
Momentul de inerþie total necesar pentru cuplajul elementelor din poz. 2 se calculeazã
cu ajutorul urmãtoarei ecuaþii:
În planºele de dimensionare, începând cu lungimea profilului de 240 cm, se
presupune cã încovoierea maxim admisã este de 0,8 cm. Întrucât elementul cu
înãlþimea de 270 cm este separat în douã pãrþi de o impostã ºi în acest caz este vorba
despre un perete cu ferestre, trebuie sã se verifice dacã, la o deformare maximã a
elementului de I/200 = 1,35 cm, nu se depãºeºte încovoierea existentã a geamului de
0,8 cm.
f’ = fadm • ( L’/ L) , (pentru explicaþii mai detaliate, a se vedea imaginea 4.3)
f’ = Încovoierea maximã a geamului [cm]
fadm= Deformarea maxim admisã a construcþiei cu ferestre [cm]
L’ = Înãlþimea sistemului în câmpul în care trebuie determinatã încovoierea
geamului [cm]
L = Înãlþimea elementului de fereastrã
6 fadm = L/200 = 1,35 cm

Imposta se aflã la înãlþimea de 80 cm. Câmpul în care trebuie sã se calculeze
încovoierea geamului are o înãlþime de L’≈ 1 90 cm.
f’ = 1,35 • (1 90/270)
f’ = 0,67 cm <0,8 cm
Pentru dimensionarea cuplajului elementelor, se poate considera astfel valoarea I/200
ca limitã de încovoiere. Valoarea momentului de inerþie total necesar pentru
încovoierea admisã de I/200 se calculeazã acum cu ajutorul ecuaþiei urmãtoare:
f*adm • l*X,tot
lX,tot = unde
f*adm
l*X,tot = Momentul de inerþie necesar ca urmare a încovoierii admise pânã acum de f*adm
în [cm4]
lX,tot = Momentul de inerþie necesar ca urmare a noii încovoieri admise de fadm în [cm4]
f*adm = Valoarea de pânã acum a încovoierii admise în [cm]
f*adm = Valoarea nouã a încovoierii admise în [cm]
Dacã valorile date se introduc în aceastã ecuaþie, se obþine momentul de inerþie total
38 necesar pentru o încovoiere admisã de I/200:
lX,tot
IX,tot = 23,7 cm4

Dimensionarea impostei deasupra uºii cu montant fals (poz. 3)
Dimensionarea stâlpului peste uºa cu montant fals trebuie sã se realizeze cu ajutorul
ecuaþiilor din paragraful 4.
Determinarea prin calcul a momentului de inerþie necesar ca urmare a
sarcinii din acþiunea vântului
Din diagrama solicitãrii produse de
acþiunea vântului la poz. 3, se pot citi
valorile urmãtoare pentru determinarea
momentului de inerþie necesar,
perpendicular pe planul ferestrei:
6
Întrucât, în cazul instalaþiei de vitrinã, este
vorba despre un perete cu ferestre
conform DIN 1 8056, încovoierea maxim
admisã poate fi limitatã la L7200. Geamul
însã nu are voie sã prezinte o încovoiere
mai mare de 0,8 cm. Deoarece în element
existã un geam neîntrerupt, încovoierea
maximã trebuie sã fie limitatã la 0,8 cm.
fadm = L/200 = 0,8 cm
lX nec = Momentul de inerþie necesar [cm4]

E = Modulul de elasticitate [kN/cm2] 39
lX nec
fadm fadm = Încovoierea admisã [cm]
Momentul de inerþie total necesar, perpendicular pe planul ferestrei, poate fi calculat

acum cu ajutorul ecuaþiei urmãtoare:
IX tot = IX1 + IX2
LX,tot = 2,79 cm4 + 4,76 cm4 = 7,55 cm4
Determinarea prin calcul a momentului de inerþie necesar ca urmare a
sarcinii proprii
Deoarece utilizabilitatea uºii cu montant fals trebuie sã fie garantatã, se vor asigura
condiþiile ca cercevelele sã se deschidã ºi închidã fãrã probleme. O deformare prea
puternicã a impostei în direcþia planului ferestrei are avea drept consecinþã, cu
siguranþã, o disfuncþionalitate a uºii. De aceea, încovoierea admisã a fost limitatã la
0,15 cm.
La dimensionare, pentru mãrimea geamului din lucarnã, se considerã în mod
simplificat 2 m pe 0,8 m.
Se utilizeazã o sticlã cu protecþie fonicã de grosime 31 mm (9GH-16-6). Distanþa între
calupurile pentru foaia de sticlã de 10 cm lungime ºi colþul interior se considerã 10 cm.
În acest fel, distanþa dintre suprafaþa de divizare a încãrcãrii (punctul în care sarcina
geamului este transmisã în impostã) ºi marginea de reazem este de 15 cm.
6
Acum trebuie sã se determine mai întâi mãrimea sarcinii geamului. Valorile
determinante pentru acest calcul se pot afla din datele enunþate dupã cum urmeazã:
bv =2m
hv = 0,8 m
ΣSv = 0,015 m
G = 0,5·bv·hv·ΣSv·25 kN/m3
G = Sarcina individualã în [kN]
bv = Lãþimea vitrajului în [m]
hv = Înãlþimea vitrajului în [m]
ΣSv = Suma tuturor grosimilor geamurilor vitrajului în [m]
Valoarea 25 kN/m3 caracterizeazã greutatea proprie a sticlei.
G = 0,5·2 m·0,8 m·0,015 m·25 kN/m3
G = 0,3 kN
Sarcina proprie a impostei inclusiv rigidizarea din oþel, orizontal pe partea asiguratã, se
presupune, conform capitolului 2, a avea valoarea g = 0,05 kN/m.
Dupã ce încãrcãrile au fost determinate, calculul momentelor de inerþie necesare ca
urmare a sarcinii proprii poate fi continuat. Pentru acestea, sunt necesare valorile
urmãtoare:
40 Distanþa sarcinilor individuale faþã de marginea de reazem a = 15 cm
Încovoierea admisã fadm = 0,15 cm
fadm
fadm
IY1 = Momentul de inerþie necesar ca urmare a sarcinii geamului [cm4]
6
lY2 = Momentul de inerþie necesar ca urmare a sarcinii proprii a impostei incl.
rigidizarea din oþel [cm4]
g = Sarcina proprie a impostei [kN/m]
G = Semi-sarcina proprie a geamului [kN]
a = Distanþa între forþa de solicitare proprie ºi marginea de reazem
E = Modulul de elasticitate [kN/cm]
Momentul de inerþie total necesar în planul ferestrei se determinã cu ajutorul urmãtoarei

ecuaþii:
IY,tot = IY1 + IY2
lY,tot = 7,09 cm4 + 3,31 cm4 = 10,40 cm4
41
Pe baza acestor rezultate, se poate recunoaºte cât de importantã este luarea în
considerare a sarcinilor proprii în acest caz. Fãrã certificarea sarcinilor proprii, s-ar
alege cu siguranþã în loc de montantul 3043+oþel 3736 (a se vedea paragraful
Alegerea profilului) montantul 3040+oþel 3708. În acest caz, poziþia 3 ar fi clar

supradimensionatã cu un moment de inerþie existent în planul ferestrei de lY,exis = 2,40
cm4. Astfel, la uºa cu montant fals ar apare disfuncþionalitãþi considerabile.
Dimensionarea uºii cu montant fals
Pentru ca uºa cu montant fals sã îndeplineascã toate cerinþele în ce priveºte
etanºeitatea, ea nu are voie sã se deformeze sub solicitãrile produse de acþiunea
vântului mai mult decât este admis. Dimensionarea uºii cu montant fals se realizeazã
cu ajutorul planºei de dimensionare din anexa A6.
Din diagrama încãrcãrilor se pot citi

urmãtoarele valori determinante pentru
dimensionare:

42
Momentul de inerþie total necesar pentru

uºa cu montant fals se poate astfel
determina cu ajutorul urmãtoarei ecuaþii:
IX,tot = IX1 + IX2
lX,tot = 5,47 cm4 + 5,47 cm4 = 10,94 cm4
Alegerea profilului
În încheiere, trebuie sã fie alese acum profilele, precum ºi rigidizãrile din oþel necesare
pentru instalaþia de vitrinã. În aceastã fazã, se va avea în vedere faptul cã momentul
de inerþie total al rigidizãrilor din oþel alese trebuie sã fie mai mare decât momentul de
inerþie necesar, determinat la punctele precedente.
Poz. 1 ºi poz. 3: Impostã Art. 3043 + oþel 3736
6
Ix,exis = 10,82 cm4
Iy,exis = 17,70 cm4
Poz. 2: Cuplaj Art. 2291 + oþel 2756

2 x toc Art 3008 + oþel 3710
Cuplajul: Ix,exis = 24,20 cm4

2 x toc: Ix,exis = 5,34 cm4
Σ: IX,exis,tot = 29,44 cm4
43
Uºa cu montant fals: 2 x cercevea Art 3076 + alu 3732
Montant fals Art 3080 + oþel 2720
2 x cercevea: Ix,exis = 1/3 • 32,70 cm4

Montant
fals: Ix,exis = 2,16 cm4
Σ: IX,exis,tot = 13,06 cm4
44
7. Exemple de calcul pentru cazuri speciale
importante
Dupã ce în capitolul 6 au fost prezentate principiile fundamentale ale staticii ferestrelor
în exemplul unei instalaþii de vitrinã, în cele ce urmeazã vor fi explicitate câteva cazuri
speciale importante cu ajutorul unor exerciþii scurte. Aceste exemple au fost create
astfel încât mãrimile elementelor sã fie respectate în toate cazurile. Din acest motiv, se
va renunþa la verificare în exemplele din acest capitol.
Elementul de prelungire a ruloului exterior
Exemplu: Trebuie sã se determine rigidizarea tocului de mascare pentru o uºã de balcon

cu montant fals, având un element de prelungire a ruloului exterior de 210.
Elementul este montat la înãlþimea de 25 m. O analizã deja realizatã aratã cã
vârfurile de sucþiune nu trebuie sã fie luate în considerare.
Câmpurile de sarcini
produse de vânt
[a]... Consideraþie preliminarã 45

Cu ajutorul tabelului 2.2 se determinã, pentru înãlþimea de montare de 25 m, o sarcinã
din acþiunea vântului w de 1,32 kN/m2.
Întrucât elementul este o »fereastrã simplã tip breºã«, încovoierea maxim admisã este
limitatã la L/300.
Din diagrama încãrcãrilor se pot determina urmãtoarele valori determinante pentru
dimensionare:
fadm = L/300 = 0,6 cm
[b]... Calculul pentru componenta încãrcãrii din vânt a elementului
de prelungire
lXnec
fadm
lXnec = Momentul de inerþie necesar ca urmare a solicitãrii produse de

acþiunea vântului [cm4]
7
Observaþie: Calculul momentului de inerþie necesar ca urmare a acestei componente de

încãrcare poate fi neglijat, dacã elementul de prelungire a ruloului exterior este
protejat faþã de solicitarea produsã de acþiunea vântului cu o faþadã din clincher.
[c]... Calculul pentru componenta încãrcãrii din vânt sub elementul

de prelungire
Calculul momentului de inerþie necesar
pentru lãþimea de solicitare a2 = 90 cm

trebuie sã se realizeze cu ajutorul planºei
de dimensionare din anexa A6.
46
[d]... Calculul momentului de inerþie total necesar
IXtot =1X1 + 1X2
lXtot = 3,0 cm4 + 8,25 cm4 = 11,25 cm4
[e]... Alegerea profilului
Elementul de prelungire a ruloului Toc de mascare Art 3008 + oþel 3710

exterior: Platbandã 60x5
Toc de
mascare: Ix,exis = 2,67 cm4
Platbandã: Ix,exis = 9,00 cm4
Σ: IXexis,tot = 11,67 cm4
Rigidizarea
7
de ex. 60/5
47
Vârfurile de sucþiune
Exemplu: Trebuie sã se dimensioneze montantul unei ferestre oscilo-basculante în 2

canate. Elementul se monteazã la înãlþimea de 18 m în zona colþului unui
imobil de locuinþe ºi magazine cu lungimea de 30 m.
Secþiune în plan
7
Vânt
fereastrã
elementului de
Vedere a
48
de vânt
sarcini produse
Câmpurile de
[a]... Consideraþie preliminarã
În conformitate cu capitolul 2, pentru lungimile de clãdiri mai mari de 16 m, lãþimea
domeniului de încãrcare din sucþiune mãsoarã 2 m. Astfel, întregul element de
fereastrã se aflã în domeniul vârfurilor de sucþiune. Pentru un coeficient de presiune pe
latura exterioarã cpa de -2,0, respectiv pe latura interioarã cpi de -0,2, coeficientul
aerodinamic de presiune cp se calculeazã cu ajutorul ecuaþiei urmãtoare:
cp = cpa + cpi
cp =-2,0-0,2
cp = -2,2
Pentru înãlþimea de montare de 18 m, în tabelul 2.1 se poate citi o presiune dinamicã q
de 0,8 kN/m2. În acest fel, sarcina din acþiunea vântului w pentru exemplul nostru se
poate determina dupã cum urmeazã:
w = cp • q
w = -2,2 • 0,8 kN/m2
w-=-1,76 kN/m2
Întrucât elementul este o »fereastrã simplã tip breºã«, încovoierea maxim admisã este
limitatã la L/300. 7
Din diagrama încãrcãrilor se pot determina urmãtoarele valori determinante pentru
dimensionare:
Lãþimea de solicitare a1 = a2 = 37,5 cm
fadm = L/300 = 0,5 cm
[b]... Determinarea momentului de inerþie necesar pentru lãþimea

de solicitare a1 ºi a2
lXnec = Momentul de inerþie necesar ca

urmare a solicitãrii produse de
acþiunea vântului [cm4]
w = Sarcina produsã de vânt [kN/m2] 49
fadm
[c]... Calculul momentului de inerþie total necesar
IXtot =1X1 + 1X2
lXtot = 5,57 cm4 + 5,57 cm4 = 11,14 cm4
[d]... Alegerea profilului
Montantul: Montant Art. 3040 + oþel 3713

Lizena Art. 2249 + oþel 2270
Montant: Ix,exis = 5,86 cm4

Lizena: Ix,exis = 10,83 cm4
50
Componentele de sarcinã neluate în considerare
Exemplu: Trebuie sã se calculeze momentul de inerþie total necesar pentru un cuplaj

al unui element de uºã de balcon din 2 pãrþi. Elementul se monteazã la
parter. O analizã deja realizatã aratã cã vârfurile de sucþiune nu trebuie sã
fie luate în considerare.
Vedere a elementului Diagrama solicitãrii

de fereastrã produse de
acþiunea vântului
Aceastã
componentã de
sarcinã rãmâne
neglijatã!
Componentã de
sarcinã neluatã în
considerare
7
[a]... Consideraþie preliminarã
Cu ajutorul tabelului 2.2 se determinã, pentru exemplul de calcul, o sarcinã din

acþiunea vântului w de 0,6 kN/m2.
Deoarece în element existã un geam neîntrerupt, încovoierea maximã trebuie sã fie
limitatã la 0,8 cm.
Deoarece suprafaþa totalã este mai mare de 9 m2, respectiv latura cea mai scurtã este
mai micã de 3 m, însã mai mare de 2 m, în cazul acestui element avem de-a face cu un
perete cu ferestre. În acest fel, încovoierea maxim admisã ar putea fi limitatã la L/200. 51
Geamul însã nu are voie sã prezinte o încovoiere mai mare de 0,8 cm. Deoarece în
element existã un geam neîntrerupt, încovoierea maximã trebuie sã fie limitatã la 0,8 cm.
Din diagrama solicitãrii produse de acþiunea vântului se pot determina urmãtoarele

valori determinante pentru dimensionare:
fadm = 0,8 cm
[b]... Determinarea momentului de inerþie necesar pentru lãþimea
de solicitare a 1 ºi a2
Calculul momentului de inerþie necesar pentru lãþimea de solicitare a1 ºi a2 se
realizeazã cu ajutorul planºei de dimensionare din anexa A6.
Deoarece o lãþime de solicitare cu valoarea de 55 cm nu este prezentatã în planºã,
momentul de inerþie necesar trebuie sã fie determinat prin interpolare între valorile din
planºã pentru 50 ºi 60 cm.

Determinarea IX1:
IX =5,47 cm4
IX =6,28 cm4
Interpolare:
7
IX1 =0,5 • (5,47 + 6,28)
IX1 =5,88 cm4
52
[c]... Determinarea momentului de inerþie necesar ca urmare a
componentelor de sarcinã neglijate
Suprafaþa de solicitare neglijatã poate fi împãrþitã în douã trapeze cu suprafeþele
A1 ºi A2.
Supraf. Supraf.
Dacã se adunã suprafeþele A1 ºi A2, se obþine pentru suprafaþa de solicitare neglijatã

4451 cm2. Aceastã valoarea corespunde cu 0,45 m2. Sarcina individualã rezultatã din
aceastã suprafaþã se poate determina cu ajutorul ecuaþiei urmãtoare:
F=w⋅A
F = 0,6 kN/m2 ⋅ 0,45 m2
F = 0,27 kN
»în cuvinte»:
Suplimentar, asupra cuplajului elementelor acþioneazã o sarcinã individualã de 27 kg la
înãlþimea de 90 cm. 7
IXnec
fadm
lXnec = Momentul de inerþie necesar ca urmare a sarcinii individuale [cm4]

53
A = Suprafaþa componentei de sarcinã neglijatã [m2]
E = Modulul de elasticitate [k2/cm2]

IXnec
[d]... Calculul momentului de inerþie total necesar
lX,tot = 2/3 ⋅ (lX1+lX2) + lX3
lX,tot = 2/3 ⋅ (5,88+ 8,40)+1,41
lX,tot = 10,93 cm4
[d]... Alegerea profilului
Poz. 2: Cuplaj Art. 2291 + oþel 2756

2 x toc Art 3008 + oþel 3710
Cuplajul: Ix,exis = 24,20 cm4

2 x toc: Ix,exis = 5,34 cm4
7
54
55
MÃRIMILE MAXIME ALE CERCEVELELOR PENTRU FERESTRE ªI UªI ÎN
VARIANTÃ ALBÃ
Dim. exterioare ale cercevelelor de ferestre

oscilantã oscilo-basculantã Basculantã / rabatabilã pivotantã Montant fals
Nr. art.
Dim. exterioare ale cercevelelor de uºi

oscilantã/oscilo- Plan paralel Uºã de intrare Montant fals Armonicã
basculantã glisantã/basculantã
Nr. art.
Lãþime max.
ramã = 4m
56 Lãþime max.
ramã = 4m
Lãþime max.
ramã = 4m
Dimensiunea elementului: Lungimea max. a profilului la elementele de ferestre = 3,0 m.

Suprafaþa max. = 6,0 m2
Obs.: dimensiunile indicate sunt valabile pentru sticlã ISO de 24 mm (4-16-4). În cazul sticlei grele (protecþia
fonicã) ºi ºprosurilor „autentice“, vã recomandãm sã nu uzaþi de dimensiunile maxime. Se vor respecta indicaþiile
producãtorului feroneriei!
Anexa A1:
Limitãrile pentru mãrimea elementelor la profilele albe din PVC
MÃRIMILE MAXIME ALE CERCEVELELOR PENTRU FERESTRE ªI UªI ÎN
VARIANTÃ COLOR / IMITAÞIE LEMN
Dim. exterioare ale cercevelelor de ferestre

Oscilantã Oscilo-basculantã Basculantã / rabatabilã Pivotantã Montant fals
Nr. art.
Dim. exterioare ale cercevelelor de uºi

Oscilantã/oscilo- Plan paralel Uºã de intrare Montant fals Armonica
basculantã glisantã/basculantã
Nr. art.
Lãþime max.
ramã = 4m
Lãþime max.
ramã = 4m
Lãþime max.
57
ramã = 4m
Dimensiunea elementului: Lungimea max. a profilului la elementele de ferestre = 2,8 m.

Suprafaþa max. = 4,0 m2
Obs.: dimensiunile indicate sunt valabile pentru sticlã ISO de 24 mm (4-16-4). În cazul sticlei grele (protecþia
fonicã) ºi ºprosurilor „autentice“, vã recomandãm sã nu uzaþi de dimensiunile maxime. Se vor respecta indicaþiile
producãtorului feroneriei!
Anexa A1:
Limitãrile pentru mãrimea elementelor la profilele foliate ºi
coextrudate din PVC
Se va avea în vedere suplimentar:
Raportul
Înãlþimea cercevelei h în cm
b:h = 1,25 : 1,0
nu are voie sã fie depãºit!
Lãþimea cercevelei b în cm
Fãrã rigidizare
Zãvor central fãrã rigidizare
Oþel s = 2,0 mm ºi zãvor central
Numai cu oþel 3727 51
58
Planºa este valabilã pentru toate clasele de solicitare. Începând cu înãlþimea cercevelei de 2100 mm, se va monta
un zãvor transversal.
În cazul ºprosurilor cercevelelor sau ferestrelor cu protecþie fonicã, cerceveaua ferestrei trebuie sã fie consolidatã
în toate cazurile; zãvor central începând cu 800 mm. Distanþa între balamale sau între zãvoare max. 800 mm.
Distanþa între balamale ºi colþ max. 100 mm. Cercevelele în variantã “nu alb” (..00) ºi cercevelele care, din motive
constructive, nu pot fi atribuite acestei diagrame, vor fi întãrite în toate cazurile cu rigidizarea din oþel cea mai
mare posibilã, având grosimea peretelui de 2 mm.
Anexa A3:
Recomandãri de rigidizare pentru cercevele
Se va avea în vedere suplimentar:
Raportul
Înãlþimea cercevelei h în cm
b:h = 1,25 : 1,0
nu are voie sã fie depãºit!
Uºa
balconului
Lãþimea cercevelei b în cm
Fãrã rigidizare
Zãvor central fãrã rigidizare
Oþel s = 1,5 mm ºi zãvor central
Oþel s = 2,0 mm ºi zãvor central 59

Planºa este valabilã pentru toate clasele de solicitare. Începând cu înãlþimea cercevelei de 2100 mm, se va monta
un zãvor transversal.
În cazul ºprosurilor cercevelelor sau ferestrelor cu protecþie fonicã, cerceveaua ferestrei trebuie sã fie consolidatã
în toate cazurile; zãvor central începând cu 800 mm. Distanþa între balamale sau între zãvoare max. 800 mm.
Distanþa între balamale ºi colþ max. 100 mm. Cercevelele în variantã “nu alb” (..00) ºi cercevelele care, din motive
constructive, nu pot fi atribuite acestei diagrame, vor fi întãrite în toate cazurile cu rigidizarea din oþel cea mai
mare posibilã, având grosimea peretelui de 2 mm.
Anexa A4:
Recomandãri de rigidizare pentru cercevele (continuare din anexa 3)
Anexe
Lungimea profilului (cm)

Lãþimea de solicitare (cm)
Momentul de inerþie [cm4]

Înãlþimea de montare între 0 ºi 8 m

60 Înãlþimea de montare între 8 ºi 20 m

Anexa A5: Planºa de dimensionare

Lungimea profilului (cm)
Lãþimea de solicitare (cm)


8
Momentele de inerþie indicate sunt valabile pentru profile din oþel. La utilizarea profilelor
din aluminiu, valorile indicate se tripleazã.
Baza de calcul: DIN 1055 fiºa 4
DIN 18 056
Încovoierea admisã: I/300
max. 8 mm
Aplicabilitate: Determinarea lungimii profilului ºi a lãþimii de solicitare,
61
transferarea în tabel ºi citirea în punctul de intersecþie a
momentului de inerþie necesar.
În cazul impostelor, montanþilor ºi îmbinãrilor de elemente, se va avea în vedere cã
fiecare moment de inerþie trebuie sã fie citit separat. În acest caz, cele douã lãþimi de
solicitare nu au voie sã fie adunate, ci este necesar ca, pentru fiecare lãþime de
solicitare sã se determine momentul de inerþie ºi apoi sã se adune.
Pe baza momentului de inerþie determinat, se poate alege profilul de armare necesar.
Momentului de inerþie necesar poate fi constituit din mai multe profile individuale.
Întreruperea rigidizãrii în interiorul lungimii nu este admisã.
Anexa A6: Planºa de dimensionare (continuare din anexa A5)
0 pânã la 8 m
w = 0,60 kN/m2
62

Anexa A7:
Diagrama de dimensionare pentru înãlþimea de montare sub 8 m.
8 pânã la 20 m
w = 0,96 kN/m2
63

Anexa A8:
Diagrama de dimensionare pentru înãlþimea de montare între 8 m ºi 20 m.
20 pânã la 100 m
w = 1,32 kN/m2
64

Anexa A9:
Diagrama de dimensionare pentru înãlþimea de montare între 20 m ºi 100 m.
GEALAN- Architektenberatung
Hofer Straße 80
D-95145 Oberkotzau
Telefon 0 9286/77-0
Fax 0 9286/77-2222
e-Mail: info@gealan.de
Internet: http://www.gealan.de
65
66
Notiþe
Manuale practice publicate pânã acum de GEALAN:
Manual practic nr.1 Manualul practic nr. 2 Manualul practic nr. 3 Manualul practic nr. 4
GEALAN-Anwendungstechnik GEALAN- Architektenberatung GEALAN-Anwendungstechnik GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Septembrie 2002 Ediţie: Martie 2006 Ediţie: Martie 2002 Ediţie: Martie 2005
Ventilarea spaţiilor Geamuri Montajul Construcţii
GECCO S6000 Sistem de izolaţie cu încastrare (S3000)

GECCO Plus Adâncime constructivă 62 mm
GECCO 3
Manualul practic nr. 5/7 Manualul practic nr. 5/8 Manualul practic nr. 6 Manualul practic nr. 7
GEALAN Architektenberatung GEALAN Architektenberatung GEALAN- Architektenberatung GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Iunie 2005 Ediţie: Iunie 2005 Ediţie: August 2000 Ediţie: Septembrie 2005
Protecţia termică
Construcţii Construcţii Statica Ordonanţa privind
economia de energie
Secţiuni de profil Secţiuni de profil

Construcţii de fereastră în sistem Construcţii de fereastră în sistem de
de izolaţie central (S7000 IQ) izolaţie cu încastrare (S8000 IQ)
Adâncime constructivă 74 mm Adâncime constructivă 74 mm
Manualul practic nr. 8 Manualul practic nr. 9 Manualul practic nr. 10

Manualul practic nr. 11
GEALAN- Architektenberatung GEALAN-Anwendungstechnik GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Mai 2001 Ediţie: Iulie 2001 Ediţie: Martie 2002 GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Ianuarie 2005
Protecţia fonică Protecţia anti-efracţie Texte promoţionale Detalii de proiectant
Sistem de izolaţie cu încastrare S3000
Manualul practic nr. 12 Manualul practic nr. 13

GEALAN- Architektenberatung
GEALAN- Architektenberatung Ediţie: Mai 2004
Ediţie: Aprilie 2005
Detalii de proiectant Casa pasivă
QP
Sistem de izolaţie central S7000 IQ

Sistem de izolaţie cu încastrare S8000 IQ
cu o adâncime constructivă de 74 mm

Manual 6 Statica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual 6 Statica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mraa nx u

P i sahl au nl dpbr au c thi cNnr. r.

Reproducerea ºi multiplicarea, inclusiv sub

Dimensionarea staticã suficientã a În cadrul acestui manual nu se va insista

1. Consideraþie preliminarã ______________________________________________________ 8

De ce Statica ferestrelor? __________________________________________________________ 8

2. Forþele externe asupra construcþiilor de ferestre ____________________________ 10

Sarcinile proprii __________________________________________________________________ 10

3. Noþiunea de rigiditate la încovoiere __________________________________________ 16

4. Dimensionarea structurilor portante ale ferestrelor__________________________ 23

5. Mijloace ajutãtoare pentru dimensionarea staticã __________________________ 32

6. Exemplu aplicativ ______________________________________________________________ 33

7. Exemple de calcul pentru cazuri speciale importante ______________________ 45

Elementul de prelungire a ruloului exterior____________________________________________ 45

● Cunoaºterea forþelor exterioare asupra

Aºa cum am amintit, în cazul comenzilor preluate de elementul de fereastrã spre

Distanþele de fixare pentru ferestrele din PVC Gealan

La dimensionarea elementelor de ferestre, sarcina proprie rãmâne, de regulã, neluatã

Sarcina proprie G Sarcina proprie g rezultatã

În cazul solicitãrilor dinamice asupra construcþiilor de ferestre este vorba, de regulã, de

12 Solicitare dinamicã Solicitare dinamicã orizontalã

Înãlþimea deasupra solului Viteza vântului Presiunea dinamicã

Coeficientul aerodinamic de presiune c, determinant pentru solicitãrile produse de

cp = cpa + cpi, unde

cp = Coeficientul aerodinamic de presiune [-]

Coeficienþii de presiune pe latura La determinarea solicitãrilor produse de

! Atenþie! Încãrcãri din ! Atenþie! Încãrcãri din

Înãlþimea de montare h[m]

Pe direcþia vântului Coef. cp Solicitarea produsã de acþiunea vântului w = cp • q [kN/m2]

Prin elasticitate se înþelege capacitatea În imaginea 3.1 este ilustratã o diagramã

Modulul de elasticitate este un

Din diagrama tensiune-alungire se poate determina coeficientul de alungire α. Acesta

Lemn (solicitare pe direcþia fibrei)

Valorile de calcul pentru modulul

Modulul E nu poate oferi singur o imagine Pentru dimensionarea sistemelor statice

imposibilã. Valorile secþiunii în care sunt

Formula de calcul pentru o secþiune transversalã dreptunghiularã plinã

Formula de calcul pentru o secþiune transversalã dreptunghiularã cu

Diferenþa dintre secþiunea idealizatã ºi cea calculatã exact constã în aceea cã

Determinarea rigiditãþii la încovoiere

Cu ajutorul rigiditãþii la încovoiere, se pot clasifica structurile portante în raport cu

Tabelul 3.2: Rigiditate la încovoiere egalã pentru diferite materiale ºi secþiuni

3 ● Momentul de inerþie se raporteazã la geometria secþiunii.

O certificare detaliatã în scris pentru structurile portante ale ferestrelor se cere, de

Înainte ca o structurã portantã de cercevelelor, restricþiile de mãrime trebuie

Definiþia direcþiei de solicitare

rigidizãrii ºi a profilului din PVC.

[a]... Încovoierea perpendicular pe planul ferestrei (de ex. ca urmare

Deoarece utilizabilitatea cercevelelor de

Distribuþia sarcinii produse de acþiunea vântului

În cazul profilelor din PVC alb, rigidizarea poate fi ignoratã, dacã:

Rigidizarea necesarã în montanþi, traverse ºi cuplaje

[a]... Determinarea momentului de inerþie necesar pentru

lYnec = Momentul de inerþie necesar ca L = Deschiderea între reazeme [cm]

lXnec = Momentul de inerþie necesar ca urmare a solicitãrii orizontale [cm4]

[c]... Determinarea momentului de inerþie necesar pentru sarcina

a = Lãþimea de solicitare [cm]

lXnec = Momentul de inerþie necesar ca

În cazul dimensiunilor mai mari, bilateral pe corpul clãdirii. În acest fel,

30 lXnec = Momentul de inerþie necesar ca urmare a solicitãrii orizontale [cm4]

L = Deschiderea între reazeme [cm]

În acest capitol al manualului de staticã este descrisã determinarea momentului de

[1]... Desenul la scarã cu planul de proiecþie

Planºele de dimensionare ilustrate în Planºele au fost realizate pentru elemente